Cișmigiu & Comp., de Grigore Băjenaru

TEXTUL C

Cișmigiu & Comp.

de Grigore Băjenaru

O, cum mai înfioară vântul frunzele copacilor din Cișmigiu!

Parcă e același freamăt adormitor de acum 15‑20 de ani, când rătăceam cu colegii, în anu‑ mite ore ale dimineții, pe aleile mai dosnice, care adăposteau zeci de... plimbăreți! Și ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide foșnesc parcă mai puternic și mai nostalgic decât cele încă verzi... Poate unde știu că sfârșitul li‑e mai aproape...

În umbra destrămată de toamnă a parcului, toți copacii ning pete de aur: frunze desprinse de crengi flutură viața de o clipă a unui efemer vegetal și, ca‑ntr‑un basm de Walt Disney, se aștern covor moale sub pașii întârziați ai trecăto‑ rului plictisit de banalul vieții cotidiene!

Lacul tremură la fel ca și atunci; și la fel își lea‑ gănă bărcile uitate pe sub sălciile plângătoare, ce au surâs cu duioșie la șoaptele îndrăgostiților care și‑au plimbat înfiorările pe aici.

Cinci și jumătate! Până la șase, când trebuie să ne‑ntâlnim, mai am timp să‑mi odihnesc ochii și gândurile în grădina aceasta cu amintiri.

O iau agale spre „morminte”, cum numeam colțul discret unde ne adunam noi, lăzăriștii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam trudiți, dragă doamne, de atâta învățătură!

Ce mult s‑au schimbat!... Pietrele sunt acum aranjate cu totul estetic; dar parcă mai mult far‑ mec aveau pe vremuri, aruncate la‑ntâmplare, unele peste altele, dându‑ne prilejul să ne căță‑ ram în vârful lor, ca pe niște piramide, și să sărim, întocmai unor Tarzani în miniatură, pe crengile pomilor, spre spaima și indignarea gardienilor care fluierau alarmați!

De la „morminte”, o potecă îngustă duce spre aleea mare, care, la rândul ei, te scoate în spatele Liceului Lazăr. Este timpul să mă‑ndrept spre liceu. N‑aș vrea să‑mi stric tocmai acum, la întâlnirea noastră după douăzeci de ani, reputația de punc‑ tual, bine stabilită printre colegii mei de‑a lungul anilor de școală.

Căci, deși în fiecare zi veneam la școală pe jos de‑acasă, din Sfinții Voievozi – pentru că pe atunci nu era linie directă de tramvai sau auto‑ buz pe strada Popa Tatu – totuși n‑am întârziat o singură dată. Eram întâiul sau al doilea, „Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!”, mă parigoriseam* eu.

Cu toate acestea, uneori am avut și întârzieri în catalog, însă întârzieri voit făcute, cu un scop bine determinat și mai ales binecuvântat! Când prima oră de curs aveam o materie grea, ca de exem‑ plu: Germana, Matematicile sau o materie la care știam că nu știu și că trebuia să m‑asculte, „întâr‑ ziam” ca să amân catastrofalul deznodământ pe altă dată, când mă socoteam mai bine pregătit.

Grigore Băjenaru (1907–1986) a fost un proza‑ tor român. Romanul său, Cișmigiu & Comp., a fost publicat în anul 1942.

Activități

1. Menționează două trăsături ale genului dramatic, prezente în textul A . 2. Precizează motivul pentru care Pristanda îi povestește prefectului ce s‑a întâmplat cu o seară înainte, în casa lui Cațavencu. 3. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, semnificația următoarelor replici:

PRISTANDA: Ce-mi ordonați, coane Fănică?

TIPĂTESCU: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba. 4. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul B . 5. Completează enunțul, valorificând textul B . Hatmanul Sandu dorește să discute cu Duca Vodă, deoarece … . 6. Explică mesajul pe care îl transmit hatmanul Sandu domnitorului prin replica:

De la sfat și vorbă până la faptă – mai este cale. 7. Menționează două trăsături ale genului epic, prezente în textul C . 8. Notează o trăsătură de caracter a personajului narator, valorificând textul C . 9. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuțele potrivite pentru a arăta căror texte le corespunde fiecare din afirmațiile din stânga.

Afirmația Textul A Textul B Textul C Niciun text

Textul conține o secvență narativă.

Textul conține o secvență descriptivă.

Textul conține o secvență dialogată.

Evaluare

1. Argumentează îmbinarea narațiunii cu descrierea în textul de mai jos.

Totul era nou pentru mine: orașul, oamenii, limba. La șapte ani știam românește și puțin franțuzește: în România, la sfârșitul secolului trecut, lumea bună ținea să vorbească franțuzește. La

Viena, am fost dat în grija unei institutoare* cu care am învățat într-adevăr această limbă, la care îmi plăceau nazalizările și am încercat să o stăpânesc bine, în ciuda dificultăților. [...]

Cum să descriu Viena anului 1888, cum să evoc în ansamblu un oraș compozit, încărcat de atâtea amintiri și curiozități? La vremea aceea, Viena nu era un oraș nemțesc, ci un fel de Turn Babel european. Scriind cuvântul turn, îmi amintesc de acela care decora biserica Sfântul Ștefan. [...] Cum să uit că, la opt ani, nu mă aflam la Viena ca turist, ci ca școlar venit să studieze muzica în locul în care compuseseră atâția oameni de geniu? [...] În ciuda vârstei fragede, am fost admis, în mod excepțional, la clasele preparatoare pentru vioară. La nouă ani, trecusem la clasele superioare. (Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu) 2. Rescrie primul paragraf al textului, introducând o secvență dialogată între copil și institutoare.

* institutor (s. m., s. f.) – (cuvânt învechit) persoană care se ocupa de instruirea unui copil.

Dincolo de texte

Narațiune, dialog, descriere

– Proiect de grup –

1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3‑4 colegi. Alegeți împreună una dintre fotografiile de mai jos.

3 PREZENTAREA Prezentați compunerea voastră în fața colegilor, folosind sau nu mijloace IT.

A B

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Discutați despre fotografia aleasă, privind cu atenție detaliile. Răspundeți la următoarele întrebări, folosindu‑vă imaginația: Cine sunt persoanele care apar în fotografie?; Ce fac ele?; Despre ce discută?. Pornind de la imaginea aleasă, redactați împreună o compunere, de 150‑300 de cuvinte, în care să includeți câte o secvență narativă, descriptivă și dialogată.

EVALUAREA

Evaluați compunerile prezentate în funcție de următoarele criterii: – prezența câte unei secvențe narative, descriptive, dialogate; – îmbinarea coerentă a celor trei tipuri de secvențe.