Circumstanțiala finală

Pentru început

Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții:

A S-a antrenat pentru victorie.

B S-a antrenat ca să obțină victoria. 2. Ce funcție sintactică are substantivul (pentru) victorie, din enunțul A ? 3. Câte propoziții conține enunțul B ? Care este propoziția subordonată? 4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice din enunțul A ?

Reține!

Circumstanțiala finală reprezintă realizarea propozițională a circumstanțialului de scop.

A plecat la magazin după pâine. < A plecat la magazin 1/ ca să cumpere pâine. 2/ [Cu ce scop a plecat?] Circumstanțiala finală determină: un verb sau o locuțiune verbală: L‑am strigat 1/ ca să vină mai repede. 2/ A luat-o la goană 1/ ca să ajungă mai repede. 2/ o interjecție: Hai cu noi 1/ ca să terminăm desenul. 2/ Circumstanțiala de scop este introdusă prin: conjuncții sau locuțiuni conjuncționale: ca să, să, ca... să, de (conjuncție sinonimă cu să, folosită în registrul popular), pentru ca... să.

Vin 1/ să vorbim. 2/ Te-am chemat 1/ ca să îți dau cartea. 2/

I-am spus subiectul prezentării 1/ pentru ca mâine să se documenteze. 2/ pronume relative însoțite de o prepoziție: Se pregătise mult 1/ pentru ce avea de prezentat.

2/

Observă!

1. Circumstanțiala finală poate avea elemente corelative în regentă (de aceea, de asta).

Ca să reușești, 1/ de aceea repetăm atât de mult. 2/ De-asta a strigat, 1/ ca să fim atenți la drum. 2/ 2. Circumstanțiala finală apare cu topică liberă.

Citește articolul 1/ ca să afli informații. 2/ Ca să afli informații 1/ citește articolul. 2/ 3. Propozițiile finale introduse prin conjuncțiile să și de apar numai după propoziția regentă.

Mergi la cantină 1/ să mănânci! 2/ Du-te 1/ de mănâncă! 2/ 4. Circumstanțialele finale care au drept corespondente în regentă corelativele de-asta și de aceea se despart prin virgulă.

De aceea îți spun, 1/ ca să nu mai faci greșeli. 2/

Activități

1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, circumstanțialele finale, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) A mers în grădină să culeagă flori. b) A cules mai multe flori ca să facă o coroniță. c) A fost de și-a cumpărat un costum frumos. d) A repetat mult pentru ce are de interpretat. 2. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale finale, introduse de pronume relative însoțite de prepoziții. 3. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect.

În versurile:

Trec furnici ducând în gură de făină marii saci,

Ca să coacă pentru nuntă și plăcinte și colaci; Mihai Eminescu, Călin (file din poveste) circumstanțiala finală este introdusă prin: a) pronume relativ; b) conjuncție subodonatoare. 4. Transcrie enunțurile pe caiet și completează‑le cu propoziții circumstanțiale finale: a) Am alergat până acolo … . b) S-a trezit de dimineață … . c) Învață limba japoneză … . d) Pleacă mâine în Franța … . 5. Completează, pe caiet, enunțurile cu propozițiile regente, astfel încât să alcătuiești fraze care conțin o circumstanțială finală: a) … să cumpere un telefon nou. b) … ca să obțină un rezultat bun la concurs. c) … să nu piardă trenul. d) … pentru ca să vizitez expoziția. 6. Indică tipurile de subordonate introduse de conjuncția să în enunțurile următoare: a) El știe să cânte la chitară. b) Hotărârea să cânte la spectacol a fost luată. c) A plecat să își cumpere o chitară. d) M-am gândit să particip la spectacol. 7. Corectează greșelile. a) De-asta ți-am spus ca să iei o decizie. b) De aceea am plecat mai devreme ca să vorbim.

Evaluare

1. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale finale, introduse prin conjuncții diferite. 2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals). a) În enunțul: S-a supărat pe mine că am plecat., există o circumstanțială finală. A F b) Enunțul: M-am adăpostit să scap de ploaie. conține o circumstanțială finală. A F 3. Argumentează, în 50‑80 de cuvinte, importanța învățării unei limbi de circulație internațio‑ nală, folosind trei circumstanțiale de scop.