Dorința, de Mihai Eminescu

Vino‑n codru la isvorul Care tremură pe prund1 , Unde prispa2 cea de brazde Crengi plecate o ascund.

Și în brațele‑mi întinse Să alergi, pe piept să‑mi cazi, Să‑ți desprind din creștet vălul, Să‑l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei ședea‑vei, Vom fi singuri‑singurei, Iar în păr înfiorate Or să‑ți cadă flori de tei.

Fruntea albă‑n părul galben Pe‑al meu braț încet s‑o culci, Lăsând pradă gurei mele Ale tale buze dulci...

1 prund (s. n.) – mal, țărm, teren acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș. 2 prispă (s. f.) – (în text) dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți.

Dorința

de Mihai Eminescu

Vom visa un vis ferice, Îngâna‑ne‑vor c‑un cânt Singuratece isvoare, Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri‑rânduri.

Poezia Dorința a fost publi‑ cată în 1876, în revista Convorbiri literare, fiind apoi inclusă în volumul de versuri Poesii, din 1883.

Activități

1. Scrie forma literară a cuvintelor isvorul, singuratece, or să cadă. 2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele versuri: a) Fruntea albă-n părul galben; b) Pe-al meu braț încet s-o culci. 3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text, care se referă la cadrul spațial. 4. Alcătuiește două enunțuri pentru a indica polisemia cuvântului floare. 5. Alcătuiește enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: care, păr. 6. Transcrie pe caiet patru termeni din câmpul lexical al naturii.

7. Identifică modul și timpul verbelor subliniate din versurile: a) Să alergi, pe piept să-mi cazi. b) Îngâna-ne-vor c-un cânt. 8. Asociază verbele subliniate cu valorile expresive din lista alăturată. a) Vino-n codru la isvorul 1. acțiune posibilă b) Unde prispa cea de brazde/Crengi plecate o ascund. 2. dorință c) Să-ți desprind din creștet vălul,/Să-l ridic de pe obraz. 3. acțiune sigură d) Vom visa un vis ferice. 4. îndemn 9. Transcrie pe caiet, din text, două pronume personale la persoana I. 10. Menționează rolul pronumelor personale la persoana I, din text. 11. Completează pe caiet schema de mai jos cu câte un exemplu din textul dat.

vizuală IMAGINE ARTISTICĂ

dinamică auditivă

12. Identifică figurile de stil din versurile: a) Iar în păr înfiorate/Or să-ți cadă flori de tei. b) Flori de tei deasupra noastră/Or să cadă rânduri-rânduri. 13. Selectează din listă temele poeziei: natura, istoria, trecerea timpului, iubirea. 14. Identifică patru cuvinte‑cheie prezente în poezie, prin intermediul cărora este conturat cadrul natural. 15. Alege varianta corectă.

Titlul poeziei exprimă/nu exprimă aspirația spre o iubire ideală. 16. Transcrie pe caiet versurile din poezie care ilustrează ideile poetice de mai jos. a) Invitația adresată iubitei indică faptul că dragostea este percepută ca o proiecție. b) Iubirea este ilustrată prin intermediul unor gesturi de tandrețe. c) Portretul iubitei este conturat prin câteva detalii semnificative. d) Întâlnirea îndrăgostiților va avea loc într‑un cadru natural izolat și protector.

1. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, semnificația versului: Vom visa un vis ferice. 2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului liric; să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Evaluare

Dincolo de text

Poezia naturii

– Proiect de grup –

1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3‑4 colegi. Alegeți‑vă poetul preferat și selectați două poezii din creația acestuia, care să aibă ca temă natura. Exemple:

Vasile Alecsandri, Vântul, Iarna;

Mihai Eminescu, Lacul, Freamăt de codru;

Lucian Blaga, Martie, Vară;

Ion Pillat, Amurg în deltă,

Iarnă târzie.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați‑vă și alcătuiți împreună: o prezentare succintă a activității literare a poetului, folosind noile tehnologii; o comparație între cele două texte, evidențiind asemănările și diferen‑ țele în prezentarea temei naturii; desene, afișe, pliante, machete care să ilustreze textele alese sau activitatea literară a poetului.

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va prezenta în fața clasei, în 10‑15 minute: activitatea literară a poetului; recitarea textelor lirice alese; compararea celor două texte din punctul de vedere al temei alese; prezentarea produselor standului.

DEZBATEREA

La sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la modul în care tema naturii este reflectată în poeziile alese de voi. Alcătuiți o schemă tematică, gru‑ pând poeziile în funcție de coor‑ donatele spațiale sau temporale (de exemplu: poeziile care prezintă natura primăvara, care descriu o pădure etc.).

5 EVALUAREA La sfârșitul activității, completează pe caiet următoarele enunțuri:

Cea mai interesantă prezentare a fost … , deoarece … .

În urma discuției, sunt de acord cu următoarea opinie … .