ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
COMPLETIVA DIRECTĂ Pentru început Descoperă!
1. Citește următoarele enunțuri: A Am aflat răspunsul la întrebarea ta. B Am aflat care este răspunsul la întrebarea ta. C Am aflat că el a răspuns la întrebarea ta.
2. Ce funcție sintactică are substantivul răspunsul din enunțul A ? 3. Câte propoziții conțin enunțurile B și C ? Care sunt propozițiile subordonate? 4. Propozițiile subordonate din enunțurile B și C corespund, la nivelul frazei, funcției sintactice a substantivului răspunsul din enunțul A ? Reține!
Propoziția completivă directă reprezintă realizarea propozițională a complementului direct. [Ce am citit?] Am citit cartea. < Am citit 1/ ce carte am vrut.2/ Completiva directă determină: un verb sau o locuțiune verbală: Am scris 1/ ce am reținut.2/; Și-a adus aminte 1/ ce au vorbit.2/ o interjecție predicativă: Uite 1/ că am terminat compunerea! 2/ Completiva directă este introdusă, de obicei, prin: pronume relative: Am găsit 1/ ce căutam.2/ adjective pronominale relative: Ascult 1/ ce melodie vreau.2/ adverbe relative: L-am anunțat 1/ unde vom merge mâine.2/ conjuncții subordonatoare: că, să, ca... să, dacă (de): Știu 1/ să rezolv exercițiul.2/ Observă!
1. Pronumele și adjectivele pronominale relative și adverbele relative au dublu rol. Ele sunt elemente de relație în frază, dar au și funcție sintactică în propoziția pe care o introduc. Am văzut 1/ pe cine a întrebat 2/. pe cine = pronume relativ, funcție sintactică de complement direct în propoziția 2. 2. Completiva directă stă, de obicei, după regentă și nu se desparte de aceasta prin virgulă. Când se află însă înaintea regentei, se desparte, facultativ, de aceasta prin virgulă. A uitat de unde a venit. De unde a venit, a uitat. 90
