Construcții cu pronume reflexive

Pentru început

Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții:

A El se laudă cu premiul obținut. B El își prezintă lucrarea în fața publicului.

C El se mândrește că a obținut locul I. 2. Ce pronume identifici în enunțurile de mai sus? 3. Ce exprimă cuvintele subliniate?

Reține!

Construcțiile cu pronume reflexiv sunt de două tipuri:

Pronumele reflexiv, formă clitică (neaccentuată)

Tip

Exemple

Observații

I. Are funcție sintactică de complement direct sau de complement indirect. II. Nu are funcție sintactică (intră în com‑ ponența verbului /predicatului).

a) Se descrie ca un salvator. se = complement direct, descrie = predicat b) Și-a croit o haină. și = complement indirect, a croit = predicat

Nu este obligatoriu în componența verbu‑ lui/predicatului: a) se descrie/descrie (pe cineva) b) și-a croit/a croit (cuiva)

Poate fi înlocuit de pronume personale în același caz: a) El se prezintă. El îl prezintă. b) Ea și-a croit o haină. Ea mi-a croit o haină.

Poate fi dublat de forma nonclitică (accentuată) a pronumelui reflexiv: a) El se descrie pe sine. b) Ea își croiește sieși o haină. a) El se miră de rezultat. se miră = verb, predicat b) Ea își revine. își revine = verb, predicat

Este obligatoriu în componența verbu‑ lui/predicatului. Unele verbe/locuțiuni verbale sunt obligatoriu reflexive: a se răsti, a se holba, a-și bate joc etc.

Nu poate fi înlocuit de pronume personale în același caz: a) El se miră. El îl miră. b) Ea își dă seama. Ea îmi să seama.

Nu poate fi dublat de forma nonclitică (accentuată) a pronumelui reflexiv: a) El se miră pe sine de rezultat. b) Ea îmi revine.

Observă!

1. Unele verbe se organizează în perechi, având o formă reflexivă și una nereflexivă, între care există deosebire de sens: a se duce (El se duce la școală.), a duce (El duce geanta.). 2. Există construcții reflexive care trebuie evitate: Nu se merită!, El se riscă., Termină-te imediat!.

Activități

1. Completează pe caiet tabelul cu formele pronumelui reflexiv care lipsesc.

Formele pronumelui reflexiv

Caz Formă Singular

Persoana I Persoana a II‑a

Persoana a III‑a genul masculin genul feminin Persoana I

Plural

Persoana a II‑a

Persoana a III‑a genul masculin genul feminin

Ac. nonclitică mine . . . . . . sine . . . (pe) voi clitică . . . te s(e) . . . ne . . .

D. nonclitică mie . . . sieși, sie . . . nouă vouă sieși, sie . . . clitică . . . (î)ți . . . (î)și . . . . . . . . . (î)și

2. Completează pe caiet următoarea schemă cu exemple pentru tipurile de construcții cu pro‑ numele reflexive indicate:

Construcție în cazul acuzativ, cu funcție de complement direct … cu pronume în cazul dativ, cu funcție de complement indirect … reflexiv fără funcție sintactică … 3. Identifică pronumele reflexive din următoarele enunțuri și analizează‑le, conform modelului. a) Și-a atribuit un premiu.

Rezolvare: și- = pronume reflexiv, persoana a III‑a, numărul singular, cazul dativ, formă clitică, funcția sintactică de complement indirect. b) Se răstește la cei din jur fără motiv. se = pronume reflexiv, fără funcție sintactică, intră în componența verbului a se răsti. c) Îi critică pe ceilalți, dar pe sine nu se vede niciodată. d) Se miră de ce au aflat. e) El se gândește la ce urmează să facă mâine. f) Își duce singur rucsacul.

Evaluare

1. Identifică construcțiile cu pronume reflexiv din următorul text.

În ziua de 4 decembrie, când ceasurile arătau ora cinci dimineața pe Pământ, călătorii se treziră după cincizeci și patru de ore de călătorie. Ca timp, ei nu depășiseră decât cu cinci ore și patruzeci de minute jumătatea duratei fixate pentru șederea lor în proiectil, dar, ca traiectorie, ei parcurseseră mai mult de șapte zecimi din drum. Această particularitate se datora descreșterii uniforme a vitezei proiectilului. (Jules Verne, De la Pământ la Lună) 2. Rescrie enunțurile de mai jos, corectându‑le. a) Nu vreau să mă risc, este periculos să lucrezi acolo. b) Nu se rentează să lucrezi acolo.