pe toți, de Laura Lucia Găvan

Patrimoniul cultural, o problemă care ne privește pe toți

Ce este patrimoniul? Care este diferența din‑ tre patrimoniul material și cel imaterial? De ce ar trebui să ne intereseze modul în care este gesti‑ onată situația patrimoniului cultural? Iată câteva întrebări care merită atenția noastră.

Putem defini patrimoniul drept un ansam‑ blu de bunuri, materiale sau imateriale, având o importanță artistică și/sau istorică deosebită. Dacă patrimoniul imaterial desemnează ansam‑ blul de tradiții, obiceiuri și creații specifice unei anumite civilizații (opere literare, dans, muzică etc.), prin patrimoniul material înțelegem ansam‑ blul clădirilor, monumentelor și artefactelor.

Patrimoniul poate fi văzut drept zestrea tutu‑ ror românilor, un bun colectiv care exprimă valo‑ rile societății, un bun pe care trebuie să‑l îngri‑ jim și să‑l punem în valoare. Consider că, astfel, ne putem remarca la nivel internațional, putem susține economia locală prin dezvoltarea unui turism sustenabil.

România este o țară cu o bogată ofertă din punct de vedere arhitectonic, o țară care poate atrage numeroși vizitatori străini. De exemplu, bisericile vechi de lemn din Maramureș surprind turiștii prin construcția lor inedită, prin turnul lor suplu și înalt. Bucovina este cunoscută la nivel internațional, prin splendidele sale mănăstiri pictate (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Pro‑ bota, Suceava, Voroneț, Sucevița), care datează de la sfârșitul secolului al XV‑lea sau al XVI‑lea. de Laura Lucia Găvan

Dacă monumentele din Maramureș și din Bucovina sunt, în majoritatea cazurilor, exemple de cum se poate conserva și promova patrimoniul arhitectural, alte construcții, de exemplu, Cazinoul din Constanța sau vestigiile din Băile Herculane au nevoie de intervenție rapidă pentru că se află în pragul prăbușirii. Starea în care se află aceste „biju‑ terii” este o problemă care ne privește pe noi toți.

De ce? Pentru că ele sunt unice în lume și de neînlocuit, iar pierderea lor va fi iremediabilă. Tre‑ buie să înțelegem că degradarea și distrugerea monumentelor istorice înseamnă nu doar pier‑ derea unor oportunități economice, ci, mai ales, pierderea unei părți a identității noastre culturale.

De aceea, recomand tinerilor să fie activi, să se implice în acțiuni de informare și de conștienti‑ zare a importanței protejării patrimoniului (#PATRIMONIULNOSTRU)

Laura Lucia Găvan (n. 1990) este istoric de artă și jurnalist cultural. Textul Patrimoniul cultural, o problemă care ne privește pe toți este inedit.

Activități

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) numele a două mănăstiri pictate din Bucovina; b) numele a două construcții care sunt în pericol de prăbușire. 2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) În text sunt folosite verbe la persoana I și la persoana a III‑a. A F b) Textul conține enunțuri exclamative. A F c) În primul paragraf este definit termenul patrimoniu. A F d) Autoarea textului își explică opinia referitoare la patrimoniu. A F 3. Transcrie schema pe caiet și completează spațiile libere cu răspunsurile potrivite, valorificând textul dat.

TEXTUL-SUPORT

Text explicativ Text argumentativ

Paragrafele 1 și 2

Ce reprezintă patrimoniul? Paragraful 3

Care este ipoteza textului? Paragrafele 4‑6

Care sunt argumentele și exemplele? Paragraful 7

Care este concluzia?

4. Explică, în 30‑50 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe din text:

Trebuie să înțelegem că degradarea și distrugerea monumentelor istorice înseamnă nu doar pierderea unor oportunități economice, ci, mai ales, pierderea unei părți a identității noastre culturale.

Evaluare

1. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, semnificația titlului textului. 2. Redactează un text explicativ, de minimum 80 de cuvinte, în care să clarifici următoarea secvență din text: bisericile vechi de lemn din Maramureș surprind turiștii prin construcția lor inedită.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi două trăsături arhitectonice ale bisericilor vechi de lemn din Maramureș; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Recomandare

Folosește diverse surse de documen‑ tare (enciclopedii, ghiduri turistice, albume etc.).

Dincolo de text

Patrimoniul nostru cultural

– Proiect de grup –

1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3‑4 colegi. Fiecare echipă va reprezenta o zonă geografică, la alegere: Muntenia, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Transilvania, Banat, Oltenia, Crișana.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați‑vă în legătură cu tradițiile, obiceiurile și creațiile folclorice ale zonei pe care o reprezentați. Alegeți împreună o tradiție/un obicei sau o creație folclorică și notați pe caiet informațiile importante. Alcătuiți un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, prin care să convingeți publicul că tradiția/ obiceiul sau creația folclorică aleasă de voi trebuie să fie conservată.

3 PREZENTAREA Prezentați textul argumentativ în fața colegilor, folosind sau nu mijloace IT.

Recomandări

Respectați structura textului argumentativ (ipoteză, argumentare, concluzie).

Folosiți un limbaj adecvat (conectori, verbe și pro‑ nume la persoana I etc.).

DEZBATEREA

La sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la patrimoniul nostru cultural și la necesitatea promovării lui. Discutați despre structura textului argumentativ și a limbajului folosit în textele voastre și ale colegilor.

5 AUTOEVALUAREA Fiecare echipă își va evalua textul argumentativ, în funcție de următoarele criterii: – structura textului argumentativ; – limbajul folosit în redactarea textului.