Limba și literatura română. Teorie și aplicații, clasa a VIII-a

TEORIE ȘI APLICAȚII Mihaela Daniela Cîrstea Alexandra Dragomirescu Ileana Sanda

 Comunicare orală  Lectură  Redactare  Elemente de construcție a comunicării  Elemente de interculturalitate

8

Lecția de Limba și literatura română CLASA A VIII-A

TEORIE ŞI APLICAŢII Mihaela Daniela Cîrstea Alexandra Dragomirescu Ileana Sanda

Lecţia de Limba și literatura română clasa a VIII-a

8

Lecția de Limba și literatura română – clasa a VIII-a: Teorie și aplicații Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda

Copyright © 2020 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: comenzi@litera.ro Ne puteți vizita pe

Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Emanuel Alboiu Corector: Carmen Bîtlan Ilustrații: Arhiva Litera Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare: Ana Vârtosu, Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CÎRSTEA, MIHAELA DANIELA Lecția de Limba și literatura română: clasa a VIII-a/ Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda. – București: Litera, 2020 ISBN 978-606-33-5479-3 I. Dragomirescu, Alexandra II. Sanda, Ileana 811.135.1

CUVÂNT‑ÎNAINTE Dragi elevi, stimați colegi și părinți, Prezenta lucrare are ca scop formarea competențelor prevăzute în programa școlară pentru clasa a VIII-a, prin intermediul unui conținut variat și adecvat nivelului de vârstă al elevilor.

Fiecare dintre cele șase unități de învățare prezintă mai multe tipuri de activități.

Activitățile de Comunicare orală au la bază strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului, strategii de ascultare activă și de fixare a conținutului, precum și strategii de exprimare orală fluentă şi corectă.

Activitățile propuse pentru Lectură vizează strategii ce pregătesc şi facilitează receptarea textului, strategii de orientare a lecturii, precum și strategii de fixare a conținutului textului, de interpretare şi de producere de text.

Prin activitățile de Redactare sunt vizate strategii de producere de text, de rescriere și de co‑ rectare, dar și asimilarea unor principii de etică a redactării și utilizarea tehnologiei informației.

Elementele de construcție a comunicării se bazează pe activități centrate pe utilizarea co‑ rectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise.

Elementele de interculturalitate sunt activitățile de comunicare, de lectură și de redactare, care încurajează studiul comparativ al textelor.

Acest auxiliar este un instrument de lucru modern, util, interdisciplinar și formativ.

Lucrarea respectă distribuția și ordinea conținuturilor din programa școlară, actualizând con‑ ținuturile necesare din anii de studiu trecuți.

Elevilor le sunt oferite doar noțiunile gramaticale și de teorie literară care se regăsesc în pro‑ gramă, punându-se accent mai ales pe formarea de competențe și pe consolidarea cunoștințelor.

Lucrarea are exerciții de ascultare activă pe baza unor texte propuse, care sunt reproduse la sfârșitul cărții. Sunt recomandate metode didactice moderne, interactive (cubul • procesul literar • turul galeriei • pălăriile gânditoare • jocul de rol • jocul didactic • metoda Frisco • autoevaluarea), care sunt însoțite de indicații clare pentru elev și pentru profesor.

Textele literare alese sunt variante, fiind selectate atât din literatura română, cât și din literatu‑ ra universală. Textele nonliterare selecționate se referă la aspecte diverse ale vieții contempora‑ ne: realitatea virtuală, importanța rețelelor sociale, știrile false, prevenirea comportamentelor de risc pentru adolescenți, importanța lecturii pentru dezvoltarea personală.

Auxiliarul promovează creativitatea, munca în echipă, implicarea în viața comunității, cu‑ noașterea valorilor culturale românești, prin texte și activități referitoare la patrimoniul cultural, la personalități ale culturii române.

Vă dorim studiu plăcut și mult succes în acest an școlar!

Autoarele

3

CUPRINS CO M PE T E N Ț E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

SĂ N E A M I N T I M D I N CL A SA A V I I -A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

TEST INIȚIAL 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

TEST INIȚIAL 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unitatea 3 – VALORI ȘI ATITUDINI . . . . . . . . . . . . . . . 75

5 6 6 7

CO M U N I C AR E O R AL Ă

Ascultarea activă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 L EC T U R Ă

Textul dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Steaua fără nume, de Mihail Sebastian . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Unitatea 1 – CĂLĂTORIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

R E DAC TAR E

CO M U N I C A R E O R AL Ă

Prezentarea textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Elemente specifice argumentării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

E L E M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C Ă R I I

LEC T U R Ă

Părți de propoziție (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Atributiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Completiva directă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Textul epic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Planeta celor doi sori, de Horia Aramă . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 R E DAC TA R E

L EC T U R Ă

Etapele scrierii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Structuri textuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cișmigiu & Comp., de Grigore Băjenaru . . . . . . . . . . . . . . . .

E LE M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C ĂR I I

Părți de vorbire (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Construcții active și pasive cu verbul a fi . . . . . . . . . . . . . . 24 Construcții cu pronume reflexive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 LEC T U R Ă

92 93 94 95

E L E M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C Ă R I I

Personajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Tranzacția, de Ion Hobana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Completiva indirectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Completiva prepozițională. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

E LE M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C ĂR I I

E L E M E N T E D E I N T E R CU LT U R AL I TAT E

Construcții impersonale. Construcții incidente . . . . . . . . 34 Construcții concesive și condiționale . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Valori culturale românești în lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 R EC API T U L AR E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

E LE M E N T E D E I N T E R CU LT U R AL I TAT E

Călătoria ca formă de cunoaștere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

E VALUAR E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

R EC A PI T U L A R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 E VA LUA R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Unitatea 4 – TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE . . . . . . . . . . . . . . . . 107 CO M U N I C AR E O R AL Ă

Unitatea 2 – O LUME PLINĂ DE SENTIMENTE . . . . . . 43

Argumentare și persuasiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 L EC T U R Ă

CO M U N I C A R E O R AL Ă

Structuri textuale: argumentativ și explicativ . . . . . . . . . 110 Patrimoniul cultural, o problemă care ne privește pe toți, de Laura Lucia Găvan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Textul oral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 LEC T U R Ă

Textul liric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dorința, de Mihai Eminescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Exprimarea sentimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Trăim într-o lume plină de sentimente, de Mihai Ivașcu . . .

46 47 50 51

E L E M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C Ă R I I

Circumstanțiala de loc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 Circumstanțiala de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Circumstanțiala de mod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

R E DAC TA R E

L EC T U R Ă

Textul argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 Umbra lui Mircea. La Cozia, de Grigore Alexandrescu . . . 121 Umbra noastră. La Cozia, de Ioana Brușten . . . . . . . . . . . . 122

E LE M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C ĂR I I

Enunțuri eliptice. Norme de punctuație . . . . . . . . . . . . . . . 56 Apoziția. Norme de punctuație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 LEC T U R Ă

E L E M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C Ă R I I

Versificația (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Fântâna, de Alexandru Macedonski. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Circumstanțiala cauzală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 Circumstanțiala finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

E LE M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C ĂR I I

R E DAC TAR E

Fraza. Coordonarea (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Fraza. Subordonarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniei . . . 130 E L E M E N T E D E I N T E R CU LT U R AL I TAT E

E LE M E N T E D E I N T E R CU LT U R AL I TAT E

Evenimente culturale internaționale . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Festival de poezie contemporană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Târgul de carte de la Beijing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

R EC A PI T U L A R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E VA LUA R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Turismul cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Festivalul Enescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Turismul cultural în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

R EC API T U L AR E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E VALUAR E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

68 69 70 72 74

4

132 133 134 136 138

Unitatea 5 – MODELE ȘI ANTIMODLE . . . . . . . . . . . . . 139

Unitatea 6 – FAMILIA ȘI COMUNITATEA . . . . . . . . 171 CO M U N I C AR E O R AL Ă

CO M U N I C A R E O R AL Ă

Atitudini comunicative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

Comunicarea nonverbală și paraverbală . . . . . . . . . . . . . 140

L EC T U R Ă

LEC T U R Ă

Limbajul figurat (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Imn lui Ștefan cel Mare, de Vasile Alecsandri . . . . . . . . . .

Hiperbola, aliterația, antiteza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Colierul, de Doina Ruști . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretări multiple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Baltagul, de Mihail Sadoveanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

142 143 146 147

R E DAC TAR E

Etica redactării: originalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 L EC T U R Ă

R E DAC TA R E

Monitorizarea propriei lecturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 Lectura e un mod de viață, de Anca Călin . . . . . . . . . . . . . 181

Redactarea de mână. Redactarea computerizată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

E L E M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C Ă R I I

E LE M E N T E D E CO N S T R U C Ț I E A CO M U N I C ĂR I I

Fonetica (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Vocabular (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conversiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Împrumuturile lexicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Variații de registru. Jargonul, argoul . . . . . . . . . . . . . . . . .

Limbaj colocvial, limbaj cultivat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă . . . .

Organizarea coerentă a textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

154 156 158 160 162

E L E M E N T E D E I N T E R CU LT U R AL I TAT E

Spiritul civic și responsabilitatea socială . . . . . . . . . . . . .

Festivalul posesorilor de spirit civic. . . . . . . . . . . . . . . . . .

CIVIC MONTAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

R EC API T U L AR E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E VALUAR E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E LE M E N T E D E I N T E R CU LT U R AL I TAT E

Eroul, model de comportament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stăpânul Inelelor (recenzie) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Éowyn și Stăpânul Nazgûlilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

R EC A PI T U L A R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E VA LUA R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

186 188 190 192

164 165 166 168 170

194 195 196 198 200

E VALUAR E FI N AL Ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201 T E X T E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205

COMPETENȚE GENERALE ȘI COMPETENȚE SPECIFICE CONFORM OMEN 3393/28.02.2017 1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și producerea textului oral 1.1. Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiași teme în texte diferite, în vederea evaluării informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative 1.2. Prezentarea documentată a unei teme/a unui punct de vedere, citând sursele de informare, într-un text de tip argumentativ/ în texte de diferite tipuri (de tip descriptiv, explicativ etc.)

1.3. Realizarea unei prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elementele verbale, paraverbale și nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare 1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți, exprimând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i) 1.5. Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de comunicare 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale 2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii 2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple 2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri 3.1. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în fața unui public sau/și pentru a fi publicate 3.3. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale 3.4. Exersarea constantă în activitățile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a atitudinilor ineficiente sau inadecvate 4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise 4.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative 4.2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse 4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne 4.4. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare 4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare), prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții 5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional 5.1. Exprimarea unui punct de vedere față de valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, identificate în cărțile citite 5.2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare

5

SĂ NE AMINTIM DIN CLASA A VII-A TEST INIȚIAL 1 Subiectul I Citește următorul text: Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor.

Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas.

50 p Răsare luna,-mi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi, un val de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape...

Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii.

(Mihai Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Explică modul de formare a cuvântului subliniat din secvența: Pe câmpi, un val de argintie ceață.

3. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din versul: Fiind băiet păduri cutreieram.

4. Explică rolul virgulei în secvența: Și mă culcam ades lângă izvor,/Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam.

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Un bucium cântă tainic cu dulceață.

6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor.

7. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei.

Subiectul al II-lea

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți două particularități ale textului liric, prezente în textul dat. În compunerea ta, trebuie:

să menționezi emoțiile/sentimentele transmise de text;

să precizezi mijloacele artistice cu ajutorul cărora sunt transmise emoțiile;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

6

TEST INIȚIAL 2 Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Fusese școlar bun. Clasele primare le învățase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut așa cuminte și cu dragoste de carte și i s-a făcut oareșicum milă. El avea un frate, popă la București – i-a scris un răvaș lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat și, cum băiatul e sărac și ar vrea să învețe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe lângă dânsul și să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu – cine știe ce va putea ieși din această binefacere…

Frate-său i-a răspuns și el, printr-o scrisoare lungă, că-l primește bucuros […]. Așa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut […] – și pe la pârgui‑ tul strugurilor s-a despărțit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei și singura ei mângâiere.

— Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo… Și s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus și răbdător.

(Alexandru Vlahuță, Din durerile lumii)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin compunere în textul dat.

3. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din textul dat.

4. Menționează rolul liniei de dialog din secvența: — Radule mamă, vezi de nu ne uita...

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Și s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun.

6. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

7. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe un raport de coordonare, realizat cu ajutorul unei conjuncții coordonatoare adversative.

Subiectul al II-lea

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din textul dat. În compunerea ta, trebuie:

să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;

să ilustrezi două modalități de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

7

UNITATEA

1

CĂLĂTORIA Conținuturi din programa școlară Comunicare orală Elemente specifice argumentării (teză, ipoteză, justificare, ­probă/exemplu) Lectură Textul epic Redactare Etapele scrierii, cu accent pe: a) prezentarea textului în fața unui public; b) evaluarea feedbackului primit; c) integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului sau în textele viitoare Elemente de construcție a comunicării Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții concesive și condiționale Elemente de interculturalitate Modele comportamentale în textele literaturii universale

9

COMUNICARE ORALĂ

ELEMENTE SPECIFICE ARGUMENTĂRII Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să călătorești?

2. Ți-ar plăcea să călătorești într-un loc îndepărtat, de exemplu, pe un alt continent?

3. Ai călători în spațiul cosmic, dacă acest lucru ar fi posibil? Argumentează-ți punctul de vedere.

Reține!

Elementele specifice argumentării sunt: teza (subiectul care urmează a fi prezentat); ipoteza (o opinie referitoare la un anumit subiect); justificarea (motivarea susținerii ipotezei); proba/exemplul pentru a susține ipoteza.

Lucrează în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 205, Descoperire incredibilă făcută de NASA, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Notează trei cuvinte din câmpul lexical al astronomiei, prezente în textul ascultat.

2. Asociază elementele specifice argumentării cu următoarele enunțuri referitoare la textul ascultat.

b) ipoteză

1. Planetele DMPP-1c, DMPP-1 și DMPP-1e au mase de trei până la de zece ori mai mari decât masa Pământului.

2. Cercetătorii pot stabili compoziția planetelor și le pot compara cu Terra.

c) justificare

3. Oamenii de știință au descoperit șase planete noi.

a) teză

d) probă/exemplu 4. Planetele ar putea oferi informații despre geologia planetei noastre.

Dicționar

MASĂ1 (mulțime, mărime fizică) s. f., g.-d. art. masei; pl. mase.

MASĂ2 (mobilă, mâncare) s. f., g.-d. art. mesei; pl. mese.

Completează textul cu termenul potrivit în context: masă1 sau masă2. În timpul deselor … din casa familiei lor, cei doi discutau despre corpurile cerești care au … mult mai mari în comparație cu Pământul.

10

Abrevieri s. = substantiv f. = feminin g.-d. = genitiv-dativ pl. = plural art. = articulat

COMUNICARE ORALĂ

Activități 1. Citește următoarea știre: De-a lungul vremii, fiecare dintre noi a privit planetele printr-o lunetă cât de cât perfor‑ mantă. Mă refer, de exemplu, la celebra lunetă aflată în București, la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Dar trebuie să recunosc faptul că, deși reală, imaginea acestora nu m-a impresionat prea mult. Spre exemplu, celebra Pată Roșie de pe Jupiter nu este vizibilă. În schimb, cu totul alta a fost situația atunci când am călătorit în Sistemul Solar virtual. Imaginile sunt atât de clare încât ai impresia că ai putea atinge cu mâna fiecare astru în parte. Practic, am avut senzația unei călătorii adevărate printre aștri.

(Vasile Surcel, Călătorie virtuală prin Sistemul Solar, www.cotidianul.ro, text adaptat) 2. Lucrează în echipă, alături de trei-patru colegi. Răspunde la una dintre întrebările de mai jos, valorificând atât textul dat, cât și alte surse de documentare disponibile.

Descrie!

Ce este un observator astronomic?

Ce este realitatea virtuală?

Compară!

Care sunt diferențele dintre cele două moduri prin care pot fi privite planetele?

Asociază!

Care sunt activitățile organizate de Observatorul Astronomic din București?

Recomandări Selectează sursele necesare documentării, astfel încât informațiile alese să fie relevante.

Răspunsul echipei tale nu trebuie să depășească trei minute. Cronome­­tra­ți-vă înainte de a-l prezenta în fața clasei.

Analizează!

Care sunt elemente specifice argumentării în textul dat?

Aplică!

Care sunt lecțiile pe care ai dori să le studiezi folosind realitatea virtuală?

Argumentează!

Este utilă realitatea virtuală în domeniul educațional sau nu?

Evaluare 1. Alcătuiți împreună o listă de criterii care să permită evaluarea obiectivă a prezentărilor (de exemplu: claritatea exprimării, folosirea unor argumente și exemple pertinente etc.).

2. Evaluați prezentările în funcție de criteriile stabilite de voi.

11

LECTURĂ

TEXTUL EPIC Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești texte epice?

Motivează-ți răspunsul.

2. Poți să povestești, pe scurt, acțiunea unui text narativ studiat?

Descoperă!

1. Citește următorul text: Am azvârlit din mers cartela de închidere a camerei. Recepționerul a prins-o agil.

— Sper că ați dormit bine, mi-a spus fără nicio intenție.

L-am fulgerat cu privirea. După repriza matinală de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin oasele mele, ca un ecou al nopții petrecute în patul mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din păcate, o asemenea extravaganță era interzisă pe Ahra, ca și înnoptarea la bordul navelor în tranzit.

(Horia Aramă, Planeta celor doi sori) 2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuieşte A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) Naratorul textului Planeta celor doi sori este Horia Furtună.

A F b) În textul dat este folosită relatarea la persoana I. A F c) Textul conține indicii care plasează acțiunea în timp.

A F d) Acțiunea prezentată în text are loc pe Ahra.

A F Amintește-ți!

Modul de expunere specific textelor epice este narațiunea.

Textul narativ poate fi: în versuri sau în proză;

literar sau nonliterar.

Naratorul relatează evenimentele fie la persoana I, fie la persoana a III-a; el nu trebuie confundat cu autorul textului, care este o ființă reală.

Momentele subiectului sunt: expozițiunea; intriga; desfăşurarea acțiunii, punctul culminant; deznodământul.

Acțiunea se desfășoară într-un cadru temporal și spațial.

12

LECTURĂ

Planeta celor doi sori de Horia Aramă Am azvârlit din mers cartela de închidere a camerei. Recepționerul a prins-o agil.

— Sper că ați dormit bine, mi-a spus fără nicio intenție.

L-am fulgerat cu privirea. După repriza mati‑ nală de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin oasele mele, ca un ecou al nopții petre‑ cute în patul mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din păcate, o asemenea extrava‑ ganță era interzisă pe Ahra, ca și înnoptarea la bordul navelor în tranzit.

— Pentru diseară, te rog să-mi prepari o les­ pede sănătoasă, am trântit înainte de a ieși.

Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar tocmai aceasta mă decisese. Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți, ocolul coloni‑ ilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra, circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret și practic să-mi aduc un sac de dormit.

Din fericire, aveam pe navă un culcuș exem‑ plar, astfel că răul nu avea să dureze.

Nimic nu șterge mai bine penibila impresie a unei nopți dormite pe Ahra decât o zi petre‑ cută pe aceeași planetă. Sunt singuratic atât prin formație și gusturi, cât și prin obișnuință, ca orice rătăcitor, dar totul pe Ahra părea că nu are altă menire decât să mângâie, să vindece, să consoleze. După câteva minute de plimbare sub cerul ușor violaceu, de o nuanță dulce, sub lumina blândă a soarelui diurn, am început să respir mai liber și m-am destins.

Orașul era un savant conglomerat de linii curbe. Niciun bulevard nu era perfect rectili‑ niu, clădirile înseși evitau cubismul, trecând pe

nesimțite una în cealaltă, într-un joc de linii și volume perfect armonic, dar, în același timp, lipsit de rigiditate și ostentație. Acolo unde amploarea spațiului friza1 grandiosul, interve‑ nea vegetația, îmblânzind prin soluții cât se poate de simple aerul metropolitan.

Cum nimeni nu se grăbea, nicio față nu era ursuză, nimeni nu ți se băga în suflet, extremele care marcau comportamentul tereștrilor erau evitate de la bun început. Nicio expresie crispată, nimic aspru, orgolios în privirile ahrienilor, sau extravagant în vestimentația lor, făcută să nu vio‑ lenteze privirea și să se încadreze firesc în decor.

Lucru de mirare, aceste non-senzații, în loc să treacă pe lângă mine, mă umpleau de încântare.

Când am ajuns pe dana2 de verificare a navei, eram remontat, ba chiar ușor euforic3. Aici, lucrul se desfășura cu folos, dar fără ca nimeni, om sau mașină, să gâfâie, să trepideze, să se agite mai mult decât era strict necesar. Mersul operațiilor urmărea foarte îndeaproape graficul preliminar, astfel că n-am putut decât să mă declar mul‑ țumit. Am revenit spre oraș, purtând pe chip acea unică îmbinare de riduri pe care atât de rar aveam ocazia s-o arborez în lungile mele însin‑ gurări și care se cheamă surâs. Deodată, în fața mea s-a oprit o copilă, o adolescentă, poate o tânără. Experiența de rătăcitor mă învățase că, în lumile noi, nimic nu-i mai greu de intuit ca vârsta. Se oprise și mă privea drept în ochi. Avea gâtul de lebădă, iar părul roșcat.

friza (vb.) – a fi pe punctul de a atinge o anumită stare. dană (s. f.) – loc de-a lungul cheilor unui port, amenajat pentru acostarea navelor și manipularea mărfurilor.

3 euforic (adj.) – care are o stare de bună-dispoziție exagerată.

1 2

13

LECTURĂ Riluri m-a părăsit la fel de brusc pe cât mă abordase. De astă dată mi s-a părut normal. După o clipă o uitasem și eu, ca pe o parte din mine. Întors la hotel, i-am făcut un semn prietenesc recepționerului cu care fusesem atât de urâ‑ cios în acea dimineață. Nu mi-am revenit decât atunci când m-am așezat pe marginea patului.

Euforia s-a scurs de pe mine ca stropii unui duș.

Incredibil, mi-am spus. Niște oameni care trăiesc atât de frumos, care gustă armonia și calmul, să nu descopere deliciul confortu‑ lui! Părea dincolo de imaginație. Acum abia simțeam oboseala pe care o acumulasem umblând ziua întreagă. Desigur, antrenamen‑ tul zilnic de la bordul navei se vădea eficace, altfel n-aș fi putut rezista. Dar acum aveam nevoie de odihnă. Blestemând paradoxurile ahriene, mi-am făcut o toaletă sumară și m-am pregătit să mă întind pe patul de tortură.

Hotelierul înregistrase totuși nemulțumirea mea, drept care am avut surpriza unor amenda‑ mente. Nu fără satisfacție, m-am pregătit pentru somn, rumegând în minte impresiile de peste zi.

M-am trezit peste scurtă vreme, pradă unei neliniști inexplicabile. Cum, cu toate măsurile ajutătoare, patul nu devenise cu adevărat con‑ fortabil, am făcut câțiva pași prin cameră. În aer domnea un vuiet surd, apăsător. Ce se întâmplă? m-am întrebat și am deschis fereastra. Un val de zgomot mi-a izbit obrajii înaintea timpanelor.

Cum să descriu zgomotul acesta? Era un vacarm, o cacofonie de glasuri stridente, nestă‑ pânite, rostind cuvinte de neînțeles. Orașul era luminat, firește, dar de-o manieră atât de neașteptată încât, o clipă, m-am îndoit că este vorba de aceeași localitate. Orbitoare surse de lumină, plasate arbitrar, supărau vederea. Șiruri de lumini colorate desenau, independent de clădiri, figuri fără noimă. Stridențele cromatice, ca și lipsa de logică a liniilor, torturau bunul-simț.

Era prea interesant ca să rămân mai departe în camera de hotel. Am ieșit în stradă, amestecân‑ du-mă printre nenumărații trecători.

— Îți place? mi-a spus în loc de orice intro‑ ducere.

— De unde știi? am întrebat-o în același stil familiar.

— Ești un rătăcitor, nu-i așa? Un explorator per­petuu. Izolat, serios și puțin suficient, nu-i așa?

Ce să-i fi răspuns? Că un exuberant nu poate fi rătăcitor solitar, că un tânăr sociabil n-ar fi în stare să navigheze decenii spre a transmite din an în an Pământului părăsit pe veci câteva date despre un colț de galaxie? Că tocmai pentru o astfel de carieră am fost modelat?

A reluat singură: — Nu-i nevoie de niciun răspuns. Îmi ajunge surâsul, tot ce are un solitar mai de preț.

Am continuat împreună promenada mati‑ nală. Fata nu voia să-și dezvăluie numele.

— Ce rost ar avea? Mâine pleci și numele meu va pieri odată cu tine. Numește-mă cum vrei. Numele meu o să-ți aparțină. Nu vei avea decât să-l uiți.

A fost o zi de basm. Riluri – așa i-am spus, fără să știu de ce – m-a condus pe bulevardele cu fântâni arteziene, m-a însoțit în parcurile savant întocmite, dezvăluindu-mi sensurile ascunse în linii și forme. Am luat apoi un prânz delicat și am

văzut un spectacol cât se poate de plăcut într-o sală intimă și primitoare. Nimic strident, bătător la ochi, nimic obositor în reprezentație. Câteva inspirate pete de culoare, actori simpatici, melo‑ dii nesofisticate, dansuri lirice, două-trei glume lipsite de trivialitate4, un final agreabil. Am pără‑ sit sala destins, împăcat cu lumea, pactizând parcă, fără cuvinte, cu necunoscuții din jur, care, o simțeam, trăiau același sentiment.

4

trivialitate (s. f.) – necuviință.

14

LECTURĂ Ce se petrecuse? Fusese ocupat orașul în vreme ce dormeam? Cei pe care-i întâlneam pe străzi erau total diferiți de cei dinainte cu câteva ore. Figuri dizarmonice, ochi exoftal‑ mici5, păr vâlvoi, expresii exaltate. Rătăceau pe străzi ca drogați. Mișcările bruște, nehotărâte, îi făceau să se ciocnească haotic într-o adevărată mișcare browniană6. La fiecare pas, izbucneau altercații, violențele verbale împușcate strident, fiind, nu o dată, urmate de veritabile încăierări.

Nici costumația localnicilor nu mai era cea de peste zi. Locul veșmintelor croite simplu fusese luat de asimetrie, de intenția de a șoca, de abuzul de strălucire, ca și de goliciune.

Substanțe fosforescente în culori neobișnuite tatuau pe corpuri însemne misterioase. Părul electrizat al unora, purtat vâlvoi, scăpăra.

Dacă din camera mea nu putusem descifra zgomotele, era din motive binecuvântate: stri‑ găte nearticulate, simple descărcări tempera‑ mentale se ridicau din toate părțile ca niște jeturi de apă înghețată, urcând, coborând, fără noimă.

Am rătăcit astfel, dezorientat, prin strania noapte a orașului, fără să înțeleg în ce fel reali‑ tatea de peste zi se putuse preface în coșmarul nocturn. Căutam în mulțime un chip neutru, dacă nu consternat, cum după toate probabi‑ litățile se înfățișa propriul meu chip, spre a cere lămuriri, dar nu se zărea niciunul. Mulțimea se zbuciuma pe străzi și în piețe, schimonosin‑ du-se într-un carnaval grotesc. Fără voie, am fost antrenat de torent. Haosul evoca parcă anticul carnaval de la Rio, cu deosebirea că acela nu avea nimic malefic.

Atmosfera densă, apăsătoare se făcea sim‑ țită mereu mai pregnant. Ochii mă usturau, iar în urechi, vacarmul tindea să se filtreze într-un vuiet inform7. Atunci, am remarcat nuanța roșcată ce impregna totul. Pe nesimțite, culo‑ rile suferiseră o adevărată „deplasare spre roșu”. Albul devenise un roz îmbâcsit, albastrul ­trăgea către mov, iar galbenul căpăta sclipiri de

incendiu. Cerul însuși, negru între stelele necu‑ noscute, devenise roșiatic, de parcă aerul ar fi fost impregnat cu o pulbere de rugină.

M-am întors brusc și am văzut. În spatele meu, deasupra orașului, se ridicase globul de un purpuriu întunecat al soarelui-geamăn. Era o stea ratată, dacă nu stinsă, emanând o căldură sensibilă și cine știe ce radiații nocive. Imensita‑

tea discului solar m-a făcut să mă întreb dacă astrul este mai mare sau mai aproape decât perechea sa luminoasă. Dar n-am putut rămâne multă vreme pe lungimea de undă a curiozității astronomice din cauza escaladării agitației din jurul meu. Valul mulțimii pornea în alte și alte direcții, ceea ce pentru mine, și așa neobișnuit cu aglomerația și mișcarea, era o încercare teri‑ bilă. Sigur de mine datorită forței și tinereții, ca și antrenamentului neslăbit de atâția ani, eram convins că adaptarea la Ahra se produsese de la sine. Dimineața scursă fără incident mă făcuse să dau uitării clasicele recomandări privind petrecerea primelor zile pe un astru. Dar nu era vorba de o reacție subiectivă a rătăcitorului neadaptat, ci de o planetă cu adevărat necunos‑ cută, care ar fi șocat pe oricine, venit de oriunde. Și atunci am văzut-o pe Riluri. Dar era ea sau o furie dezlănțuită? A trebuit să mă apropii ca să mă conving, iar, pentru a izbuti, m-am văzut obligat să folosesc pumnii, ca un ahrian veritabil.

Riluri dansa. Ce alt cuvânt ar putea să redea înlănțuirea de mișcări gratuite în care se ­pierdea de una singură ca într-o beție? Dansând, ­flutura o eșarfă ca focul. Chipul candid, expresia directă

exoftalmic (adj.) – (despre ochi) bulbucați. brownian (adj.) – (în context, despre mișcare) dezvoltată în toate sensurile.

7 inform (adj.) – care nu are o formă clară.

5 6

15

LECTURĂ Bietul meu ceas nu mă înșelase. Tăcerea mea i-a părut încurajatoare.

— Iertați-ne stângăcia în privința confortu‑ lui. Pe Ahra nimeni nu doarme… Nu vreți să vă familiarizați puțin cu planeta noastră? Și mi-a întins un teanc de pliante cu aspecte și tehnici dintre cele mai felurite. Le-am îngro‑ pat în bateria de buzunare care-mi căptușea costumul și m-am grăbit spre dana de revizuire a navei. Urmau recepția și decolarea.

Târziu, în singurătatea navei mele, mi-am amintit de imaginile vorbitoare, de pastile‑ le-reclamă și celelalte mărunțișuri dobândite pe Ahra. Înainte de a le rândui în colecția mea de turist extra-solar, le-am cercetat.

Dacă Ahra era o planetă ciudată, ahrienii erau și mai ciudați. Sub influența celor doi sori, planeta căpăta două fețe. Soarele zilei acționa primul cre‑ ier al ahrianului, creierul receptiv la lumină, gene‑ rator de frumusețe și armonie. La venirea nopții, acest creier intra într-un soi de moarte vie. Mai precis: dormea. Se trezea în schimb celălalt creier.

După repausul de peste zi, acesta prelua omul de pe planeta contrastelor, dând frâu liber instinc‑ telor sale de care nici nu era conștient. Ahrienii nu cunoșteau oboseala. Creierul nopții elibera insul de toate refulările8 de peste zi. Creierul zilei alunga zațul tenebrelor din cele mai ascunse unghere ale organismului, făcând corpul să acu‑ muleze forțe benefice de la soarele diurn.

pieriseră fără urmă. Cu părul sălbatic și ochii răi, părea să zgârie numai cu privirea.

Am apucat-o de braț cu o mișcare bruscă.

N-a fost mirată.

— Rătăcitorul, a izbucnit în râs. Bezmeticul care gonește fără țintă prin spațiu, în căuta‑ rea fantomelor! Nu vrei un strigoi tânăr și în putere? Ia-mă! În clipa următoare însă, mica Riluri se smulse de lângă mine și se agăță de gâtul unui necu‑ noscut. Îi acoperi fața cu sărutări, după care îi sări în cârcă. Insul nu părea uimit de manifes‑ tare. Bine clădit, o săltă pe umeri cât ai clipi, fără să se oprească din mers mai mult decât o secundă. M-am repezit pe urmele lui. Riluri își înfipsese ghearele în buclele vlăjganului, care rânjea ținând-o de glezne. Am rămas încre‑ menit, abia urmărind cu privirea eșarfa de foc a fetei pierzându-se în mulțime.

Nu puteam înțelege. Riluri, lebăda roșie, oaza de tihnă…

M-am simțit bătrân. Brațele mi se smul‑ geau din umeri, pieptul îmi apăsa respirația ca o stâncă. Am rătăcit prăbușindu-mă în mine însumi până când, printr-o minune, mi-am regăsit hotelul. Eram surd, orb, anesteziat. Într-o asemenea stare, culcușul mi s-a părut un cuib primitor. Era foarte târziu. Am căzut ime‑ diat într-un somn de piatră.

Când m-am trezit, camera era inundată de lumină. Am ieșit pe terasă. La picioarele mele, până departe, se întindea, de un calm angelic, orașul.

Mi-am zvârlit ceasul cât colo. După mersul lui aberant nu dormisem nici măcar un ceas.

Eram însă total refăcut. O singură întrebare: unde pierise orașul de noaptea trecută?

Am aterizat la recepția hotelului.

— Știi, i-am spus în treacăt recepționerului, cu o involuntară bunăvoință, am dormit ca un prunc pe lespedea voastră de granit.

— Nu-i de mirare, mi-a răspuns. N-ați dor‑ mit nici trei sferturi de oră terestră.

8

Horia Aramă (1930–2007) a fost un autor de povestiri științifico-fantastice.

Textul literar Planeta celor doi sori a fost publi‑ cat în anul 1986, în almanahul Anticipația.

refulare (s. f.) – respingere din domeniul conștientului a anumitor emoții, sentimente, amintiri.

16

LECTURĂ

Activități 1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele secvențe: a) nicio față nu era ursuză; b) cine știe ce radiații nocive.

2. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele ­secvențe: a) care gustă armonia și calmul; b) i-am făcut un semn prietenesc recepționerului.

3. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului subliniat din secvența: a) Dar era ea sau o furie dezlănțuită? b) unde pierise orașul de noaptea trecută?

4. Alcătuiește un enunț cu paronimul cuvântului subliniat din secvența: a) nu poate fi rătăcitor solitar; b) am început să respir mai liber și m-am destins.

5. Indică, prin două enunțuri, polisemia cuvântului soare.

6. Transcrie un cuvânt utilizat în următoarea secvență cu sens figurat: Într-o asemenea stare, culcușul mi s-a părut un cuib primitor.

7. Transcrie din text cinci cuvinte din câmpul lexical al orașului.

8. Compară orașul descris în text cu orașul din fotogra‑ fia ­alăturată, evidențiind o asemănare și o diferență.

9. Alege varianta corectă.

Secvenţa următoare se referă/nu se referă la cadrul temporal: Am rătăcit astfel, dezorientat, prin strania noapte a orașului, fără să înțeleg în ce fel realitatea de peste zi se putuse preface în coșmarul nocturn.

10. Transcrie pe caiet două secvențe care conțin mărci ale prezenței naratorului.

Amintește-ți!

Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită și sens asemănător, de exemplu: oraș = citadelă.

Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită și sens opus, de exemplu: nocturn ≠ diurn.

Omonimele sunt cuvinte care au aceeași formă, dar sens complet diferit, de exemplu: somn1 (pește) și somn2 (stare fiziologică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor).

Paronimele sunt cuvintele care au o formă asemănătoare, sens diferit și se pot confunda ușor, de exemplu: familial (referitor la familie) și familiar (cunoscut).

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele cu mai multe sensuri, de exemplu: stea, înalt.

Sensul figurat este sensul expresiv al cuvântului, de exemplu, înalt = nobil.

Câmpul lexical este format din totalitatea cuvintelor din același domeniu; de exemplu, din câmpul lexical al termenului copac fac parte: trunchi, frunze, crengi, ramuri etc.

17

LECTURĂ

Activități 1. Transcrie pe caiet și completează harta textului, răspunzând la întrebările: Cine?, Când?, Unde?, Ce?.

Cine participă la acțiune?

Ce se întâmplă?

TEXT EPIC

Când are loc acțiunea?

Unde are loc acțiunea?

2. Notează, pe caiet, momentele subiectului în textul dat.

3. Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două particularități ale personajului principal.

4. Transcrie două figuri de stil diferite din text, precizând felul lor.

Am rămas încremenit, abia urmărind cu privirea eșarfa de foc a fetei pierzându-se în mulțime.

Nu puteam înțelege. Riluri, lebăda roșie, oaza de tihnă…

M-am simțit bătrân. Brațele mi se smulgeau din umeri, pieptul îmi apăsa respirația ca o stâncă. [...] Eram surd, orb, anesteziat.

Amintește-ți!

Figurile de stil învățate în clasele anterioare sunt: personificarea (atribuirea de însușiri/acțiuni umane unor lucruri, animale etc.): calul spune; comparația (asocierea a doi termeni, pe baza însușirilor comune): luna ca o regină; epitetul (exprimarea unei însușiri deosebite a unui obiect sau a unei acțiuni): cerul arămiu; enumerația (înșiruirea unor termeni între care există o relație logică): munte, codru, lac; repetiția (reluarea unui sunet/cuvânt/grup de cuvinte pentru a întări o idee): singur, singur; metafora (trecerea de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens cu ajutorul unei compa­ rații subînțelese) luna, regina nopții.

Evaluare 1. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: Dacă Ahra era o planetă ciudată, ahrienii erau și mai ciudați.

2. Redactează o compunere, de 150–300 de cuvinte, în care să prezinți două particularități ale textului epic, prezente în textul dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi două particularități ale textului epic;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

18

LECTURĂ

Dincolo de text

Universul SF – Proiect de grup –

1 ORGANIZAREA

Organizați-vă în șase echipe. Fiecare echipă are un moderator care va da cuvântul în mod egal membrilor echipei, ținând evidența timpului alocat.

2 MUNCA INDIVIDUALĂ

Asumați-vă un rol în cadrul echipei (de exemplu: tineri pasionați sau nu de literatura științifico-fantastică, reprezentanți ai unei edituri, actori, scriitori, părinți, profesori de diferite specializări etc.)

Răspundeți la întrebarea: Este utilă studierea literaturii SF în școală?

din perspectiva rolului pe care îl reprezentați.

3 DEZBATEREA

Organizați, în fața clasei, o dezbatere între patru-cinci elevi care susțin puncte de vedere (roluri) diferite.

Completează ideile exprimate de un interlocutor care reprezintă același rol ca tine.

Formulează întrebări suplimentare pentru înțelegerea intenției unui interlocutor care exprimă un punct de vedere diferit.

EVALUAREA

La sfârșitul activității, completează pe caiet următoarele enunțuri: În urma discuției, sunt de acord cu următoarea opinie … , deoarece … . În urma discuției, nu sunt de acord cu următoarea opinie … , pentru că … .

Cel mai interesant punct de vedere exprimat a fost … .

19

REDACTARE

ETAPELE SCRIERII Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul fragment din cronica unui film SF, scrisă de un elev de clasa a VIII-a.

Jocul lui Ender

Este un film american științifico-fantasctic care este bazat pe romanul cu acealași titlu scris de Orson Scott Card. Oameni de pe pământ sunt, amenintati de o rasa extraterestra ostilă. Ender Wiggin, un personaj importnt, va calatori pe o stație de luptă pentru a se antrena. El va avea un rol decisiv în rezolvarea acestui conflict.

2. Corectează greșelile din textul dat.

3. Notează două recomandări pe care le-ai face elevului care a scris cronica.

4. Compară textul de mai sus cu varianta finală a cronicii (redactată ca urmare a recomandărilor primite din partea colegilor).

Jocul lui Ender (2013) Este un film științifico-fantasctic, bazat pe romanul omonim, scris de Orson Scott Card.

Oamenii de pe Pământ sunt amenințați de o rasă extraterestră pe care trebuie să o înfrunte.

Personajul principal, Ender Wiggin, este un copil foarte inteligent, care se antreneză pe o stație de luptă, neștiind că va avea un rol decisiv în rezolvarea acestui conflict.

Exprimă-ți opinia!

1. Poate fi textul de mai sus încadrat într-o prezentare a filmului în fața clasei?

2. Compară textul de mai sus cu cel care apare în ­diapozitivul alăturat. Ce observi?

3. Consideri că recomandările primite din partea ­colegilor sunt importante pentru a îmbunătăți un text/un diapozitiv?

JOCUL LUI ENDER (2013) • Este bazat pe romanul omo­ nim scris de Orson Scott Card.

• Prezintă conflictul dintre pământeni și extratereștri.

• Ender Wiggin, personajul principal, este un copil foarte inteligent.

Reține!

Prezentarea primei variante a textului în fața unui public pentru a obține un feedback, evalu‑ area feedbackului primit și integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului constituie etape importante ale procesului de redactare.

20

REDACTARE

Activități 1. Selectează din listă etapele scrierii unui text: a) restrângerea unei teme la aspecte particulare; b) alcătuirea planului textului; c) identificarea personajelor; d) redactarea ciornei și a lucrării pe baza planului; e) corectarea greșelilor de literă, de ortografie și de ­punctuație; f) stabilirea momentelor subiectului; g) rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, ținând cont de feedbackul primit.

2. Redactează, pe o foaie A4, o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți subiectul unui film/al unui serial SF preferat. În compunerea ta, trebuie:

să menționezi tema/temele textului;

să prezinți două secvențe relevante pentru tema/temele alese;

să respecți cerința;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

3. Foaia pe care ai scris compunerea este înmânată de profesor unui alt coleg pentru evaluare.

Acesta va nota observațiile sale la sfârșitul lucrării. Când lucrarea va ajunge înapoi la tine, citește cu atenție feedbackul primit.

4. Rescrie compunerea de la exercițiul 2, integrând sugestiile colegilor tăi în noua formă a textului.

5. Prezintă varianta îmbunătățită a compunerii tale în fața colegilor, folosind sau nu mijloace IT.

Evaluare 1. Corectează greșelile din următorul text publicat pe un forum: Cel mai bun film SF, de departe, este Star Trek, mai ales seria The Next Generation...stiu ca este cam vechi dar totusi, mie imi place ori de cate ori il revad la tv... tot venind vorba puteti urmari si online Star Trek cu subtitrare in romana.

2. Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți subiectul unui film/al unui serial preferat a cărui temă este călătoria. În compunerea ta, trebuie:

să menționezi tema textului;

să prezinți două secvențe relevante pentru tema aleasă;

să respecți cerința;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

21

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

PĂRȚI DE VORBIRE (actualizare) Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul text: Când m-am trezit, camera era inundată de lumină. Am ieșit pe terasă. La picioarele mele, până departe, se întindea, de un calm angelic, orașul.

Mi-am zvârlit ceasul cât colo. După mersul lui aberant nu dormisem nici măcar un ceas.

(Horia Aramă, Planeta celor doi sori) 2. Identifică ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate.

3. Transcrie pronumele din enunțul După mersul lui aberant nu dormisem nici măcar un ceas.

4. Analizează verbul din enunțul Am ieșit pe terasă., menționând modul, timpul, persoana și numărul.

5. Analizează substantivul din enunțul Mi-am zvârlit ceasul cât colo., menționând felul, genul, ­numărul și cazul.

6. Selectează din texul dat două substantive articulate cu articolul hotărât.

Amintește-ți!

Părțile de vorbire care își modifică forma (flexibile): substantivul (tipuri de substantive: comun, propriu, colectiv, defectiv; genul, numărul, cazul); pronumele (personal, de politețe, reflexiv, demonstrativ, posesiv, negativ; flexiune cazuală); numeralul (tipuri de numeral: cardinal, ordinal; posibilități combinatorii ale numeralului); adjectivul (tipuri de adjective: propriu-zis, participial, pronominal, gradele de comparație); verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul; formele verbale nepersonale; verbe auxiliare, verbe copulative).

Părțile de vorbire care nu își modifică forma (neflexibile): adverbul (tipuri de adverbe: de mod, de timp, de loc, gradele de comparație); prepoziția; conjuncția (coordonatoare); interjecția (onomatopeele, interjecția predicativă). În Gramatica limbii române (2008) articolul nu mai este considerat parte de vorbire. În clasa a VII-a ai studiat folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: intero‑ gativ, relativ și nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire.

22

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Copiază pe caiet și completează tabelul de mai jos cu informații referitoare la verbele din următoarele enunțuri: a) Mi-aș dori să plec cu voi, dar nu pot să plec, pentru că voi participa la un concurs. b) Să fi fost în locul tău, i-aș fi trimis un e-mail prin care îi explicam situația.

Verb

Mod

Timp

Persoană

Număr

2. Identifică formele verbale nepersonale din enunțurile: a) A cânta la pian nu este dificil pentru ei. b) Nu intra în cameră vorbind la telefon! c) Se apucă de învățat șah. d) El a tradus acea poezie în limba română.

3. Alcătuiește un enunț în care verbul a ieși să aibă valoare copulativă.

4. Alege forma corectă: a) Cel care/pe care l-ai văzut este David. b) Nicio/nici o colegă nu mi-a spus. c) Al cărui/a cărui copil este caietul?

d) Fata aceea/aceia este acolo.

5. Analizează adjectivele pronominale din enunțurile de mai jos, menționând genul, numărul și cazul: a) Nu am văzut acolo nicio carte. b) El însuși mi-a dat telefon. c) Părerea ta contează mult pentru mine. d) Pe acei copii i-am văzut ieri.

6. Analizează substantivele și adjectivele din următorul enunț, menționând genul, numărul și cazul: Ana i-a dat bunicii un buchet de flori roșii și un album foarte frumos cu pozele părinților ei.

7. Alcătuiește trei enunțuri în care să folosești, pe rând, un adverb de loc, un adverb de mod și un adverb de timp.

8. Alege varianta corectă.

Enunțul: Hai cu noi la concert! conține/nu conține o interjecție predicativă.

Evaluare 1. Corectează greșelile din următorul text publicat pe un forum: M-am gândit și eu sămi cumpăr o carte sau niște cărți. Ași vrea ceva în genul Stăpânul I­ nelelor sau Dune. Am văzut filmele, respectiv serialul, cred că merita să iau și cărțile. Ar mai fii ceva ­asemănător sau mai bun? Ar fi bine sa le citesc l-a început cele de mai sus?

2. Analizează cuvintele subliniate din următoarele enunțuri: a) Parfumul florilor era o încântare pentru noi. b) Uite-o pe Maria! Este chiar acolo. c) Aș fi trimis scrisoarea atunci, dacă aș fi avut timp d) Prietenii noștri au de învățat.

23

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CONSTRUCȚII ACTIVE ȘI PASIVE CU VERBUL A FI Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A Colegii ne-au sfătuit.

B Noi am fost sfătuiți de colegi.

2. Ce diferență de sens există între cele două enunțuri?

3. Ce diferență formală există între verbele din cele două enunțuri, raportând acțiunea la subiect?

Reține!

Forma pasivă a unui verb este formată din: auxiliarul verbului a fi + participiul verbului acordat cu subiectul.

Verbul a fi se conjugă la toate modurile și timpurile.

Construcția pasivă arată că subiectul gramatical suportă o acțiune făcută de altcineva.

Construcția pasivă este formată din: subiect + forma pasivă a verbului + complement de agent Construcția activă poate fi transformată în construcție pasivă (proces numit pasivizare).

construcție activă:

subiect (face acțiunea)

Andrei

construcție pasivă: Compunerea subiect (suportă acțiunea)

complement direct scrie compunerea. este scrisă formă verbală pasivă

de Andrei. complement de agent

Observă!

1. Complementul de agent este realizat cu prepoziția de (către) + substantiv/pronume/numeral.

El poate fi exprimat: El a fost ajutat de prieteni/de ei/de cei doi. sau neexprimat: El a fost ajutat.

2. Verbele care nu au complement direct (a merge, a veni, a pleca, a sta, a exista etc.) nu admit pasivizarea.

3. Predicatul verbal din construcția pasivă nu trebuie confundat cu predicatul nominal.

Cozonacul este prea copt. (predicat nominal) Cozonacul este copt de brutar, cu grijă. (predicat verbal) 4. Atenție la identitatea de forme dintre condiționalul perfect activ și condiționalul prezent pasiv!

I-ar fi ajutat pe prieteni. (condițional perfect) El ar fi ajutat de prieteni. (construcție pasivă) 24

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Alcătuiește trei construcții active și trei construcții pasive cu verbul a fi pornind de la imaginea alăturată.

2. Alege varianta corectă. a) În enunțul: Cărțile au fost citite ieri de Maria., subiectul este/nu este Maria. b) Enunțul: Cărțile au fost citite ieri de Maria. conține/nu conține o construcție pasivă.

3. Identifică subiectul, forma verbală pasivă și comple‑ mentul de agent din următoarele construcții pasive. a) Compunerea a fost scrisă ieri de Andrei. b) Exercițiul fusese rezolvat de Maria.

4. Transcrie pe caiet construcțiile pasive din enunțurile de mai jos. a) — Nu vreau să critic modul în care au fost tratate lucrurile în această școală, zise ea, cu gura deschisă într-un zâmbet neconvingător, dar clasa voastră a fost expusă influenței unor vrăjitori foarte iresponsabili [...].

— Dacă vă referiți la domnul profesor Lupin, spuse Dean supărat, a fost cel mai bun pe care...

— Mâna, domnule Thomas! După cum vă spuneam, vi s-au predat vrăji care au fost prea nepotrivite pentru vârsta voastră și posibil letale. Ați fost instruiți să vă temeți [...].

(J.K. Rowling, Harry Potter și Ordinul Phoenix) b) — Ideea e simplă, ți-am spus-o: statuetele au fost puse la adăpost. E clar, nu?

— Ei, acum vezi, se răzbună Tic, cât de important ar fi să știm ora exactă la care au dispărut tanagralele? Dac-au dispărut între nouă fără un sfert și nouă fără opt minute, înseamnă, după teoria ta, că au fost depozitate de director.

— Și dac-au dispărut între nouă fără opt minute și nouă fără trei minute, înțelese Dan, înseamnă că au fost furate. Da, Ticuşorule, ai mare dreptate.

(Constantin Chiriță, Cireșarii, Roata norocului)

Evaluare 1. Transcrie pe caiet construcțiile active și pasive cu verbul a fi din următoarele enunțuri: Îl auziră pe Gandalf coborând treptele și izbindu-şi toiagul în Porți. Piatra vibră, treptele tre­ murară, dar porțile rămaseră închise.

— Măi, măi, făcu vrăjitorul. Galeria este acum închisă în urma noastră și nu avem decât o singură cale de ieșire – de partea cealaltă a munților. Din zgomotele pe care le aud, mă tem că au fost îngrămădite pietre și copacii au fost dezrădăcinați și aruncați de-a curmezișul porții. Îmi pare rău, căci copacii erau minunați și creşteau de atâta vreme.

(J.R.R. Tolkien, Stăpânul Inelelor, Frăția Inelului) 2. Alcătuiește trei construcții pasive cu verbul a fi care să înceapă cu substantivul filmul.

25

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CONSTRUCȚII CU PRONUME REFLEXIVE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A El se laudă cu premiul obținut. B El își prezintă lucrarea în fața publicului.

C El se mândrește că a obținut locul I. 2. Ce pronume identifici în enunțurile de mai sus?

3. Ce exprimă cuvintele subliniate?

Reține!

Observații

Exemple

Tip

Construcțiile cu pronume reflexiv sunt de două tipuri: Pronumele reflexiv, formă clitică (neaccentuată) I. Are funcție sintactică de complement II. Nu are funcție sintactică (intră în com‑ direct sau de complement indirect. ponența verbului /predicatului). a) Se descrie ca un salvator. a) El se miră de rezultat. se = complement direct, descrie = predicat se miră = verb, predicat b) Și-a croit o haină. b) Ea își revine. și = complement indirect, a croit = predicat

își revine = verb, predicat Nu este obligatoriu în componența verbu‑ Este obligatoriu în componența verbu‑ lui/predicatului: lui/predicatului. Unele verbe/locuțiuni verbale sunt obligatoriu reflexive: a se a) se descrie/descrie (pe cineva) răsti, a se holba, a-și bate joc etc. b) și-a croit/a croit (cuiva) Nu poate fi înlocuit de pronume Poate fi înlocuit de pronume personale ­personale în același caz: în același caz: a) El se miră. El îl miră. a) El se prezintă. El îl prezintă. b) Ea și-a croit o haină. Ea mi-a croit o haină. b) Ea își dă seama. Ea îmi să seama.

Nu poate fi dublat de forma nonclitică Poate fi dublat de forma nonclitică (accentuată) a pronumelui reflexiv: ­(accentuată) a pronumelui reflexiv: a) El se miră pe sine de rezultat. a) El se descrie pe sine. b) Ea îmi revine. b) Ea își croiește sieși o haină.

Observă!

1. Unele verbe se organizează în perechi, având o formă reflexivă și una nereflexivă, între care există deosebire de sens: a se duce (El se duce la școală.), a duce (El duce geanta.).

2. Există construcții reflexive care trebuie evitate: Nu se merită!, El se riscă., Termină-te imediat!.

26

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Completează pe caiet tabelul cu formele pronumelui reflexiv care lipsesc.

Formele pronumelui reflexiv Caz

Ac.

Formă

nonclitică clitică nonclitică

D.

clitică

Singular

Plural

Persoana a III-a Persoana Persoana genul genul I a II-a masculin feminin

Persoana a III-a genul genul masculin feminin

Persoana I

Persoana a II-a

mine

...

...

sine

...

(pe) voi

...

te

s(e)

...

ne

...

mie

...

sieși, sie

...

nouă

vouă

sieși, sie

...

...

(î)ți

...

(î)și

...

...

...

(î)și

2. Completează pe caiet următoarea schemă cu exemple pentru tipurile de construcții cu pro‑ numele reflexive indicate: Construcție în cazul acuzativ, cu funcție de complement direct … cu pronume în cazul dativ, cu funcție de complement indirect … …

reflexiv fără funcție sintactică 3. Identifică pronumele reflexive din următoarele enunțuri și analizează-le, conform modelului. a) Și-a atribuit un premiu.

Rezolvare: și- = pronume reflexiv, persoana a III-a, numărul singular, cazul dativ, formă clitică, funcția sintactică de complement indirect. b) Se răstește la cei din jur fără motiv. se = pronume reflexiv, fără funcție sintactică, intră în componența verbului a se răsti. c) Îi critică pe ceilalți, dar pe sine nu se vede niciodată. d) Se miră de ce au aflat. e) El se gândește la ce urmează să facă mâine. f) Își duce singur rucsacul.

Evaluare 1. I dentifică construcțiile cu pronume reflexiv din următorul text. În ziua de 4 decembrie, când ceasurile arătau ora cinci dimineața pe Pământ, călătorii se treziră după cincizeci și patru de ore de călătorie. Ca timp, ei nu depăşiseră decât cu cinci ore și patruzeci de minute jumătatea duratei fixate pentru șederea lor în proiectil, dar, ca traiectorie, ei parcurseseră mai mult de șapte zecimi din drum. Această particularitate se datora descreşterii uniforme a vitezei proiectilului.

(Jules Verne, De la Pământ la Lună) 2. Rescrie enunțurile de mai jos, corectându-le. a) Nu vreau să mă risc, este periculos să lucrezi acolo. b) N u se rentează să lucrezi acolo.

27

LECTURĂ

PERSONAJUL Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Care este personajul tău preferat?

2. Ce calități/defecte are acesta?

3. Poate fi un personaj literar un model de comportament? Oferă exemple relevante.

Descoperă!

1. Citește următorul text: Însoțitorul lor, o ființă acoperită cu păr, cu ochii fixați în vârful unor tije cărnoase mobile, apăsă clapa traducătorului portativ și începu să vorbească fără să-și miște buzele subțiri.

— Legendele noastre vorbesc despre vârsta de aur a planetei, când toate aceste întinderi erau roditoare... Dar Vonda va cunoaște o nouă vârstă de aur!

Pe nesimțite, vombul ajunse la marginea deșertului și plana acum deasupra unei păduri tinere. La fiecare adiere, șerpi de foc unduiau în frunziș. Harvey suspină și Steel îl privi, fără să înțeleagă, lipindu-și din nou fruntea de carlinga străvezie.

(Ion Hobana, Tranzacția) 2. Completează spațiile libere, folosind cuvinte din text.

Cei doi pământeni aflați pe planeta … , călătoresc cu un mijloc de transport numit … .

Ei se află în cabina unde stă pilotul, adică în … .

3. Transcrie următoarele enunțuri în caiet. Încercuieşte A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) Personajele care apar în text sunt Harvey, Steel și însoțitorul lor extraterestru.

A F b) Acțiunea textului este relatată la persoana I, naratorul fiind personaj.

A F c) În text, extraterestrul este caracterizat în mod direct de narator și de Steel.

A F d) Prin caracterizarea indirectă a extraterestrului se deduce optimismul său.

A F Amintește-ți!

Caracterizarea directă narator; a personajului poate fi realizată de: alte personaje; personajul însuşi (autocaracterizare).

Prin caracterizarea indirectă, trăsăturile personajului reies din faptele sale, din relația cu alte personaje, din limbaj, din vestimentație, din numele pe care-l poartă sau prin referire la mediul în care se află.

28

LECTURĂ

Tranzacția de Ion Hobana — Îți mai aduci aminte de texanul care voia să implanteze o civilizație sinergetică1 pe Marte?

Era prin 1985...

Steel râse scurt, râsul lui semănând cu nechezatul unui armăsar cinic: — Dacă ar fi avut tot atâta minte câtă avere moștenise, n-ar fi mizat pe o planetă moartă... și săracă.

— Spre deosebire de Vonda, reluă Harvey.

Cu toate că, la prima vedere...

Prin pereții transparenți ai vombului, solul vondian arăta într-adevăr uscat și zbârcit ca obra‑ zul bătrânei din tribul sioux în fața căreia Harvey întârziase cândva, în muzeul figurilor de ceară.

Un labirint de movile și gropi cu malurile abrupte.

O singură culoare stăpânind peisajul: roșul rugi‑ niu, ca sângele închegat pe lama unui cuțit. Însoțitorul lor, o ființă acoperită cu păr, cu ochii fixați în vârful unor tije cărnoase mobile, apăsă clapa traducătorului portativ2 și începu să vorbească fără să-și miște buzele subțiri.

— Legendele noastre vorbesc despre vâr‑ sta de aur a planetei, când toate aceste întin‑ deri erau roditoare... Dar Vonda va cunoaște o nouă vârstă de aur!

Pe nesimțite, vombul ajunse la marginea deșertului și plana acum deasupra unei păduri tinere. La fiecare adiere, șerpi de foc unduiau în frunziș. Harvey suspină și Steel îl privi, fără să înțeleagă, lipindu-și din nou fruntea de carlinga străvezie. Părea copleșit de frumusețea pădu‑ rii, dar ochii lui căutau să străbată dincolo de bariera vegetală, sub crusta roșietică a planetei Acolo se aflau uriașele zăcăminte de vondium. Însoțitorul vorbi din nou (vorbi?): — Trebuie să ne întoarcem! Curând va cădea întunericul.

Vombul trecu iar peste întinderea lipsită de viață. Nu ajunseseră la poarta Marelui Oraș, când 1 2

soarele se prăbuși la orizont. În aceeași clipă, pe cerul negru se iviră flăcările înghețate ale stelelor, așezate altfel decât erau obișnuiți să le vadă de pe Pământ. Numai Calea Laptelui era la locul ei, dar mult mai strălucitoare, ca o punte de cleștar unind țărmurile iluzorii ale oceanului cosmic.

Jos se aprinseră câteva lumini. Coborâră și poarta se închise în urma lor, apărându-i pe locuitorii Marelui Oraș de frigul de la suprafață.

Vombul se așeză lin pe una dintre benzile fosfo‑ rescente, oprindu-și lunecarea vertiginoasă în fața casei care-i găzduia pe cei doi pământeni.

— Pe mâine, rosti însoțitorul și întinse mâna lui flexibilă, într-un gest învățat de la membrii primei expediții terestre. [...]

Fiu al unui mare bancher, John Archibald Steel se lansase în afaceri, după absolvirea Uni‑ versității Harvard, cu impetuozitatea brutală a fostului jucător de fotbal american. Destul de abil ca să nu se lase tras pe sfoară, destul de lipsit de scrupule ca să-i înșele pe ceilalți, își investise capitalul în industriile cele mai profi‑ tabile. Nu-i lipsea un grăunte de nebunie, fiind înclinat către acțiuni spectaculoase, către lovi‑ turi de teatru în care să joace rolul principal.

Adversarii lui susțineau că explicația trebuie căutată în arborele genealogic al familiei, la rădăcina căruia se afla un anume Richard Steel, zis „Stângaciul”, pirat și traficant de carne vie

sinergetic (adj.) – (în text) care cooperează pentru obținerea unui scop comun. portativ (adj.) – (în text) ușor de purtat sau de transportat; portabil, transportabil.

29

LECTURĂ

în mările sudului. În loc să treacă sub tăcere această filiație nu tocmai onorabilă, John Archi‑ bald îi ridicase piratului o statuie și-i înscrisese strigătul de luptă – „Ferește!” – pe frontonul de marmură al palatului său din Chicago.

Aventura vondiană se datora și ea spiritu‑ lui neliniștit al acestui miliardar avid nu numai după bani, ci și de glorie. În laboratoarele uneia dintre companiile sale fusese descoperită sub‑ stanța care îngăduia realizarea vechiului vis al călătoriei prin hiper-spațiu. După cum dove‑ diseră experimentele, pentru fiecare salt din acest mediu al racursiurilor3 cosmice se utiliza foarte puțină substanță. Dar prețul ei depășea cu mult pe cel al tuturor elementelor natu‑ rale sau artificiale cunoscute. Steel refuzase să înstrăineze formula magică, vânzând însă, la preț de cost, cantitățile necesare efectuării pri‑ melor zboruri hiper-spațiale automate și apoi trimiterii unei expediții pe o planetă situată la 3,48 parseci4 de Soare. La întoarcere, omenirea află, într-o explozie de bucurie, că nu e singură într-un univers indiferent sau ostil: planeta era locuită de ființe raționale. O relatare strict con‑ fidențială adăuga că în subsolul Vondei se for‑ mase, datorită unor condiții specifice, minereul din care putea fi extrasă substanța sintetizată

cu imense dificultăți pe Pământ. Ea era folosită în alte scopuri decât zborul cosmic, necunoscut de vondieni. E adevărat că aceștia se confrun‑ tau cu probleme, pentru ei, mult mai arzătoare.

Cu milenii în urmă, experiențe nechibzu‑ ite de modificare a climei au dus la rarefierea atmosferei, care n-a mai putut înmagazina căldura astrului local și n-a mai reținut radia‑ ția reflectată de uscat și de ape. Drept urmare, s-a înregistrat o scădere înceată, inexorabilă5 a temperaturii. Au fost construite orașe subvo‑ niene dotate cu instalații de întreținere a vie‑ ții. Generații după generații s-au mulțumit cu acest paliativ6, până ce, acum două sute de ani, un grup de tineri savanți a lansat chemarea: „Să ne întoarcem la suprafața planetei!”. Pri‑ vită mai întâi cu neîncredere, ideea s-a dovedit a fi un nesecat izvor de energie, într-o eră de eforturi titanice. Luptând pentru fiecare metru pătrat, vondienii au brăzdat pustiul cu zone fertile. Vondiul extras din adânc le-a îngăduit să creeze focare de căldură dedesubtul fâșiilor de vegetație și să rezolve problema ploilor arti‑ ficiale. Atmosfera a devenit mai densă și tem‑ peratura a crescut cu câteva grade.

Acesta era stadiul în care se afla Vonda la sosirea primei expediții terestre și Steel izbutise să obțină sprijinul agențiilor guvernamentale pentru o misiune de interes comun: obținerea cantităților de vondiu necesare extinderii zbo‑ rurilor în hiper-spațiu.

— O persoană particulară are șanse mai mari de a-și convinge interlocutorii, spuse el, cu o fran‑ chețe care-i impresionase pe cei care trebuiau să decidă. Eludăm7 și împotrivirea organismelor internaționale: „Nicio țară nu trebuie să devină partenerul privilegiat de dialog al civilizațiilor extraterestre”. Dacă reușesc, împărțim beneficiul pe din două. Dacă nu, rămân cu cheltuiala.

racursi (s. n.) – (în text) reducere. parsec (s. m.) – unitate de lungime folosită în astronomie, egală cu distanța parcursă de lumină în 3,26 ani.

5 inexorabil (adj.) – care nu poate fi înduplecat, neînduplecat, implacabil.

6 paliativ (adj.) – (în text) soluție care rezolvă temporar sau aparent o situație dificilă.

7 eluda (vb.) – a ocoli, a evita, a ignora intenționat.

3 4

30

LECTURĂ Steel construi o mini-astronavă și-i angajă pe Robert Harvey, unul dintre cei mai experi‑ mentați piloți navigatori, participant la prima expediție pe Vonda. Zborul se încheie fără niciun incident. Iar acum...

Pil Von asculta impasibil pledoaria lui Steel.

Purta pe piept semnul distinctiv al vârstei a treia: două elipse întretăiate. Părul lui, roșu aprins odinioară, avea acum o culoare incertă, mohorâtă. Tijele ochilor se mișcau fără vlagă.

— Sunt lucruri de mare folos, stărui Steel.

— Anume?

— Automobile, avioane... Am putea să le fabricăm aici, cu materie primă locală.

Se auzi un sunet slab, ca un mic hohot de râs. Dar vondienii nu știau să râdă.

— Să renunțăm la vomburile noastre?

Traducătorul nu era programat să redea inflexiunile ironice: vomburile evoluau cu ace‑ eași ușurință pe sol și în văzduh. „Ce naiba l-ar putea clinti pe acest sfinx păros?” se întrebă Steel. Vru să-i vorbească despre confortul teres‑ tru, dar își aminti la timp de salteaua-minune, de ușile care se deschideau singure, de lumina care izvora din pereți...

— V-aș putea procura o astronavă sau mai multe, ca să cuceriți și voi spațiul.

— Trebuie să ne recucerim planeta – și va dura câteva secole.

Steel se văzu nevoit să-și joace ultima carte: uraniul. Dar Pil Von se arătă la fel de puțin ­interesat: — Vondiul ne dă toată energia de care avem nevoie. Steel înțelese că nu mai are ce pierde.

Scoase din trusa cu care venise la întâlnire un aparat de proiecție miniatural.

— Uraniul e în stare și de altceva, spuse el.

Imaginile tridimensionale prinseră viață în camera austeră: un torent de flăcări mistuind orașele vondiene, trupuri surprinse de moarte în poziții tragice și grotești, păduri întinzân‑ du-și spre cer brațele calcinate... Steel reușise să obțină copii după filmele aduse de prima expe‑ diție și le încredințase unui maestru al efectelor speciale. Acum își spunea că rezultatul merita

suma exorbitantă pe care o plătise: Pil Von pri‑ vea, încremenit, spectacolul. Socoti că e cazul să amplifice șocul vizual: — Vondiul ne este atât de necesar, încât niște oameni fără scrupule ar putea...

Tijele ochilor cu pupile purpurii se întoar‑ seră spre el.

— ... ar putea să încerce să-l obțină prin forță, reluă Steel. Nu e mai bine să încheiem o tran‑ zacție amicală?

Proiecția nu se terminase, dar Pil Von făcu doi pași și opri aparatul. Apoi rămase nemiș‑ cat și tăcut, strivit parcă de oroarea imaginilor dispărute. Steel crezu că e bine să speculeze momentul de slăbiciune: — Du-mă în fața Marelui Consiliu – și n-am să uit că mi-ai înțeles bunele intenții!

— Într-adevăr, spuse, încet, vondianul. E tim‑ pul să mergem. [...]

PS. Steel a fost încredințat lui Robert Harvey, după un tratament menit să-i tempereze por‑ nirile agresive. Pe Pământ, s-a consacrat fabri‑ cării unei mase plastice care să poată concura vondiumul. Mai ales că monopolul călătoriei în hiper-spațiu încetase odată cu sintetizarea substanței necesare saltului în câteva labora‑ toare de pe cele două maluri ale Atlanticului.

Ion Hobana (1931–2011) a fost un autor de povestiri științifico-fantastice. Textul lite‑ rar Tranzacția a fost publicat în anul 1988, în volumul Un fel de spațiu.

31

LECTURĂ

Activități 1. Alcătuiește un enunț în care cuvântul suprafață să aibă un sens diferit față de cel din sec‑ vența: un grup de tineri savanți a lansat chemarea: „Să ne întoarcem la suprafața planetei!”.

2. Formulează câte un enunț pentru a defini următorii termeni din text: vondiu, vomb.

3. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuieşte A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) John Archibald Steel vrea să exploreze planeta pentru a obține profit.

A F b) Pil Von este convins să renunțe la vomburi și să construiască aeronave.

A F c) Strămoșul lui Harvey a fost un pirat de temut.

A F d) Vondienii sunt foarte preocupați de soarta planetei lor.

A F 4. Transcrie pe caiet și completează schema, răspunzând la întrebările: Cine?, Ce?, De ce?, Cum?.

Ce fac?

Cine sunt?

PERSONAJELE

Cum sunt caracterizate de narator?

De ce acționează?

5. Precizează trăsăturile morale ale personajului Pil Von, precizând și mijlocul de caracterizare prin care sunt evidențiate.

6. Comentează relația dintre cele două personaje, Pil Von și Steel, evidențiată în fragmentul următor: — V-aș putea procura o astronavă sau mai multe, ca să cuceriți și voi spațiul.

— Trebuie să ne recucerim planeta – și va dura câteva secole.

Steel se văzu nevoit să-și joace ultima carte: uraniul. Dar Pil Von se arătă la fel de puțin interesat: — Vondiul ne dă toată energia de care avem nevoie. Steel înțelese că nu mai are ce pierde.

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului textului.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul John Archibald Steel din textul dat. În compunerea ta, trebuie:

să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;

să ilustrezi două modalități de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

32

LECTURĂ

Dincolo de text

Proces literar – Proiect de grup –

1 ORGANIZAREA Veți simula un proces în care personajul Archibald Steel este acuzat de Marele Consiliu de pe Vondia de șantaj pentru a obține foloase necuvenite.

Clasa se împarte în două grupuri, Apărătorii și Acuzatorii personajului. Apărătorii sunt avocați veniți special de pe Terra, iar Acuzatorii sunt procurori vondieni care apără interesele planetei lor. Prin tragere la sorți sunt aleși trei judecători și cei care vor juca rolurile personajelor din text: Pil Von și Robert Harvey.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Fiecare echipă va alcătui un discurs inițial. Acuzatorii vor prezenta faptele de care pesonajul se

face vinovat, iar Apărătorii vor încerca să demonstreze nevinovăția clientului lor.

Poți folosi expresiile precum: Acuzatorii Apărătorii Solicităm pedepsirea inculpatului, deoarece...

Noi nu credem că... Îl acuzăm de...

El nu este vinovat, deoarece... Țineți cont de faptul că...

Nu avea de unde să știe...

Fapta sa ne-a oripilat...

Situația lui ne trezește compasiune...

Consecințele faptei sale sunt grave...

Fapta sa nu este gravă, de aceea...

Alcătuiți discursul martorilor pe care doriți să-i audiați.

Acuzatorii îl pot chema pe Pil Von, iar apărătorii pe Robert Harvey.

Stabiliți o listă de trei-cinci întrebări pe care doriți să le adresați părții adverse.

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va prezenta, prin reprezen‑ tanți: – discursul introductiv; – discursul martorilor.

Fiecare echipă va adresa întrebări marto‑ rului părții adverse.

Recomandări Folosiți numai informațiile din text, nu inventați evenimente sau personaje.

Respectați dreptul la cuvânt al părții opuse.

Argumentați-vă punctul de vedere, cu exemple relevante.

EVALUAREA La sfârșitul sesiunii de întrebări, cei trei judecători vor aprecia punctele tari și punctele slabe ale fiecărei echipe și vor da verdictul.

33

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CONSTRUCȚII IMPERSONALE. CONSTRUCȚII INCIDENTE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A Se spune că a avut un sprijin neașteptat.

B A vrut să zică – spun eu – ceva important.

2. Ce parte de vorbire sunt cuvintele colorate?

3. Ce exprimă cuvintele colorate? Care este ­diferența ­dintre ele?

Construcții incidente Reprezintă un comentariu al celui care transmite mesajul în interiorul comuni­ cării de bază.

Exemple

Verbul impersonal: a) nu admite subiect gramatical; Viscolește. Plouă. Tună. (fenomene ale naturii) Îi pasă de rezultat. (un complement ­indirect face referire la persoană) b) are subiect gramatical.

Se cade a fi atent.

Este important să citești. (verb copu­lativ impersonal) Unele verbe personale pot deveni impersonale în anumite contexte.

Noi megem pe jos. Se merge mult pe jos.

Forma clitică (neaccentuată) de pro‑ nume reflexiv la cazul acuzativ este o marcă a construcției pasive și a con‑ strucției impersonale.

Ei au stabilit planul. (construcție activă) Planul s-a stabilit. (construcție pasivă, impersonală)

Pot fi exprimate prin: a) cuvinte; Așa a spus – zău! b) îmbinări de cuvinte; Uitasem – dintr-o greșeală – să o întreb. c) enunțuri.

Acesta a fost, se pare, sfârșitul poveștii.

Acesta a fost, după cum spun ei, finalul.

Ne-am întâlnit (dacă vrei să mă crezi) din întâmplare.

Nu depind sintactic de enunțul în care apar.

Au topică liberă, cu excepția celor care se referă la vorbirea directă, verbul de declarație fiind urmat de subiect: — Așa a fost, zise el.

Au punctuație specifică, fiind izolate prin virgule, linii de pauză sau paran‑ teze de enunțul de bază.

Definiție

Construcții impersonale Sunt construcții care includ un verb impersonal (verb a cărui acțiune nu este realizată de o persoană).

Observații

Reține!

34

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie construcțiile incidente care apar în următoarele texte: a) — Să bănuiești și să știi sunt două lucruri diferite, a spus Chiron. În plus, chiar dacă ceilalți zei îl bănuiesc pe Hades – și îmi închipui că Poseidon o face – n-ar putea recupera fulgerul ei înșiși. Eroii, pe de altă parte, au anumite privilegii. [...]

— Deci, să văd dacă am înțeles corect, am spus. Trebuie să cobor în Lumea Subpământeană.

(Rick Riordan, Hoțul fulgerului) b) — Ia te uită! Un explorator! strigă el când îl zări pe micul prinț.

Micul prinț se așeză pe masă și își trase puțin sufletul. Călătorise deja atât de mult!

— De unde vii? îl întrebă domnul cel bătrân.

(Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) 2. Transcrie construcțiile impersonale care apar în următorul text: Iar zeii se sfădeau, care din ei anume va fi ocrotitorul acestui nou oraş, deci cui i se cuvine să i se facă temple, să i se-aducă daruri de către muritorii ce locuiau aici. S-au certat multă vreme, dar, până la sfârşit, a rămas să s-aleagă între zeul Poseidon și zeița Atena.

(Alexandru Mitru, Legendele Olimpului) 3. Completează pe caiet schema cu verbe impersonale care denumesc fenomene ale naturii. verb impersonal

4. Alege varianta corectă.

Textul de mai jos conține/nu conține construcții impersonale.

Răpăia ploaia deasă și grea din norii întunecați [...]. Apoi începu să ningă cu fulgi mari, lipicioși, iar în cele din urmă se porni să ningă și să plouă în acelaşi timp.

(Michael Ende, Povestea fără sfârșit)

Evaluare 1. Construiește câte un enunț în care să apară construcții incidente, izolate, pe rând, de vir‑ gule, linie de pauză și de paranteze.

2. Transcrie construcțiile impersonale din următoarele enunțuri: a) Este o căldură apăsătoare. b) Îi convine rezultatul obținut. c) Vă rămâne terminarea exercițiului din clasă. d) Îi place desenul acelui băiat.

35

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CONSTRUCȚII CONCESIVE ȘI CONDIȚIONALE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A Fără condiția aceasta, nu ar fi participat.

B Fără sprijin, tot a reușit să participe.

2. Ce parte de vorbire sunt cuvintele colorate?

3. Ce exprimă cuvintele colorate? Care este diferența dintre ele?

Exemple

Definiție

Reține!

Construcții condiționale Exprimă condiția de care depinde ­realizarea unei acțiuni.

Construcții concesive Exprimă evenimentul care ar putea ­împiedica realizarea unei acțiuni, dar nu o împiedică.

La nivelul propoziției, pot fi exprimate prin: a) verb la gerunziu; Având timp, am vizita orașul. b) participiu (în construcții eliptice); Ajutat, va reuși. c) infinitiv; Fără a participa, nu poți câștiga. d) adjectiv; Singură, nu va merge în excursie. e) adverb (altminteri, altfel, astfel, așa) sau grupări adverbiale (numai în felul acesta, în caz contrar etc.); Scrie în fiecare zi, altfel, nu vei termina prezentarea. f) substantiv însoțit de prepoziție (fără, cu, în) sau integrat într-un grup pre‑ pozițional: în caz de, în locul. În caz de incendiu, suntem protejați.

La nivelul propoziției pot fi exprimate prin: a) gerunziu; Având timp, și tot nu am reușit să vorbim. b) participiu (în construcții eliptice); Chiar ajutat, nu a reușit. c) infinitiv însoțit de prepoziție; Fără a rezolva totul, tot a câștigat. d) adjectiv (în construcții eliptice); Chiar singură, tot s-a descurcat. e) adverb (tot, totuși, așa), grupare adver‑ bială (chiar și așa, cu toate acestea, indiferent dacă), locuțiuni adverbiale (în niciun caz, nici în ruptul capului); A scris în fiecare zi, chiar și așa, tot nu a terminat prezentarea. f) substantiv însoțit de prepoziția împotriva sau substantive integrate în grupuri pre‑ poziționale: în ciuda, în pofida. Împotriva dorinței sale, tot a plecat.

36

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică, în imaginea alăturată, trei adverbe care exprimă condiția realizării unei acțiuni.

2. Transcrie construcțiile condiționale și concesive care apar în următoarele texte: a) — Sunteți atât de tineri, spuse el până la urmă, și totuși vă luptați cu atât de mulți.

— Ne ajuți? îl rugă Harry. Nu avem nicio șansă să dăm spargerea fără ajutorul unui goblin.

(J.K. Rowling, Harry Potter și talismanele morții) b) Majoritatea întrebărilor noastre au de-a face cu întrecerea. Reguli, proceduri în caz de egalitate, zvonuri despre cutare grupă care trişează. ­Singurul lucru care ne preocupă este cum să trecem examenul.

(Rick Yancey, Al Cincilea Val) 3. Transcrie construcțiile concesive care apar în următorul text: a) Chiar și aşa sunt istovit de lupta asta cu ei. Ăsta e un loc teribil. Nu există speranță aici pentru un singur om. Muream de sete când tu mi-ai dat apă, totuşi, nu a fost doar apa cea care m-a salvat.

A fost puterea mâinilor care mi-a dat-o.

(Ursula K. Le Guin, Mormintele din Atuan) b) Cândva, toate vor fi din ce în ce mai bine organizate. Acesta este cursul curentului, în ciuda oricăror piedici. Lumea întreagă va fi inteligentă, instruită și unită; lucrurile vor merge din ce în ce mai repede spre subjugarea Naturii.

(H.G. Wells, Mașina timpului) 4. Completează pe caiet următoarele enunțuri: a) În locul acestuia … . b) Nici în ruptul capului … . c) În caz de furtună … . d) Indiferent de … .

5. Precizează ce tip de construcții conțin enunțurile completate de tine.

Evaluare 1. Transcrie construcțiile condiționale și concesive din următoarele enunțuri: a) Fără a învăța să cânți la chitară, nu vei putea ajunge pe scenă. b) Singur, a reușit o performanță uimitoare la acel concurs. c) Am avut probleme, cu toate acestea, am câștigat. d) Chiar însoțit, nu a avut curaj să meargă în pădure.

2. Alcătuiește câte un enunț care să conțină, pe rând, o construcție condițională și o construcție concesivă, exprimate prin substantiv însoțit de prepoziție.

37

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

CĂLĂTORIA CA FORMĂ DE CUNOAȘTERE Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți plac filmele care au ca temă călătoria?

2. Care crezi că sunt lucrurile pe care le poți învăța în timpul unei călătorii?

3. Este călătoria importantă pentru dezvoltarea personală a unui tânăr?

Călătoria spre Vest Catalog de filme An de apariție

Sinopsis

Distribuție

Imagini

Opinii

2001

Călătoria spre Vest Nick Orton, un tânăr american aflat în călătorie de afaceri în China, primește de la Zeița Milosteniei misiunea de a proteja manuscrisul lucrării Călătorie spre Vest de Wu Cheng’en. Dacă această carte ar fi distrusă de demoni, atunci toate faptele bune pe care le-au făcut cititorii ei, de la apariția ei până în prezent, ar fi dispărut.

Ajutat de prietenii săi cu puteri supranaturale, Regele Maimuță și Pigsy, Nick Orton călătorește în ținuturi pline de magie pentru a salva omenirea de ignoranță.

2008

Regatul înterzis Jason Tripitikas, un adolescent din Boston, se trezește în China antică, în urma unui accident. El trebuie să-l salveze pe Regele Maimuță și să lupte împotriva maleficului Împărat de Jad care teroriza regatul, descoperindu-și calitățile: curajul și altruismul.

Filmul este inspirat de cartea Călătorie spre Vest, scrisă în secolul al XVI-lea.

Activități 1. Identifică personajele principale ale celor două filme.

2. Completează enunțurile pe caiet, valorificând informațiile din cele două texte. a) O trăsătură comună celor două filme este … . b) O diferență între cele două filme este … . c) În urma călătoriei în ținuturi fantastice, personajele filmelor … .

3. Menționează importanța cărții Călătorie spre Vest, valorificând prezentarea filmului din 2001.

38

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Dincolo de text

Eroii din Vest (Turul galeriei) – Proiect individual, transdisciplinar –

1 ORGANIZAREA ȘI DOCUMENTAREA Stabiliți o zi pentru desfășurarea acestei activități.

Aduceți-vă instrumentele necesare pentru a desena/a picta.

2 MUNCA INDIVIDUALĂ Alegeți un erou din literatura europeană occidentală (din basme, din literatură de tip fantasy etc.) și aflați mai multe informații despre acesta.

Alcătuiți un portret al personajului respectiv, însoțit de numele său și de o listă a valorilor sale, de exemplu: speranță, dreptate, demnitate etc.

Recomandări Literatura germană: Siegfried (Cântecul Nibelungilor); Literatura franceză: Roland (Cântecul lui Roland); Literatura engleză: Arthur (Thomas Malory, Moartea regelui Arthur); Literatura spaniolă: Cidul (Cântecul Cidului).

3 PREZENTAREA Expuneți lucrările voastre pe pereții clasei. Titlul expoziției va fi Chipul eroului.

Analizați lucrările expuse și discutați pe marginea lor.

EVALUAREA Evaluați lucrările în funcție de următoarele criterii: a) relevanță în ceea ce priveşte tema activității (atât la nivelul compoziției vizuale, cât și la nivelul selectării valorilor reprezentative pentru personaj); b) creativitate.

Alcătuiți un text care să prezinte expoziția de pictură a clasei, în care să evidențiați lucrările care v-au impresionat.

39

RECAPITULARE 40 p

Subiectul I

Bilbo purta o glugă verde-închis (puțin decolorată de ploaie și de vânt) și o manta verde-închis, împrumutate de la Dwalin. Erau cam mari pentru el și îl făceau să pară puțin caraghios. Nici nu îndrăz‑ nesc să mă gândesc ce-ar fi spus Bungo, tatăl lui, dacă l-ar fi văzut. Singura lui mulțumire era că nu putea fi confundat cu un pitic, fiindcă n-avea barbă. [...] O porniră deci cu toții, foarte veseli, mai departe, spunând povești sau cântând. Merseră așa toată ziua, oprindu-se, firește, doar la orele de masă. Mesele nu erau chiar atât de frecvente cât ar fi dorit Bilbo, dar începu să se simtă totuși că aventurile nu erau, la urma urmei, un lucru chiar atât de rău.

La început călătoriră pe pământurile hobbiților, o regiune întinsă și respectabilă, locuită de ființe cumsecade, cu drumuri bune, un han-două, și ici-colo câte un pitic sau un fermier care treceau pe lângă ei agale, în drum spre treburile lor. [...] Apoi pătrunseră pe Meleagurile Singurătății, unde nu mai erau nici oameni, nici hanuri și unde drumurile erau din ce în ce mai proaste. În fața lor, nu prea departe, se înălțau din ce în ce mai sus niște dealuri mohorâte, acoperite de copaci negri. Pe unele dintre ele erau castele vechi care păreau amenințătoare, de parcă ar fi fost clădite de oameni răi. Totul părea posomo‑ rât, mai ales că în ziua aceea se cam stricase și vremea. În general, vremea fusese cât se poate de bună în mai, mai bună chiar decât în poveștile vesele, dar acum se făcuse frig și umed de-a binelea.

(J.R.R. Tolkien, Hobbitul, O călătorie neașteptată) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului masă din text.

3.

Selectează un epitet și o comparație din textul dat.

4.

Transcrie un enunț care conține o imagine vizuală și unul care conține o imagine motorie.

5.

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația denumirii Meleagurile Singurătății.

6.

Notează o trăsătură a personajului Bilbo, valorificând textul dat.

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat.

16 p În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genu‑ lui epic; să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

40

4p 4p 4p 4p 4p 4p

Subiectul al II-lea

36 p

Citește următorul text: La 178 km de București, se înalță la o altitudine de peste 850 de metri faimoasa cetate a lui Negru Vodă – Cetatea Poenari. Construită în secolul al XIV-lea cu scop de apărare și de observație, cetatea este învăluită în mister. Se crede că ar fi fost locul de refugiu al lui Vlad Țepeș, iar la con‑ strucția acesteia ar fi fost folosiți boieri acuzați de trădare.

Pentru a putea ajunge la cetate, vizitatorii trebuie să par‑ curgă 1480 de trepte. Acestea au fost construite de autori‑ tățile locale pentru a simplifica accesul. Drumeția durează aproximativ 30 de minute, în funcție de condiția fizică a fiecăruia. Pădurea de fag îți oferă un peisaj unic care te va face să uiți de durerea provocată de urcarea acestora.

Ajungând sus, poți admira Barajul Vidraru, Cheile Arge‑ șului și Transfăgărășanul.

(Cristian Voda, Poenari – cetatea lui Negru Vodă, www.historia.ro) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1.

Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: – distanța dintre cetatea Poenari și București; – numele domnitorului menționat în text.

2. Scrie numele site-ului și titlul articolului din care este extras fragmentul.

3. Menționează ce tip de construcție este fiecare dintre construcțiile subliniate din text.

4. Identifică tipul de construcție din enunțul: Fără a avea condiție fizică, tot a urcat treptele.

5. Transcrie pe caiet două substantive în cazul acuzativ însoțite de prepoziție.

6. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Acestea au fost construite de autoritățile locale pentru a simplifica accesul.

B. Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul vizitării unei cetăți.

În compunerea ta, trebuie:

să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;

să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

4p 4p 4p 4p 4p 4p 12 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme‑ lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

41

EVALUARE Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Merse mai departe, scârț-scârț pe zăpadă, prin pădure, spre cealaltă lumină. Ajunse la ea în numai zece minute: era un felinar și cum stătea așa, întrebându-se ce caută un felinar în mijlocul pădurii și neștiind ce să mai facă, auzi un zgomot de pași, venind spre ea. La scurt timp, apăru în lumina felina‑ rului o persoană foarte ciudată.

Era numai puțin mai înaltă decât Lucy și avea o umbrelă acoperită de zăpadă. De la mijloc în sus era bărbat, dar picioarele erau de țap (acoperite cu păr negru, lucios), iar în loc de picioare avea copite. [...]

Avea o față ciudată, dar plăcută, cu o barbă ascuțită și păr cârlionțat, iar de o parte și de alta a frunții apărea câte un corn. Într-o mână ducea, după cum v-am mai spus, umbrela, cu celălalt braț ținea mai multe pachete învelite în hârtie maro. [...] Era un Faun.

(C.S. Lewis, Cronicile din Narnia, șifonierul, leul și vrăjitoarea) 1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: (față) ciudată și (păr) lucios 6p 2. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la cadrul spațial.

6p 3. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care Faunul este o persoană foarte ciudată.

6p 4. Notează mijlocul de caracterizare prin care sunt evidențiate trăsăturile Faunului.

6p 5. Alege varianta corectă. 6 p Enunțul: Ajunse la ea în numai zece minute: era un felinar. conține/nu conține o construcție pasivă cu verbul a fi.

6. Transcrie o construcție cu pronume reflexiv și o construcție incidentă din text.

10 p 7. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din text.

10 p

40 p

Subiectul al II-lea Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale genului epic;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p 6p 6p 6p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

42

UNITATEA

2

O LUME PLINĂ DE SENTIMENTE Conținuturi din programa școlară Comunicare orală Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de comunicare, a emoțiilor, a atitudinilor și a scopurilor comunicative Lectură Textul liric Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie, pro-contra; ordinea argumentelor în textul argumentativ Elemente de construcție a comunicării Enunțuri eliptice. Norme de punctuație Apoziția. Norme de punctuație Fraza. Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație Elemente de interculturalitate Relații culturale constructive. Noi și ceilalți

43

COMUNICARE ORALĂ

TEXTUL ORAL Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești știri din domeniul cultural?

2. Care crezi că este rolul acestor știri?

3. Crezi că evenimentele culturale sunt promovate îndeajuns în presă?

Ziua Internațională a Poeziei

Știai că?

Ziua Internațională a Poeziei a fost declarată de UNESCO pe data de 21 martie, începând cu anul 1999. În România, mai multe instituții organizează manifestări dedicate acestei sărbători.

Lucrează în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 205–206, Coborâți la prima... poezie?, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Pe baza textului ascultat, asociază persoana care vorbește cu opinia pe care o susține. a) O pensionară

1. Cititorii contemporani au uitat de poezie.

b) O călătoare

2. Oricine poate scrie versuri.

c) Un elev

3. Poezia te scoate din viața cotidiană.

d) Directorul Societății de Transport

4. Aș recomanda oamenilor să citească poezie.

2. Notează emoția/starea pe care fiecare interlocutor din textul ascultat ți-o transmite (de exemplu: dezamăgire, mândrie etc.).

3. Pe baza textului ascultat, compară punctele de vedere exprimate de interlocutori. Mențio‑ nează scopurile comunicării pentru fiecare caz în parte (de exemplu: pentru a informa, pentru a convinge etc.).

Reține!

Compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de comunicare, a emoțiilor, a atitudini‑ lor și a scopurilor comunicative reprezintă o strategie eficientă de concepere a unui text oral.

44

COMUNICARE ORALĂ

Activități 1. Citește următoarea știre: Elevii Colegiului „I.L. Caragiale” din Ploiești au început un proiect mai puțin obișnuit. Vor să scrie versurile poetului Nichita Stănescu și formule matematice pe 5 km de rolă, lipită în toată școala, pentru a intra în Cartea Recordurilor.

Am vrut să facem ceva deosebit, care să ne reprezinte, a spus eleva care a inițiat proiectul.

Este interesant să fii cooptat într-un proiect de acest gen, a declarat un elev.

(5 km de poezii și formule, la Colegiul Caragiale, www.zvp.ro, text adaptat) 2. Formează o echipă alături de trei-patru colegi și alcătuiți împreună o prezentare, în funcție de pălăria (punctul de vedere) pe care îl reprezentați.

Pălăria albă, obiectivă Prezintă proiectul elevilor din Ploiești, căutând informații suplimentare pe internet despre acesta și despre poetul Nichita Stănescu.

Pălăria galbenă, entuziastă Prezintă avantajele pe care le presupune implicarea elevilor în proiectul menționat.

Pălăria neagră, pesimistă Identifică posibilele probleme pe care elevii le pot întâmpina în derularea proiectului.

Pălăria roșie, emotivă Prezintă emoțiile asociate implicării în proiect.

Pălăria verde, creativă Propune un proiect asemănător, de promovare a școlii tale.

Pălăria albastră, evaluator Elaborează o listă de criterii care să permită evaluarea obiectivă a unui punct de vedere.

Recomandări Utilizează elemente vizuale (grafice, scheme, imagini) pentru elabo­ rarea prezentării.

Respectă regulile de acces la cuvânt pentru a continua sau pentru a completa ideile expri‑ mate de interlocutor.

Evaluare 1. La sfârșitul prezentărilor, echipa pălăriei albastre evaluează prezentările în funcție de criteri‑ ile stabilite. Discutați împreună dacă echipele au respectat cerința, dacă punctele de vedere au fost exprimate într-un mod clar.

2. Compară cele două proiecte Coborâți la prima… poezie? și 5 km de poezii și formule, identifi‑ când atât asemănările, cât și diferențele.

45

LECTURĂ

TEXTUL LIRIC Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești poezii sau texte în proză?

Motivează-ți răspunsul.

2. Amintește-ți poeziile pe care le-ai studiat până acum.

Care text te-a impresionat în mod deosebit?

Descoperă!

1. Citește următoarele articole de dicționar referitoare la textul liric: a) Genul liric desemnează totalitatea operelor literare care se constituie pe baza categoriei este‑ tice de liric, categorie prin care eul creator își exprimă în opera de artă, în chip nemijlocit, reacția față de fenomenele lumii exterioare și față de propriile metamorfoze interioare.

(Dicționar de termeni literari, coordonator Al. Săndulescu, text adaptat) b) Trăsătura definitorie a liricului este subiectivitatea sporită. Persoana gramaticală caracteristică este persoana întâi, iar timpul verbal dominant este prezentul.

Versificația nu este un element specific acestui gen, întrucât o întâlnim și în genul epic ori în cel dramatic. Există, de asemenea, și proză lirică.

(Gabriela Dinu, Maria Zbarcea, Dicționar de terminologie literară, text adaptat) 2. Notează pe caiet principalele trăsături ale textului liric, așa cum reies din textele de mai sus.

3. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuieşte A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) Principala trăsătură a textelor lirice este versificația.

A F b) În textele lirice, pronumele și verbele sunt numai la persoana I. A F c) Verbele care apar într-un text liric sunt doar la timpul prezent.

A F d) Textul liric transmite emoții și sentimente în mod direct.

A F 4. Alege varianta corectă.

Exprimarea directă a sentimentelor este/nu este realizată cu ajutorul verbelor la persoana I. 5. Transcrie pe caiet schema de mai jos, apoi completează casetele cu sentimentele pe care le poate transmite un text liric.

TEXT LIRIC

46

LECTURĂ

Dorința de Mihai Eminescu Vino-n codru la isvorul Care tremură pe prund1, Unde prispa2 cea de brazde Crengi plecate o ascund. Și în brațele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braț încet s-o culci, Lăsând pradă gurei mele Ale tale buze dulci... rund (s. n.) – mal, țărm, teren p acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș.

2 prispă (s. f.) – (în text) dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți.

1

Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratece isvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri-rânduri.

Poezia Dorința a fost publi‑ cată în 1876, în revista Convorbiri literare, fiind apoi inclusă în volumul de versuri Poesii, din 1883.

Activități 1. Scrie forma literară a cuvintelor isvorul, singuratece, or să cadă.

2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele versuri: a) Fruntea albă-n părul galben; b) Pe-al meu braț încet s-o culci.

3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text, care se referă la cadrul spațial.

4. Alcătuiește două enunțuri pentru a indica polisemia cuvântului floare.

5. Alcătuiește enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: care, păr.

6. Transcrie pe caiet patru termeni din câmpul lexical al naturii.

47

LECTURĂ

7. Identifică modul și timpul verbelor subliniate din versurile:

a) Să alergi, pe piept să-mi cazi. b) Îngâna-ne-vor c-un cânt.

8. Asociază verbele subliniate cu valorile expresive din lista alăturată.

a) Vino-n codru la isvorul 1. acțiune posibilă

b) Unde prispa cea de brazde/Crengi plecate o ascund.

2. dorință

c) Să-ți desprind din creștet vălul,/Să-l ridic de pe obraz.

3. acțiune sigură

d) Vom visa un vis ferice. 4. îndemn 9. Transcrie pe caiet, din text, două pronume personale la persoana I. 10. Menționează rolul pronumelor personale la persoana I, din text.

11. Completează pe caiet schema de mai jos cu câte un exemplu din textul dat.

IMAGINE ARTISTICĂ vizuală

dinamică

auditivă

12. Identifică figurile de stil din versurile:

a) Iar în păr înfiorate/Or să-ți cadă flori de tei.

b) Flori de tei deasupra noastră/Or să cadă rânduri-rânduri.

13. Selectează din listă temele poeziei: natura, istoria, trecerea timpului, iubirea.

14. Identifică patru cuvinte-cheie prezente în poezie, prin intermediul cărora este conturat cadrul natural.

15. Alege varianta corectă.

Titlul poeziei exprimă/nu exprimă aspirația spre o iubire ideală.

16. Transcrie pe caiet versurile din poezie care ilustrează ideile poetice de mai jos.

a) Invitația adresată iubitei indică faptul că dragostea este percepută ca o proiecție.

b) Iubirea este ilustrată prin intermediul unor gesturi de tandrețe.

c) Portretul iubitei este conturat prin câteva detalii semnificative.

d) Întâlnirea îndrăgostiților va avea loc într-un cadru natural izolat și protector.

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versului: Vom visa un vis ferice.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului liric;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

48

LECTURĂ

Dincolo de text

Poezia naturii – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA

3 PREZENTAREA

Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Alegeți-vă poetul preferat și selectați două poezii din creația acestuia, care să aibă ca temă natura.

Fiecare echipă va prezenta în fața clasei, în 10-15 minute: a ctivitatea literară a poetului; recitarea textelor lirice alese; compararea celor două texte din punctul de vedere al temei alese; prezentarea produselor standului.

Exemple: Vasile Alecsandri, Vântul, Iarna; Mihai Eminescu, Lacul, Freamăt de

codru; Lucian Blaga, Martie, Vară; Ion Pillat, Amurg în deltă, Iarnă târzie.

DEZBATEREA L a sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la modul în care tema naturii este reflectată în poeziile alese de voi.

Alcătuiți o schemă tematică, gru‑

pând poeziile în funcție de coor‑ donatele spațiale sau temporale (de exemplu: poeziile care prezintă natura primăvara, care descriu o pădure etc.).

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați-vă și alcătuiți împreună: o prezentare succintă a activității literare a poetului, folosind noile tehnologii; o comparație între cele două texte, evidențiind asemănările și diferen‑ țele în prezentarea temei naturii; desene, afișe, pliante, machete care să ilustreze textele alese sau activitatea literară a poetului.

5 EVALUAREA La sfârșitul activității, completează pe caiet următoarele enunțuri: ea mai interesantă prezentare C a fost … , deoarece … . În urma discuției, sunt de acord cu următoarea opinie … .

49

LECTURĂ

EXPRIMAREA SENTIMENTELOR Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarea reclamă: Lumea perfectă!

Fără războaie! Fără ură! Fără suferință!

Lumea în care oamenii respectă regulile, renunțând la sentimente.

Lumea în care Jonas, un băiețel de doisprezece ani, curios și sufletist, primește în dar amintiri. Acestea îi vor stârni dorința de a fi diferit.

Fii TU însuți! Descoperă adevăratele valori!

Citește romanul Darul lui Jonas, scris de Lois Lowry!

2. Identifică în reclama de mai sus o informație referitoare la cartea prezentată.

3. Compară modul în care personajul Jonas este prezentat în reclamă, prin intermediul celor două limbaje – verbal și grafic.

Exprimă-ți opinia!

1. Reclama ți-a trezit curiozitatea de a citi cartea?

2. Crezi că lumea perfectă este cea descrisă în text? Motivează-ți răspunsul.

3. Este important îndemnul de a descoperi adevăratele valori? Care ar putea fi acestea?

4. Ce s-ar întâmpla dacă oamenii nu și-ar mai exprima emoțiile? Ar fi ei mai fericiți?

5. Ți-ar plăcea să citești un eseu despre exprimarea sentimentelor? Motivează-ți răspunsul.

Dicționar

ESÉU, eseuri, s. n. 1. Studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau știin‑ țifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema. 2. (Sport; la rugbi) Încercare.

SENTIMÉNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate; simțământ. Afecțiune. 2. Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva; conștiință. Credință, impresie intimă; convingere. Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva.

1. Alcătuiește două enunțuri în care cuvântul eseu să aibă sensuri diferite.

2. Notează trei sinonime ale cuvântului sentiment.

50

LECTURĂ

Trăim într-o lume plină de sentimente de Mihai Ivașcu E frumos pe bancă în Cișmigiu. Un copil aruncă o piatră. Porumbeii fug disperați care încotro...

Zâmbesc. Cred că trăim într-o lume plină de sen‑ timente.

Acum câteva zile citeam pe net despre răz‑ boiul din Siria. Săracii oameni! Aș vrea să îi ajut, dar... Am închis resemnat calculatorul și am plecat la magazin, să îmi iau ceva de mâncare.

Da, eu chiar cred că trăim într-o lume plină de sentimente. Știți, de la o vreme am tot felul de pofte: caju, arahide, pricomigdale, stafide învelite în ciocolată, drajeuri roz. Am auzit că în Etiopia se moare de foame... Nu le pot trimite mâncare, din păcate, sunt prea departe... Tristă soartă! M-am întors de la cum‑ părături prin parcul super aglomerat... Știți, eu de la o vreme, chiar cred că trăim într-o lume plină de...

Vouă vă plac câinii? Nici mie. Mușcă. Probabil că la asta s-a gândit și copilul de colo, altminteri n-ar fi avut de ce să-l lovească pe cuțu cu piatra.

Doamne! Cățelul lătra nervos... Eu l-am salvat.

Pentru că – și e lucru știut – trăim într-o lume...! Și ce bine că... Altminteri, m-aș fi plictisit grozav.

Nu mă credeți, foarte bine! Am 5000 de prie‑ teni pe Facebook! Atât de mulți! Iarna trecută am răcit. N-am ieșit din casă. N-am avut cum. Tușeam rău, aveam febră, stăteam în pat, dar am 5000 de prieteni pe Facebook. Credeam că o să-mi fie greu să fac pauză vocală, eu, care am atâția pri‑ eteni virtuali. Însă n-a fost așa. Aproape nu m-a sunat nimeni. Ba nu, mint! Sigur nu m-a sunat nimeni, am verificat acum. Pe undeva e normal, oamenii sunt prea ocupați să trăiască în lumea lor „plină de sentimente”. Atunci, mi s-a făcut cu ade‑ vărat dor să vorbesc... despre Viață.

Nu știu dacă ați sesizat, dar parcă nimeni nu mai are timp să-și exprime sentimentele.

De exemplu, deunăzi.

Cineva pe care nu-l cunoșteam mi-a spus că Mircea pe care îl cunosc i-a trimis un meme

cu inimioare roșii unei fete pe care n-o cunoaște nimeni, dar pe care o știe... toată lumea. De pe Snapchat. Mi s-a părut atât de romantic! Nu, de fapt, mi s-a părut ciudat să crezi că îți place un profil, nu un om viu... dar e și mai ciudat să nu îți dai seama când chiar trebuie să zici: Îmi pare rău!, Mi-e milă!, Mulțumesc!, Te iubesc!, Iartă-mă!. Nu! Astea-s prostii, vorbe în vânt.

Gata! Am ajuns la concluzie. Trăim într-o lume plină, plină de sentimente. Da, știu, e concluzia mea favorită. Între timp, porumbeii s-au întors și mănâncă liniștit lângă mine. Ce banal!

Ce am scris mai sus este un text ușor incomod, e interpretabil, mi-am dorit să fie așa. E simplist în aparență, dar cred că poate fi provocator. Citi‑ torul poate fi de acord, sau dimpotrivă, se poate regăsi pe alocuri, iar alte părți, nu... Problema reală de la care am plecat este însingurarea, care afectează din ce în ce mai mulți oameni.

Mihai Ivașcu (n. 1997) este jurnalist cul‑ tural și poet. Eseul Trăim într-o lume plină de sentimente este un text inedit.

51

LECTURĂ

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) numele țărilor la care se referă autorul; b) numărul de prieteni pe Facebook ai autorului.

2. Menționează rolul semnului de întrebare din enunțul: Vouă vă plac câinii?.

3. Alcătuiește două enunțuri pentru a indica polisemia cuvântului război.

4. Asociază următoarele acțiuni din text cu emoțiile pe care i le generează autorului: a) Un copil alungă porumbeii.

1. confuzie b) Un cățel latră la un copil.

2. amuzament c) Prietenii din mediul on-line nu îl sună.

3. teamă d) Mircea trimite inimioare unei necunoscute.

4. resemnare 5. Alege una dintre variantele de mai jos. Motivează-ți răspunsul. În enunțul: Eu l-am salvat., prin pronumele personal, la persoana a III-a, autorul se referă la: a) câine, deoarece acesta era lovit de un copil; b) copil, pentru că animalul lătra nervos și era posibil să îl atace.

6. Formulează două idei principale din textul dat.

7. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarelor secvențe din text. a) Nu știu dacă ați sesizat, dar parcă nimeni nu mai are timp să-și exprime sentimentele. b) Problema reală de la care am plecat este însingurarea...

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului eseului.

2. Redactează o compunere de minimum 100 de cuvinte, cu titlul O plimbare în parc. În compunerea ta, trebuie:

să prezinți două caracteristici ale parcului ales;

să menționezi două stări/sentimente;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

52

LECTURĂ

Dincolo de text

Inteligența emoțională – Proiect transdisciplinar – A Consiliere și orientare, Dezvoltare socio-emoțională (clasele V-VII) B Limba și literatura română, Inteligența emoțională, clasa a VI-a (actualizare) 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de 2-3 colegi. Pentru desfășurarea activității, folosiți diferite

surse, tipărite sau on-line, pentru a vă documenta despre inteligența emoțională.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Discutați despre importanța dezvoltării inteligenței emoționale.

Completați, pe caiet, schema de mai jos, cu ideile rezultate în urma discuției.

Alcătuiți o prezentare a unei situații reale de viață, în care controlul propriilor sentimente

devine important (de exemplu: un caz de bullying, o discuție nepotrivită în mediul on-line etc.).

Inteligența emoțională Autocunoaștere

Empatie

conștientizarea emoțiilor

… …

gestionarea conflictelor

… …

3 PREZENTAREA

Fiecare echipă va prezenta în fața clasei situația aleasă, evidențiind rolul inteligenței

emoționale în manifestarea comportamentelor adecvate sau inadecvate.

AUTOEVALUAREA Fiecare echipă își va evalua prezentarea, notând atât punctele pozitive, cât și pe cele

negative.

53

REDACTARE

TEXTUL ARGUMENTATIV Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul fragment dintr-un articol on-line: Nu este pentru nimeni surprinzător faptul că inter‑ netul domină comunicarea în era digitală. Mijloacele de comunicare on-line sunt folosite în toate aspectele coti‑ diene – de la business la viața socială [...]

Rețelele sociale sunt platforme on‑line în cadrul cărora utilizatorii pot interacționa în funcție de interese comune. În acest caz, explozia Facebook (peste două miliarde de utilizatori la începutul lui 2018) a schimbat radical mijloacele de comunicare on‑line. Totuși, alte rețele au scopuri mult mai bine definite: Twitter este o platformă de microblogging, LinkedIn este dedicată celor care își caută joburi și angajatorilor, Goodreads este o uriașă bază de date de cărți în care cititorii pot discuta despre ele și le pot da note.

(Comunicarea prin Internet Protocol și aplicarea ei în business, https://gotech.world, text adaptat) 2. Identifică ipoteza de la care pleacă textul dat.

3. Notează argumentele și exemplele care susțin opinia autorului referitoare la comunicarea on-line.

4. Formulează o concluzie adecvată textului dat.

Amintește-ți!

Textul argumentativ conține o ipoteză, unul sau mai multe argumente însoțite de exemple sau de explicații și o concluzie.

Conectorii stabilesc o legătură logică între paragrafele textului. Conectorii des utilizați sunt: în acest caz, dimpotrivă, totuși, pe de-o parte, pe de altă parte.

Exprimă-ți opinia!

1. Ești un utilizator al mijloacelor de comunicare on-line (e-mail, instant messaging, forum etc.)?

2. Care sunt, în opinia ta, avantajele rețelelor socialie? Dar dezavantajele?

3. Ți se pare utilă comparația din text, dintre rețelele sociale?

4. Este importantă ordinea în care sunt menționate rețelele sociale în text? Motivează-ți răspunsul.

5. Poți oferi argumente care să contrazică următoarea afirmație din text: Mijloacele de comunicare on-line sunt folosite în toate aspectele cotidiene – de la business la viața socială?

54

REDACTARE

Activități 1. Transcrie pe caiet tabelul și completează-l cu argumente pro și contra afirmației date.

Comunicarea în mediul on-line este utilă pentru tineri Argumente contra Argumente pro …

… … … …

…

2. Ordonează argumentele din fiecare coloană în funcție de importanța lor (primul va fi cel pe care îl consideri cel mai important).

3. Notează cel puțin trei metode prin care poți să transmiți un mesaj unui coleg care nu este în clasă.

4. Argumentează, în 30-50 de cuvinte, importanța mijloacelor de comunicare on-line, făcând o analogie1 între o comuni‑ tate de cititori (de exemplu, Goodreads, menționat în text) și un club de lectură dintr-o școală.

5. Argumentează, în 30-50 de cuvinte, pericolele la care se expun tinerii atunci când se lasă antrenați în conversație cu prieteni virtuali.

6. Precizează două detalii din cadrul afișului alăturat, care su­ gerează că tinerii ar trebui să fie atenți atunci când folosesc rețelele de socializare.

7. Argumentează, în cel mult 60 de cuvinte, importanța cam‑ paniilor publice de prevenire a hărțuirii virtuale.

Tu cui dai accept? În spatele unui profil frumos se pot ascunde intenții periculoase!

ACCEPTĂ

IGNORĂ

analogie (s. f.) – asemănare (parțială) între două sau mai multe lucruri, împrejurări, situații, fapte, idei etc.

1

Evaluare

Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre avantajele/dezavantajele comunicării în mediul on-line. În compunerea ta, trebuie:

să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să te raportezi la textul Trăim într-o lume plină de sentimente, de Mihai Ivașcu, în dezvoltarea unui argument; să folosești structura specifică acestui tip de text și conectorii adecvați; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

55

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

ENUNȚURI ELIPTICE. NORME DE PUNCTUAȚIE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Anei îi place să meargă prin pădure, dar lui Radu, nu.

B Pe potecă este lumină, acolo – întuneric.

2. Ce cuvânt a fost omis în primul enunț?

Dar în enunțul al doilea?

3. Ce semn de punctuație a marcat omisiunea cuvintelor în cele două exemple?

Reține!

Enunțurile eliptice sunt enunțuri în care lipsesc cuvinte, care pot fi recuperate din context. În enunțurile eliptice, omisiunea este marcată în scris, de obicei, prin: virgulă El citește poezii, iar ea, povești. < El citește poezii, iar ea [citește] poezii. linie de pauză În dreapta este lacul, în stânga – pădurea. < În dreapta e lacul, în stânga [este] pădurea.

Observă!

1. Într-un enunț eliptic, cuvintele omise trebuie să fi fost exprimate anterior.

Exemplu: El vine cu trenul, ea, cu mașina. < El vine cu trenul, ea [vine] cu mașina.

2. Nu trebuie confundat un enunț eliptic cu un enunț care conține o omisiune: Exemplu: Este gălăgie. Liniște! < Este gălăgie. [Faceți] liniște!

3. Există mai multe tipuri de enunțuri eliptice.

De exemplu, în unele enunțuri poate lipsi: a) un verb: Pixul lui este roșu, al ei, roz. < Pixul lui este roșu, al ei [este] roz. b) un substantiv (sau un substitut al substantivului): Maria desenează frumos, cântă minunat. < Maria desenează frumos, [Maria] cântă minunat. c) o secvență: Ea cântă la pian, dar el nu. < Ea cântă la pian, dar el nu [cântă la pian].

56

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Scrie între paranteze drepte cuvintele care au fost omise în enunțurile eliptice următoare.

Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) Vii cu noi în expediție mâine? Da. Rezolvare: Vii cu noi în expediție mâine? Da [vin]. b) Îmi place la munte, dar la mare, nu. c) Sus este foarte frig, dar aici – plăcut. d) El a escaladat Alpii, ea – Himalaya.

2. Identifică enunțurile eliptice: a) Afară! Vremea este atât de frumoasă! b) Ascensiunea în munți este dificilă, fără ­echipament potrivit, periculoasă. c) Himalaya este cel mai înalt sistem muntos din lume, are munți de peste 8 000 m înălțime. d) Unde îți place să îți petreci vacanța? Îmi place la Sinaia, la Bușteni ...

3. Alege varianta corectă. a) Enunțul: Eu am mâncat plăcintă cu mere, el a vrut cu dovleac. este/nu este eliptic. b) Enunțul: Eu nu am comandat nimic, dar el a vrut cu dovleac. este/nu este eliptic. c) În enunțul: Eu am fost la munte, tu – la Mamaia., elipsa este/nu este marcată prin virgulă. d) În enunțul: Eu prefer muntele, tu, marea., elipsa este/nu este marcată prin virgulă.

4. Identifică ce parte de vorbire lipsește din următoarele proverbe: a) Omul face haina și nu haina pe om. b) Tăcerea e de aur, vorba de argint. c) Omul sfințește locul, nu locul pe om. d) Omenia, omenie cere și cinstea – cinste.

Evaluare 1. Identifică elipsele din versurile: Ziua se curmă, și veștile.

Ah, pentru cine sunt largile Umbra mărește poveștile. [...] vremi? Pentru cine catargele?

(Lucian Blaga, Asfințit marin) 2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre semnificația proverbului: Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede. În compunerea ta, trebuie:

să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție;

să folosești două enunțuri eliptice;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

57

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

APOZIȚIA. NORME DE PUNCTUAȚIE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Autorul textului, Mihai, este un jurnalist cultural care a scris numeroase articole.

B Aceasta este cartea lui preferată, o antologie de poezie.

2. Ce rol au cuvintele colorate în enunțurile de mai sus? Explică ele structurile subliniate?

3. Ce semn de punctuație desparte cuvintele colorate de restul enunțului?

Reține!

Apoziția este o funcție sintactică, ea stabilește o relație de echivalență între două cuvinte sau două grupuri de cuvinte, având un rol explicativ. Într-un enunț, apoziția este izolată prin: virgule: Alina, colega noastră, este pasionată de muzică. linii de pauză: A învățat de la bunicul ei – Ion Bucur – să cânte la fluier. două puncte: Cântecul ei are caracteristicile unui șlagăr: melodie, versuri, refren.

Observă!

1. Apoziția este așezată întotdeauna după cuvântul sau grupul de cuvinte pe care îl explică. a) Autorul textului, Mihai, este un jurnalist.

Mihai = apoziție b) Mihai, autorul textului, este un jurnalist. autorul textului = apoziție dezvoltată 2. Apoziția poate fi: a) simplă (exprimată printr-un singur cuvânt): Colegul meu, el, mi-a spus acest lucru. b) dezvoltată (exprimată prin mai multe cuvinte, în care doar o parte de vorbire are rol de apozi- ție, celelalte find determinante ale acesteia): Colegul meu, băiatul de acolo, mi-a zis.

3. Apoziția poate fi exprimată prin: a) substantiv: Prietena mea, Maria, a venit la spectacol. b) pronume: Colega lui Marcu, ea, scrie versuri. c) numeral cu valoare pronominală: Cel din stânga, al doilea, este fratele său. d) formă verbală nepersonală: A petrecut mult timp învățând, adică citind.

4. Apoziția poate prelua sau nu cazul cuvântului pe care îl explică. a) L-am văzut pe Mihai, colegul meu. pe Mihai = substantiv, A.; colegul = subst., N. b) L-am văzut pe Mihai, pe colegul meu. pe Mihai = substantiv, A.; pe colegul = subst., A. 5. Apoziția poate fi introdusă de adverbe precum: adică, respectiv, și anume, mai exact.

Compunerea lui era despre un muzician român, mai exact despre Vasile Popovici.

58

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică apozițiile din următoarele enunțuri: a) Ioana, sora mea, a vizitat Parisul. b) Am întâlnit-o pe Ioana, pe sora ei, în Paris. c) L-am văzut acolo și pe Dan, colegul meu. d) Le-am dat prietenilor mei, Dan și Ioana, o carte.

2. Transcrie propoziția adevărată. a) În enunțul: Elena, colega mea, este în clasă., apare o apoziție simplă. b) În enunțul: Mihaela, sora prietenei mele., este în clasă, apare o apoziție dezvoltată.

3. Indică partea de vorbire a apozițiilor subliniate din enunțurile: a) La concursul de poezie au câștigat premii câțiva tineri: Maria, Matei și Ioana. b) Am împrumutat cartea ei preferată, Poezii. c) Prietenii mei, aceștia de aici, sunt sportivi. d) De când e plecat, adică de trei ani, corespondăm zilnic.

4. Identifică enunțurile în care apoziția preia cazul cuvântului pe care îl explică. a) Andrei, colegul meu, este în clasă. b) L-am văzut pe Andrei, colegul meu. c) L-am văzut pe Andrei, pe colegul meu. d) I-am dat lui Andrei, colegul meu, o carte. e) I-am dat lui Andrei, colegului meu, o carte. f) Cartea lui Andrei, colegul meu, este pe bancă. g) Cartea lui Andrei, a colegului meu, este pe bancă. h) Prietene Andrei, deschide-mi ușa!

5. Indică adverbele care introduc apoziții în enunțurile de mai jos: a) Cei doi care au participat la festivalul de poezie, respectiv Ana și Tudor, au fost lăudați. b) Ei aveau de mult o dorință arzătoare și anume de a publica un volum de versuri.

Evaluare 1. Alcătuiește trei enunțuri care să conțină apoziții exprimate prin diferite părți de vorbire.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-ți prezinți cartea preferată. În compunerea ta, trebuie:

să prezinți detalii referitoare la cartea preferată;

să folosești patru apoziții, la alegere;

să respecți cerința;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

59

LECTURĂ

VERSIFICAȚIA (actualizare) Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele versuri: A Lasă-mi toamnă pomii verzi, Uite, ochii mei ți-i dau, Ieri spre seară-n vântul galben Arborii-n genunchi plângeau.

B Într-o pădure veche, în ce loc nu ne pasă, Un țăran se dusese să-și ia lemne de casă.

Trebuie să știți, însă, și pot să dau dovadă, Că pe vremea aceea toporul n-avea coadă.

Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai Plânge-n soare fum, Înserează-mă pe mine, Mă-nserez oricum.

Ana Blandiana, Cântec (fragment)

Astfel se încep toate: vremea desăvârșește Orice inventă omul și orice duhul naște.

Așa țăranul nostru numai cu fieru-n mână Începu să sluțească pădurea cea bătrână.

Grigore Alexandrescu, Toporul și pădurea (fragment)

2. Identifică o asemănare și o diferență între cele două texte.

3. Stabilește măsura versurilor din textul A .

4. Notează pe caiet tipul de rimă al primei strofe din textul B .

Amintește-ți!

Măsura versurilor reprezintă numărul de silabe dintr-un vers.

Rima poate fi: împerecheată (a, a, b, b), îmbrățișată (a, b, b, a), încrucișată (a, b, a, b) și monorimă (a, a, a, a). Versurile care nu au rimă se numesc versuri albe.

Dicționar

VERSIFICÁȚIE, versificații, s. f. 1. Mod de dispunere a versurilor potrivit anumitor reguli prozo‑ dice, dintre care cele mai importante sunt cele ale rimei, ritmului și ale grupării strofice.

MUZICALITÁTE, s. f. Caracter muzical; însușirea de a fi muzical; armonie, sonoritate armonioasă.

Particularitate, în special a poeziei, rezultată, în special, din ritmul și intonația versurilor.

1. Alcătuiește câte un enunț în care să folosești cuvintele: versificație și muzicalitate.

2. Transcrie enunțul adevărat. a) Cele mai importante reguli ale versificației sunt cele ale măsurii metrice. b) Versificația contribuie la muzicalitatea poeziei. c) Versificația nu este o caracteristică a genului liric.

60

LECTURĂ

Fântâna de Alexandru Macedonski I Cunosc o fântână pe valea umbrită: Un grangur de aur cântând m-a-ndemnat S-adorm între frunze de plopi și răchită, Să uit de orașul în care-am oftat.

Pe valea umbrită cunosc o fântână: O mierlă cu care de vorbă am stat, Aflând că durerea o sufăr stăpână, A râs cât se poate, iar eu am oftat...

Pe valea umbrită cunosc o fântână.

II Prin frunze ascunsă albește pe vale: În lume ce caut și ce-am căutat?

De mine mi-e jale, de alții mi-e jale...

Oh! grangur de aur cu viers neuitat!

Albește pe vale prin frunze ascunsă: Izvorul ei curge de zori sărutat, Dar e a mea soartă la culme ajunsă...

Oh! tainică mierlă cu râs neuitat!

Fântâna sub frunze albește ascunsă.

Poezia Fântâna a fost publicată în 1892, în revista Literatorul, fiind apoi inclusă în volumul de versuri Excelsior, din 1895.

Activități 1. Alcătuiește câte un enunț în care să folosești paronimele vers și viers.

2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din versurile: a) Prin frunze ascunsă albește pe vale; b) Oh! grangur de aur cu viers neuitat!

3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din câmpul semantic al păsărilor.

4. Alcătuiește două enunțuri pentru a indica polisemia verbului a suferi.

5. Scrie un enunț cu omonimul cuvântului râs din text.

6. Transcrie un enunț interogativ și unul exclamativ din text.

61

LECTURĂ

7. Identifică modul și timpul verbelor subliniate din versurile:

a) Cunosc o fântână pe valea umbrită; b) A râs cât se poate, iar eu am oftat...

8. Selectează temele poeziei: natura, istoria, trecerea timpului, iubirea.

9. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuieşte A (enunț adevărat) sau F (enunț fals).

a) În text, apare opoziția dintre viața nefericită din oraș și armonia naturii.

A F

b) Verbele s-adorm, să uit indică dorința de evadare în spațiul natural.

A F 10. Prezintă, în 50-70 de cuvinte, semnificația titlului, în relație cu textul poeziei.

11. Transcrie pe caiet schema de mai jos și completeaz-o cu exemplele potrivite din text.

Fântâna, de Alexandru Macedonski sentimente transmise în mod direct suferință: De mine mi-e jale inutilitatea existenței: … dorința de retra‑ gere în natură: …

text liric

expresivitate

versificație

mărci lexico-gramaticale

figuri de stil și imagini artistice

rimă măsura versurilor

verbe la persoana I: cunosc, să uit pronume la persoana I: …

metaforă: durerea o sufăr stăpână repetiție: … personificare: … epitet: … imagini auditive imagini vizuale

vers liber: Pe valea umbrită cunosc o fântână măsura versurilor de 11 silabe … ; de 12 silabe … rimă încrucișată: …

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versului: Fântâna sub frunze albește ascunsă.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre mesajul/semnificația poeziei Fântâna de Alexandru Macedonski. În compunerea ta, trebuie:

să formulezi o opinie despre mesajul/semnificația textului citat;

să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

62

LECTURĂ

Dincolo de text

Cenaclu literar: Texte lirice – Proiect individual – 1 ORGANIZAREA

Stabiliți o zi în care să puteți invita familia la școală pentru a asista la un cenaclu literar.

Aflați mai multe informații despre cenaclurile literare din prezent și din trecut.

Stabiliți o temă comună tuturor lucrărilor care vor fi prezentate în cadrul cenaclului (de exemplu, natura, trecerea timpului, istoria).

2 ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ

3 PREZENTAREA

Compune un text original, în ver‑ suri. Folosește figuri de stil și diverse tipuri de imagini. Poți opta pen‑ tru versificația tradițională (în care măsura versurilor este constantă și există rimă) sau pentru versul alb (care nu are rimă).

Recită de mai multe ori poezia scrisă de tine pentru a avea o into‑ nație corespunzătoare.

Prezintă textul compus de tine în fața publicului, care poate fi format din colegi, părinți, profesori din școală, prieteni.

Recitarea textului tău poate fi însoțită de un material audio și/sau video sau de un moment de dramatizare.

Pe tot parcursul prezentării, captează atenția publicului, vorbește clar, rar și tare pentru a fi înțeles.

EVALUAREA La sfârșitul recitării poeziilor, participă la discuție, împărtășindu-ți gândurile și impre­ siile în public. Acceptă punctele de vedere ale celorlalți și respectă regulile accesului la cuvânt.

63

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

FRAZA. COORDONAREA (actualizare) Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Alexandru Macedonski a publicat mai multe volume de versuri.

B Alexandru Macedonski a publicat mai multe volume de versuri, el a înființat revista Literatorul.

C Alexandru Macedonski a publicat mai multe volume de versuri și a înființat revista Literatorul.

2. Care sunt predicatele din enunțurile de mai sus?

3. Care dintre enunțurile de mai sus sunt fraze?

4. Cum este realizată legătura dintre propoziții în frazele de mai sus?

Amintește-ți!

Fraza este un enunț alcătuit din cel puțin două propoziții. Într-o frază, raportul de coordonare dintre două propoziții poate fi marcat în scris prin virgulă, punct și virgulă (juxtapunere) sau cu ajutorul unor conjuncții coordonatoare (joncțiune).

Conjuncția coordonatoare este partea de vorbire care leagă în frază două propoziții de același fel, iar în propoziție două părți de propoziție de același fel.

Conjuncțiile coordonatoare pot fi: copulative (și, nici); disjunctive (fie, sau, ori); adversative (dar, iar, însă, ci); concluzive (deci, așadar).

Observă!

1. Raportul de coordonare apare între propoziții care nu depind una de cealaltă, putând exista independent.

Maria citește,1/sora ei scrie.2/ = Maria citește. Sora ei scrie.

2. Înaintea conjuncțiilor coordonatoare copulative și disjunctive nu se pune virgulă.

Maria citește și sora ei scrie. Maria citește sau desenează?

3. Virgula este obligatorie în fața conjuncțiilor coordonatoare adversative și concluzive.

Maria citește, iar sora ei scrie. Maria a terminat de scris, deci va pleca în curând din sala de examen.

64

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică propozițiile între care apare un raport de coordonare și precizează cum este reali‑ zat acesta, prin juxtapunere sau prin joncțiune. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model.

Rezolvare: Se recomandă parcurgerea, în ordine, a următoarelor etape: sublinierea predicatelor: Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai/Plânge-n soare fum, identificarea elementului de relație: Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai/Plânge-n soare fum, împărțirea în propoziții: Lasă-mi, toamnă, ziua,1/nu mai/Plânge-n soare fum,2/ stabilirea raporturilor dintre propoziții: între propoziția 1 și propoziția 2 este o relație de coordonare, realizată prin juxtapunere. a) Izvorul ei curge de zori sărutat,/Dar e a mea soartă la culme ajunsă... b) Pe genunchii mei ședea-vei,/Vom fi singuri-singurei,/Iar în păr înfiorate/Or să-ți cadă flori de tei. c) Vom visa un vis ferice,/Îngâna-ne-vor c-un cânt/Singuratice isvoare,/Blânda batere de vânt.

2. Alcătuiește două fraze în care propozițiile să se afle într-un raport de coordonare realizat prin joncțiune.

3. Transcrie următoarele enunțuri în caiet. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals). a) Virgula este folosită corect în enunțul: Am participat, dar nu am câștigat. A F b) În enunțul: Fie stai, fie pleci. propozițiile se află în raport de coordonare. A F c) Conține o conjuncție coordonatoare fraza: Ana și Dan au râs și cântat.

A F d) Semnul [;] este corect folosit în fraza: Interpretarea ei mi-a plăcut; mult.

A F 4. Construiește câte o frază în care două propoziții să fie legate prin: a) conjuncția coordonatoare disjunctivă: ori; b) conjuncția coordonatoare copulativă: nici; c) conjuncția coordonatoare adversativă: însă; d) conjuncția coordonatoare concluzivă: așadar.

Evaluare 1. Identifică propozițiile între care apare un raport de coordo‑ nare și precizează cum este realizat acesta, prin juxtapunere sau prin joncțiune. a) Am plecat la bibliotecă, voi împrumuta acea carte. b) Am avut emoții, dar am intrat pe scena renovată anul trecut. c) Nu a ajuns la timp, deci nu a putut susține proba la examen. d) Ana sau Maria ar fi putut să obțină un punctaj bun la acea probă.

2. Alcătuiește trei fraze în care raporturile de coordonare să fie realizate prin conjuncții coordonatoare diferite.

65

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

FRAZA. SUBORDONAREA Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A El a publicat mai multe volume de versuri și a înființat o revistă.

B Am aflat că el a publicat mai multe volume de versuri.

2. Care sunt predicatele din frazele de mai sus?

3. Care dintre enunțurile de mai sus conține un raport de coordonare?

4. Propozițiile care compun fraza din exemplul B pot exista independent?

Reține!

Raportul de subordonare apare între un regent și un termen dependent sintactic de acesta, care poate fi un cuvânt/grup de cuvinte sau o propoziție subordonată.

Eu am aflat adevărul. Eu am aflat 1/ ce au spus ieri.2/

termen regent termen subordonat

termen regent propoziție subordonată

La nivelul frazei, subordonarea, este realizată, de obicei, prin elemente de relație precum: conjuncții subordonatoare: să, că, ca ... să, dacă, deși, căci, deoarece, fiindcă etc.; pronume relative: cine, ce, care, cât, câtă, câți, câte; adverbe relative: unde, cum, când.

Observă!

1. Raportul de subordonare apare între propoziții care depind una de cealaltă, neputând exista independent.

Relație de coordonare: Mi-a adus cartea, a găsit-o. = Mi-a adus cartea. A găsit-o.

Relație de subordonare: Mi-a adus cartea pe care a găsit-o. = Mi-a adus cartea. Pe care a găsit-o.

2. Atunci când introduce o propoziție subordonată, să are un dublu rol: este marcă a modului con‑ junctiv și conjuncție subordonatoare.

M-a rugat 1/ să o ajut.2/ să = conjuncție subordonatoare, să ajut = verb, modul conjunctiv.

66

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică raporturile de coordonare și de subordonare din următoarele fraze. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) El a ajuns când noi plecam și ne-a dat cheia.

Rezolvare: Se recomandă parcurgerea, în ordine, a următoarelor etape:

sublinierea predicatelor: El a ajuns când noi plecam și ne-a dat cheia. identificarea elementelor de relație: El a ajuns când noi plecam și ne-a dat cheia. împărțirea în propoziții: El a ajuns 1/ când noi plecam 2/ și ne-a dat cheia.3/

stabilirea raporturilor dintre propoziții: propoziția 2 este subordonată propoziției 1; între propoziția 1 și propoziția 3 este o relație de coordonare. b) Cristian ne-a transmis mesajul pe care l-a primit când fratele lui a venit în România. c) Am trimis compunerea deși am avut puțin timp să o scriu fiindcă am fost plecat din oraș. d) Colegul meu a încercat să afle când trebuie să prezinte proiectul.

2. Transcrie propozițiile subordonate din versurile: a) Cunosc o fântână pe valea umbrită:/Un grangur de aur cântând m-a-ndemnat/S-adorm între frunze de plopi și răchită,/Să uit de orașul în care-am oftat. b) Vino-n codru la isvorul/Care tremură pe prund,/Unde prispa cea de brazde/Crengi plecate o ascund.

3. Alege varianta corectă.

Propoziția subordonată din fraza: Nu am aflat cui i-a dat telefonul. este introdusă de: a) o conjuncție subordonatoare; b) un pronume relativ; c) un adverb relativ.

4. Menționează rolul lui să din următoarele enunțuri a) Să mergem la sala de sport! Suntem chemați toți. b) El caută o persoană care să știe limba chineză pentru a-i traduce scrisoarea. c) Nu ne așteptam să-i întâlnim acolo pe cei care studiaseră în alt oraș.

Evaluare 1. Identifică raporturile de subordonare din următoarele fraze: a) Am plecat la bibliotecă să împrumut cartea pe care trebuie să o citim până marți. b) Am avut emoții până am intrat pe scena care a fost renovată anul trecut. c) Deși a ajuns la timp, nu a putut susține proba la examenul pentru care s-a pregătit. d) În acel moment, a mărturisit cum a rezolvat atât de repede acea problemă complicată.

2. Alcătuiește trei fraze în care raporturile de subordonare să fie realizate prin conjuncții subordonatoare diferite.

67

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

EVENIMENTE CULTURALE INTERNAȚIONALE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele texte: A În perioada 18-21 mai, în capitala poloneză va avea loc cea de-a opta ediție a Târgului Internațional de Carte de la Varșovia.

Institutul Cultural Român de la Varșovia, împreună cu Ambasada României, va orga‑ niza un stand românesc, în care va expune și va oferi spre vânzare publicului o largă paletă de volume românești și publicații despre România, apărute în Polonia în ultimii ani, de asemenea, dicționare și albume.

B De joi, 17 octombrie, și până duminică, 20 octombrie, între orele 10.00 și 18.00, la Biblio­ teca Națională a României va avea loc cea de-a doua ediție a Târgului Internațional de Carte pentru copii – BOOKerini. Copiii sunt așteptați cu acest prilej să-și întâlnească auto‑ rii preferați, să stea de vorbă și să-i asculte citind, să deseneze pe „Peretele cu povești” alături de ilustratorii îndrăgiți, să citească și să asculte povești în locurile special amenajate, să participe la cele peste 50 de evenimente pregătite de organizatori.

2. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte din câmpul lexical al cuvântului târg.

3. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, deosebirile dintre cele două târguri de carte.

Exprimă-ți opinia!

1. Ai participat vreodată la un eveniment cultural internațional?

2. Ți-ar plăcea să participi la un festival de poezie? Dar la un târg de carte?

3. Ce carte ai propune organizatorilor să fie expusă la standul românesc de la Târgul Internațional de la Varșovia?

4. Consideri că este utilă întâlnirea copiilor cu autorii lor preferați în cadrul târgului BOOKerini?

68

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Festival de poezie contemporană

În cadrul „Poetry Vicenza”, festival de poe‑ zie contemporană și muzică, poeta Ana Blan‑ diana, alături de traducătorul și romanistul Bruno Mazzoni, va fi protagonista unei întâlniri literare acompaniate de muzica Ilariei Fantin, la Oratorio di San Nicola (Piazzetta San Nicola Vicenza), în data de 26 mai, de la ora 17.00. În cursul aceleiași zile, Ana Blandiana va participa, alături de scriitori din Portugalia (Jorge Maximino), Scoția (Andrew Greig) și Ita‑ lia (Ida Travi), la o masă rotundă de încheiere a festivalului „Poetry Vicenza”, la Torrione di Porta Castello, începând cu ora 19.00.

Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, n. 1942) este bine-cunoscută în spațiul italian prin traducerile unor volume precum Proiecte de trecut (2008), Patria mea A4 (2015) etc.

Poeta a participat, în Italia, la Festivalul Literar de la Veneția în 2016; la Salonul Internațional de Carte de la Torino în 2012, 2015 și 2018.

Bruno Mazzoni (n. 1946) este unul dintre cei mai importanți romaniști1, cadru didactic universitar și traducător de literatură română în Italia. Pasionat de limba și cultura română, Bruno ­Mazzoni a fost unul dintre fondatorii Asociației Italiene de Romanistică și a publicat numeroase studii, cu accent pe diferitele aspecte ale operelor lirice românești. În activitatea de traducător, acesta a tradus volume ale Anei Blandiana, ale lui Max Blecher și Mircea Cărtărescu. Pentru activitatea sa culturală și științi‑ fică, Bruno Mazzoni a fost decorat de Guvernul României cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor2, în anul 2002, iar în anul 2008 a primit Premiul Național pentru Tra­ducere din partea Ministerului Italian pentru Bunuri și Activități Culturale.

(Ana Blandiana la Festivalul „Poetry Vicenza”, ediția 2019, www.icr.ro, text adaptat) 1 2

romanist (s. m.) – specialist în studiul limbilor romanice. comandor (s. m.) – rang în ierarhia unor decorații militare și civile.

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) numele scriitorilor care participă la Festivalul Literar de la Vicenza; b) data când Ana Blandiana va participa la o masă rotundă de încheiere a festivalului.

2. Prezintă în fața clasei activitatea Anei Blandiana și a lui Bruno Mazzoni, folosind informațiile din text.

3. Precizează într-un enunț motivul pentru care Bruno Mazzoni a fost decorat de Guvernul României.

69

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Târgul de carte de la Beijing Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) s-a încheiat duminică, 28 august 2016, după cinci zile în care cultura română a beneficiat din plin de oportuni‑ tatea de a se face cunoscută publicului chinez, standul României fiind vizitat de peste o mie de cititori intere‑ sați de literatura română. Totodată, lansările de carte și manifestările artistice conexe propuse de Institutul Cultural Român au atras aprecierea publicului chinez, prezent în număr mare la evenimentele din program.

Pe parcursul târgului, delegația României a avut întâlniri cu reprezentanți ai celor mai importante gru‑ puri editoriale din China, interesate de dezvoltarea unor parteneriate în domeniul traducerilor.

Având în vedere că între China și România există o prietenie tradițională și pentru că – mai ales în ultimii ani – cooperările pe plan economic și comercial, precum și schimburile culturale dintre China și cele 16 țări din Europa Centrală și de Est devin tot mai frecvente, conducerea Editurii Zhong Yi crede că este nevoie ca mai mulți editori chinezi să cunoască România actuală, o țară importantă pe Noul Drum al Mătăsii, să afle detalii despre dezvoltarea sa în plan politic, economic și cultural. Suntem convinși că publicarea cât mai multor titluri românești va ajuta la o mai bună înțelegere între cele două țări”, a declarat Zhang Gaoli, redactor-șef al Editurii Zhong Yi, parte a China Publishing Group, cel mai mare grup editorial din China. „Din discuțiile avute atât cu reprezentanții editurilor și cu scriitorii chinezi, cât și cu publicul care a vizitat standul României, am înțeles că este importantă promovarea autorilor români contemporani în China, pentru a atrage și publicul tânăr către cultura română”, a declarat Mihály Zoltán Nagy, vice‑ președinte al Institutului Cultural Român. „Târgul Internațional de Carte de la Beijing constituie o excelentă oportunitate de a promova lite‑ ratura contemporană și, deopotrivă, un mediu optim de a stabili relații directe între profesioniștii cărții. Ne dorim ca parteneriatul încheiat în acest an, la București, între Institutul Cultural Român și ­Editura Universității Renmin să devină o platformă de promovare a cărților românești pe piața edito­ rială chineză care să se concretizeze prin numeroase traduceri ce vor apărea în anii următori”, a preci‑ zat Bogdan Popescu, director al Centrului Național al Cărții (ICR).

(Succes românesc la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, https://www.cennac.ro, text adaptat)

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) numele celor trei participanți la târgul de carte a căror declarații sunt reproduse; b) motivul pentru care delegația României a avut întâlniri cu editori din China.

2. Prezintă, în două-trei enunțuri, opinia directorului Centrului Național al Cărții.

70

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Dincolo de text

Jurnalist cultural – Proiect de grup, transdiciplinar – eografie, Valori culturale și umane europene, clasa a VI-a; Asia, în lumea contemporană, A G clasa a VII-a B Limba și literatura română, Exerciții de redactare a unor texte (articole pentru revista școlii, ziarul local, broșuri de prezentare), privind interferențele culturale, clasa a VI-a (actualizare) 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de 2-3 colegi. Alegeți o activitate dintre cele de mai jos.

Pentru desfășurarea activității, folosiți diferite surse, pentru a vă documenta.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Localizați pe hartă orașele din Italia (Vicenza, Vene‑ ția, Torino) și din China (Beijing) care sunt mențio‑ nate în text. Căutați mai multe informații despre unul dintre orașele menționate în text, pe care v-ar plăcea să-l vizitați.

Prezintați, în 100-150 de cuvinte, un obiectiv cultural din una dintre țările menționate în textele citite, Ita‑ lia sau China, evidențiind, astfel, specificul cultural al țării respective.

Alcătuiți o broșură/un ghid turistic pentru vizitatorii străini care vin să viziteze târgul BOOkerini, promo‑ vând valorile culturii naționale și interculturalitatea.

Redactați un articol pentru revista școlii în care să prezentați unul dintre evenimentele culturale despre care ai citit: Festivalul Internațional de Poezie Con‑ temporană sau Târgul de Carte de la Beijing.

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va prezenta în fața clasei activitatea aleasă, evidențiind rolul inteligenței emoționale în desfășurarea muncii în echipă.

AUTOEVALUAREA Fiecare echipă își va evalua prezentarea, notând atât punctele pozitive, cât și pe cele negative.

71

RECAPITULARE 40 p

Subiectul I Citește următorul text: Nopți de veghe, nopți cu cerul Limpede cum e cleștarul...

Umblă ziua alb ca varul Cine v-a-nțeles misterul!

Albe nopți de insomnie, Nopți de vis și doruri pline, Mi-ați vrăjit, o, nopți senine, Trista mea copilărie! Și de-atuncea, nopți albastre, Baldachinuri prinse-n stele, Toate gândurile mele Sunt la voi, sunt ale voastre...

Cu pleoapele deschise Stau și astăzi lângă stoluri, Chinuit de-aceleași doruri, Fermecat de-aceleași vise,

Până roșii prin perdele Intră zorile și-anină Fluturi palizi de lumină De pereții casei mele... (Șt. O. Iosif, Nopți de veghe)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Alcătuiește un enunț cu sensul figurat al cuvântului noapte.

3. Selectează un epitet și o comparație din textul dat.

4. Transcrie un vers care conține o imagine vizuală și unul care conține o imagine motorie.

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului, prin raportare la textul poeziei.

6. Precizează rima și măsura versurilor din prima strofă a poeziei.

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul liric a textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale genului liric;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

72

4p 4p 4p 4p 4p 4p 16 p

Subiectul al II-lea

36 p

Citește următorul text: Expoziția „Aripile Nopții” prezintă specimene naturalizate de bufnițe și fluturi de noapte din colecțiile Secției de Științele Naturii a Muzeului Național al Banatului. Expoziția este des‑ chisă până în 30 noiembrie, în mansarda Bastionului Theresia. „Păsările și fluturii de noapte sunt, în perioada următoare, «vedetele» spațiilor expoziționale ale Muzeului Național al Banatului. Creaturile nopții, păsări și fluturi, populează o lume stranie, pe care acum o puteți descoperi și studia îndeaproape în mansarda Bastionului Theresia”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Banatului din Timișoara.

Vor fi organizate și ateliere tematice pentru copii, unde cei mici vor învăța să confecționeze bufnițe și fluturi în stil origami, vor studia cu lupa binoculară structura penelor de pasăre, vor desena bufnițe și diferite alte obiecte.

(Bufnițe și fluturi de noapte, la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.

Ateliere pentru copii, https://www.tion.ro) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: data până la care este deschisă expoziția în mansarda Bastionului Theresia; titlul expoziției de bufnițe și de fluturi de noapte la care se referă textul.

2. Scrie numele site-ului și titlul articolului din care este extras fragmentul.

3. Menționează modul și timpul verbelor: să confecționeze, vor studia, din text.

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvența: Creaturile nopții, păsări și fluturi, populează o lume stranie.

5. Transcrie o propoziție subordonată din fraza subliniată în text.

6. Construiește un enunț alcătuit din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată, introdusă prin adverbul relativ unde.

B. Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul vizitării unui muzeu. În compunerea ta, trebuie:

să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;

să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

4p 4p 4p 4p 4p 4p 12 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme‑ lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

73

EVALUARE Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina, Firelor de lămâiță Li se uscă rădăcina.

Și cum de la miazănoapte Vine vântul fără milă, De pe vârful șurii noastre Smulge-n zbor câte-o șindrilă.

Peste creștet de dumbravă Norii suri își poartă plumbul, Cu podoaba zdrențuită Tremură pe câmp porumbul.

De vifornița păgână Se-ndoiesc nucii, bătrânii, Plânge-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii.

Îl ascult și simt subt gene Cum o lacrimă-mi învie: – Ni se-aseamănă povestea, Pui golaș de ciocârlie.

(Octavian Goga, Toamna)

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: suri, viforniță.

2. Alege varianta corectă.

Enunțul: Vine un vânt puternic, o furtună cum nu am mai văzut. este/nu este eliptic.

3. Transcrie apoziția din a patra strofă a poeziei.

4. Precizează prin ce element de relație este introdusă propoziția subordonată din versurile: Îl ascult și simt subt gene/Cum o lacrimă-mi învie.

5. Menționează rolul virgulei din prima strofă a poeziei.

6. Precizează rima și măsura versurilor din prima strofă a poeziei.

7. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat.

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Subiectul al II-lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul liric a textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale genului liric; 6p

să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat; 6p

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

74

UNITATEA

3

VALORI ȘI ATITUDINI Conținuturi din programa școlară Comunicare orală Strategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii Lectură Textul dramatic Structuri textuale: textul narativ, descriptiv și dialogat Redactare Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului Elemente de construcție a comunicării Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă și prepozițională Elemente de interculturalitate Valori culturale românești în lume

75

COMUNICARE ORALĂ

ASCULTAREA ACTIVĂ Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să mergi la teatru?

2. Care este spectacolul care te-a impresionat în mod deosebit?

3. Crezi că teatrul este doar o formă de divertisment?

Poate avea el și un rol educativ? Argumentează-ți răspunsul. Știai că?

Printre cele mai vechi teatre din România se numără: Teatrul „Mihai Eminescu” din Oravița (1817), Teatrul „Ioan Slavici” din Arad (1874), Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1896). În București, există numeroase teatre de stat și independente: Teatrul Național „I.L. Caragiale”, ­Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara, Teatrul „Ion Creangă” , Teatrul Metropolis, Teatrul de Comedie etc.

Lucrează în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 206, o știre din 2016, despre premiera spectacolului O famile de artiști, în regia lui Alexander Hausvater, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Transcrie enunțurile și completează spațiile libere cu informații din textul ascultat.

O familie de artiști e povestea unor oameni … dintr-un cartier care trebuie demolat ca să se facă loc unei … . Locatarii își transformă casa într-un … al tuturor artelor.

Odată cu … Teatrului Nottara, acest spectacol capătă un mesaj special. Nottara se consideră acum un teatru de … , un teatru de băjenie*.

2. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care spectacolul O familie de artiști este considerat un protest, ținând cont atât de scenariul piesei, cât și de contextul în care este jucat spectacolul.

3. Comentează, în 30-50 de cuvinte, următoarea afirmație din textul ascultat, valorificând experiența ta personală și/sau culturală: Dacă dispare cultura românească, va dispărea fiecare dintre noi, fiecare dintre noi e responsabil pentru această cultură. *

băjenie (s. f.) – (cuvânt învechit) pribegie.

Reține!

Înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse, prin raportare la informațiile cunoscute sau în relație cu propriile opinii, constituie o strategie importantă de ascultare activă.

76

COMUNICARE ORALĂ

Activități 1. Citește următorul fragment din ședința conducerii Radioului public, din 8 aprilie 1943.

La ședință participă Vasile (Lulu) Ionescu (directorul general al Societății de Radiodifuziune), Gh.D. Mugur (subdirector general) și Alexandru Hodoș (consilierul directorului general).

Vasile (Lulu) Ionescu: Cum vede instituția noastră teatrul radiofonic? Acțiunea trebuie să fie concentrată, […] să nu se desfășoare în timp prea îndelungat și pentru a nu plictisi pe cel care ascultă.

Gh.D. Mugur: […] Domnilor, teatrul nostru, însă, nu o să cuprindă numai piese originale, pentru că noi nu putem renunța la misiunea noastră educativă, noi suntem o școală per‑ manentă, o școală fără de vacanță a țării. De aceea, pe lângă teatru original […] trebuie să realizăm adaptările […] după teatru clasic francez, german, spaniol, italian […].

Alexandru Hodoș: […] Teatrul radiofonic românesc, cu scena lui nevăzută și cu locurile răs‑ pândite pe toată suprafața ținuturilor locuite de români, poate avea mai mulți ascultători decât încap în cea mai vastă sală de spectacole. Să ne gândim mai ales la aceia care nu au un teatru în orașul, în târgul sau în satul lor […] Teatrul radiofonic nu face, așadar, concurență neloială celuilalt teatru […]. Dimpotrivă, pregătește terenul, dezvoltă gustul literaturii dra‑ matice […], el îndeplinește un dublu rol: distractiv și educativ. (Ședință asupra teatrului radiofonic – 8 aprilie 1943, www.radio-arhive.ro) 2. Lucrează în echipă, alături de trei-patru colegi. Alcătuiți o prezentare a teatrului radiofonic.

Răspundeți la întrebările de mai jos, valorificând atât textul dat, cât și alte surse de documen‑ tare disponibile. a) Cine ia parte la dezbatere? Care sunt punctele de vedere exprimate de fiecare interlocutor? b) Când are loc dezbaterea referitoare la teatrul radiofonic? c) Care este utilitatea teatrului radiofonic în acea perioadă?

Dar în zilele noastre? d) Care este diferența dintre o piesă difuzată la radio și una care este reprezentată pe scenă?

3. Prezentați răspunsurile voastre la întrebările de mai sus, în fața clasei.

4. La finalul prezentărilor, discutați, pornind de la afirmația următoare: Teatrul radiofonic nu face, așadar, concurență neloială celuilalt teatru.

Exprimă-ți opinia (pro sau contra), respectând regulile ascultării active.

Evaluare 1. La sfârșitul activității, completează pe caiet următoarele enunțuri: a) Cel mai interesant punct de vedere exprimat a fost … . b) Mi-ar plăcea să aflu multe informații despre … .

2. Alcătuiește o listă de recomandări pentru colegi cu scopul de a îmbunătăți discuțiile din clasă.

77

LECTURĂ

TEXTUL DRAMATIC Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele texte: A RĂZVAN, polcovnic1 leșesc2 VIDRA, nevasta lui

B Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLON‑ CELUL cântă, nu prea tare, la violoncel.

BĂR BAT UL CU ZIARUL : Poate să-i oferim totuși niște bani, hm? Cât se dă de obicei?

D OA M NA CU VOAL : S-ar putea să se supere.

Dacă n-are cutie acolo înseamnă că nu cântă pen‑ tru bani.

BĂR BAT UL CU ZIARUL : Atunci pentru ce cântă, Dumnezeule mare!?

BĂT R ÂN UL CU BA S TO N: Cântă pentru că-i place, d-aia.

BĂR BAT UL CU ZIARUL : Da’ nu-i ăsta locul, dom‑ nule! Aici nu face fiecare ce-i place. Asta-i sală de așteptare. Aici se așteaptă, nu se cântă.

(Matei Vișniec, Și cu violoncelul ce facem?)

V ID R A

Ți-a mai rămas Să faci pe calea măririi un singur, un singur pas!

Un pas?

R Ă Z VAN V ID R A

Ca s-apuci cu fală scaunul lui Ștefan cel Mare Și patruzeci mii de oaste să te-aștepte-n ascultare, Bucuroși a-nfige lancea în ce parte-va îndrepta Un deget al mâinii tale, o vorbă din gura mea R Ă Z VAN (tulburat) Scaunul lui Ștefan cel Mare?

V ID R A

Ștefan cel Mare, iubite!

(Bodan Petriceicu Hasdeu, Răzvan și Vidra) 1 2

polcovnic (s. m.) – (cuvânt învechit) grad militar corespunzător colonelului. leșesc (adj.) – polonez.

2. Compară textele, identificând o asemănare și o diferență.

3. Alege varianta corectă.

Textele A și B se încadrează/nu se încadrează în genul dramatic.

Amintește-ți!

Genul dramatic conține texte destinate reprezentării pe scenă.

Textele dramatice pot fi în versuri sau în proză.

Modul de expunere dominant este dialogul.

Dialogul are un rol important în caracterizarea personajelor și în conturarea acțiunii.

Indicațiile scenice sunt precizările autorului referitoare la decor, costume, jocul actorilor etc. și apar, de obicei, între paranteze.

Personajele textului dramatic pot fi caracterizate direct sau indirect.

78

LECTURĂ

Steaua fără nume de Mihail Sebastian Actul II Acasă, la profesor, în aceeași seară. Interior de celibatar, în provincie. Totul e curat, dar sără‑ căcios, desperecheat. Masă, scaune, un divan.

Un raft cu cărți. De altfel, cărți sunt cam peste tot. Pe masă, pe scaune, pe jos. O ușă de intrare în dreapta, planul I. O alta ușă în stânga, planul II. Duce spre o altă încăpere (bucătărie, oficiu, debara). În peretele din fund, fereastră dublă, dând spre o mică grădiniță înspre stradă. La ridicarea cortinei scena e goală. Întuneric. Prin fereastră se vede un cer senin de vară, înstelat. În depărtare silueta albastră închis a munților.

PR O FE SO RUL : De ani de zile o caut, o aștept, o visez. Unde n-am scris? Pe cine n-am întrebat?

Librari, anticari. De ani de zile strâng bani, pun deoparte, dau lecții, fac economii. [...] (Cu elan): Dar acum o am, o am. O am. Acum pot să verific, pot să știu.

N ECU N OSCU TA : Ce să știi?

PR O FE SO RUL (Tace o secundă ezitând).

N ECU N OSCU TA : Nu vrei să-mi spui?

PR O FE SO RUL : Ba da. D-tale îți spun. Dar n-ai să spui nimănui?

N ECU N OSCU TA : Nimănui. [...].

PR O FE SO RUL (se uită spre ușă, spre fereastră, la stânga, la dreapta, pe urmă cu un fel de teamă, se înclină spre ea și spune în șoaptă): Eu am găsit o stea.

N ECU N OSCU TA (după ce l-a privit o secundă drept în ochi): Unde?

PR O FE SO RUL (simplu): În cer.

N ECU N OSCU TA (copilărește): Nu te cred.

PR O FE SO RUL : Nu mă crezi? (Ridicând o hârtie de pe biroul lui): Uite-o.

N ECU N OSCU TA : Spuneai că e în cer.

PR O FE SO RUL : Ăsta-i cerul. [...]

N ECU N OSCU TA : Nu spui că ai găsit-o?

PR O FE SO RUL : Am găsit-o, dar am găsit-o aici... pe hârtie.

N ECU N OSCU TA : Pe hârtie? Cum pe hârtie?

PR O FE SO RUL : Sigur. Am calculat-o.

N ECU N OSCU TA : Nu înțeleg.

PR O FE SO RUL : Ce nu înțelegi?

SCENA III

Ascultă... Dă-mi cartea. Vreau s-o văd. (Profesorul tace): Nu se poate? Nu vrei?

(Profesorul tace): Nici mie? Nu mă cunoști, nu te cunosc [...]

PR O FE SO RUL (o privește un lung moment, în tăcere. Pe urmă, fără grabă, merge spre raftul cu cărți, ia de acolo volumul misterios, se întoarce spre necunoscută, care rămânând pe loc, l-a urmărit tot timpul cu privirea și-i dă cartea, cu un gest simplu).

N ECU N OSCU TA (ia cartea, se duce la masă, ia loc pe scaun, deschide cartea, apropie lampa și rămâne câteva clipe aplecată asupra ei, atentă, absorbită. Pe urmă ridicând capul): Nu pricep nimic.

PR O FE SO RUL : Ți-am spus. E o carte veche. De matematici, de astronomie.

N ECU N OSCU TA : Cât de veche?

PR O FE SO RUL : Vreo sută cincizeci de ani.

N ECU N OSCU TA (minunându-se): Țț! Țț! o sută cincizeci?

PR O FE SO RUL : Mai mult chiar. (Vine și el lângă masă, întoarce coperta și arată cu degetul.) Upsala, Goteburg, 1763.

N ECU N OSCU TA : De asta e așa scumpă?

PR O FE SO RUL (pasionat): Nu e scumpă. E ief‑ tină. Un noroc că am găsit-o.

N ECU N OSCU TA : Un noroc?

N ECU N OSCU TA :

79

LECTURĂ PR O FE SO RUL : La stânga?

N ECU N OSCU TA : Da. La stânga.

PR O FE SO RUL : Ai ochi buni. Te felicit. E Alcor.

N ECU N OSCU TA : Alcor?

PR O FE SO RUL : Acolo e și steaua mea... Steaua

Multe. Dar mai ales nu înțe‑ leg ce legătură are steaua... cu cartea.

PR O FE SO RUL : E un catalog ceresc, un atlas.

Catalogul lui Van Mersch.

N ECU N OSCU TA : Van Mersch?

PR O FE SO RUL : Steaua mea nu se află pe niciun catalog de stele. Nici Hiparch1, nici Ptolomeu2, nici Kepler3...

N ECU N OSCU TA (Arătând spre portretul din perete): Nici el?

PR O FE SO RUL : Nici. Un moment am crezut că Herschel4 – dar nu. La Herschel era o stea dublă.

Cu totul altceva. Singurul care ar fi putut, singu‑ rul, era el.

N ECU N OSCU TA : De ce?

PR O FE SO RUL : Fiindcă avea destulă îndrăz‑ neală. Eu simt că e ceva adevărat în teoria lui des‑ pre stelele negre.

N ECU N OSCU TA : Stelele negre!

PR O FE SO RUL : Astronomii de școală, de uni‑ versitate, își bat joc de el. ÎI numesc, l-au numit totdeauna diletant5, astrolog... sigur. De îndată ce un om are o viziune mai largă, devine astrolog, șarlatan sau... nebun. [...]

N ECU N OSCU TA :

pe care am găsit-o eu.

N ECU N OSCU TA : Cum o cheamă?

PR O FE SO RUL : Nu știu. Nu i-am dat încă niciun nume.

N ECU N OSCU TA : De ce?

PR O FE SO RUL : Pentru că n-am găsit un nume potrivit. Trebuie să fie un nume care să meargă împreună cu Alcor, Vega ar fi fost frumos. Alcor și Vega. Îmi trebuie un nume de două silabe... Un nume... [...]

N ECU N OSCU TA : Atâția oameni trăiesc fără s-o vadă.

PR O FE SO RUL : Li se pare că trăiesc. [...]

PR O FE SO RUL : Ești nenorocită în viață? Foarte nenorocită?

N ECU N OSCU TA : Nenorocită?... Nu cred. Nu m-am gândit niciodată.

PR O FE SO RUL : Atunci?

N ECU N OSCU TA : Mă plictisesc. Mereu aceiași oameni, aceleași gesturi, aceleași cuvinte. Une‑ ori îmi vine să urlu de plictiseală, de disperare. Pe urmă îmi trece. Uneori îmi vine o poftă nebună să trântesc ușa, să plec, să fug. Pe urmă îmi trece.

PR O FE SO RUL : Totuși, astă-seară ai fugit.

N ECU N OSCU TA : Am mai fugit eu de câteva ori... Dar m-am întors.

PR O FE SO RUL : Te vei întoarce și de astă dată.

N ECU N OSCU TA : Da... poate... dar cel puțin de astă dată am văzut ceva nou. (Se întoarce la fereastră): Ursa Mare.

PR O FE SO RUL : Ai dreptate. Ursa Mare e tot‑ deauna nouă.

N ECU N OSCU TA : Chiar și pentru d-ta care o cunoști așa de bine?

SCENA V NECUNOSCUTA, PROFESORUL N ECU N OSCU TA (cu un gest viu, arătând pe cer): Dar steaua de-acolo o cunoști?

PR O FE SO RUL : Unde? Care?

N ECU N OSCU TA : O stea mică. De-asupra Ursei Mari. Lângă a șasea stea din Ursa Mare.

Hipparchus (190 î.Hr. – 120 î.Hr.) – astronom antic.

Ptolomeu (circa 87 d.Hr. – 165 d.Hr.) – astronom, matematician, fizician și filosof antic.

3 Johannes Kepler (1571–1630) – astonom și matematician, a formulat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

4 Frederick William Herschel (1738–1822) – astronom; cu ajutorul telescopului său, în 1781, descoperă planeta Uranus.

5 diletant (s. m.) – persoană care manifestă preocupări într-un domeniu fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare.

1 2

80

LECTURĂ Chiar și pentru mine... Sunt seri când e rece, depărtată, indiferentă... Și atunci parcă simt toată umilința, toată dizgrația de a locui pe o biată planetă mizerabilă, pe lângă care marile stele trec fără s-o vadă.

N ECU N OSCU TA : Fără s-o vadă?

PR O FE SO RUL : Dar sunt alte seri, când o simt aici la fereastră, vie, protectoare, atentă, așa de atentă, încât dacă aș striga mi se pare că m-ar auzi.

N ECU N OSCU TA : Ar trebui să încerci... Cine știe?

PR O FE SO RUL : Sunt seri când tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, într-un univers absurd, în care numai noi în marea noastră singu‑ rătate, ne zbatem pe o planetă de provincie, ca într-un târg în care nu curge apă, nu arde lumina și unde nu opresc trenurile rapide... Dar sunt seri când tot cerul foșnește de viață... când pe ultima stea, dacă asculți bine, auzi cum freamătă păduri și oceane – fantastice păduri și fantastice oceane –, seri în care tot cerul e plin de semne și de chemări, ca și cum după o planetă pe alta, de pe o stea pe alta, ființe care nu s-au văzut nicio‑ dată, se caută, se presimt, se cheamă...

N ECU N OSCU TA (încet, cu teamă): Și se găsesc?

PR O FE SO RUL : Niciodată.

N ECU N OSCU TA : De ce?

PR O FE SO RUL : Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta. Pentru că nicio stea nu se abate niciodată din drumul ei.

N ECU N OSCU TA : E păcat. E trist.

PR O FE SO RUL : E puțin trist. Dar e frumos. Cel puțin știi că nu ești singur sub bolta asta imensă, că undeva, în altă lume, în altă constelație... în Ursa Mare sau pe Steaua Polară sau pe Vega...

N ECUN OSCU TA : Sau pe steaua d-tale fără nume.

PR O FE SO RUL : Da... Sau pe steaua mea fără nume... Aventura asta ridicolă, care se numește viața noastră, se repetă altfel, de la început, sub același cer, dar cu alt noroc. Poate că acolo tot ce aici e greoi și apăsător, devine ușor, tot ce aici e întunecat și opac, devine luminos și transparent.

Tot ce încercăm fără să izbutim nici pe jumă‑ tate – gesturile noastre zadarnice, visele noas‑ tre căzute –, tot ce am fi vrut să cutezăm și n-am PR O FE SO RUL :

cutezat, să iubim și n-am iubit, tot, tot se împli‑ nește, se simplifică, se împarte.

N ECU N OSCU TA : Crezi... crezi că sunt și acolo oameni... Oameni ca noi.

PR O FE SO RUL : Oameni, nu știu. Ca noi, nu cred. Dar poate ființe mai ușoare... mai lumi‑ noase... mai plutitoare... (Cu o schimbare de ton, privind-o): Când te-am văzut astăzi, seara, intrând acolo, în gara aceea afumată, când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare..., am crezut o clipă că vii din altă lume.

N ECU N OSCU TA : Poate că viu din altă lume.

PR O FE SO RUL : Nu... nu...

N ECU N OSCU TA : De unde știi?...

PR O FE SO RUL : Pentru că nicio stea nu se abate, nu se oprește niciodată din drumul ei.

NECUNOSCUTA: Eu sunt o stea care se oprește [...]

PR O FE SO RUL : Cum te cheamă.

N ECU N OSCU TA : Mona.

PR O FE SO RUL : Mona! Ce nume frumos. Parcă ar fi un nume de stea... (Străbătut de un gând revelator): Dar e un nume de stea, Alcor și... Mona.

Mihail Sebastian (1907–1944) a fost un autor de texte narative și dramatice. Piesa Steaua fără nume a fost publicată în anul 1942, iar premiera a avut loc în 1945.

81

LECTURĂ

Activități 1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele secvențe: a) Ești nenorocită în viață?; b) Fiindcă avea destulă îndrăzneală.

2. Selectează din Scena III o pereche de antonime.

3. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului subliniat din secvențele: a) (Cu elan): Dar acum o am, o am. b) Spuneai că e în cer.

4. Indică, prin două enunțuri, polisemia cuvântului stea.

5. Identifică figurile de stil din următoarele secvențe: a) PROFESORUL: Când te-am văzut astăzi seara, intrând acolo, în gara aceea afumată, când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare…, am crezut o clipă că vii din altă lume. b) NECUNOSCUTA: Eu sunt o stea care se oprește. [...]

6. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.

7. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care Profesorul își cumpărase o carte de astronomie veche.

8. Completează enunțurile cu exemple din text.

Indicațiile scenice se referă la jocul actorilor, de exemplu, … sau oferă informații despre decorul în care are loc schimbul de replici, de exemplu, … .

9. Asociază personajele cu trăsăturile de caracter din lista de mai jos. Justifică-ți alegerea cu un citat relevant din textul dat. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model.

Personaje: Profesorul, Necunoscuta Trăsături de caracter: inteligență, perseverență, curiozitate, onestitate, prudență.

Rezolvare: Necunoscuta – curiozitate; exemplu din text: Cât de veche?

10. Ilustrează două mijloace de caracterizare a personajului Profesorul, valorificând textul dat.

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: De îndată ce un om are o viziune mai largă, devine astrolog, șarlatan sau... nebun.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul dramatic a textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale genului dramatic;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului dramatic, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

82

LECTURĂ

Dincolo de text

Joc de rol – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA

3 PREZENTAREA

Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Alegeți împreună: – un personaj (din literatura română sau din cea universală); – un loc cunoscut de toți membrii echipei; – un obiect care să se afle în clasă în momentul în care realizați activitatea.

Interpretați dialogul vostru în fața clasei. Folosiți comunicarea ver‑ bală/nonverbală/paraverbală adec‑ vată pentru a transmite mesajul.

Prezentarea voastră poate fi înso­ țită de elemente audiovizuale, folosind noile tehnologii.

DEZBATEREA După prezentări, discutați despre importanța perseverenței în asi‑ gurarea succesului. Folosiți drept exemple situațiile pe care le-ați prezentat în dialogurile voastre, dar și textul-suport Steaua fără nume, de Mihail Sebastian.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Alcătuiți împreună un dialog care să includă elementele stabilite deja: personajul, locul și obiectul.

Dialogul vostru trebuie să trans‑ mită mesajul: Secretul succesului este perseverența!

5 EVALUAREA

De exemplu, echipa care a ales Harry Potter, curtea școlii și un ghiozdan, poate imagina un dialog între Harry Potter, care își caută ghiozdanul pier‑ dut, și mai mulți elevi care se află în curtea școlii. Pentru că a perseverat cu întrebările, personajul își recupe‑ rează obiectul pierdut.

La sfârșitul prezentărilor, eviden‑ țiază echipele care au avut dialo‑ guri clare și corecte din punct de vedere gramatical, respectând normele limbii literare.

Notează pe caiet ideile care ți s-au părut interesante.

83

REDACTARE

PREZENTAREA TEXTULUI Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Personajul piesei Steaua fără nume, de Mihail Sebastian, descoperă o stea în constelația Ursa Mare.

Citește următorul text care definește constelații, în două variante de redactare.

Constelații Varianta A

Odinioară, oamenii au desenat linii imaginare de la o stea la alta, creând diverse forme din grupuri de stele. Aceste grupuri se numesc constelații.

Atunci când privești către cerul înstelat, poți să-ți închipui propriile ima‑ gini din linii ce unesc puncte?

Constelațiile sunt ca niște hărți pe cer, în număr de 88.

(Catherine D. Hughes, Prima mea carte despre Cosmos)

Varianta B

(Catherine D. Hughes, Prima mea carte despre Cosmos)

2. Compară textele din punctul de vedere al graficii folosite și identifică o asemănare și o diferență.

3. Care dintre cele două texte ți se pare mai atractiv din punct de vedere vizual? Motivează-ți răspunsul.

4. În clasa a VII-a, la Informatică și TIC ai studiat Regulile generale de tehnoredactare și de estetică a paginii tipărite. Care dintre aceste reguli ți se par importante pentru a trezi interesul publicului?

Reține!

Grafica poate capta interesul publicului, de aceea este important să acorzi atenție formatării textului și imaginilor care îl însoțesc. Alege cu grijă fontul, dimensiunea și culoarea textului!

84

REDACTARE

Activități 1. Selectează din listă elementele importante prezentării unui text, folosind mijloacele IT: a) desene, fotografii; b) grafice, scheme; c) scrisul de mână lizibil; d) dimensiunea fontulului.

2. Redactează, folosind un editor de text, o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți opera unui dramaturg român sau străin. În compunerea ta, trebuie:

să prezinți, pe scurt, subiectul unei piese reprezentative pentru opera dramaturgului;

să menționezi motivul pentru care ai ales dramaturgul respectiv;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

3. Foaia pe care ai scris compunerea de la exercițiul 2 este înmânată de profesor altui coleg pentru evalu‑ are. Acesta va nota observațiile sale la sfârșitul lucră‑ rii. Când lucrarea va ajunge înapoi la tine, citește cu atenție feedbackul primit.

4. Rescrie compunerea de la exercițiul 2, integrând sugestiile colegului tău în noua formă a textului.

5. Prezintă varianta îmbunătățită a compunerii tale în fața colegilor.

Evaluare 1. Completează enunțul: În opinia mea, cel mai important element grafic care poate capta atenția publicului în timpul unei prezentări este … .

2. Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți un personaj dintr-un text dramatic. În compunerea ta, trebuie:

să menționezi două trăsături ale personajului ales; să integrezi în text elemente grafice relevante;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

85

Recomandări Selectează, cu atenție, sursele necesare documentării (manuale, dicționare, internet) pentru ca informația transmisă să fie corectă.

Evidențiază titlul, prin dimensiune, font sau culoare.

Evidențiază cuvinte-cheie în document, folosind textul aldin, cursiv sau subliniat.

Folosește liste cu marcatori sau liste numerotate.

Inserează desene, grafice, scheme relevante și de o calitate bună.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

PĂRȚI DE PROPOZIȚIE (actualizare) Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A Profesorul le-a arătat tuturor elevilor săi o carte veche.

B Este cartea de matematică a bunicului.

C Acum, colegii mei, Maria și Daria, discută despre rezolvarea problemei.

2. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.

3. Identifică subiectele și predicatele din propozițiile de mai sus.

4. Alcătuiește un enunț în care substantivul profesorul să aibă funcția sintactică de atribut.

5. Transcrie din enunțul A pronumele personal care are funcție sintactică de complement indirect.

Amintește-ți!

Părțile de propoziție studiate sunt:

exprimat: El citește. (simplu); Maria și Dan citesc. (multiplu) subiectul

neexprimat: Citești o poezie. (inclus); Citește o poezie. (subînțeles) verbal: El cântă la pian.; Hai cu noi în excursie! predicatul

nominal: El este un pianist. Ea a devenit doctor.

complementul

direct: Copilul desenează o floare. indirect : Mama le oferă copiilor un desen. prepozițional: Profesorul ne vorbește despre teatru.

circumstanțialul

de loc: de mod: de timp: de cauză: de scop:

El ne-a chemat aici.; Noi am plecat în Anglia.

Pianistul cântă bine.; Ne privește cu prietenie.

Dan era în Franța atunci.; Am cântat anul trecut.

De mândru ce era, nu ne-a ajutat.

Sportivul s-a antrenat mult pentru victorie.

realizat prin substantiv: Cartea de poezii este pe masă. atributul realizat prin adverb/adjectiv: Dumnealui de acolo este scriitor celebru.

realizat prin numeral/pronume: Al doilea copil a recitat poezia ei. apoziția

– Desenul surorii mele, Maria, este frumos.

86

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie tabelul pe caiet și completează-l cu exemple din următoarele enunțuri: a) Oamenii au desenat linii imaginare de la o stea la alta, creând diverse forme din grupuri de stele. b) Astronomul a oferit informații utile copiilor care au venit la Observatorul astronomic. c) Ei au pus întrebări interesante specialistului.

Primul exercițiu a fost rezolvat ca model.

Subiect

Predicat

Complement Direct

Complement Indirect

Atribut

oamenii 2. Identifică enunțurile în care apar predicate nominale: a) Dacă am fi avut timp, am fi ajuns la teatru. b) Ar fi ajuns actor, dacă ar fi vrut. c) Teatrul înseamnă cariera ei. d) A însemnat cutia potrivită cu un creion.

3. Alcătuiește câte un enunț în care substantivul oraș să aibă, pe rând, următoarele funcții sin‑ tactice: a) subiect; b) complement direct; c) circumstanțial de loc; d) atribut.

4. Completează pe caiet enunțurile cu partea de propoziție indicată: a) Vom pleca [circumstanțial de timp]; b) A muncit [circumstanțial de scop]; c) Am desenat [circumstanțial de mod]; d) Ne-a ajutat [circumstanțial de cauză].

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din următorul text: DESPOT (se plimbă pe scenă și privește cu mulțumire împrejurul lui) A!... iată-mă-n Moldova!... măriri, averi, putere, Aici sunt partea celui ce știe-a zice: vreu!

Eu vreu!... de-acum ajute-mi în plin norocul meu.

Eu, slugă-odinioară lui Iacob Eraclidul, Dar nobil prin avântul sufletului ca Cidul; Eu, bulgăr de aramă schimbat în aur; eu,

Fiu de pescar din Creta, purtat în zborul meu Prin Spania, Lehia, Germania și Franța Cu-a mea soție, spada, cu sora mea, speranța, Azi vin și pun piciorul pe-acest pământ român Și zic: Moldovo, -n mine cunoaște-al tău stăpân.

(Vasile Alecsandri, Despot Vodă)

Evaluare 1. Alege varianta corectă. a) Maria, ajutată de cei din echipă, evident, a/au făcut un spectacol foarte frumos. b) Înregistrarea piesei cu mijloace audiovideo de orice fel va fi/vor fi interzise. c) Sunt impresionante acele decoruri din primul act a/al piesei.

2. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din următorul enunț: De nervos ce era, nu a ascultat ce i-am spus și a plecat la magazinul de acolo după pâine.

87

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

ATRIBUTIVA Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Planul propus de el era foarte bun.

B Planul pe care l-a propus el era foarte bun.

C Planul lui să mergem la teatru era foarte bun.

2. Ce funcție sintactică are cuvântul propus din enunțul A ?

3. Câte propoziții conțin enunțurile B și C ? Care sunt propozițiile subordonate?

4. Propozițiile subordonate din enunțurile B și C corespund, la nivelul frazei, funcției sintactice a adjectivului propus din enunțul A ?

Reține!

Propoziția atributivă reprezintă realizarea propozițională a atributului.

Piesa văzută ieri mi-a plăcut. < Piesa 1/ pe care am văzut-o ieri 2/ mi-a plăcut.

[Care piesă?]

Propoziția atributivă determină: un substantiv: Am citit cartea 1/ despre care mi-ai zis.2/ un pronume: L-am zărit pe acela, 1/ care m-a ajutat.2/ un numeral: Al doilea, 1/ care a vorbit, 2/ a plecat deja.1/ Propoziția atributivă este introdusă, de obicei, prin: pronume relative (însoțite sau nu de prepoziții): Piesa 1/ pe care am văzut-o 2/ a fost minunată.1/ adjective pronominale relative: Întrebarea 1/ ce piesă am văzut 2/ m-a surprins.1/ adverbe relative: Va veni curând ziua 1/ când vom fi pe scenă.2/ conjuncții subordonatoare: că, să, ca... să, dacă (de): Faptul 1/ că mi-a explicat 2/ m-a ajutat.1/ Observă!

1. Atributiva stă după regentă sau este intercalată în regentă. a) Am vizitat locul unde am învățat.

b) Locul 1/ unde m-am învățat 2/ nu este departe.1/ 2. Pronumele și adjectivele pronominale relative și adverbele relative au dublu rol: sunt elemente de relație în frază, dar au și funcție sintactică în propoziția pe care o introduc.

Actorul 1/ care ne-a dat un autograf 2/ este celebru.1/ care = pronume relativ, funcție sintactică de subiect în propoziția 2.

3. Atributiva se desparte prin virgulă sau prin linie de pauză de propoziția regentă dacă informația pe care o conține are un caracter suplimentar: b) Am ascultat un singur cântec, care are ritm. a) Am ascultat un singur cântec care are ritm.

88

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, atributivele, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) PR O FE SO RUL : [...] Aventura asta ridicolă, care se numește viața noastră, se repetă altfel, de la început, sub același cer, dar cu alt noroc.

(Mihail Sebastian, Steaua fără nume) Rezolvare: care se numește viața noastră = propoziție atributivă, introdusă de pronumele relativ care. b) SPI R ACH E: [...] Familia și liniștea în casă sunt cele mai bune lucruri pe care le-a lăsat Dumnezeu pe pământ.

(Tudor Mușatescu, Titanic Vals) c) M AR G AR E TA : Chiar și cei mai nenorociți cerșetori au momente când nu primesc anumite pomeni... azvârlite în silă, de nevoie.

(Alexandru Kirițescu, Gaițele) 2. Construiește o frază care să conțină o atributivă introdusă prin: a) adjectiv pronominal relativ; b) conjuncție subordonatoare.

3. Transcrie enunțurile pe caiet, corectând greșelile din atributive. a) Am discutat despre vedeta a cărei cântec l-am ascultat ieri. b) El este un colecționar care are mai multe albume vechi care vrea să le vândă. c) Artista care ți-am zis, va veni să cânte în România. d) Problema care coleg să îi ia un interviu nu a fost rezolvată.

4. Transformă atributele subliniate din enunțurile următoare în atributive. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) Melodia lansată în acel an a avut succes.

Rezolvare: Melodia care a fost lansată în acel an a avut succes. b) Nu am aflat titlul cântecului interpretat de ea. c) Al treilea sosit nu a mai avut loc în sala de spectacol.

5. Completează enunțurile cu atributive: a) Ideea că … mi s-a părut foarte bună. b) Nu ne-a răspuns la întrebarea dacă … .

Evaluare 1. Transcrie, pe caiet, propoziția atributivă, indicând cuvântul determinat din propoziția regentă.

N I CH I TA : Dacă vrei, pot să-ți spun și școala unde a învățat – la cincisprezece ani aveam ochiul mai ager ca acum [...].

(George Ciprian, Omul cu mârțoaga) 2. Construiește o frază care să conțină o atributivă introdusă prin: a) pronume relativ; b) adverb relativ.

89

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

COMPLETIVA DIRECTĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Am aflat răspunsul la întrebarea ta.

B Am aflat care este răspunsul la întrebarea ta.

C Am aflat că el a răspuns la întrebarea ta.

2. Ce funcție sintactică are substantivul răspunsul din enunțul A ?

3. Câte propoziții conțin enunțurile B și C ? Care sunt propozițiile subordonate?

4. Propozițiile subordonate din enunțurile B și C corespund, la nivelul frazei, funcției sintactice a substantivului răspunsul din enunțul A ?

Reține!

Propoziția completivă directă reprezintă realizarea propozițională a complementului direct.

[Ce am citit?]

Am citit cartea. < Am citit 1/ ce carte am vrut.2/ Completiva directă determină: un verb sau o locuțiune verbală: Am scris 1/ ce am reținut.2/; Și-a adus aminte 1/ ce au vorbit.2/ o interjecție predicativă: Uite 1/ că am terminat compunerea! 2/ Completiva directă este introdusă, de obicei, prin: pronume relative: Am găsit 1/ ce căutam.2/ adjective pronominale relative: Ascult 1/ ce melodie vreau.2/ adverbe relative: L-am anunțat 1/ unde vom merge mâine.2/ conjuncții subordonatoare: că, să, ca... să, dacă (de): Știu 1/ să rezolv exercițiul.2/ Observă!

1. Pronumele și adjectivele pronominale relative și adverbele relative au dublu rol. Ele sunt elemente de relație în frază, dar au și funcție sintactică în propoziția pe care o introduc.

Am văzut 1/ pe cine a întrebat 2/. pe cine = pronume relativ, funcție sintactică de complement direct în propoziția 2.

2. Completiva directă stă, de obicei, după regentă și nu se desparte de aceasta prin virgulă.

Când se află însă înaintea regentei, se desparte, facultativ, de aceasta prin virgulă.

A uitat de unde a venit.

De unde a venit, a uitat.

90

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, completivele directe, indicând elementele de relație prin care sunt introduse și termenul regent. a) PR O FE SO RUL : E puțin trist. Dar e frumos. Cel puțin știi că nu ești singur sub bolta asta imensă...

(Mihail Sebastian, Steaua fără nume) b) I O R DACH E: I-am spus că d. Nae vine deseară, și tot zice că-l așteaptă.

(I.L. Caragiale, D-ale carnavalului) c) DUDAR D: Îmi pari foarte sigur pe dumneata. Putem ști unde oare încetează normalul, unde începe anormalul? Poți dumneata să definești noțiunile normal, anormal?

(Eugen Ionescu, Rinocerii) d) LO COT EN EN T U L : E vârât până peste cap în problemele abecedarului turc. Vrea ca toți fiii șeicilor, califilor [...] să învețe, de acum încolo, în spiritul culturii musulmane [...].

(Marin Sorescu, Răceala) 2. Alege varianta corectă. a) Cuvântul subliniat din propoziția: El mi-a promis finalizarea în bune condiții a proiectului., este/nu este complementul direct. b) Propoziția subliniată din fraza: El mi-a promis că proiectul va fi finalizat în bune condiții. este/nu este completivă directă.

3. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect. În enunțul: Uite că am ajuns și am adus aparatul de fotografiat pe care mi l-ai dat ieri. sunt … completive directe. a) două; b) trei.

4. Completează enunțurile cu propozițiile regente. a) … de unde a aflat. b) … cum se simte acolo. c) … ce fotografii a făcut. d) … cât a costat albumul.

e) … care este rezultatul. f) …

dacă s-a înscris sau nu.

Evaluare 1. Transcrie, pe caiet, completivele directe, indicând cuvântul determinat din propoziția regentă. a) Ei nu i-am povestit cum am învățat să cânt la chitară. b) Fac ce mi-ai zis ieri. c) M-a întrebat dacă mi-am terminat compunerea. d) A auzit că l-ai lăudat.

2. Alege varianta corectă. a) În enunțul: Nu am aflat când începe piesa. completiva directă este/nu este introdusă de un pronume relativ. b) Fraza: Am ascultat ce mi-ai spus și am făcut întocmai, conține/nu conține o completivă directă.

91

LECTURĂ

STRUCTURI TEXTUALE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele texte: A Acțiunea piesei O scrisoare pierdută este ușor de urmărit. Prefectul unui județ din provincie, ­Ștefan Tipătescu, este șantajat cu o scrisoare de amor, pierdută de iubita lui, Zoe Trahanache, care era soția șefului local al partidului, Zaharia Trahanache. Avocatul Cațavencu, cel la care ajunsese scri‑ soarea, dorește să o folosească în scop electoral, pentru a fi candidatul partidului la alegeri.

B Tipătescu este un personaj impulsiv, orgolios, dornic să dețină controlul, fapt care reiese din scena în care discută cu Zoe despre pierderea scrisorii compromițătoare.

C T I PĂT E SCU: Să fugim împreună...

ZO E (retrăgându-se): Ești nebun? Dar Zaharia?

Dar poziția ta? Dar scandalul și mai mare care s-ar aprinde pe urmele noastre?...

T I PĂT E SCU (descurajat): Atunci nu ne mai rămâne nimica de făcut?

ZO E: Ba da!

T I PĂT E SCU: Ce? ZO E: Să sprijinim candidatura lui Cațavencu!

T I PĂT E SCU (sărind): Peste putință!

(I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută,

Actul I, Scena V) 2. Asociază textele A , B și C cu tipurile de texte de mai jos: a) text dialogat; b) text narativ; c) text descriptiv.

3. Evidențiază, în textul de mai jos, secvențele narative, descriptive și dialogate.

Acțiunea piesei O scrisoare pierdută este ușor de urmărit. Prefectul unui județ din provincie, Ște‑ fan Tipătescu, este șantajat cu o scrisoare de amor, pierdută de iubita lui, Zoe Trahanache, care era soția șefului local al partidului, Zaharia Trahanache.

O scenă relevantă pentru caracterizarea personajelor este cea în care Tipătescu are o discuție cu Zoe referitoare la pierderea scrisorii: T I PĂT ESCU: Să fugim împreună... ZO E (retrăgându-se): Ești nebun? Dar Zaharia? Dar poziția ta? Dar scandalul și mai mare care s-ar aprinde pe urmele noastre?...

Din dialog, reiese că prefectul este un personaj impulsiv, care vrea să dețină controlul.

Amintește-ți!

Într-un text, pot apărea secvențe narative, descriptive sau dialogate.

92

LECTURĂ

TEXTUL

O scrisoare pierdută

A T I PĂT E SCU:

mă grăbesc.

de I.L. Caragiale Spune odată istoria de-aseară, că

T I PĂT E SCU: Las’ că le dau eu voturi.

PR IS TAN DA : Da’ să vedeți ce s-a-ntâmplat...

coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: „Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine cu gândul nu gândiți, unul pe care contează bampirul – și acolo, pardon, tot bampir vă zicea – pe care con‑ tează bampirul ca pe Dumnezeu... și când l-om avea pe ăla, i-avem pe toți... Ia ascultați scrisoarea asta”... și scoate o scrisorică din portofel... „Ia ascultați...”

Diavolul de popă, n-are de lucru? se scoală repede de la joc și zice: „Să mă-ngropi, sufletul meu, Năică, nu citi... stăi, s-o ascult și eu... să-mi aprinz numai țigara...” Și, coane Fănică, se scoală de la joc, aprinde chibritul, trage din țigară și vine să arunce chibritul aprins pe fereastră drept în ochii mei... Mă trag îna‑ poi, alunec de pe uluci și caz pe maidan, peste un dobitoc, care pesemne trecea ori ședea lângă uluci.

Dobitocul începe să strige, toți din casă sar năvală la fereastră; eu, cum căzusem, mă ridic degrabă, o iau pituliș pe lângă uluci și intru în curtea primăriei.

T I PĂT E SCU (interesându-se de povestire): Ei! PR IS TAN DA : M-am mai întors eu, dar închise‑ seră ferestrele și lăsaseră perdelele.

T I PĂT E SCU: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pri‑ cep Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte [...].

PR IS TAN DA : Ce-mi ordonați, coane Fănică?

T I PĂT E SCU: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba.

PR IS TAN DA : Ascult, coane Fănică.

T I PĂT E SCU: Dacă s-ar putea să punem mâna și pe firul ăsta – nu doar că mi-e teamă de intri‑ gile proaste ale lui Cațavencu –, dar n-ar fi rău să-l dezarmăm cu desăvârșire, ș-apoi să-l lucrăm pe onorabilul!

PR IS TAN DA : Curat să-l lucrăm!

Bine ziceți, coane Fănică. […]

Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce.

O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera „Unirii”. Când dau să trec mai‑ danul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile1 înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră în casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onora‑ bilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.

T I PĂT E SCU (interesându-se): Ei, ce?

PR IS TAN DA : Jucaseră stos2.

T I PĂT E SCU: Cine era?

PR IS TAN DA : Cine să fie? Dăscălimea: lonescu, Popescu, popa Pripici...

PR IS TAN DA :

T I PĂT E SCU: Și popa?

PR IS TAN DA : Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și

Zapisescu, toată gașca-n păr. […]

T I PĂT E SCU: Și Cațavencu mă-njura?

PR IS TAN DA : Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile.

T I PĂT E SCU: Dăscălimea, popa și moflujii3.

PR IS TAN DA : Curat moflujii!

Piesa O scrisoare pierdută a fost scrisă și pusă în scenă în 1884. Textul a fost publicat în anul 1885, în revista Convorbiri literare.

ulucă (s. f.) – gard de scânduri. stos (s. n.) – numele unui joc de cărți.

3 mofluz (s. n., adj.) –(om) falit, sărac; (om) nemulțumit.

1 2

93

LECTURĂ

TEXTUL

Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă de Mihail Sadoveanu

B Boierii soseau la divan1, cei mai mulți călări.

Cei dintâi, înaintea tuturora, se înfățișase Sandu Buhuș, hatmanul2. Cum descălecase, trimisese cuvânt de veste grabnică lui Vodă și Măria Sa îl și primise, în chilia lui de taină, lângă divanul cel mic.

Buhuș era cărunt, mai înalt decât Domnul și tot așa de gros. Avea ochii bulbucați și vorbirea repezită.

Duca-Vodă îl cercetă ager, înțelese că hatma‑ nul Sandu plesnește de-o veste deosebită, deci s-a petrecut ceva peste noapte în țara Moldovei.

Voi să-și cuprindă barba, căutând ori așteptând cele dintâi vorbe [...].

— Ce ai a-mi spune, dumneata hatmane? întreabă Domnitorul, încruntând puțin sprân‑ ceana și micșorându-și privirile. Nu cumva s-a întâmplat ceva acelui sol de la Franțuz, pe care-l așteptăm? Ar fi într-adevăr lucru urât asta.

— Măria Ta, nu numai urât, ci și păgubitor pentru noi [...].

— Prin Săbăoani cum a trecut?

— Putea trece, însă n-a trecut. Turculeț, care-l întovărășește, a înțeles se vede că este ceva îna‑ intea lor; ș-au ocolit. Acel Turculeț este vrednic oștean și eu l-aș dori în slujba Măriei Tale.

— Bine, om vedea. [...]

— În privința franțuzului nu-i un ceas de când am primit răspuns printr-un călăraș3 al lui Turcu‑ leț, că ei au pălit4 pe la Târgul-Frumos. Au mas5 acolo într-un sat, înaintea amiezii au să intre în

Iași – aducând pe sol în bună stare la scaunul Măriei Tale. Cu dânșii vine și Alecu Ruset beizade6.

— Cum? Am auzit bine? tresări Domnul, fulge‑ rând cu ochii în lături. Dar hatmanul nu-și slobo‑ zea nici acum vestea. [...]

— Da; am cercetat pe om. Vine pân-aici din pri‑ etenie pentru franțuz. Ar fi cunoscând pe popă de mult; și vorbesc ei [...] pe limba latinească. Dar de la Alecu Ruset supărare nu mai putem avea, Măria Ta. Și dinspre partea astea sunt bune toate, Măria Ta. — Hm! cu acel nebun mai am eu și altele. Să-l poftești să se înfățișeze aici, la porunca mea.

— Va veni, Măria Ta, să n-ai grijă. [...]

— Măria Ta, am a-ți pune la picioare alte vești [...].

— Ce vești? [...]

— Măria Ta, orheienii și lăpușnenii7 umblă să se burzuluiască8 iar.

— Ha! Vor să-i mănânce iar corbii și viermii? [...]

— Măria Ta, răspunse bătrânul hatman, am zis că au de gând. De la sfat și vorbă până la faptă – mai este cale.

Mihail Sadoveanu (1880–1961) a scris nume‑

divan (s. n.) – (în context) adunare, ședință a Sfatului Dom‑ roase romane istorice, printre acestea se numără nesc (consiliu format din reprezentații marii boierimi). și Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, text 2 hatman (s. m.) – (în Moldova) boier care avea comanda publicat în anul 1929. întregii oștiri.

3 călăraș (s. m.) – călăreț.

4 a păli (vb.) – (în context) a se abate.

5 a mânea (vb., particpiu: mas) – a petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte.

6 beizade (s. f.) – (cuvânt învechit) fiu de domn, principe.

7 orheieni și lăpușneni – (în context) boieri moldoveni din Orhei și din Lăpușna (azi, localități din Republica Moldova).

8 a se burzului (vb.) – (în context) (se) răscula, a (se) răzvrăti.

1

94

LECTURĂ

TEXTUL

Cișmigiu & Comp. de Grigore Băjenaru

C O, cum mai înfioară vântul frunzele copacilor din Cișmigiu!

Parcă e același freamăt adormitor de acum 15-20 de ani, când rătăceam cu colegii, în anu‑ mite ore ale dimineții, pe aleile mai dosnice, care adăposteau zeci de... plimbăreți! Și ce ciudat!

Frunzele ruginite sau palide foșnesc parcă mai puternic și mai nostalgic decât cele încă verzi...

Poate unde știu că sfârșitul li-e mai aproape... În umbra destrămată de toamnă a parcului, toți copacii ning pete de aur: frunze desprinse de crengi flutură viața de o clipă a unui efemer vegetal și, ca-ntr-un basm de Walt Disney, se aștern covor moale sub pașii întârziați ai trecăto‑ rului plictisit de banalul vieții cotidiene!

Lacul tremură la fel ca și atunci; și la fel își lea‑ gănă bărcile uitate pe sub sălciile plângătoare, ce au surâs cu duioșie la șoaptele îndrăgostiților care și-au plimbat înfiorările pe aici.

Cinci și jumătate! Până la șase, când trebuie să ne-ntâlnim, mai am timp să-mi odihnesc ochii și gândurile în grădina aceasta cu amintiri.

O iau agale spre „morminte”, cum numeam colțul discret unde ne adunam noi, lăzăriștii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam trudiți, dragă doamne, de atâta învățătură!

Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sunt acum aranjate cu totul estetic; dar parcă mai mult far‑ mec aveau pe vremuri, aruncate la-ntâmplare, unele peste altele, dându-ne prilejul să ne căță‑ ram în vârful lor, ca pe niște piramide, și să sărim, întocmai unor Tarzani în miniatură, pe crengile pomilor, spre spaima și indignarea gardienilor care fluierau alarmați!

De la „morminte”, o potecă îngustă duce spre aleea mare, care, la rândul ei, te scoate în spatele Liceului Lazăr. Este timpul să mă-ndrept spre liceu.

N-aș vrea să-mi stric tocmai acum, la întâlnirea *

noastră după douăzeci de ani, reputația de punc‑ tual, bine stabilită printre colegii mei de-a lungul anilor de școală.

Căci, deși în fiecare zi veneam la școală pe jos de-acasă, din Sfinții Voievozi – pentru că pe atunci nu era linie directă de tramvai sau auto‑ buz pe strada Popa Tatu – totuși n-am întârziat o singură dată. Eram întâiul sau al doilea, „Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!”, mă parigoriseam* eu.

Cu toate acestea, uneori am avut și întârzieri în catalog, însă întârzieri voit făcute, cu un scop bine determinat și mai ales binecuvântat! Când prima oră de curs aveam o materie grea, ca de exem‑ plu: Germana, Matematicile sau o materie la care știam că nu știu și că trebuia să m-asculte, „întâr‑ ziam” ca să amân catastrofalul deznodământ pe altă dată, când mă socoteam mai bine pregătit.

Grigore Băjenaru (1907–1986) a fost un proza‑ tor român. Romanul său, Cișmigiu & Comp., a fost publicat în anul 1942.

a parigorisi (vb.) – a mângâia, a consola; a distra.

95

LECTURĂ

Activități 1. Menționează două trăsături ale genului dramatic, prezente în textul A .

2. Precizează motivul pentru care Pristanda îi povestește prefectului ce s-a întâmplat cu o seară înainte, în casa lui Cațavencu.

3. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarelor replici: PRISTAN DA: Ce-mi ordonați, coane Fănică?

T I PĂT ESCU: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba.

4. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul B .

5. Completează enunțul, valorificând textul B .

Hatmanul Sandu dorește să discute cu Duca Vodă, deoarece … .

6. Explică mesajul pe care îl transmit hatmanul Sandu domnitorului prin replica: De la sfat și vorbă până la faptă – mai este cale.

7. Menționează două trăsături ale genului epic, prezente în textul C .

8. Notează o trăsătură de caracter a personajului narator, valorificând textul C .

9. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuțele potrivite pentru a arăta căror texte le corespunde fiecare din afirmațiile din stânga.

Afirmația

Textul A

Textul B

Textul C

Niciun text

Textul conține o secvență narativă.

Textul conține o secvență descriptivă.

Textul conține o secvență dialogată.

Evaluare 1. Argumentează îmbinarea narațiunii cu descrierea în textul de mai jos.

Totul era nou pentru mine: orașul, oamenii, limba. La șapte ani știam românește și puțin franțuzește: în România, la sfârșitul secolului trecut, lumea bună ținea să vorbească franțuzește. La Viena, am fost dat în grija unei institutoare* cu care am învățat într-adevăr această limbă, la care îmi plăceau nazalizările și am încercat să o stăpânesc bine, în ciuda dificultăților. [...]

Cum să descriu Viena anului 1888, cum să evoc în ansamblu un oraș compozit, încărcat de atâtea amintiri și curiozități? La vremea aceea, Viena nu era un oraș nemțesc, ci un fel de Turn Babel european. Scriind cuvântul turn, îmi amintesc de acela care decora biserica Sfântul Ștefan. [...] Cum să uit că, la opt ani, nu mă aflam la Viena ca turist, ci ca școlar venit să studieze muzica în locul în care compuseseră atâția oameni de geniu? [...] În ciuda vârstei fragede, am fost admis, în mod excepțional, la clasele preparatoare pentru vioară. La nouă ani, trecusem la clasele superioare.

(Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu) 2. Rescrie primul paragraf al textului, introducând o secvență dialogată între copil și institutoare. *

institutor (s. m., s. f.) – (cuvânt învechit) persoană care se ocupa de instruirea unui copil.

96

LECTURĂ

Dincolo de texte

Narațiune, dialog, descriere – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Alegeți împreună una dintre fotografiile de mai jos.

A

B

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ

Discutați despre fotografia aleasă, privind cu atenție detaliile.

Răspundeți la următoarele întrebări, folosindu-vă imaginația: Cine sunt persoanele care apar în fotografie?; Ce fac ele?; Despre ce discută?.

Pornind de la imaginea aleasă, redactați împreună o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să includeți câte o secvență narativă, descriptivă și dialogată.

3 PREZENTAREA Prezentați compunerea voastră în fața colegilor, folosind sau nu mijloace IT. EVALUAREA Evaluați compunerile prezentate în funcție de următoarele criterii: – prezența câte unei secvențe narative, descriptive, dialogate; – îmbinarea coerentă a celor trei tipuri de secvențe.

97

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

COMPLETIVA INDIRECTĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Trimite e-mail colegului.

B Trimite e-mail cui ți-a scris.

2. Ce funcție sintactică are substantivul colegului din enunțul A ?

3. Câte propoziții conține enunțul B ?

Care este propoziția subordonată?

4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice a substanti‑ vului colegului din enunțul A ?

Reține!

Completiva indirectă reprezintă realizarea propozițională a complementului indirect.

Ofer mamei o floare. < Ofer 1/ cui dorește 2/ o floare.1/ Ofer o floare 1/ cui dorește.2/ [Cui ofer?]

Completiva indirectă determină: un verb: Dau sfaturi 1/ cui mă ascultă.2/ Completiva indirectă este introdusă, de obicei, prin: pronume relative: M-am adresat 1/ cui era acolo.2/ Observă!

1. Completiva indirectă nu poate fi introdusă prin conjuncții subordonatoare.

2. Pronumele relativ are un dublu rol: el este un element de relație în frază, dar are și funcție sintac‑ tică în propoziția pe care o introduce. a) Răspund 1/ cui m-a întrebat.2/ cui = pronume relativ, caz dativ, element de relație copilul m-a întrebat

copilul = substantiv, caz nominativ, subiect

cui = pronume relativ, funcție sintactică de subiect în propoziția 2.

b) Nu răspund 1/ cui nu-i pasă.2/ cui = pronume relativ, caz dativ, element de relație copilului nu îi pasă

copilului = substantiv, caz dativ, complement indirect.

cui = pronume relativ, funcție sintactică de complement indirect în propoziția 2.

3. Completiva indirectă stă, de obicei, după termenul regent și nu se desparte de regentă prin virgulă.

98

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, completivele indirecte, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) Scrie un răspuns cui a depus cererea! b) Arătați respect cui vă vorbește! c) Transmiteți salutări cui v-a trimis! d) Dă cartea înapoi cui ți-a împrumutat-o!

2. Transcrie enunțurile pe caiet și comple­ tează-le cu propoziții subordonatoare (completive indirecte). a) Juriul a înmânat diploma … . b) Eu recomand acest spectacol … . c) Nu a predat coletul … .

d) A plătit toată suma … .

3. Înlocuiește complementele indirecte subliniate prin completive indirecte. a) Oamenii aduc laude câștigătorului. b) A răspuns prezentatorului. c) I-a pus întrebarea dificilă traducătorului. d) Găsitorului, îi ofer recompensă.

4. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) În enunțul: Restitui pixul cui l-a pierdut., pronumele cui este în cazul dativ. A F b) Enunțul: Vând ce găsesc cui are nevoie. conține o completivă indirectă.

A F c) Cuvântul subliniat din enunțul: Dau cui are nevoie. este o conjuncție.

A F d) În enunțul: Dau cui îmi cere lucrările. sunt două completive indirecte.

A F

Evaluare 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, completivele indirecte, indicând termenul regent. a) Am întins o mână de ajutor cui mi-a cerut. b) Am cântat cui a venit pentru a mă asculta. c) Am istorisit cui a vrut să afle.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre semnificația proverbului: Avarul pierde mai mult decât cheltuiește cel darnic. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei

tale referitoare la subiectul pus în discuție; să folosești două completive indirecte;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

99

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

COMPLETIVA PREPOZIȚIONALĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Mă gândesc la examen.

B Mă gândesc la ce materie voi da examen.

C Mă gândesc că voi da examen.

2. Ce funcție sintactică are substantivul (la) examen din enunțul A ?

3. Câte propoziții conțin enunțurile B și C ? Care sunt propozițiile subordonate?

4. Propozițiile subordonate din enunțurile B și C corespund, la nivelul frazei, funcției sintactice a substantivului (la) examen din enunțul A ?

Reține!

Completiva prepozițională reprezintă realizarea propozițională a complementului prepozițional.

[La ce a renunțat?]

A renunțat la vizita în America. < A renunțat 1/ să viziteze America. 2/ Completiva prepozițională determină: un verb sau o locuțiune verbală: S-a gândit 1/ unde să plece.2/; Și-a dat seama 1/ că a greșit.2/ un adverb: A acționat conform 1/ cu ce s-a decis.2/ un adjectiv: Ei sunt oameni dornici 1/ să obțină performanță.2/ o interjecție: Vai 1/ de cine a întârziat! 2/ Completiva prepozițională este introdusă, de obicei, prin: pronume relative: Se împrietenește 1/ cu cine îl ajută.2/ adverbe relative: Nu-i pasă 1/ unde va pleca.2/ conjuncții subordonatoare că, să, dacă: E încântat 1/ că este pe scenă.2/ Observă!

1. Pronumele relativ are dublu rol: el este un element de relație în frază, dar are și funcție sintactică în propoziția pe care o introduce.

Nu-i pasă 1/ de ce îi spun.2/ adevărul îi spun

adevărul = substantiv, caz acuzativ, complement direct

de ce = pronume relativ, funcție sintactică de complement direct în propoziția numărul 2.

2. Completiva prepozițională stă, de obicei, după termenul regent și nu se desparte de aceasta prin virgulă.

100

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, completivele prepoziționale, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) Își aduce aminte de ce i-a spus bunica despre buna purtare. b) Vai de cine nu își cunoaște lungul nasului! c) Se gândea care sfat este cel mai bun. d) Mi-e teamă să nu uit versurile în fața publicului.

2. Înlocuiește complementele prepoziționale subliniate prin completive prepoziționale.

Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) Mă bucur de succesul lui.

Rezolvare: Mă bucur 1/ că el a avut succes.2/ Propoziția numărul 2 este completivă prepozițională. b) Colegii vorbesc despre plecarea lor în tabără. c) Se gândește mereu la călătoria ta. d) Suntem convinși de perseverența lui.

3. Transcrie enunțurile pe caiet și completează-le cu propoziții subordonatoare (completive prepoziționale). a) El este convins că … . b) El este dornic să … . c) Ei vorbesc mereu să … . d) Ei se bucură că … .

4. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) În enunțul: Se vorbește despre cine va fi ales., pronumele cine este în cazul dativ. A F b) Enunțul: M-am întristat de plecarea sa. conține o completivă prepozițională.

A F a) În enunțul: Mă tot gândesc ce îmi cumpăr. există o completivă prepozițională.

A F b) Enunțul: S-a mirat că a venit și că a vorbit. conține două completive prepoziționale. A F 5. Alege varianta corectă. a) Enunțul: Vă mulțumim pentru că ați participat! este/nu este corect. b) Enunțul: Vă mulțumesc că ne-ați indicat drumul! este/nu este corect.

Evaluare 1. Alcătuiește un enunț în care completiva prepozițională să fie introdusă printr-un adverb relativ.

2. Redactează o compunere narativă, de minimum 150 de cuvinte, care să înceapă cu enunțul: Mă gândesc să plec în vacanță la munte. În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea

logică a faptelor;

să folosești patru completive prepoziționale, la alegere;

să respecți cerința;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

101

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

VALORI CULTURALE ROMÂNEȘTI ÎN LUME Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Care sunt personalitățile culturale de origine română, celebre în Europa?

2. Cum pot fi promovate valorile culturale românești în lume?

Evenimente culturale la radio

Sărbătorește cu noi

Ziua Culturii Naționale!

Pe 15 Ianuarie ascultă frecvența ta favorită!

DOCUMEN T AR

CON CERT

S PEC T ACO L

Tradiție și inovație Nicolae Grigorescu • Constantin Brâncuși

Compozitori celebri George Enescu • Ciprian Porumbescu

Teatru contemporan Matei Vișniec • Eugen Ionescu

1800/1815

1830/1930

2000/2200

Activități 1. Caută într-o enciclopedie ori pe internet informații referitoare la activitatea uneia dintre per‑ sonalitățile culturale menționate în reclama de mai sus. Notează pe caiet titlurile operelor importante.

2. Argumentează importanța organizării unor manifestări culturale, în țară și în străinătate, cu ocazia Zilei Culturii Române.

102

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Dincolo de text

Valori culturale românești – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de 3-4 colegi.

Discutați despre valorile culturii române, pornind de la următoarea mărturisire a lui Nichita Stănesu: Cel mai frumos catren, de-aș fi în stare să-l scriu ­vreodată, ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși.

Alegeți una dintre personalitățile enumerate mai sus.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ

Documentați-vă și alcătuiți împreună o prezentare succintă a personalității alese, notând, pe caiete, operele artistice prin care aceasta s-a remarcat.

Distribuiți-vă rolurile în echipă pentru a alcătui o broșură despre personalitatea aleasă.

Rolurile sunt: – editorul textului – se ocupă cu stabilirea formei finale a textului care va fi inclus în broșură; – editorul imaginilor – alege fotografii, desene reprezentative pentru a ilustra textul; – traducătorul – traduce într-o limbă de circulație internațională, studiată la școală, un fragment reprezentativ din textul broșurii, pentru ca aceasta să fie accesibilă publicului din alte țări; – tehnoredactorul – pregătește textul ilustrat pentru a fi tipărit, folosind un editor de text sau un program specializat.

Alcătuiți o broșură cu titlul Valori culturale românești, în care să prezentați pe scurt activitatea culturală a personalităților enumerate de Nichita Stănescu.

3 PREZENTAREA Prezentați broșura voastră în fața publicului, folosind sau nu mijloace IT.

EVALUAREA La sfârșitul prezentărilor, completează pe caiet următorul enunț: Cea mai interesantă prezentare a fost … , deoarece … .

103

RECAPITULARE 40 p

Subiectul I Citește următorul text: DACIA : Ah! Când mă gândesc c-o să moște‑ nim într-o zi atâta avere, îmi vine amețeală...

CH I R IACH I ȚA : De! Numai să v-o lase vouă...

SPI R ACH E: Păi n-are cui s-o lase... Singurul lui moștenitor ce sunt, ca frate al lui și de tată și de mamă...

DACIA : Numai să nu facă testament în favoa‑ rea altuia...

SPI R ACH E: N-are cui să-i facă... Fiți liniștiți...

Nouă o să ne rămâie... Vouă adică, că eu, ori cu bani, ori fără bani... tot gazeta aia o s-o citesc...

CH I R IACH I ȚA : Te-ai interesat la Tribunal dacă nu cumva...

SPI R ACH E (îi taie vorba): Nu... nu... nu... Până acum trei zile când a plecat la Ierusalim... mi-a spus el, cu gura lui, că n-a făcut testament... (un timp) *

Azi noapte trebuie să se fi îmbarcat la Con‑ stanța pentru Constantinopole...

CH I R IACH I ȚA : Dar ce gust fistichiu să se ducă la Ierusalim?

SPI R ACH E: Vrea să se facă hagiu*... era o veche dorință a lui...

CH I R IACH I ȚA : Mai bine vă dădea vouă banii ăștia pe are o să-i cheltuiască de pomană... (cu ochii în tavan) Eh! Da, poate, tot răul spre bine!...

O avea Dumnezeu milă și de voi și l-o lua vreun curent pe vapor. Marea, de, e umedă că e de apă și trage din toate părțile că e deschisă, vraiște... [...]

M IZ A : De ce cobești, mamă? Parcă numai de răceală e vorba? Pe vapor se pot întâmpla multe... (pe stradă începe să se audă o flașnetă care cântă TITANIC VALS. [...])

(Tudor Mușatescu, Titanic Vals)

agiu (s. m.) – creștin sau musulman care a făcut un pelerinaj și s-a închinat la locurile considerate h de religiile respective ca fiind sfinte.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Alcătuiește un enunț cu sensul figurat al cuvântului moștenire.

3. Indică, prin două enunțuri, polisemia cuvântului vechi.

4. Prezintă o trăsătură a personajului Chiriachița.

5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

6. Precizează într-un enunț motivul pentru care Spirache este sigur că va primi moștenirea.

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul dramatic a textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale genului dramatic;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului dramatic, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

104

4p 4p 4p 4p 4p 4p 16 p

Subiectul al II-lea

36 p

Citește următorul text: Ierusalim este un oraș cu o istorie bogată, ce reușește de secole să atragă atât credincioși, cât și turiști, deopotrivă, în ciuda restricțiilor de securitate și a situației conflictuale la nivel diplomatic. Pe lângă latura sa religioasă, Ierusalimul este un adevărat tezaur arheologic, dar și un oraș cu o artă bogată, un oraș care a reușit să renască din cenușă de-a lungul istoriei sale milenare.

Numele orașului, „Ierusalim”, își are originea în limba ebraică, ir – „oraș” și shalom – „pace”.

Ierusalimul reprezintă un reper religios pentru comunitatea iudaică (întrucât aici se află Zidul Plân‑ gerii – loc de rugăciune și de pelerinaj), pentru cea creștină (deoarece adăpostește Biserica Mormân‑ tului Sfânt) și pentru cea musulmană (întrucât aici se află Moscheea Al-Aqsa, important lăcaș de cult islamic).

(Top 10 obiective turistice, Ierusalim – la pas prin Țara Sfântă, www.traveltailor.ro, text adaptat) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: semnificația numelui Ierusalim; importanța religioasă a orașului descris.

4p 2. Scrie numele site-ului și titlul articolului din care este extras fragmentul.

4p 3. Menționează cazul cuvintelor subliniate din secvența: ce reușește de secole să atragă.

4p 4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

4p 5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Ierusalim, un oraș cu o istorie bogată, ce reușește de secole să atragă atât credincioși, cât și turiști, deopotrivă, în ciuda restricțiilor de securitate și a situației conflictuale la nivel diplomatic.

4p 6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o completivă prepozițională, introdusă printr-un adverb relativ.

4p B. Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpul vizitării unui oraș dintr-o altă țară.

12 p În compunerea ta, trebuie:

să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;

să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal; să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme‑ lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

105

EVALUARE Subiectul I

50 p

Calea Moșilor e lungă, ba e lată. Calea Moșilor e cea mai frumoasă stradă pe care am întâlnit-o, pen‑ tru că vom locui aici. Se întinde de la bulevardul Republicii până la magazinul Bucur Obor, care este atât de înalt, încât uneori acoperă până și soarele. Și blocurile noastre vor fi înalte, însă acum sunt în construcție. La parterul lor vor fi magazine, iar pe mijlocul străzii va trece tramvaiul 21. [...]

Merg împreună cu Anton ca să vizităm șantierul. Peste tot sunt schele care înalță blocurile. [...] Eu și Anton sărim peste gropi și peste mormane de pietriș. [...]

— Ai văzut? îmi strigă Anton ca să acopere zgomotul. Mută biserica Olari!

Nu văd nimic. Cum pot să văd printre picioarele oamenilor? [...] Mă ridică și mă pune pe umeri.

Atunci, ceva scrâșnește și biserica începe să se miște, să înainteze prin praf, ca un vapor. Vine spre noi.

— De ce au mutat biserica? am întrebat în seara aia.

— Ca să construiască blocurile noastre, a zis Anton.

(Adina Popescu, Calea Moșilor, în volumul 8 povestiri de pe Calea Moșilor) 1. Scrie un enunț cu omonimul cuvântului mută din text.

2. Indică, prin două enunțuri, polisemia verbului a acoperi.

3. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: vor fi magazine.

4. Transcrie o propoziție subordonată din enunțul subliniat, precizând felul acesteia.

5. Precizează prin ce element de relație este introdusă propoziția atributivă din enunțul: Calea Moșilor e cea mai frumoasă stradă pe care am întâlnit-o pentru că vom locui aici.

6. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

7. Alege varianta corectă.

Textul conține/nu conține trei moduri de expunere: narațiune, descriere și dialog.

Subiectul al II-lea

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare neobișnuită. În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; 6p să se regăsească o secvență descriptivă și una dialogată; 6p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

106

UNITATEA

4

TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE Conținuturi din programa școlară Comunicare orală Argumentare şi persuasiune. Apelul la argumente raționale, la patos, apelul la etos. Forța enunțurilor în argumentare.

Structura textului argumentativ Lectură Texte care combină diverse structuri textuale (argumentativ, explicativ) S trategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multor texte sub aspectul conținutului și al structurii Redactare Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor Elemente de construcție a comunicării Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala Elemente de interculturalitate Valori culturale românești în lume

107

COMUNICARE ORALĂ

ARGUMENTARE ȘI PERSUASIUNE Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Privește imaginea. Ce înfățișează ea?

2. Ce legătură crezi că există între imaginea alăturată și o campanie ecologică?

3. Crezi că sunt necesare activitățile de strângere a deșeurilor din parcuri sau din păduri?

Lucrează în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 207, A început campania „Bun simț turistic”, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Transcrie pe caiet și completează enunțurile cu informații din textul ascultat. a) Titlul campaniei ecologice … . b) Obiectivul turistic care trebuie protejat … . c) Un fapt care justifică necesitatea acțiunilor de ecologizare … . d) O emoție asociată implicării în activitățile propuse de organizatori: … . e) O valoare morală asociată activităților de voluntariat: … .

2. Notează sloganul campaniei ecologice din textul ascultat.

Dicționar

PERSUASÍV, -Ă, persuasivi, -e, adj. Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru.

1. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul persuasiv.

2. Argumentează oral că textul ascultat are un scop persuasiv.

Reține!

Persuasiunea reprezintă un tip de argumentare prin intermediul căruia o persoană încearcă să convingă pe altcineva. Pentru a impune unele idei, pentru a determina anumite atitudini, cel care transmite mesajul poate face apel la: argumente raționale (fapte, exemple, dovezi); emoții; valori morale.

Opiniile, concepțiile personale, ideile preconcepute pot influența receptarea mesajului.

108

COMUNICARE ORALĂ

Activități 1. Citește următoarea postare.

Canionul de la Mihăileni, județul Sibiu, este probabil cel mai spectaculos canion din România. Am fost acolo, e minunat! Să fim mândri că avem așa ceva! Românii nu știu să își aprecieze frumusețea țării lor. Sprijiniți turismul local, nu mai plecați în concediu în străinătate!

2. Demonstrează că postarea de mai sus conține o informație falsă, făcând apel la argumente raționale (exemple, dovezi).

3. Indică ideea preconcepută de la care a plecat autorul postării de mai sus.

4. Comentează oral scopul persuasiv al postării, răspunzând la următoarele întrebări: a) De ce autorul textului face apel la experiența personală, susținând că a vizitat canionul? b) Care este emoția pe care o asociază vizitării canionului?

De ce a ales această emoție? c) Care este mesajul pe care dorește să-l transmită celor care citesc mesajul? d) Este etic (moral) să folosești o imagine falsă pentru a convinge?

5. Alcătuiește oral textul unei postări prin care să le recomanzi colegilor tăi să viziteze canionul din Sibiu.

Recomandare Caută pe internet ima‑ gini cu adevăratul canion din Sibiu. Compară-l cu cel din imagine, care este din provincia chineză Xinjiang.

Recomandări Documentează-te pen‑ tru a transmite informa‑ ții corecte.

Apelează la mai multe tipuri de argumente pentru a convinge.

Dicționar

MANIPULÁRE, manipulări, s. f. Influențare prin diverse mijloace a modului de a gândi și de a acționa al unei persoane sau al unei colectivități.

1. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul manipulare.

2. Comentează oral legătura dintre argumentare, persuasiune și manipulare, pornind de la definiția cuvintelor și de la experiența ta personală/culturală.

Recomandări Ascultă, cu atenție, opiniile exprimate de colegi.

Continuă/Completează ideile exprimate.

Formulează întrebări suplimen‑ tare pentru a înțelege intenția celui care vorbește.

Evaluare L a sfârșitul discuției, completează pe caiet următoarele enunțuri: a) Din ceea ce am aflat, cel mai important este … . b) Aș vrea să aflu mai multe informații despre … .

109

LECTURĂ

STRUCTURI TEXTUALE: ARGUMENTATIV ȘI EXPLICATIV Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să vizitezi muzee?

2. Care crezi că este rolul unui muzeu?

Argumentează-ți răspunsul.

3. Cum poate fi promovat un muzeu în mediul on-line?

Descoperă!

1. Citește următoarele texte.

A Turul virtual reprezintă un instrument modern de prezentare a unui loc sau a unei clădiri, simulând experiența pe care o poate avea un vizitator în timpul unui tur real. Folosind videoclipuri, poze, efecte muzicale și text (atât scris, cât și înregistrat), turul virtual a devenit un mijloc des folosit de promovare a obiectivelor turistice (case memoriale, muzee etc.) în mediul on-line.

B În opinia mea, vizitarea unui muzeu virtual este foarte importantă pentru dezvoltarea personală a unui adolescent, deoarece îi îmbogățește cunoștințele într-un anumit domeniu, îi stimulează gândirea, sensibilitatea și imaginația. În primul rând, muzeul virtual este o sursă importantă de informații, accesibilă oricând, la orice oră. Astfel, dacă nu ai timp să ajungi la un muzeu, poți face un tur virtual al acestuia, poți rămâne într-o sală de expoziție cât timp dorești, fără a fi deranjat de zgomotul făcut de alți vizita‑ tori. Din acest punct de vedere, experiența vizitării muzeului virtual poate fi extrem de plăcută.

De exemplu, un tur on-line al expoziției România în Marele Război, de la Muzeul Național de Isto‑ rie a României, îți permite să citești, în liniște, toate informațiile scrise pe panourile de prezentare.

2. Alege varianta corectă.

Textul A reprezintă/nu reprezintă o definiție a turului virtual.

Textul B conține/nu conține opinia autorului referitoare la turul virtual.

3. Identifică ipoteza și argumentul din textul B .

4. Continuă textul B , scriind încă un argument și o concluzie.

5. Asociază textele A și B cu tipurile de texte de mai jos: a) text argumentativ; b) text explicativ.

Amintește-ți!

Textul explicativ oferă informații care au rolul de a clarifica un anumit subiect pus în discuție.

De exemplu, articolele din dicționare, din enciclopedii sunt texte explicative.

110

LECTURĂ

Patrimoniul cultural, o problemă care ne privește pe toți de Laura Lucia Găvan Dacă monumentele din Maramureș și din Bucovina sunt, în majoritatea cazurilor, exemple de cum se poate conserva și promova patrimoniul arhitectural, alte construcții, de exemplu, Cazinoul din Constanța sau vestigiile din Băile Herculane au nevoie de intervenție rapidă pentru că se află în pragul prăbușirii. Starea în care se află aceste „biju‑ terii” este o problemă care ne privește pe noi toți.

Ce este patrimoniul? Care este diferența din‑ tre patrimoniul material și cel imaterial? De ce ar trebui să ne intereseze modul în care este gesti‑ onată situația patrimoniului cultural? Iată câteva întrebări care merită atenția noastră.

Putem defini patrimoniul drept un ansam‑ blu de bunuri, materiale sau imateriale, având o importanță artistică și/sau istorică deosebită.

Dacă patrimoniul imaterial desemnează ansam‑ blul de tradiții, obiceiuri și creații specifice unei anumite civilizații (opere literare, dans, muzică etc.), prin patrimoniul material înțelegem ansam‑ blul clădirilor, monumentelor și artefactelor.

Patrimoniul poate fi văzut drept zestrea tutu‑ ror românilor, un bun colectiv care exprimă valo‑ rile societății, un bun pe care trebuie să-l îngri‑ jim și să-l punem în valoare. Consider că, astfel, ne putem remarca la nivel internațional, putem susține economia locală prin dezvoltarea unui turism sustenabil.

România este o țară cu o bogată ofertă din punct de vedere arhitectonic, o țară care poate atrage numeroși vizitatori străini. De exemplu, bisericile vechi de lemn din Maramureș surprind turiștii prin construcția lor inedită, prin turnul lor suplu și înalt. Bucovina este cunoscută la nivel internațional, prin splendidele sale mănăstiri pictate (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Pro‑ bota, Suceava, Voroneț, Sucevița), care datează de la sfârșitul secolului al XV-lea sau al XVI-lea.

De ce? Pentru că ele sunt unice în lume și de neînlocuit, iar pierderea lor va fi iremediabilă. Tre‑ buie să înțelegem că degradarea și distrugerea monumentelor istorice înseamnă nu doar pier‑ derea unor oportunități economice, ci, mai ales, pierderea unei părți a identității noastre culturale.

De aceea, recomand tinerilor să fie activi, să se implice în acțiuni de informare și de conștienti‑ zare a importanței protejării patrimoniului (#PATRIMONIULNOSTRU) Laura Lucia Găvan (n. 1990) este istoric de artă și jurnalist cultural. Textul Patrimoniul cultural, o problemă care ne privește pe toți este inedit.

111

LECTURĂ

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) numele a două mănăstiri pictate din Bucovina; b) numele a două construcții care sunt în pericol de prăbușire.

2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuieşte A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) În text sunt folosite verbe la persoana I și la persoana a III-a.

A F b) Textul conține enunțuri exclamative.

A F c) În primul paragraf este definit termenul patrimoniu.

A F d) Autoarea textului își explică opinia referitoare la patrimoniu.

A F 3. Transcrie schema pe caiet și completează spațiile libere cu răspunsurile potrivite, valorificând textul dat.

TEXTUL-SUPORT Text explicativ

Paragrafele 1 și 2 Ce reprezintă patrimoniul?

Text argumentativ

Paragraful 3 Care este ipoteza textului?

Paragrafele 4-6

Paragraful 7

Care sunt argumentele și exemplele?

Care este concluzia?

4. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe din text: Trebuie să înțelegem că degradarea și distrugerea monumentelor istorice înseamnă nu doar pierderea unor oportunități economice, ci, mai ales, pierderea unei părți a identității noastre culturale.

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului textului.

2. Redactează un text explicativ, de minimum 80 de cuvinte, în care să clarifici următoarea secvență din text: bisericile vechi de lemn din Maramureș surprind turiștii prin construcția lor inedită. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi două trăsături arhitectonice ale bisericilor vechi de lemn din Maramureș;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

112

Recomandare Folosește diverse surse de documen‑ tare (enciclopedii, ghiduri turistice, albume etc.).

LECTURĂ

Dincolo de text

Patrimoniul nostru cultural – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Fiecare echipă va reprezenta o zonă geografică, la alegere: Muntenia, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Transilvania, Banat, Oltenia, Crișana.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați-vă în legătură cu tradițiile, obiceiurile

și creațiile folclorice ale zonei pe care o reprezentați.

A legeți împreună o tradiție/un obicei sau o creație folclorică și notați pe caiet informațiile importante.

Alcătuiți un text argumentativ, de minimum 150 de

cuvinte, prin care să convingeți publicul că tradiția/ obiceiul sau creația folclorică aleasă de voi trebuie să fie conservată.

Recomandări Respectați structura textului argumentativ (ipoteză, argumentare, concluzie).

Folosiți un limbaj adecvat (conectori, verbe și pro‑ nume la persoana I etc.).

3 PREZENTAREA Prezentați textul argumentativ în fața colegilor, folosind sau nu mijloace IT.

DEZBATEREA L a sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la patrimoniul nostru cultural și la necesitatea promovării lui.

Discutați despre structura textului argumentativ și a limbajului folosit în textele voastre

și ale colegilor.

5 AUTOEVALUAREA Fiecare echipă își va evalua textul argumentativ, în funcție de următoarele criterii:

– structura textului argumentativ; – limbajul folosit în redactarea textului.

113

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CIRCUMSTANȚIALA DE LOC Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Călătoresc în Bucovina.

B Călătoresc unde vreau.

2. Ce funcție sintactică are substantivul în Bucovina din enunțul A ?

3. Câte propoziții conține enunțul B ?

Care este propoziția subordonată?

4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice a substantivului (în) Bucovina din enunțul A ?

Reține!

Circumstanțiala de loc reprezintă realizarea propozițională a circumstanțialului de loc.

Stau lângă acea colegă. < Stau 1/ lângă cine are atlasul. 2/ [Unde stau?] Întrebările la care răspunde sunt: Unde?, De unde?, Până unde?, Pe unde?, Încotro?.

Circumstanțiala de loc determină: un verb sau o locuțiune verbală: Am mers 1/ unde mi-ai spus. 2/

A luat-o la goană 1/ încotro a văzut cu ochii. 2/ 1 o interjecție predicativă: Hai / unde v-am zis! 2/ un adjectiv: Cărțile așezate 1/ unde le-ai găsit tu 2/ sunt importante. 1/ un adverb: Aici 1/ unde sunt 2/ e foarte frumos. 1/ Circumstanțiala de loc este introdusă prin: adverbe relative (unde, încotro, dincotro): Pleacă în turneu 1/ încotro este invitat. 2/ pronume relative (cine, care, ce), însoțite de prepoziție (la, către, spre): S-a îndreptat 1/ către cine l-a aplaudat. 2/; Se uită cu interes 1/ spre ce este pe cer. 2/ adjective pronominale relative: Își îndreaptă atenția 1/ către ce oameni au mare nevoie de sprijin. 2/ Observă!

1. Adverbului relativ din circumstanțiala de loc îi poate corespunde, în propoziția regentă, adverbul acolo. Acesta este un element corelativ* al circumstanțialei de loc.

Plecăm acolo 1/ unde ne-ai trimis 2/.

2. Circumstanțiala de loc stă, de obicei, după regentă și nu se desparte de aceasta prin virgulă. *

element corelativ – (cuvânt) care intră în corelație cu un alt cuvânt, care indică un raport de reciprocitate.

114

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, circumstanțialele de loc, indicând elementele de relație prin care sunt introduse și termenul regent. a) Alergăm dimineața pe unde ni se permite. b) S-a întors spre cine i-a adresat întrebarea. c) Privea spre blocul construit unde a fost casa lui. d) Haide unde ne-a trimis mama!

2. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect.

Circumstanțiala de loc din enunțul: Se îndreptau către ce zgomot auzeau în întuneric. este introdusă prin: a) pronume relativ; b) adverb relativ; c) adjectiv pronominal relativ.

3. Transcrie enunțurile pe caiet și completează-le cu propoziții circumstanțiale de loc. a) Se află acolo … . b) Se ascunde … . c) Se uită … .

4. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) Enunțul: Unde sunt pădurile de tei, acolo aș vrea să mergem. conține două circumstanțiale de loc.

A F b) În enunțul: M-am întors acolo, de unde am plecat în copilărie., circumstanțiala de loc este introdusă de un adverb relativ.

A F 5. Alege varianta corectă. În versurile de mai jos sunt/nu sunt două circumstanțiale de loc.

Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere.

Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu sporește.

(Vasile Alecsandri, Hora Unirei) 6. Indică tipurile de subordonate introduse de adverbul relativ unde în enunțurile următoare. a) Mi-a spus unde se află cartea. b) Locul unde ne-am oprit este frumos c) Mă gândesc unde am pus telefonul. d) Mă duc acolo unde am fost ieri.

Evaluare 1. Completează, pe caiet, enunțurile cu propozițiile regente, astfel încât să alcătuiești fraze ce conțin o circumstanțială de loc. a) … pe unde nu am mai fost ieri.

b) … unde erau multe lucruri de vizitat. c) … pe unde i se indicase.

d) Încotro ducea acel drum șerpuit … .

2. Alcătuiește trei fraze în care circumstanțiala de loc să fie introdusă, pe rând, de un adverb relativ, de un pronume relativ și de un adjectiv pronominal relativ.

115

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CIRCUMSTANȚIALA DE TIMP Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Mă trezesc la răsăritul soarelui.

B Mă trezesc când răsare soarele.

2. Ce funcție sintactică are substantivul (la) răsăritul din enunțul A ?

3. Câte propoziții conține enunțul B ? Care este propoziția subordonată?

4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice a substan‑ tivului (la) răsăritul din enunțul A ?

Reține!

Circumstanțiala de timp reprezintă realizarea propozițională a circumstanțialului de timp.

A venit imediat. < A venit 1/ când a fost chemat. 2/ [Când a venit?] Întrebările la care răspunde sunt: Când?, De când?, Până când?, Cât timp?.

Circumstanțiala de timp determină: un verb sau o locuțiune verbală: Am plecat 1/ când au aflat vestea. 2/;

A luat-o la rost 1/ când i-a mințit. 2/ un adjectiv: Este rezultatul așteptat 1/ de când am început pregătirea pentru concurs. 2/ un adverb: Azi, 1/ când ne-am întâlnit 2/ era vesel. 1/ Circumstanțiala de timp este introdusă prin: adverbe relative (când, cât), însoțite sau nu de prepoziție: Pleacă 1/ când ajung ei. 2/; I-a vorbit frumos 1/ cât a fost de ajutor. 2/ ; pronume relative (cine, care, ce), însoțite sau nu de prepoziție (la, către, spre): Noi vom intra pe scenă 1 / după cine prezintă acum. 2/ adjective pronominale relative: Ți-am dat telefon 1/ la ce oră mi-ai zis. 2/ conjuncție sau locuțiune conjuncțională: până, până ce, imediat ce, îndată ce etc.

A așteptat 1/ până a venit mama.2/ S-au dus la ea 1/ imediat ce au auzit știrea. 2/ Observă!

1. Unele circumstanțiale de timp pot avea în regentă elemente corelative (atunci, cum): Am plecat atunci 1/ când te-am auzit. 2/ Cum îl vede ,1/ cum fuge. 2/ 2. Circumstanțiala de timp poate sta înainte și după regentă: După ce am văzut piesa, am plecat. A lucrat până ce s-a înserat.

116

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, circumstanțialele de timp, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) În timp ce noi suntem în Bucovina, ei vizitează Maramureșul. b) După ce a ajuns acasă, a povestit tuturor ce a văzut în Suceava. c) Până să vină invitații, el a terminat de scris despre Voroneț. d) A venit imediat când l-am invitat să ne prezinte proiectul.

2. Alege varianta corectă.

Enunțul: Am discutat toate detaliile excursiei până să plecăm., conține/nu conține o circumstanțială de timp.

3. Transcrie enunțurile pe caiet și completează-le cu propoziții circumstanțiale de timp. a) Admiram frumusețea naturii … b) Mi-a spus că a ajuns acasă … .

4. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect. În versurile de mai jos, Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,/Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare.

(Mihai Eminescu, Scrisoarea I) circumstanțiala de timp este introdusă prin: a) pronume relativ; b) adjectiv pronominal relativ?; c) adverb relativ.

5. Completează, pe caiet, enunțurile cu propozițiile regente, astfel încât să alcătuiești fraze care conțin o circumstanțială de timp. a) … când vine primăvara. b) În timp ce eram pe drum … . c) După ce au plecat … . d) … până când voi veniți.

6. Indică tipurile de subordonate introduse de adverbul relativ când în enunțurile următoare. a) El a aflat când va fi examenul. b) Problema când începe cursul nu a fost rezolvată. c) Nu mi-am dat seama când a intrat. d) A ajuns acasă când ei tocmai plecau.

Evaluare 1. Completează, pe caiet, enunțurile cu propoziții circumstanțiale de timp. a) Am vizitat acea regiune a țării … . b) Mi-am amintit … . c) Ieri … nu ne-a spus nimic.

d) A luat-o la goană … .

2. Alcătuiește trei fraze în care circumstanțiala de timp să fie introdusă, pe rând, de un adverb relativ, de un pronume relativ și de o conjuncție.

117

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CIRCUMSTANȚIALA DE MOD Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A A plecat fără a ne saluta.

B A plecat fără să ne salute.

2. Ce funcție sintactică are verbul la infinitiv a saluta, din enunțul A ?

3. Câte propoziții conține enunțul B ?

Care este propoziția subordonată?

4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice a verbului la infinitiv a saluta, din enunțul A ?

Reține!

Circumstanțiala de mod reprezintă realizarea propozițională a circumstanțialului de mod.

[Cum a cântat?]

A cântat bine. < A cântat 1/ cum a putut. 2/ Întrebările la care răspunde sunt: Cum?, În ce fel?, În ce mod?.

Circumstanțiala de mod determină: un verb: L-am strigat 1/ cât am putut de tare. 2/ un adjectiv: Era vesel 1/ ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. 2/ un adverb: Învață bine, 1/ cum învață și sora lui. 2/ Circumstanțiala de mod este introdusă prin: adverbe relative (cum, cât): Desenează 1/ cum a fost învățat. 2/ A citit într-o săptămână 1/ cât citesc alții într-un an.2/ conjuncții sau locuțiuni conjuncționale: precum, ca și cum, ca și când, de parcă.

Vorbește limba engleză 1/ precum vorbesc toți. 2/; Cântă 1/ ca și cum ar fi o privighetoare. 2/ Ne-a dat ordine 1/ ca și când ar fi fost șef. 2/; S-a mirat 1/ de parcă nu ar mai fi văzut așa ceva. 2/ Observă!

1. Circumstanțiala de mod poate avea în regentă elemente corelative (așa, astfel, cu atât, pe atât): Așa să faci,1/ cum ți s-a zis.2/; Cu cât va alerga mai mult, 1/ cu atât va obține un rezultat mai bun.2/ 2. Circumstanțiala de mod stă, de obicei, după regentă și nu se desparte de aceasta prin virgulă. În structurile: așa... cum, atât... cât, cu cât... cu atât..., pe cât... pe atât, circumstanțiala de mod se desparte prin virgulă de regentă: Așa am făcut, cum mi s-a cerut.; Pe cât era de inteligent, pe atât era de rău.

118

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, circumstanțialele de mod, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) A stabilit planul excursiei după cum i s-a spus. b) S-a purtat cu noi ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. c) Ne-am oprit la mănăstirea Arbore, după cum stabilisem. d) S-a trezit devreme, fără să fie obosit.

2. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale de mod, pornind de la imaginea alăturată.

3. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect. În versurile: Și s-așază toți la masă cum li-s anii, cum li-i rangul.

Mihai Eminescu, Călin (file din poveste) cicumstanțiala de mod este introdusă prin: a) adverb relativ; b) pronume relativ; c) adjectiv pronominal relativ.

4. Transcrie enunțurile pe caiet și completează-le cu propoziții circumstanțiale de mod. a) Ne-a răspuns … . b) Nu am fost acolo … . c) Așa să răspunzi … . d) Astfel să discuți … . e) Cu atât ne vorbea … . f) Cu atât vorbea mai tare … .

5. Completează, pe caiet, enunțurile cu propozițiile regente, astfel încât să alcătuiești fraze care conțin o circumstanțială de mod. a) … cum ne-a zis. b) … ca și cum nu ne-ar fi auzit vorbind mai devreme. … c) precum a intuit. d) … de parcă nu ar fi știut nimic despre întâmplarea de ieri.

6. Indică tipurile de subordonate introduse de adverbul relativ cum în enunțurile următoare. a) El nu știe cum s-a rezolvat problema. b) S-a mirat cum a reușit lucrarea la timp. c) Modul cum ne-a privit ne-a întristat. d) S-a comportat cum ne așteptam.

7. Corectează enunțurile de mai jos. a) Așa am stabilit cum am vorbit. b) Pe cât era de inteligentă pe atât era de timidă.

Evaluare 1. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals). a) În enunțul: Așa am desenat, cum ne-ai învățat., circumstanțiala de mod este introdusă de un adverb relativ.

A F b) Enunțul: Cum ai intrat pe ușă, îmi dai telefon imediat să îți spun ce trebuie să faci. conține o circumstanțială de mod.

A F 2. Alcătuiește două fraze în care circumstanțiala de mod să fie introdusă, pe rând, de un adverb relativ și de o conjuncție.

119

LECTURĂ

COMPARAREA TEXTELOR SUB ASPECTUL CONȚINUTULUI ȘI AL STRUCTURII Descoperă!

1. Citește următoarele texte.

A Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), voie‑ vod al Țării Româneşti între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 sau mai 1395; ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418) a fost unul dintre cei mai importanți ­conducători ai Țării Româneşti. El este fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I pe care îl secondează la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, bine-credin‑ ciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn...”.

Cea mai importantă ctitorie a lui Mircea este mănăs‑ tirea de la Cozia, ce poartă hramul Sfânta Treime.

(Mircea cel Bătrân,

http://enciclopediaromaniei.ro) B Într-o sală-ntinsă, printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani.

Astfel printre trestii tinere-nverzite Un stejar întinde brațe veştejite.

Astfel după dealuri verzi şi numai flori Stă bătrânul munte albit de ninsori.

(Dimitrie Bolintineanu,

Mircea cel Mare și solii) 2. Compară textele din punctul de vedere al conținutului, identificând o asemănare și o diferență.

3. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals). a) În textul A sunt transmise informații referitoare la domnia lui Mircea cel Bătrân. b) Textul B conține imagini artistice și figuri de stil. c) În textul A apar mărci lexico-gramaticale ale naratorului. d) Textul B este un text literar care se încadrează în genul liric.

120

A A A A

F F F F

LECTURĂ

Umbra lui Mircea. La Cozia de Grigore Alexandrescu Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate: Către țărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mănăstirii în cadență îl izbesc.

Râvna-ți fu neobosită, îndelung-a ta silință: Până l-adânci bătrânețe pe români îmbărbătași; Însă, vai! n-a iertat soarta să-ncununi a ta dorință, Ș-al tău nume moștenire libertății să îl lași.

Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Mușchiul zidului se mișcă... pintre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Dar cu slabele-ți mijloace faptele-ți sunt de mirare: Pricina, nu rezultatul, laude ți-a câștigat: Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare, De aceea al tău nume va fi scump și nepătat.

Este ceasul nălucirii; un mormânt se dezvelește, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc...

Iese... vine către țărmuri... stă... în preajma ei privește...

Râul înapoi se trage... munții vârful își clătesc.

În acel locaș de piatră, drum ce duce la vecie, Unde tu te gândești poate la norodul ce-ai iubit, Câtă ai simțit plăcere când a lui Mihai soție A venit să-ți povestească fapte ce l-a strălucit!

Ascultați!... marea fantomă face semn... dă o poruncă...

Oștiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez...

Glasul ei se-ntinde, crește, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania l-aude, ungurii se înarmez.

Noi citim luptele voastre, cum privim vechea armură Ce un uriaș odată în războaie a purtat; Greutatea ei ne-apasă, trece slaba-ne măsură, Ne-ndoim dac-așa oameni întru adevăr au stat.

Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute, Și puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuți mari, fapte cumplite îți sunt ție cunoscute, Cine oar’ poate să fie omul care te-a-ngrozit?

Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte strălucite, Însă triste și amare; legi, năravuri se-ndulcesc: Prin științe și prin arte națiile înfrățite În gândire și în pace drumul slavei îl găsesc.

Este el, cum îl arată sabia lui și armura, Cavaler de ai credinței, sau al Tibrului stăpân, Traian, cinste a Romei ce se luptă cu natura, Uriaș e al Daciei, sau e Mircea cel Bătrân?

Căci războiul e bici groaznec, care moartea îl iubește, Și ai lui sângerați dafini națiile îi plătesc; E a cerului urgie, este foc care topește Crângurile înflorite, și pădurile ce-l hrănesc.

Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează.

Acest sunet, acest nume valurile-l primesc, Unul altuia îl spune; Dunărea se-nștiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc.

Dar a noaptei neagră mantă peste dealuri se lățește, La apus se adun norii, se întind ca un veșmânt; Peste unde și-n tărie întunerecul domnește; Tot e groază și tăcere... umbra intră în mormânt.

Sărutare, umbră veche! priimește-nchinăciune De la fiii României care tu o ai cinstit: Noi venim mirarea noastră la mormântu-ți a depune; Veacurile ce-nghit neamuri al tău nume l-au hrănit.

Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jălesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadență îl izbesc.

Poezia Umbra lui Mircea. La Cozia a fost publicată în revista Propășirea în 1844.

121

LECTURĂ

Umbra noastră. La Cozia de Ioana Brușten Am privit ușor peste umăr... umbre ciudate îmi însoțeau pașii... Se mișcau haotic... O parte din grup era în față, alții abia acum intraseră în curtea Mănăstirii Cozia. Am întârziat nepermis de mult, în curând, va apune soarele... Of! Îl aud pe Bassam, e undeva în spate, e cu niște fete, râde cam tare, după părerea mea. „Ești în biserică, frate, mai puțină gălăgie! N-ai și tu respect?” mă pregăteam să-i spun, cu satis‑ facția că îi fac observație Înălțimii Sale.

Rivalitatea dintre noi a început chiar în clipa în care ne-am cunoscut pe aeroportul din Istanbul.

Proiectul care ne adusese în Turcia aduna împre‑ ună zece copii, cinci români și cinci turci. Timp de două săptămâni, una petrecută la ei acasă, alta la noi, vizitam monumente istorice, cu explicațiile și poveștile lor aferente, participam la spectacole de dansuri și de muzică tradițională, descope‑ ream mâncărurile tradiționale și făceam diverse activități pe teme istorice. Foarte interesant totul, inclusiv colegii noștri cei noi, cu care, după pri‑ mele tatonări, ne-am împrietenit fără probleme.

Doar Bassam... are el ceva care mă face să devin țepos. Vorbește mult, are un accent englezesc de invidiat, le știe pe toate, comentează absolut orice și face pe Sultanul. Mereu!

— Mircea, fii atent la explicații! Unde îți sunt gândurile? îmi șoptește doamna Ionescu. Roșesc, mai ales când văd că Bassam îmi zâmbește com‑ pătimitor de la trei pași distanță. Nici nu remarca‑ sem că începuse prezentarea mănăstirii.

Eu știam povestea Coziei, mi-o spunea bunica mereu, în vacanțe, când ne plimbam împreună pe malul Oltului... Of! Doamna profesoară are dreptate, trebuie să fiu atent.

Bassam îmi șoptește, la ureche. (Sigur! Pe el, nu-l vede nimeni!) „Hagia Sophia!” și îmi arată prin gesturi că e cu muuuuult mai mare...

122

— Da! Bine! răspund eu. Devin serios și îi fac semn să mă lase în pace. Poate înțelege că nu are voie să vorbească.

Bassam ar vrea să-mi răspundă ceva ironic, cu siguranță, dar, chiar în acest moment, ghidul nostru începe să ne zică legenda tunelului secret, care pleacă de sub biserică, traversează Oltul pe dedesubt și iese pe partea cealaltă... Ochii colegu‑ lui meu turc se fac mari și scormonesc colțișoa‑ rele din jurul altarului, în căutarea unui indiciu.

Aflăm povestea clopotelor care lipsesc... a fân‑ tânii pe lângă care am trecut, în curte... plină de bănuți și chiar bancnote de hârtie, cred că ăsta e un obicei care nu are nimic cu tradiția noastră, e un copypaste al altor obiceiuri, născute pe alte meleaguri... Bun, este doar un amănunt neim‑ portant, ghidul nu se pierde în detalii, ne poves‑ tește despre bătăliile împotriva expansiunii oto‑ mane... Puțini, dar curajoși și uzând de strategii

LECTURĂ

inteligente, românii reușeau de multe ori să iasă din încleștarea turcilor, dar și a marilor imperii care doreau să-și extindă stăpânirea...

Apoi, ne povestește despre Cozia, locul unde a funcționat prima școală mănăstirească, încă din 1415! Ne aduce în fața ochilor, ajutat de atmo‑ sfera încăperilor pe unde ne conduce, viața unor oameni care au făcut tot ce au putut ca să ridice și să întărească acest popor. Mircea cel Bătrân! Ce impunător e în hainele sale de cavaler medieval.

Parcă se pregătește de un turnir...

Privesc pe furiș fețele colegilor din grupul meu. Par impresionați. Umbrele lor au rămas nemișcate pe peretele din față... Bassam are o expresie pe care nu reușesc să o citesc. Dacă iar o să se laude... Nu. E încântat de misterul locului.

Nu mă așteptam! Nu credeam că poate fi impre‑ sionat de soarta unor oameni care au luptat fără armamentul de acum, doar cu sulițe, lănci, iata‑ gan. Au murit mulți creștini și mulți musulmani în războaie, spune el, cu o voce puternică... În spatele lui, pe pereții pictați văd umbre care se îndreaptă spre ieșire, înălțându-se și coborând asemeni unor valuri negre... Vizita noastră s-a încheiat... Bassan tot vorbește. Da, mai bine con‑ struiau mănăstiri sau ceva... îi spun în engleza mea, fără pretenții..., cu speranța că-și va da seama că trebuie să plecăm și noi. „Dar așa arată istoria tutu‑ ror popoarelor! Durează mult până să înveți să tră‑ iești în pace.”, concluzionează ghidul. Ne zâmbește 123

politicos, e timpul să ieșim, am rămas ultimii. Bas‑ sam îl întreabă dacă arhitecții care au construit Hagia Sophia și cei care au construit Mănăstirea Cozia ar fi putut fi prieteni. Ce întrebare?! Ghidul îi răspunde că s-ar fi înțeles bine, probabil, că ar fi fost prieteni... Bassam îmi face semne: la fel ca noi doi.

A, acum suntem prieteni. Deci istoria ne-a împă‑ cat, să înțeleg! Sau răsunetul luptelor, venite peste veacuri, prin glasul unui ghid pasionat, să ne fi trezit în suflet părerea de rău pentru viețile pierdute? Am ieșit în sfârșit afară. În urma noastră, ultima umbră a trecut și ea pragul... S-a întunecat deja.

Mâine-dimineață, le voi propune tuturor un nou proiect. O fantezie! Cum ar fi fost dacă n-ar fi fost... Dacă atâția oameni câți au fost implicați în lupte pe vremea domniei lui Mircea cel Bătrân, pace fiind, ar fi construit, ar fi învățat, ar fi cioplit, ar fi dezvoltat meșteșuguri... Cred că și lui Bassam îi va plăcea ideea mea.

Cine știe, poate chiar ne împrietenim până la urmă!

Ioana Brușten (n. 1968) este o scriitoare con‑ temporană, cu o bogată experiență în dome‑ niul jurnalistic, fiind o cunoscută realizatoare de emisiuni radio cu tematică socială și culturală.

Umbra noastră. La Cozia este un text inedit.

LECTURĂ

Activități 1. Caută într-o enciclopedie ori pe internet informații referitoare la domnia lui Mircea cel Bătrân.

2. Menționează tema textului A .

3. Notează pe caiet trei cuvinte-cheie din textul A .

4. Precizează modul în care este prezentat domnitorul în textul A .

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarelor versuri: Sărutare, umbră veche! priimește-nchinăciune/De la fiii României care tu o ai cinstit.

6. Menționează tema textului B .

7. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul B .

8. Notează o trăsătură de caracter a personajului narator, valorificând textul B .

9. Precizează modul în care este prezentat domnitorul în textul A .

10. Completează schema de mai jos, valorificând informațiile din cele două texte.

TEMA TEXTELOR: ISTORIA Umbra lui Mircea.

La Cozia

text liric … … …

Asemănări: cuvinte-cheie: umbra,

… indice spațial: Cozia descrierea evocarea (aducerea în conștiință a faptelor, a evenimentelor trecute) … …

Umbra noastră.

La Cozia

text epic … … …

11. Completează schema de mai sus adăugând încă un text, pe care l-ai citit, a cărui temă să fie istoria.

Evaluare

Compară textele studiate, Umbra lui Mircea. La Cozia, de Grigore Alexandrescu, și Umbra noastră. La Cozia, de Ioana Brușten, sub aspectul conținutului și al structurii. În compunerea ta, trebuie: să prezinți comparativ două elemente referitoare la conținut și la structură; să valorifici textele date, prin comentarea a două secvențe; să respecți cerința; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

124

LECTURĂ

Dincolo de texte

Clubul de literatură – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de 2-3 colegi. Pentru desfășurarea activității, aveți nevoie

de foi A4 și de acces la internet.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ

Fișă de lectură

Alegeți împreună un text narativ dintre cele studi‑

ate în acest an sau anul trecut.

Completați, pe caiet, fișa de lectură alăturată.

Alcătuiți pe baza fișei de lectură un set de 5 întrebări

pe care doriți să le adresați celorlalte echipe. Între‑ bările trebuie să aibă un sigur răspuns, iar acesta să fie cunoscut de toți membrii echipei.

Utilizați aplicații digitale pentru a scrie și pentru a trimite chestionarul realizat de voi. De exemplu, puteți folosi aplicația Kahoot.

Titlul operei: …

Autorul: …

Tipul de narator: …

Acțiunile importante: …

Personaje principale: …

Cadrul temporal: …

Cadrul spațial: …

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va trimite setul de întrebări și va monitoriza trimiterea răspunsului în

mediul on-line.

DEZBATEREA Î n funcție de preferințele de lectură ale clasei, profesorul împreună cu elevii vor propune: recomandări de lectură, respectând criteriile valorice stabilite;

organizarea unui portofoliu individual al elevului care să conțină fișele de lectură și compunerile creative scrise pe parcusul întregului an școlar.

5 EVALUAREA La sfârșitul fiecărui set de întrebări, se va face un clasament al elevilor care au dat cele

mai multe răspunsuri bune.

Fiecare echipă va nota pe caiet întrebarea/întrebările la care mai mulți colegi nu au reușit să răspundă, împreună cu răspunsul corect.

125

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CIRCUMSTANȚIALA CAUZALĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A Râdea tot timpul de veselă ce era.

B Râdea tot timpul fiindcă era veselă.

2. Ce funcție sintactică are adjectivul (de) veselă, din enunțul A ?

3. Câte propoziții conține enunțul B ?

Care este propoziția subordonată?

4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice a adjectivului (de) veselă din enunțul A ?

Reține!

Circumstanțiala cauzală reprezintă realizarea propozițională a circumstanțialului de cauză.

L-a ajutat de milă. < L-a ajutat 1/ pentru că i-a fost milă. 2/ [Din ce cauză l-a ajutat?]

Circumstanțiala de cauză determină: un verb sau o locuțiune verbală: L-am strigat 1/ fiindcă era în pericol. 2/

A luat-o la goană 1/ pentru că s-a speriat. 2/ 1 o interjecție: Vai de voi /că nu ați ajuns la timp. 2/ un adjectiv: Era fericită 1/ deoarece i s-a îndeplinit dorința. 2/ Circumstanțiala de cauză este introdusă prin: pronume relative însoțite de prepoziții: L-a certat 1/ pentru ce a făcut.2/; S-a supărat 1/ pentru câte i-a făcut.2/ conjuncții sau locuțiuni conjuncționale: fiindcă, deoarece, căci, întrucât, că, dacă, de, din cauză că, din pricină că, pentru că, de vreme ce (din moment ce) A plecat 1/ deoarece avea un proiect de terminat. 2/; Nu a reușit 1/ din cauză că nu s-a pregătit. 2/

Observă!

1. Circumstanțiala cauzală poate avea corelative în propoziția regentă (atunci, apoi, de aceea, de asta).

Pentru că avea emoții, 1/ de aceea a greșit. 2/ Dacă nu ai repetat 1/ atunci cum vei cânta? 2/ 2. Atunci când introduc o propoziție cauzală, cum, când, unde au valoare de conjuncție (fără funcție sintactică la nivelul propoziției pe care o introduc).

Cum bătea vântul, 1/ nu am ieșit din casă. 2/ (În acest context, cum este sinonim cu fiindcă.)

126

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, circumstanțialele cauzale, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) Am rămas acasă deoarece a început furtuna. b) Fiindcă nu aveam umbrelă, nu am putut pleca. c) Din moment ce am rămas acasă, am început să citesc. d) Eram mulțumit întrucât găsisem o carte interesantă.

2. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale cauzale, introduse prin pronume relative însoțite de prepoziții.

3. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect. În versurile: zadarnic cearc-a mai clipi,/căci ochii-i s-au închis – ca melcii – peste iarnă.

(Lucian Blaga, Pan) cicumstanțiala cauzală este introdusă prin: a) adverb relativ; b) conjuncție subordonatoare.

4. Transcrie enunțurile pe caiet și completează-le cu propoziții circumstanțiale cauzale: a) Ne-am continuat călătoria … . b) Mi-a mulțumit … . c) Nu a putut participa … . d) Continuau să cânte … .

5. Completează, pe caiet, enunțurile cu propozițiile regente, astfel încât să alcătuiești fraze care conțin o circumstanțială de cauză: a) … deoarece se făcuse frig. b) … din cauză că a fost supărat. … c) De vreme ce am venit . d) Deoarece bătea vântul … .

6. Alege varianta corectă. În enunțul: Cum nu mi-a răspuns nimeni, am plecat., cuvântul subliniat are/nu are valoarea unei conjuncții.

Evaluare 1. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale cauzale, introduse prin conjuncții diferite.

2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals). a) În enunțul: A fost apreciat pentru ce a făcut., circumstanțiala cauzală este introdusă de un adverb relativ.

A F b) Enunțul: De vreme ce nu am primit niciun răspuns nu te pot ajuta. conține o circumstanțială de cauză.

A F 3. Prezintă, în 50-80 de cuvinte, desfășurarea unui experiment la ora de fizică sau de chimie, folosind trei circumstanțiale cauzale.

127

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CIRCUMSTANȚIALA FINALĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A S-a antrenat pentru victorie.

B S-a antrenat ca să obțină victoria.

2. Ce funcție sintactică are substantivul (pentru) victorie, din enunțul A ?

3. Câte propoziții conține enunțul B ? Care este propoziția subordonată?

4. Propoziția subordonată din enunțul B corespunde, la nivelul frazei, funcției sintactice din enunțul A ?

Reține!

Circumstanțiala finală reprezintă realizarea propozițională a circumstanțialului de scop.

A plecat la magazin după pâine. < A plecat la magazin 1/ ca să cumpere pâine. 2/ [Cu ce scop a plecat?]

Circumstanțiala finală determină: un verb sau o locuțiune verbală: L-am strigat 1/ ca să vină mai repede. 2/

A luat-o la goană 1/ ca să ajungă mai repede. 2/ o interjecție: Hai cu noi 1/ ca să terminăm desenul. 2/ Circumstanțiala de scop este introdusă prin: conjuncții sau locuțiuni conjuncționale: ca să, să, ca... să, de (conjuncție sinonimă cu să, folosită în registrul popular), pentru ca... să.

Vin 1/ să vorbim. 2/ Te-am chemat 1/ ca să îți dau cartea. 2/ I-am spus subiectul prezentării 1/ pentru ca mâine să se documenteze. 2/ pronume relative însoțite de o prepoziție: Se pregătise mult 1/ pentru ce avea de prezentat.2/ Observă!

1. Circumstanțiala finală poate avea elemente corelative în regentă (de aceea, de asta).

Ca să reușești, 1/ de aceea repetăm atât de mult. 2/ De-asta a strigat, 1/ ca să fim atenți la drum. 2/ 2. Circumstanțiala finală apare cu topică liberă.

Citește articolul 1/ ca să afli informații. 2/ Ca să afli informații 1/ citește articolul. 2/ 3. Propozițiile finale introduse prin conjuncțiile să și de apar numai după propoziția regentă.

Mergi la cantină 1/ să mănânci! 2/ Du-te 1/ de mănâncă! 2/ 4. Circumstanțialele finale care au drept corespondente în regentă corelativele de-asta și de aceea se despart prin virgulă.

De aceea îți spun, 1/ ca să nu mai faci greșeli. 2/ 128

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie, din enunțurile de mai jos, circumstanțialele finale, indicând elementele de relație prin care sunt introduse. a) A mers în grădină să culeagă flori. b) A cules mai multe flori ca să facă o coroniță. c) A fost de și-a cumpărat un costum frumos. d) A repetat mult pentru ce are de interpretat.

2. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale finale, introduse de pronume relative însoțite de prepoziții.

3. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect. În versurile: Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă și plăcinte și colaci; Mihai Eminescu, Călin (file din poveste) circumstanțiala finală este introdusă prin: a) pronume relativ ; b) conjuncție subodonatoare.

4. Transcrie enunțurile pe caiet și completează-le cu propoziții circumstanțiale finale: a) Am alergat până acolo … . b) S-a trezit de dimineață … . c) Învață limba japoneză … . d) Pleacă mâine în Franța … .

5. Completează, pe caiet, enunțurile cu propozițiile regente, astfel încât să alcătuiești fraze care conțin o circumstanțială finală: a) … să cumpere un telefon nou. b) … ca să obțină un rezultat bun la concurs. c) … să nu piardă trenul. d) … pentru ca să vizitez expoziția.

6. Indică tipurile de subordonate introduse de conjuncția să în enunțurile următoare: a) El știe să cânte la chitară. b) Hotărârea să cânte la spectacol a fost luată. c) A plecat să își cumpere o chitară. d) M-am gândit să particip la spectacol.

7. Corectează greșelile. a) De-asta ți-am spus ca să iei o decizie. b) De aceea am plecat mai devreme ca să vorbim.

Evaluare 1. Alcătuiește două enunțuri care să conțină circumstanțiale finale, introduse prin conjuncții diferite.

2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals). a) În enunțul: S-a supărat pe mine că am plecat., există o circumstanțială finală. A F b) Enunțul: M-am adăpostit să scap de ploaie. conține o circumstanțială finală.

A F 3. Argumentează, în 50-80 de cuvinte, importanța învățării unei limbi de circulație internațio‑ nală, folosind trei circumstanțiale de scop.

129

REDACTARE

MODALITĂȚI DE EXPRIMARE A PREFERINȚELOR ȘI A OPINIEI Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul text: De ani buni se vorbește despre nivelul următor în evo‑ luția cărții, de faptul că e-bookul va detrona cartea tipărită. Însă, cu toate că acest format de carte există deja pe piață de ceva timp, preferințele cititorilor nu numai din România, ci din lumea întreagă, încă se îndreaptă, într-o proporție covârşitoare, către cartea tipărită. Să urmărim, în continuare, trei particularități ale fiecărui format de carte pentru a ne decide mai uşor spre ce optăm: e-book sau carte tipărită?

Prețul unei cărți digitale, mult mai mic decât al uneia tipărite, este de natură să încurajeze lectura folosind acest format. Cu toate acestea, deşi este acceptat faptul că e-bookurile reprezintă viitorul, puțin peste 5% dintre cititorii europeni aleg acest format de carte. [...]

Deşi există autori care aleg să îşi publice unele dintre romane exclusiv în acest format – este cazul lui Paulo Coelho, spre exemplu – sunt foarte multe titluri de cărți tipărite care încă nu sunt disponibile sub formă de e-book. Cu toate acestea, oferta este destul de bogată, iar un avantaj îl constituie faptul că sunt accesibile instantaneu.

Fiecare cititor împătimit s-a confruntat, probabil, cu situația de a nu mai şti unde să depoziteze căr‑ țile tipărite. În ceea ce priveşte cartea electronică, această problemă nu există. Un e-book reader poate stoca în memoria sa şi mii de cărți, peste care nici nu se aşterne praful, nici nu se deteriorează.

Voi ce preferați? Cartea tipărită sau e-bookul?

(Noni Alexa, E-book sau carte tipărită?, http://www.carteadelaora5.ro) 2. Identifică opinia exprimată în text, referitoare la preferințele cititorilor din România.

3. Notează, pe caiet, avantajele și dezavantajele e-bookului, valorificând informația din textul dat.

Reține!

Modalitățile de exprimare a preferințelor și a opiniei sunt diverse. Se pot folosi: verbe de opinie: a considera, a crede, a presupune etc.; adverbe/locuțiuni adverbiale de mod: probabil, desigur, fără îndoială etc.; circumstanțiale de mod, de cauză, finale; construcții concesive și condiționale; conectori: în primul (al doilea) rând, de fapt, prin urmare, în concluzie, așadar, însă, totuși etc.

130

REDACTARE

Activități 1. Rescrie textul de opinie următor, ordonând paragrafele: a) În al doilea rând, un e-book poate fi obținut imediat, pentru că îl descarci dintr-o biblio‑ tecă digitală. Nu vei mai fi nevoit să mergi până la librărie ca să cumperi o carte. Având mai mult timp la dispoziție, vei putea citi mai mult. b) În concluzie, având în vedere avantajele pe care le-am menționat anterior, eu recomand colegilor mei să citească folosind dispozitive mobile. c) Desigur, în unele situații chiar trebuie să cumperi cartea de la o librărie. De exemplu, multe cărți pe care doream să le citesc nu sunt încă disponibile în variantă digitală și acest lucru reprezintă o problemă. Totuși, fără a avea numai avantaje, tot cred că o carte digitală este mai bună pentru copiii din generația mea. d) Eu prefer să citesc cărți digitale, deoarece consider să acestea au numeroase avantaje, care le fac mai atractive față de cărțile tipărite. e) În primul rând, apreciez faptul că un e-book este mai ușor de transportat, deoarece poți citi cartea digitală folosind un dispozitiv mobil: telefon, tabletă, e-book reader.

2. Completează spațiile libere, folosind conectorii enumerați mai jos.

Sunt de acord cu opinia formulată de colegul meu, … cărțile digitale sunt accesibile, … pot fi descărcate imediat. … nu citesc în format digital … nu îmi place să rămân fără baterie la tabletă. Cineva ar putea crede că este un dezavantaj minor, … pentru mine este important să am acces tot timpul la mediul on-line. … , prefer cărțile tipărite. a) într-adevăr; b) dimpotrivă; c) așadar; d) totuși; e) mai bine zis; f) pentru că.

3. Redactează, pe o foaie A4, o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să-ți prezinți opinia despre cartea digitală. În compunerea ta, trebuie:

să-ți formulezi clar opinia;

să îți susții opinia cu ajutorul a două argumente;

să ai conținutul și vocabularul adecvate cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Evaluare 1. Alege varianta corectă. a) În enunțul: Apreciez argumentele colegului meu, însă eu tot cred că soluția propusă de mine este mai bună. conectorul subliniat indică/nu indică un dezacord. b) Enunțul: Vreau să citesc o carte în limba engleză care nu a fost publicată în România, așa că o voi cumpăra în format digital. conține/nu conține un conector care indică o explicație.

2. Rescrie enunțurile, evitând pleonasmul. a) În opinia mea, eu consider că este foarte important să citești zilnic. b) Nu am preferințe de lectură, dar totuși îmi place mai mult să citesc romane istorice.

131

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

TURISMUL CULTURAL Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Ce crezi că înseamnă turism cultural?

2. Care dintre următoarele activități sunt reprezentative pentru turismul cultural? a) taberele internaționale pentru învățarea unei limbi străine; b) festivaluri internaționale; c) circuite care includ vizitarea unor muzee sau monumente; d) pelerinaje în locuri reprezentative pentru anumite religii.

Argumentează-ți opinia.

Descoperă!

1. Citește următorul text.

De-a lungul secolelor, Timișoara și regiunea Banat au înflorit, alimentate de energia și ingeniozitatea cetățenilor săi originari din întreaga Europă. De generații întregi locuiesc aici peste 30 de culturi diferite: români, germani, maghiari, sârbi, croați, italieni, spanioli și bulgari. De asemenea, credincioși ortodocși, catolici, evrei, protestanți, luterani, reformați, musulmani și de alte confesiuni își practică religia în pace și libertate. În anul 2016, orașul a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, astfel Timi‑ șoara dorește să devină un oraș în care Excelența Culturală le conferă încredere de sine cetățenilor săi și puterea de a provoca schimbări prin participare și implicare. De-a lungul timpului am dovedit că putem iniția transformări în momente cruciale. Scopul nostru acum este să restabilim capacitatea cetățenilor de a face schimbări și de a contribui la o Europă revitalizată.

Pentru noi, Capitala Europeană a Culturii este un întreg proces, nu un eveniment. Programul cultu‑ ral pentru Timișoara 2021 este construit în jurul oamenilor, al locurilor unde locuiesc și se întâlnesc și al modului în care formează conexiuni unii cu ceilalți [...].

Ne propunem să punem în mișcare energia civică. Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să „exportăm” valorile în care credem în alte orașe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizi‑ onară în rândul cetățenilor. Sloganul campaniei este esența mesajului nostru: L­ uminează orașul prin tine!

(Despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, https://timisoara2021.ro) 2. Argumentează faptul că Programul cultural pentru Timișoara 2021 promovează valorile naționale și interculturalitatea.

3. Comentează, în 30-50 de cuvinte, sloganul campaniei: Luminează orașul prin tine!

4. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care ai dori/nu ai dori să vizitezi Timișoara, Capitala ­Culturală Europeană în anul 2021.

132

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Festivalul Enescu Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România.

Festivalul este conectat la scena muzicală internațio‑ nală actuală prin cei mai relevanți muzicieni ai momen‑ tului care sunt prezenți și la București. Și nu sunt vorbe deșarte: cine „răsfoiește” (on-line sau off-line) o publica‑ ție de specialitate din orice colț de lume o să regăsească nume de orchestre, dirijori și soliști din programul Fes‑ tivalului Enescu. Ba, mai mult, acești artiști nu au venit o singură dată în țara noastră, ci revin la festival din doi în doi ani, atunci când are loc.

Eu sunt prieten vechi cu Festivalul Enescu, de 18 ani merg ediție de ediție, nu am ratat niciuna, iar în sălile de concerte ajung aproape zilnic. An de an fac „maratoane muzicale” și mă străduiesc să îmi păstrez energia și atenția astfel încât să mă bucur de cât mai multe concerte. Pentru melomanii împătimiți, Festivalul Enescu creează un fel de dependență. Dependență de valoare și de frumos, la cel mai înalt nivel artistic.

Festivalul Enescu 2019 a însemnat, pe scurt: – în cifre „muzicale’’: 23 zile zile de muzică clasică, cu 3-4 concerte pe zi, peste 2500 de muzicieni cu 50 de naționalități, 84 de concerte și recitaluri și lista poate continua; – în cifre, orașe și țări: cea mai extinsă ediție a festivalului de până acum – 5 țări au fost gazdă evenimentelor asociate Festivalului Internațional George Enescu: Germania, Belgia, Italia, Canada și Republica Moldova. Alături de acestea, 10 orașe din țară: Sibiu, Cluj, Târgoviște, Piatra Neamț, Bacău, Iași, Târgu Mureș, Bârlad, Timișoara, Satu Mare; – în 2019 ne-am bucurat să vedem în program 32 de lucrări semnate de marele nostru compozitor George Enescu; – peste 400 evenimente asociate – adică 312 proiecte în afara sălilor de spectacol, „Orașul cântă’’ proiect susținut de Cantus Mundi, tururi ghidate, „Imaginile lui Enescu” – concurs național de artă etc.), plus 100 de evenimente în Piața Festivalului.

Astfel de evenimente sunt semnul unui festival viu, deschis spre lume, totodată prilej de primenire cu un public tânăr.

(Corina Dima, Festival Enescu 2019, la final, https://www.de-corina.ro)

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) opinia autorului articolului referitoare la festival; b) importanța festivalului pentru promovarea culturii.

2. Comentează, în 30-50 de cuvinte, secvența: Astfel de evenimente sunt semnul unui festival viu, deschis spre lume.

133

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Turismul cultural în România Viața culturală bogată a devenit un activ1 extrem de important pentru țările care caută să atragă mana‑ geri din mediul corporatist și angajați talentați – cei care în mod tipic sunt consumatori avizi de cultură și entertainment2 –, precum și turiști atrași de cultură. „Europa de Est reprezintă deja o atracție pentru turismul cultural [...], iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festiva‑ lurilor de muzică și de film. Cap de afiș în acest sens este, cu siguranță, Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediția din 2013 a atras peste 20 000 de turiști străini timp de trei săptămâni în București. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al șederii acestor turiști în capi‑ tală este semnificativ. Dar Bucureștiul nu este singurul oraș din România care poate concura pe piața turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică Sunwaves, care se desfășoară de două ori pe an în Mamaia și care are deja o tradiție de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblema‑ tice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle și Untold – atrag la rândul lor anual mii de turiști străini [...]”, comentează Elena Badea, director de marketing la compania de audit financiar. „Proiectele culturale sunt motoare ale regenerării urbane. Bilbao, aflat în Țara Bascilor din Spania, este acum un model de regenerare urbană stimulată prin cultură, datorită Muzeului Guggenheim. Într-o regiune lovită de o rată enormă a șomajului în anii 1990 (în jur de 25%), planul de revitalizare, în valoare de 700 milioane USD, a crescut atractivitatea orașului, a stabilizat un număr de 4400 de locuri de muncă deja existente în oraș și a generat peste 1000 de locuri de muncă noi cu program complet.

Numărul de turiști de la lansarea oficială a muzeului încoace a crescut de opt ori. [...] Construirea unui muzeu oferă adesea oportunități de angajare în proiecte de dezvoltare urbană mari și de dezvoltare a unui nou «brand al orașului» în jurul industriilor creative și culturale. Astfel de proiecte emblematice cresc atractivitatea unui oraș pentru turiști, potențiale talente și profesioniști cu grad ridicat de competențe”, spune Elena Badea.

(Studiu: Turismul cultural poate îmbogăți orașele mari din România, https://www.wall-street.ro) 1 2

activ (s. n.) – (în text) resursă care poate să genereze beneficii economice viitoare. entertainment – (cuvânt în limba engleză) divertisment, distracție.

Activități 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, importanța turismului cultural pentru dezvoltarea unui oraș.

2. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care orașul Bilbao este un model pentru turismul cultural.

3. Explică, în minimum 50 de cuvinte, beneficiile pe care le poate aduce construirea unui muzeu, valorificând informațiile din textul dat.

134

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Dincolo de text

Târg de turism – Proiect de grup, transdiciplinar – A I storie, Evul Mediu românesc, clasa a VIII-a; Cetăți medievale, Biserica episcopală de la Curtea de Argeş B Geografie, Activitățile economice, clasa a VIII-a, Turismul – potențial şi valorificare economică

1 ORGANIZAREA

3 PREZENTAREA

Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Alegeți-vă o clădire reprezentativă pentru patrimoniul național (cetate, castel, palat, casă memorială, locaș de cult etc.) pe care să o promovați.

Imaginați-vă că sunteți la un târg internațional de turism, unde ­reprezentați România.

Fiecare echipă va prezenta în fața clasei, în 10-15 minute, broșura realizată.

DEZBATEREA

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ

L a sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la valorile naționale și la necesitatea promo‑ vării lor.

Alcătuiți o schemă care să conțină

ideile importante ce au rezultat în urma discuției.

Documentați-vă și alcătuiți împre‑ ună o broșură turistică în care: să oferiți informații despre clădi‑ rea aleasă, răspunzând la între‑ bările: Unde se află?; Când a fost construită?; Cui a aparținut?; Cu ce scop a fost construită?; Cum arată în exterior/în interior? să argumentați importanța vizi‑ tării clădirii respective.

5 EVALUAREA Recomandări Faceți apel la mai multe tipuri de argumente pentru a fi convingători.

Integrați elemente vizuale (desene, imagini, diagrame, tabele) în textul scris de voi.

La sfârșitul activității, completează pe caiet următoarele enunțuri: Cea mai interesantă prezentare a fost … , deoarece … . În urma discuției, sunt de acord cu următoarea opinie … .

135

RECAPITULARE 40 p

Subiectul I

Citește următorul text: Sunet de trâmbițe vesti sosirea lui vodă. O seamă de călăreți deschiseră drum prin mulțime.

La spatele lor, pe cai neastâmpărați ce jucau în loc, își făcură apariția boierii Roman Herescu și Manea, amândoi cavaleri ai Ordinului Basarab. Platoșele sclipeau în bătaia soarelui ca niște oglinzi.

Puțin mai în urmă, o parte dintre spectatori zăriră coroana de aur în cinci colțuri a domnului țării.

Alături de vodă, tânăra doamnă Mara, înaltă, suplă, în rochie albă tivită cu fir de aur, iar în stânga lor, Staicu și Margareta. [...] Nici oaspeții nu lipseau. Veniseră acolo vornicul Drăgoi, Burlă și Stanciu, toți trei consilieri supremi ai domnului Moldovei, Pietro Embrone, consul genovez la Chilia, trimiși din Transil‑ vania, Serbia, Vidin, Tîrnovo, Croația și cavaleri ai regelui Poloniei, Vladislav Iagello. Întreaga mișcare încremeni când crainicul anunță cu voce puternică: — Măria-Sa Mircea, mare voievod și domn singur stăpânitor a toată Țara Românească.

Aflat nu departe de vodă, consulul Pietro Embrone îi șopti secretarului său: — Mircea e vesel. Râde și discută fără griji.

— Ca la orice turnir, încuviință secretarul.

— Santa Madona! exclamă Pietro. Războiul bate la ușă. Să fie oare domnul Țării Românești un naiv?

— Mă îndoiesc, șopti secretarul. Cred mai degrabă că acest turnir ascunde o frumoasă manevră.

Iată un prilej de a aduna o groază de oameni fără a bate la ochi. Tare îmi vine a crede că trimișii polo‑ nilor au venit nu de dragul întrecerilor, ci ca soli.

(Ioan Dan, Cavalerii ordinului Basarab) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Indică, prin două enunțuri, polisemia cuvântului voce.

3. Selectează, din text, o imagine vizuală și una auditivă.

4. Transcrie enunțul în care doamna Mara este caracterizată în mod direct.

5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

6. Precizează, într-un enunț, subiectul discuției dintre Pietro Embrone și secretarul său.

B. Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să compari textul dat cu textul studiat, Umbra lui Mircea. La Cozia, de Grigore Alexandrescu, sub aspectul conținutului și al structurii. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi două asemănări și două diferențe între cele două texte;

să prezinți detaliat asemănările și diferențele identificate, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

136

4p 4p 4p 4p 4p 4p

16 p

Subiectul al II-lea

36 p

Citește următorul text: S-a dat o bătălie pe viață şi pe moarte duminică seara, în Oradea, pentru cucerirea cetății din oraş. Peste 200 de bărbați costumați în soldați au recreat în fața a mii de spectatori luptele sângeroase duse pentru apărarea Cetății Oradea în fața barbarilor.

Scenariul a fost spectaculos şi i-a încântat pe cei prezenți la fes‑ tivalul medieval organizat în oraşul de pe Crişul Repede. Au apla‑ udat cu toții pres­tația actorilor, dar şi rezultatul luptei, încheiată cu victoria celor mai curajoşi.

Impresionanta bătălie pentru fortăreața orădeană a fost prece‑ dată de un turnir la fel de spectaculos. Mai mulți luptători şi-au încrucişat săbiile în centrul oraşului, în fața a sute de curioşi. Chiar dacă au folosit replici ale armelor de odinioară, cavalerii s-au luptat cu încrâncenare, iar loviturile au fost cât se poate de reale.

(Festivalul Medieval din Oradea, Turniruri şi bătălii pentru cetate, https://www.digi24.ro) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: orașul în care este organizat turnirul; numărul persoanelor care s-au costumat în soldați pentru a recrea bătălia.

2. Scrie numele site-ului și titlul articolului din care este extras fragmentul.

3. Menționează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

4. Transcrie enunțul pe caiet și subliniază circumstanțialul de loc: S-a dat o bătălie pe viață şi pe moarte duminică seara, în Oradea, pentru cucerirea cetății din oraş.

5. Transcrie circumstanțiala din fraza următoare și precizează felul ei: Chiar dacă au folosit replici ale armelor de odinioară, cavalerii s-au luptat cu încrâncenare [...].

6. Construiește un enunț alcătuit din două propoziții în care să existe o circumstanțială finală, introdusă prin conjuncția să.

B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia în legătură cu organizarea unui festival medieval în localitatea în care înveți. În compunerea ta, trebuie: să-ți exprimi punctul de vedere;

să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

4p 4p 4p 4p 4p 4p 12 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme‑ lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

137

EVALUARE Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Exemplar foarte rar, mai masiv și mai feroce decât zmeii comuni. Odi‑ nioară răspândit din Carpați în Tibet, supraviețuiește azi doar în câteva grădini zoologice americane. Are un craniu masiv, din cristal deosebit de limpede și de dur, pentru care a fost vânat din cele mai vechi tim‑ puri. Mărgica de după măseaua de minte este și ea foarte râvnită datorită puterii sale de a concentra gândirea. Purtată-ntre sprâncene se crede că asigură succesul la orice examen.

(Mircea Cărtărescu, Zmeul Zmeilor, Enciclopedia zmeilor) 1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

6p 2. Alege varianta corectă.

Enunțul: Are un craniu masiv, din cristal deosebit de limpede și de dur, pentru care a fost vânat din cele mai vechi timpuri. conține/nu conține o circumstanțială finală.

6p 3. Completează enunțurile pentru a forma circumstanțialele indicate între paranteze.

6p a) Zmeul vine … [circumstanțială de timp]; b) Zmeul locuiește … [circumstanțială de loc].

4. Precizează prin ce element de relație este introdusă circumstanțiala de cauză din enunțul: Făt-Frumos l-a biruit pe zmeu deoarece era mai puternic.

6p 5. Menționează un indice temporal și unul spațial din textul dat.

6p 6. Precizează motivul pentru care Zmeul Zmeilor este vânat.

10 p 7. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația enunțului: Exemplar foarte rar, mai masiv și mai feroce decât zmeii comuni. 10 p

40 p

Subiectul al II-lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să compari modul în care este prezentat Zmeul Zmeilor în textul dat și în imaginea de mai sus. În compunerea ta, trebuie: să precizezi două asemănări și două diferențe; 6p

să prezinți detaliat două trăsături ale Zmeului Zmeilor, valorificând textul dat și imaginea; 6 p

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

138

UNITATEA

5

MODELE ȘI ANTIMODELE Conținuturi din programa școlară Comunicare orală Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv Lectură Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (hiperbola, aliterația, antiteza), interpretări multiple Redactare Alte aspecte: redactare de mână – redactare computerizată Elemente de construcție a comunicării Scrierea şi pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului (conversiunea) Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturi lexicale Elemente de interculturalitate Modele comportamentale în textele literaturii universale

139

COMUNICARE ORALĂ

COMUNICAREA NONVERBALĂ ȘI PARAVERBALĂ Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. Ce înseamnă pentru tine comunicarea eficientă?

2. Crezi că ești un bun comunicator? Indică două motive care te recomandă/nu te recomandă a fi un bun comunicator.

3. Crezi că este importantă comunicarea nonverbală atunci când vorbești în public? Dar cea paraverbală?

Lucrează în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 207–208 un fragment din emisiunea TV, Profesioniștii, realizată de Eugenia Vodă, avându-l ca invitat pe actorul George Mihăiță. Celălalt mem‑ bru va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Pe baza textului ascultat, asociază ideea exprimată cu persoana care vorbește, prezentatoarea sau invitatul: a) Asta le lipsea românilor: Ziua Adolescentului? b) Avem momente când suntem singuri. c) Ai scris cartea Dramele adolescenților. d) Drama cea mai mare este lipsa de comunicare.

2. Notează pe caiet emoția/starea pe care fiecare interlocutor din textul ascultat ți-o transmite.

3. Completează enunțurile cu aprecierile tale referitoare la comunicarea paraverbală a interlocutorilor. a) Comunicarea paraverbală a prezentatoarei … . b) Comunicarea paraverbală a invitatului indică … .

4. Comentează oral următoarea afirmație din textul ascultat: Noi, la diverse vârste, suntem singuri, avem momente când suntem singuri. Unii găsim un umăr pe care să ne aplecăm, alții nu.

5. Urmărește primele două minute din emisiune accesând linkul http://www.eugeniavoda.ro/ro/ emisiuni/arte/george-mihaita, care corespund textului pe care l-ai ascultat.

Notează pe caiet observațiile tale referitoare la comunicarea nonverbală a celor doi participanți la dialog.

Amintește-ți!

Comunicarea nonverbală este realizată prin gesturi, prin mimică, prin poziția corpului etc.

Comunicarea paraverbală este realizată prin tonul vocii, prin ritmul vorbirii etc.

140

COMUNICARE ORALĂ

Activități 1. Citește următorul articol: Care sunt principalele comportamente de risc care îi pot afecta pe elevii de gimnaziu, care sunt consecințele lor fizice și emoționale și cum se poate ajunge la abandon școlar? Am încercat să aflăm răs‑ punsurile împreună cu elevii școlilor partenere în proiectul „Educație prin dezbateri în județul Argeș”.

Consumul de substanțe, inclusiv alcool și tutun, anturajul periculos sau nevoia de a fi accep‑ tat și validat de așa-zișii „prieteni” sunt printre comportamentele de risc despre care tinerii de gimnaziu cred că ar putea avea consecințe nedorite și ar putea conduce la abandon școlar.

La acestea se adaugă lipsa de informare și de comunicare cu cei din jur. La finalul întâlnirii, elevii au gândit propria campanie de prevenire a comportamentelor de risc.

Proiectul „Educație prin dezbateri în județul Argeș” este implementat de Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație și are două componente principale: una de prevenire, în care tinerii discută împreună cu formatorii, dar și o a doua componentă în care elevii participă la un concurs de dezbateri.

(Despre comportamente de risc...

Recomandări cu elevii de gimnaziu, Pentru a fi convingător, trebuie să acorzi https://da-dar.ro) atenție comunicării: 2. Argumentează importanța proiectului verbale: folosește diverse tipuri de argu‑ Educație prin dezbateri pentru elevii de mente, formulează exemple ­pertinente; gimnaziu incluși în proiect. nonverbale: menține contactul vizual cu 3. Răspunde oral la întrebarea de la înce­ cei cărora li te adresezi, stai drept, evită putul textului, identificând comporta­ să îți ții mâinile la spate sau să gesticu‑ mentele de risc care pot să îi afecteze lezi inutil; pe cei de vârsta ta. paraverbale: vorbește clar, suficient de 4. Alcătuiește o prezentare prin care să-i tare încât să fii auzit, accentuând cuvin‑ convingi pe colegi să inițieze în școala tele-cheie din discursul tău, astfel încât în care înveți un proiect asemănător ele să fie reținute de public. celui din județul Argeș.

Evaluare La sfârșitul prezentării, colegii vor completa următorul chestionar:

Comunicarea verbală a reușit să convingă publicul.

Comunicarea nonverbală a avut un efect persuasiv.

Comunicarea paraverbală a fost adecvată mesajului transmis.

141

DA NU DA NU DA NU

LECTURĂ

LIMBAJUL FIGURAT (actualizare) Pentru început Exprimă-ți opinia!

1. În comunicarea cu prietenii, folosești, în general, cuvinte cu sens propriu sau cu sens figurat?

2. Ce elemente de limbaj figurat (figuri de stil) ai învățat?

Descoperă!

1. Citește următoarele versuri: A Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume, Triumfător în lupte, un nume de Traian! [...]

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viața-n libertate, ori moarte!” strigă toți.

(Andrei Mureșanu, Deșteaptă-te române!)

B Pe când era el tânăr, lumea-i părea îngustă Pentru bine, și largă, prea largă pentru rău! [...]

Deci îi plăcea să-nfrunte cu dalba-i vitejie Pe cei care prin lume purtau bici de urgie, Și mult iubea când țara striga: La luptă, Dane! [...]

Atunci a lui mânie ca trăsnetul era, În patru mari hotare tuna și fulgera, Iar țara dormea-n pace pe timpii cei mai răi Cât Dan veghea-n picioare la căpătâiul ei.

(Vasile Alecsandri, Dan, căpitan de plai)

2. Transcrie două figuri de stil diferite din textul A , precizând felul lor.

3. Notează pe caiet personalitățile istorice menționate în textul A .

4. Transcrie două figuri de stil diferite din textul B , precizând felul lor.

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versurilor, din textul B : Pe când era el tânăr, lumea-i părea îngustă/Pentru bine, și largă, prea largă pentru rău!

6. Compară cele două texte, din punctul de vedere al conținutului și al structurii.

7. Alege varianta corectă. a) Personificarea presupune/nu presupune atribuirea de însușiri umane lucrurilor, obiectelor. b) Epitetul reprezintă/nu reprezintă atribuirea unor însușiri deosebite unor lucruri, obiecte. c) Enumerația constă/nu constă în repetarea unui cuvânt. d) Metafora reprezintă/nu reprezintă trecerea de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens.

142

LECTURĂ

Imn lui Ștefan cel Mare La poalele Carpaților, Sub vechiul tău mormânt, Dormi, erou al românilor, O! Ștefan, erou sfânt!

Ca sentinele falnice Carpații te păzesc Și de sublima-ți glorie Cu secolii șoptesc.

de Vasile Alecsandri cântat la serbarea junimii academice dată în memoria acestui domn la mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871

Când tremurau popoarele Sub aprigii păgâni, Tu le-apărai cu brațele Vitejilor români.

Cu drag privindu-ți patria Și moartea cu dispreț, Măreț în sânul luptelor, Și-n pace-ai fost măreț. În cer apune soarele Stingând razele lui, Dar într-a noastre suflete În veci tu nu apui!

Prin negura trecutului, O! soare-nvingător.

Lumini cu raze splendide, Prezent și viitor. În timpul vitejiilor, Cuprins de-un sacru dor, Visai unirea Daciei Cu-o turmă ș-un păstor; O! mare umbră-eroică, Privește visul tău: Uniți suntem în cugete, Uniți în Dumnezeu. În poalele Carpaților, La vechiul tău mormânt, Toți în genunchi, o! Ștefane, Depunem jurământ: „Un gând s-avem în numele Românului popor, Aprinși de-amorul gloriei Ș-al patriei amor!”

Cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la construirea mănăsti‑ rii Putna, la 15/27 august 1871, s-a organizat la Putna o amplă serbare națională. Pentru acest eveniment cultural, poetul Vasile Alecsandri a scris Imn lui Ștefan cel Mare.

143

LECTURĂ

Activități 1. Transcrie două cuvinte cu sens figurat din text.

2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele versuri:

a) Și de sublima-ți glorie/Cu secolii șoptesc.

b) Dar într-a noastre suflete/În veci tu nu apui!

3. Indică, din text, două cuvinte/structuri care se referă la cadrul spațial.

4. Transcrie două secvențe/structuri care marchează adresarea directă.

5. Menționează rolul adresărilor directe din text.

6. Precizează cazul substantivului subliniat în secvența: O! Ștefan, erou sfânt!

7.

Menționează rolul verbelor la timpul prezent din textul citat.

8. Precizează tema textului citat.

9. Identifică patru cuvinte-cheie pentru tema aleasă.

10. Completează pe caiet schema de mai jos … epitet cu câte un exemplu din textul citat: … repetiție Imn lui Ștefan cel Mare, … metaforă f iguri de stil de Vasile Alecsandri personificare … … comparație 11. Alege varianta corectă.

Textul dat reprezintă/nu reprezintă un elogiu adus unei personalități istorice.

12. Transcrie pe caiet versurile din poezie care ilustrează ideile poetice de mai jos:

a) Vitejia și spiritul de sacrificiu îl caracterizează pe domnitor. b) Ștefan cel Mare reprezintă o legătură între trecutul, prezentul și viitorul românilor. c) Domnitorul este un simbol al libertății și al unității naționale, pe care a prevăzut-o.

d) Textul evidențiază relația dintre Ștefan cel Mare și elemente ale cadrului natural.

Evaluare 1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația ultimei strofe a poeziei, evidențiind relația din‑ tre ideea poetică și mijloacele artistice.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului liric; să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

144

LECTURĂ

Dincolo de text

Modele de comportament – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Alegeți-vă poetul preferat și selectați o poezie din creația acestuia, care să ilustreze un model de comportament.

Exemple: – Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare; – Vasile Alecsandri, Dan, căpitan de plai; – Mihai Eminescu, Scrisoarea III. 2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați-vă și alcătuiți împreună: – o prezentare succintă a activității literare a poetului, folosind noile tehnologii; – o descriere succintă a modelului de comportament prezent în text, evidențiind o valoare umană: curajul, onestitatea, patriotismul, cinstea etc.

– desene, afișe, pliante, machete care să ilustreze textul ales.

Recomandare Folosește noile tehnologii în elaborarea materialelor.

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va prezenta în fața clasei, în 10-15 minute: activitatea literară a poetului; des­ crierea modelului de comportament ales, elementele vizuale care însoțesc prezentarea.

DEZBATEREA Pornind de la prezentările voastre, organizați o dezbatere referitoare la modele de comportament. Comparați modelele din textele alese de voi cu cele alese de colegii voștri, identificând o asemănare și o diferență.

5 AUTOEVALUAREA La sfârșitul activității, completează pe caiet următoarele enunțuri: Cea mai interesantă prezentare a fost … , deoarece … .

145

LECTURĂ

HIPERBOLA, ALITERAȚIA, ANTITEZA Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele versuri: A Călăreții umplu câmpul şi roiesc după un semn Şi în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn [...] Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni, Orizontu-ntunecându-l, vin săgeți de pretutindeni, Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie...

Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III) B Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier Și zalele-i zuruie crunte, Gigantică poart-o cupolă pe frunte, Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, Iar barda din stânga-i ajunge la cer, Și vodă-i un munte.

(George Coșbuc, Pașa Hassan)

C Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă-s toate Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate.

(Mihai Eminescu, Glossă)

2. Identifică, în versul subliniat din textul A , sunetele care se repetă.

3. Comentează oral modul în care este caracterizat domnitorul Mihai Viteazul, în textul B .

4. Alege varianta corectă.

Cuvintele vechi și nouă din textul C se află/nu se află într-o relație de opoziție.

Reține!

Hiperbola este o figură de stil prin care se exagerează intenționat, prin mărire sau prin micșo‑ rare, însușirile unui personaj sau ale unui obiect pentru a impresiona cititorul. De exemplu, exagerarea vitejiei unui erou sau, dimpotrivă, diminuarea calităților sale.

Antiteza este o figură de stil care constă într-o asociere de termeni cu sens opus, de exemplu, lumină și întuneric, personajul pozitiv și personajul negativ, cu scopul de a se evidenția reciproc.

Aliterația este o figură de stil care constă în repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete pentru a spori muzicalitatea textului. De exemplu, Prin vulturi vântul viu vuia,/Vrun prinț mai tânăr când trecea. (George Coșbuc, Nunta Zamfirei).

146

LECTURĂ

Colierul de Doina Ruști

Într-o seară de aprilie, din acele vremuri vechi, ne-am pomenit cu el în casă. Îl văd și-acum – purta un fes galben, înfășurat pe margini cu o pânză uzată și, pentru că era frig, o parte a ei, răsucită ca un colac, îi trecea pe sub bărbie, în loc de șal.

— Să ai viață lungă, mătușică Emine, a salu‑ tat-o el pe mama, cu o politețe care vădea din capul locului că venise cu o treabă însemnată.

— Mâine-dimineață plec spre Istanbul.

O privea pe mama cu implorare, iar noi știam, ca tot orașul, că se făcuseră recrutări pentru cor‑ pul de ieniceri. Odată trecut pe listă nu mai era nimic de făcut, pleca la război, de unde nu se mai întorcea nimeni. Dar mama avea întotdeauna cuvinte bune pentru oamenii triști.

— Dragă Sinan, i-a spus ea, nici nu se putea ceva mai bun pentru tine! Mâine îți va fi greu și încă un timp după aceea, dar în scurtă vreme o să înveți arta armelor. Vei ajunge un războinic temut și comandant de oști, iar pe unde vei trece oame‑ nii vor îngenunchea în fața ta. Vei fi respectat și, te asigur, ai să ajungi ostaș cu rang înalt! Și mare vizir!

Nu știu de unde-i veneau cuvintele, dar avea o putere de convingere, încât nu doar Sinan

rămăsese cu gura căscată, ci chiar și eu, care-o cunoșteam foarte bine.

— Mare prorocitoare a Dibër-ului1, a spus el după un timp, crezi tu că voi trăi atât de mult, încât să mai apuc o astfel de glorie?

— Absolut, dragul meu! Gândește-te ce s-ar fi ales de tine, sărac și biet orfan! Decât cerșetor printre albanezii noștri zgârciți, mai bine soldat în armata Imperiului!

— Sinan o privea cu niște ochi, pe atunci, neatinși de patimi ori de dorințe câinoase. Avea 12 ani și se temea să-și părăsească orașul natal.

— Și uite, ca să mă crezi, i-a spus mama, îți dau aceste semințe, în care se află toată viața ta viitoare!

Erau câteva mărgele de os, înșirate pe un șnur de mătase, pe care Sinan le-a luat cu vădită emoție.

— Cât timp le vei purta, vei fi invincibil! Ai încre‑ dere, dragul meu, te așteaptă o viață fără pereche!

Nu l-am mai văzut multă vreme, dar după ani au început să curgă veștile spre Dibër-ul nostru: Sinan a ajuns căpitan! Sinan i-a tăiat pe pirați! Sinan conducea oștile spre ținuturi necu‑ noscute, luând capetele celor care nu știau să prețuiască strălucirea Imperiului. Osmalâii2 cucereau lumea, iar în orice victorie era ameste‑ cat și Sinan, general, strateg și în cele din urmă vizir, cum prezisese mama. Nu era nimeni în tot imperiul care să nu fi auzit de faptele lui. Acel mic băiat cu fes galben dispăruse demult, fiind acum un bărbat temut, cunoscut sub numele de Koca Sinan Pașa, ceea ce în turcește înseamnă Sinan cel Mare. Mama avusese dreptate, iar coli‑ erul chiar era fermecat.

Când am ajuns și eu sangeac3, l-am revăzut în sfârșit pe Sinan. Înfipt într-o șa aurită, călărea

Dibër – oraș albanez, în care s-a născut Sinan Pașa. osmalâu (s. m.) – (forma corectă: osmanlâu) turc.

3 sangeac (s. m.) – (cuvânt învechit) steag turcesc, (în context) putătorul steagului.

1 2

147

LECTURĂ un armăsar, care, fără să exagerez, era cel mai mare din câți au trecut pe străzile Istanbulului, un exemplar rar, adus din Bagdad. Unii susțineau că printre multe virtuți, ar fi și vorbit uneori. Din locul meu, pe când fluturam steagul, în lumina de vară, l-am văzut, în tot cazul, ca pe un cal cu însușiri omenești. Iar despre vizir – ce să vă spun!

Era pe măsura calului său, un bărbat impunător, din ai cărui ochi păreau să zboare sute de vulturi.

Privindu-l pe sub faldurile verzi ale steagului, am rămas înmărmurit de uimire: la gâtul lui, pe lângă multe podoabe, care îl făceau maiestuos, se afla și acel colier, primit de la mama!

L-am însoțit în multe războaie, iar după ce a auzit de unde eram, m-a luat în garda lui per‑ sonală. În serile luminoase, cum numai pe malul Bosforului poți să vezi, mă chema în cerdac, ca să-i povestesc despre scumpul nostru Dibër și despre copilărie, care acum ni se părea fericită. Într-o vară am pornit spre Valahia, pe care în anul acela se vorbea că sultanul o voia pașalâc, chiar dacă era ceva drum pân-acolo și nu vedeam cine ar fi vrut să locuiască acolo. Ghiaurii își cam luaseră nasul la purtare, așa că fusese trimis însuși Sinan Pașa, cu oamenii lui.

Era cald, iar carele se târau pe un drum mlăștinos, prin valea Neajlovului. Eu mergeam în față și țin minte că muștele bâzâiau. Iar pe drumul acesta, pustiu și îngust, nu se vedea nimeni. Era doar stuf, iar din când în când îmi ajungea în plămân un damf4 de mocirlă. Apoi a-nceput să tremure pământul sub noi și-am văzut cum veneau din față capete negre, încor‑ norate. O voce alarmată a strigat: siyah mandalar!5 Bivoli negri! Deși eram în pericol, primul meu gând a fost că vorbise calul lui Sinan. Atât mi-a trecut prin minte, iar un moment mai târ‑ ziu, zăceam în mocirlă. Pe lângă noi au trecut sute de bivoli, iar suflul acestei cirezi speriate ne-a aruncat de pe cai. Mai întâi am căzut eu, 4 5

damf (s. n.) – miros dezagreabil. siyah mandalar – (cuvinte în limba turcă) bivoli negri.

148

apoi l-am văzut pe marele Sinan, alunecând cu un salt, destul de artistic. În jurul său, se risi‑ peau mărgelele fermecate. M-am repezit să-l ridic, dar el căuta cu mâinile prin nămol. În jur se auzeau arme, iar din păpuriș se zăreau ochii dușmanilor.

— Lasă-le, Sinan, a zis din nou calul sau, în sfârșit, vocea al cărei stăpân nu-l vedeam. În jur se mișcau ienicerii, se auzeau iataganele.

Sinan a-ncălecat, în cele din urmă, dar colierul, care îi purtase noroc atâta timp, a rămas în mâlul Neajlovului. În mod providențial, în primăvară, Sinan, marele vizir, s-a stins din viață. Poate că mama chiar îi dăduse niște mărgele vrăjite sau poate că doar încrederea lui în acele mărgele îl ținuse pe val.

Fără ele poate c-ar fi murit demult, încă din pri‑ mele bătălii, dar așa, știindu-se protejat, se arun‑ case în luptă, ca și cum ar fi fost invincibil. Une‑ ori credința în puterile noastre e mai importantă decât toate celelalte însușiri la un loc.

Ceea ce este însă interesant, vine abia acum.

Prin Istanbul s-a răspândit zvonul că pe Sinan l-ar fi salvat calul, din care motiv a și fost furat, dis‑ părând fără urmă. Marele vizir n-a lăsat urmași, ci doar legenda calului fermecat, despre care s-a povestit multă vreme, încât astăzi a ajuns mai vestită decât faptele marelui Sinan Pașa. În schimb, ghiaurii, care l-au văzut pe Sinan prăvălindu-se în mocirlă, au rămas cu impresia că și-a pierdut dinții! Zărise cineva mărgelele risipin‑ du-se, iar vorba s-a dus. În cronicile valahe scrie și astăzi că, la Călugăreni, lui Sinan Pașa i-au sărit dinții de frică.

Până la urmă nu faptele unui om sunt impor‑ tante, ci poveștile care rămân după el, legate cu un fir de mătase de credințele contemporanilor săi.

Doina Ruști (n. 1957) este o scriitoare contem‑ porană, care a obținut diverse premii literare pentru scrierile ei. Colierul este un text inedit.

LECTURĂ

Activități 1. Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: (treabă) însemnată, virtuți.

2. Transcrie din text două expresii/locuțiuni, precizând sensul lor.

3. Identifică, în text, un indice spațial și unul temporal.

4. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) Sinan era un copil sărac și orfan.

A F b) Mătușa Emine îl îndeamnă să nu plece în armată. A F c) Sinan a primit un colier de la mătușa Emine.

A F d) Sinan a avut mai mulți urmași.

A F 5. Alege varianta corectă. a) În textul dat există/nu există aliterații. b) Secvența un bărbat impunător, din ai cărui ochi păreau să zboare sute de vulturi conține/nu conține o hiperbolă. c) Între modul de comportament al lui Sinan, copilul, și modul de comportament al lui Sinan, adultul, există/nu există o antiteză.

6. Documentează-te în legătură cu Sinan Pașa (pe internet, în cărțile de istorie etc.). Notează informațiile pe care le consideri importante.

7. Comentează, în 100-150 de cuvinte, următorul enunț din textul dat: Până la urmă nu faptele unui om sunt importante, ci poveștile care rămân după el, legate cu un fir de mătase de credințele contemporanilor săi.

8. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului textului.

Evaluare 1. Scrie un text în care să-ți exprimi opinia în legătură cu afirmația mătușii Emine: Cât timp le vei purta, vei fi invincibil!

2. Redactează un text, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia în legătură cu importanța încrederii în sine pentru reușita în viață. În compunerea ta, trebuie: să formulezi în mod clar un punct de vedere; să îți susții opinia cu exemple relevante, valorificând experiența ta de viață și/sau culturală; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

149

LECTURĂ

Dincolo de text

Personalități, modele – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de colegul/colega de bancă.

Pentru desfășurarea activității aveți nevoie de un zar și de doi pioni de culori diferite.

Poziționați pionii la START, pe tabla de joc de la pagina următoare.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Fiecare jucător aruncă, pe rând, cu zarul o singură dată și înaintează cu pionul de la START cu atâtea căsuțe câte puncte i-au ieșit la zar.

Cine nu reușește să rezolve cerința impusă de căsuța în care a ajuns, așteaptă un joc.

Jucătorul care ajunge primul la castel este socotit câștigător.

3 DEZBATEREA La sfârșitul activității, pornind de la rezolvarea cerințelor jocului, organizați o dezbatere referitoare la calitățile pe care trebuie să le aibă un model demn de urmat.

Discutați despre rolul unor personalități care: – s-au remarcat în plan social, prin acțiunile lor caritabile sau civice (de exemplu: Maica Tereza, prințesa Diana, Martin Luther King, Lech Wałęsa, Elie Wiesel etc.); – au contribuit la dezvoltarea științei (de exemplu: Marie Curie, Albert Einstein, Henri Coandă) și a tehnologiei (Bill Gates, Steve Jobs, Elon Musk etc.).

AUTOEVALUAREA

La sfârșitul dezbaterii, vei completa următoarele enunțuri.

Personalitatea despre care am vorbit/aș fi vrut să vorbesc este … , deoarece În opinia mea, tinerii au/nu au nevoie de un model în viață pentru că … .

Sunt de acord cu următoarea opinie exprimată în timpul dezbaterii … .

Nu sunt de acord cu cel/cea care a susținut … , având în vedere că … .

150

… .

LECTURĂ

INSTRUCȚIUNILE JOCULUI 3. Îți dai seama că ți-ai uitat acasă merindele, te întorci la START. 5. Pentru a trece podul trebuie să rezolvi cerința: Prezintă, în 3-5 enunțuri, activitatea unei personalități a culturii române, care te-a impresionat în mod deosebit.

9. Rămâi un joc ca să admiri frumusețea peisajului.

11. Pentru a-ți urma drumul, răspunde la următoarea întrebare: La ce eveniment istoric se referă sfârșitul textului Colierul de Doina Ruști?

19. Alcătuiește oral o narațiune în care personajul principal să fie calul lui Sinan Pașa (ai două minute de gândire pentru rezolvarea cerinței).

20. Pentru a merge mai departe trebuie să rezolvi cerința: Prezintă, în 3-5 enunțuri, activitatea unei personalități din domeniul științific, care te-a impresionat în mod deosebit.

25. Pentru a merge mai departe trebuie să rezolvi cerința: Prezintă, în 3-5 enunțuri, activitatea unei personalități din domeniul tehnologiei, care te-a impresionat în mod deosebit.

31. Alcătuiește oral o narațiune în care personajul principal să fie un tânăr care are un model în viață (ai două minute de gândire pentru rezol‑ varea cerinței).

32. Pentru a trece podul trebuie să rezolvi cerința: Numește trei opere literare care conțin referiri la persona­ lități istorice.

34. Îți dai seama că drumul este anevoios, stai un joc să te odihnești.

43. Ai greșit drumul, te întorci la căsuța 39.

45. Răspunde la întrebarea: Crezi că un tânăr ar trebui să aibă un model în viață?

46. Pentru a intra în castel, numește trei valori pe care le apreciezi la oamenii din jurul tău.

151

REDACTARE

REDACTAREA DE MÂNĂ.

REDACTAREA COMPUTERIZATĂ Descoperă!

1. Citește următoarele texte: A În anul 1593, Mihai Viteazul a reușit să cumpere tronul de la București cu suma de 400.000 de florini. O parte din sumă era împrumutată de la zarafii turci din Constantinopole, iar după ce noul domnitor a fost înscăunat, creditorii săi s-au mutat la Bucu‑ rești, ca să îl aibă sub ochi și să fie siguri că își recuperează banii. Însă Mihai Viteazul a aderat la Liga Sfântă, iar în 1594 a decis să scape deopotrivă de creditorii turci și de suzeranitatea sultanu‑ lui. El i-a adunat pe toți creditorii, sub cuvânt că le va plăti dato‑ riile. Apoi, a ordonat gărzilor sale să îi lichideze pe toți. Această acțiune echivala cu o declarație de război la adresa Imperiului Otoman, cu atât mai mult cu cât printre cei uciși se numărau și câțiva ieniceri, membri ai trupelor de elită ale sultanului.

(Bianca Pădurean, RFI România, Pagina de istorie, www.rfi.ro) B Mihai ViteaZul o obținut o serie de victorii împotriva otomanilor și a tătarilor care veniseră să atace

Țara Românească. În încercarea sa de a opri înaintarea turcilor conduși de Sinan Pașa spre București, Mihai ViteaZul i-a atacat pe otomani la Călugăreni în august 1595. Bătălia, evocată în textul literar „Pașa Hassan” scris de George Coșbuc, a cauZat pierderi importante în tabăra inamică, dar nu a putut opri avansarea armatei otomane.

Cu ajutorul sprijinului primit din Moldova și din Transilvania, Mihai ViteaZul reușește să învingă armata condusă de Sinan Pașa la Târgoviște și apoi la București în octombrie 1595.

2. Care parte a textului ți se pare mai dificil de citit: cea redactată de mână sau cea computerizată?

Motivează-ți răspunsul.

Exprimă-ți opinia!

1. Preferi redactarea de mână sau redactarea computerizată, atunci când îți scrii tema. Motivează-ți răspunsul.

2. De ce este importantă „redactarea” la un examen?

3. Care dintre următoarele competențe, dobândite în cadrul orelor de Informatică și TIC, din clasa a VII-a, ți se pare cea mai importantă? a) să editezi un text, folosind diverse editoare; b) să personalizezi un document, inserând tabele sau imagini; c) să redactezi un document pe o temă dată, ținând cont de regulile de tehnoredactare.

152

REDACTARE

Activități 1. Pornind de la imaginile de mai jos, argumentează avantajele/dezavantajele redactării de mână.

2. Alcătuiește un text explicativ, de 100-150 de cuvinte, referitor la Unirea din 1600, folosind redactarea de mână sau redactarea computerizată. Motivează-ți alegerea.

Recomandări Menționează sursele bibliografice pe care le-ai folosit în elaborarea textului explicativ, astfel: nume, prenume autor, titlu, ediția, editură/revistă, an de apariție, pagina (p.)/paginile (pp.): Djuvara, Neagu, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Ediția a IV-a revăzută, Editura Humanitas, 2002, pp. 114-115. (autor), titlu, website: Bianca Ioniță, DOCUMENTAR: 27 mai 1600 – ziua în care Mihai Viteazul a devenit voievodul tuturor românilor, http://www.rador.ro.

3. Realizează o prezentare, folosind o aplicație specifică, în care să incluzi cuvintele-cheie și sec‑ vențele importante din textul explicativ scris de tine.

Recomandări Verifică ortografia și punctuația textului de pe diapozitive.

Alege un font potrivit și o dimensiune potrivită a textului, care să permită citirea lui de la distanță.

Inserează imagini/diagrame/sunete/videoclipuri în prezentare.

Ultimul diapozitiv va conține bibliografia, redactată conform indicațiilor de mai sus.

Evaluare

Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre avantajele/dezavantajele utilizării calculatorului în realizarea unui proiect școlar. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să te raportezi la propria experiență relaționată cu redactarea computerizată; să folosești structura specifică acestui tip de text și conectorii adecvați; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

153

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

FONETICA (actualizare) Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Două eleve veneau spre laborator.

B La ora de ieri am avut doi invitați: un poet și un biolog.

C Mi-a promis că mă cheamă să îmi dea o felie de chec.

2. Ce grup de sunete conțin cuvintele subliniate în enunțul A ?

3. Care sunt vocalele alăturate, pronunțate în silabe diferite, în enunțul B ?

4. Câte litere și câte sunete au cuvintele subliniate în enunțul C ?

Amintește-ți!

Diftongul este grupul alcătuit dintr-o vocală și o semivocală aflate în aceeași silabă.

Triftongul este grupul alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aflate în aceeași silabă.

Hiatul este reprezentat de două vocale alăturate aflate în silabe diferite.

Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) pot nota unul sau două sunete în situații diferite.

Observă!

1. Cuvântul gheață are 6 litere și 4 sunete, deoarece în silaba în care apare grupul ghe, există vocala a. În schimb, cuvântul ghiocel are 7 litere și 6 sunete, deoarece în silabele în care apar grupurile: ghi și ce, i și e sunt vocale, iar h nu are valoarea unui sunet.

2. Unele reguli de despărțire în silabe au excepții.

Regula = când un grup de două consoane se află între vocale despărțirea se face între cele două consoane, de exemplu, fulger, ful-ger. Excepția = dacă în grupul de două consoane, prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este l sau r, atunci ambele consoane trec în silaba următoare: ca-blu.

Regula = când un grup de trei sau mai multe consoane se află între vocale, despărțirea se face între prima și a doua consoană. Excepția = în grupurile lpt, mpt, mpț, ncș, nct, ncț, ndv, rct, rtf, stm, despărțirea se face între a doua și a treia consoană. De exemplu, sculptură, sculp-tu-ră.

3. Litera x poate nota două sunete, [ ks ]: lexic și [ gz ]: examen.

4. Sunetul [ î ] poate fi redat prin literele î și â în situații diferite: începe, a urî, neînceput, românesc.

5. Unele cuvinte pot fi accentuate în două feluri. Ambele variante de accentuare pot fi admise ­profésor/profesór sau numai una, butélie (incorect: butelíe).

154

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică diftongii, triftongii și vocalele în hiat din fragmentele de mai jos. a) O privea pe mama cu implorare, iar noi știam, ca tot orașul, că se făcuseră recrutări pentru corpul de ieniceri. Odată trecut pe listă nu mai era nimic de făcut, plecai la război, de unde nu se mai întorcea nimeni. Dar mama avea întotdeauna cuvinte bune pentru oamenii triști.

(Doina Ruști, Colierul) b) Când tremurau popoarele/Sub aprigii păgâni,/Tu le-apărai cu brațele/Vitejilor români.

(Vasile Alecsandri, Imn lui Ștefan cel Mare) 2. Desparte în silabe cuvintele subliniate din fragmentele de mai jos. a) Orizontu-ntunecându-l, vin săgeți de pretutindeni,/Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie...

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III) b) Nu știu de unde-i veneau cuvintele, dar avea o putere de convingere, încât nu doar Sinan ­rămăsese cu gura căscată, ci chiar și eu, care-o cunoșteam foarte bine.

(Doina Ruști, Colierul) 3. Alege forma corectă din următoarele perechi: a) descalifica/dezcalifica; b) deszăpezi/dezăpezi; c) cheamă/chiamă; d) gheață/ghiață; e) sculptură/scluptură; f) preîntâmpina/preântâmpina.

4. Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte care se deosebesc prin accentuare: a) véselă/vesélă; b) acéle/acelé; c) háină/haínă.

5. Alege varianta corect despărțită în silabe. a) foș-net/fo-șnet; b) bo-re-al/bor-e-al; c) pro-prie-tar/pro-pri-e-tar.

6. Notează câte litere și câte sunete au următoarele cuvinte. a) ceață; b) geacă; c) ger; d) ghips; e) chipeș; f) gheață; g) cheag; h) chiar.

7. Accentuează următoarele cuvinte: a) antic; b) avarie; c) penurie; d) bolnav; e) mafie; f) sever.

Evaluare 1. Identifică diftongii și vocalele în hiat din textul de mai jos. În cer apune soarele/Stingând razele lui,/Dar într-a noastre suflete/În veci tu nu apui!

Prin negura trecutului,/O! soare-nvingător./Lumini cu raze splendide,/Prezent și viitor.

(Vasile Alecsandri, Imn lui Ștefan cel Mare) 2. Alege varianta corectă. În versul Cât Dan veghea-n picioare la căpătâiul ei, din Dan, căpian de plai, de Vasile Alecsandri, există/nu există un cuvânt ce conține un triftong.

155

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

SCRIEREA ȘI PRONUNȚAREA CUVINTELOR DE ORIGINE STRĂINĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Cartea lui despre William Shakespeare a ajuns bestseller.

B Jobul tău este să traduci opera Don Quijote în limba română.

2. Prin ce sunt diferite cuvintele subliniate față de celelalte cuvinte din enunț?

3. Cum se pronunță cuvintele subliniate? Citește enunțurile cu voce tare.

Reține!

Cuvintele de origine străină sunt supuse unor reguli de scriere și de pronunțare diferite față de cele din limba română.

De exemplu, din limba germană: Haendel/Händel [pronunțat: hendăl], din limba franceză: Racine [pronunțat: rasin], din limba engleză: Shakespeare [pronunțat: şeicspir] etc. În cazul cuvintelor care sunt scrise în limba de origine cu un alfabet diferit (arab, chirilic, grecesc etc.) se respectă normele internaționale.

De exemplu, din limba arabă: Marrakech [pronunțat: Marakeş].

Unele cuvinte de origine străină sunt scrise și sunt pronunțate în limba română ca în limba de origine.

De exemplu, din limba engleză: weekend [pronunțat: uichend], hobby [pronunțat: hobi], din limba franceză: à la grecque [pronunțat: alagrec] etc. În cazul substantivelor provenite din alte limbi, articolul hotărât și terminația de plural se atașează: – fără cratimă, dacă ultima literă a cuvântului respectiv se pronunță ca în limba română: jobul; – cu ajutorul cratimei, dacă nu există o concordanță între pronunțare și scriere sau dacă sfârșitul cuvântului este neobișnuit pentru limba română: show-ul, cowboy-i.

Unele nume de locuri străine cunoscute au două forme de scriere și de pronunțare: – forma din limba de origine: London [pronunțat: Landăn], Wien [pronunțat: Vin]; – forma de scriere și de pronunțare adaptată limbii române: Londra, Viena.

Unele nume proprii din limbile latină și greacă au două forme: – forma din limba de origine: Augustus, Rhodos; – forma de scriere și de pronunțare adaptată limbii române: August, Rodos. În unele cazuri, atât forma din limba de origine, cât și forma adaptată sunt acceptate.

De exemplu: derbi/derby, bodyguard/bodigard, rugbi/rugby [pronunțat: ragbi].

156

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Alege forma corectă a următoarelor cuvinte.

Recomandare a) stres/stress; b) bleo/bleu; Consultă Dicționarul ortografic, ortoepic c) design/disain; d) beibisiter/babysitter; și morfologic al limbii române (DOOM2). e) blues/bluz; f) discaunt/discount; g) lady/leidi; h) talk-show-ul/talk-showul.

2. Alege forma corectă. a) Am participat la derbyul/derby-ul de ieri. b) Staful/Stafful companiei are o întâlnire cu noi la ora 10. c) Am fost în vacanță la Nisa/Nice și mi-a plăcut foarte mult. d) În Franța, am vizitat Turnul Eiffel/Turnul Effel.

3. Pronunță corect următoarele substantive proprii: a) Racine; b) Molière; c) Charles Dickens; d) Chicago.

4. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre următoarele cuvinte: pizza, ice tea, western, jeep.

5. Transcrie varianta corectă de pronunțare: a) e-mail [pronunțat: imeil] / [pronunțat: imail]; b) marker [pronunțat: marcăr] / [pronunțat: marcher]; c) tester [pronunțat: tester] / [pronunțat: testăr]; d) camping [pronunțat: chemping] / [pronunțat: camping].

6. Scrie pe caiet cuvintele a căror pronunțare este reprodusă mai jos. a) … [pronunțat: stiuardesă]; b) … [pronunțat: linc]; c) … [pronunțat: rochăr].

7. Transcrie enunțurile, corectând greșelile. a) Acela e showul meu preferat. b) Acesta este trend-ul nou în moda din Europa.

8. Susține o prezentare orală a unui oraș, introducând intenționat cuvinte de origine străină, pronunțate greșit. Colegii tăi trebuie să sesizeze greșelile din prezentarea ta.

Evaluare 1. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o excursie, reală sau imaginară, în străinătate. În compunerea ta, trebuie: să prezinți detalii referitoare la itinerarul ales;

să folosești patru substantive proprii și patru substantive comune de origine străină;

să respecți cerința;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

2. Vrei să realizezi un chestionar pe care să-l aplici colegilor tăi, în clasă, pentru a afla care sunt cuvintele de origine străină care sunt dificil de scris și de pronunțat. Formulează cinci între‑ bări potrivite pentru acest chestionar, la care colegii tăi trebuie să răspundă cu DA sau NU. 157

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

VOCABULAR (actualizare) Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Am mers la florărie să cumpărăm un aranjament floral.

B Ne-am răzgândit și am ales un buchet frumos de trandafiri.

C La florărie am văzut un afiș despre floarea-de-colț, specie protejată de lege.

2. Cum s-au format cuvintele subliniate din enunțurile de mai sus?

Amintește-ți!

Derivarea este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului care constă în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor și al prefixelor de la un cuvânt de bază.

Sufixul este sunetul sau grupul de sunete care se adaugă la sfârșitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. De exemplu: școlar, muncitor, fetiță, pisicuță, floricică, românesc, bărbătește etc.

Prefixul este sunetul sau grupul de sunete care se așază la începutul rădăcinii pentru a forma cuvinte noi. De exemplu: a împacheta, a desprinde, a reciti, neatent etc.

Compunerea este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte; sensul cuvântului nou format este diferit de sensul cuvintelor din care s-a format.

Compunerea se poate realiza prin alăturare (de exemplu: Cluj-Napoca, câine-lup, despre etc.), prin subordonare (de exemplu: floare-de-colț, floarea-soarelui, bunăvoință etc.) sau prin abre­ viere (UE, UNESCO etc.)

Observă!

1. Derivarea se poate realiza atât cu sufixe, cât și cu prefixe. De exemplu, verbul a îngălbeni s-a for‑ mat prin derivare cu prefixul în- și cu sufixul -i de la cuvântul de bază galben.

2. Prefixul în- atașat unui cuvânt care începe cu n- determină dublarea consoanei în cuvântul deri‑ vat. De exemplu, a înnopta (prefixul în- + noapte + a).

3. Cuvintele derivate și cele compuse sunt formate prin procedee interne de îmbogățire a vocabu‑ larului. Ele nu trebuie confundate cu unele cuvinte, asemănătoare ca formă, care au fost împru‑ mutate din alte limbi. De exemplu, cuvântul floral provine din cuvântul francez, floral, nu a fost format în limba română prin derivare.

158

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Precizează modul în care s-au format cuvintele: a) bărbătește; b) câine-lup; c) cândva; d) cenușiu; e) tineret; f) învățăcel; g) nou-născut; h) floare-de-leac; i) român-francez.

2. Alcătuiește două enunțuri în care să folosești câte un cuvânt derivat, precizând cuvântul de bază de la care s-a format.

3. Construiește trei enunțuri care să conțină câte un cuvânt compus, precizând tipul compunerii.

4. Transcrie forma corectă a următoarelor cuvinte derivate și compuse: a) înotător/înnotător; b) înnoda/înoda; c) Curtea de Argeș/Curtea-de-Argeș; d) împacheta/înpacheta; e) (plantă) gura leului/gura-leului; f) Baia Mare/Baia-Mare.

5. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals). a) Sufixul este un grup de sunete așezat la finalul cuvântului de bază pentru a forma cuvinte noi.

A F b) Cuvintele compuse se scriu întotdeauna cu cratimă.

A F c) Cuvântul subliniat din enunțul: Bunica are hipertensiune. este compus.

A F d) Verbul a înnegri este derivat atât cu sufix, cât și cu prefix.

A F 6. Identifică trei cuvinte derivate din fragmentul de mai jos, precizând modul în care s-au format.

Vei ajunge un războinic temut și comandant de oști, iar pe unde vei trece oamenii vor îngenunchea în fața ta. Vei fi respectat și, te asigur, ai să ajungi ostaș cu rang înalt!

(Doina Ruști, Colierul) 7. Corectează greșelile din enunțurile de mai jos: a) Noi-născuții erau bine îngrijiți. b) Ei s-au înoit înainte de începerea anului școlar. c) Are mai mulți câini-lup în curte. d) Ei s-au dezpărțit înnainte de a ajunge la școală. e) Mi-au plăcut mult aurii ei cercei. f) La școală, am studiat timpul mai mult ca perfect. g) Vecinul meu este un om cum se cade. h) Bine înțeles că nu ne-a mai dat telefon ieri.

Evaluare 1. Alcătuiește o listă cu cinci greșeli frecvente care apar în ortografierea cuvintelor formate prin derivare sau prin compunere.

2. Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre importanța protejării naturii. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să folosești patru cuvinte formate prin derivare și patru cuvinte formate prin compunere; să folosești structura specifică acestui tip de text și conectorii adecvați; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

159

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CONVERSIUNEA Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A a) Copacul din grădină a înflorit. b) Copacul înflorit este acolo.

B a) Mihai îngrijește bine livada. b) Binele făcut se întoarce.

2. Ce parte de vorbire este cuvântul subliniat din enunțul A a)? Dar din enunțul A b)?

3. Ce parte de vorbire este cuvântul subliniat din enunțul B a)? Dar din enunțul B b)?

4. Procedeul prin care au fost obținute cuvintele subliniate din enunțurile A b) și B b) este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului? Motivează-ți răspunsul.

Reține!

Conversiunea este un procedeu intern de îmbogățire a vocabularului, care constă în formarea de cuvinte noi prin schimbarea valorii morfologice a unui cuvânt în funcție de context.

Se pot transforma: forme verbale nepersonale (participiu, gerunziu) în adjective: Cărțile citite de copii sunt ­dezbătute la oră.; Mâinile lui tremurânde m-au impresionat.; (participiu, supin) în substantive: Rănitul a fost externat.; Mersul pe jos face bine.; adjective în substantive (prin articulare): Reprezentantul elevilor este tânărul de acolo.;

adverbe în substantive (prin articulare): Binele trebuie răsplătit.; pronume în substantive (prin articulare): Mi-a vorbit trei ore despre eul lui interior.; interjecția în substantiv (prin articulare): Oful băiatului era că lipsea de la meci.; pronumele în adjective pronominale: Acel băiat este colegul Mirunei.; adverbul în adjectiv: Acela este un bărbat bine.; substantivul în adverb (prin articulare): Învață mai mult noaptea.; adverb în prepoziție: Băiatul merge înaintea lui.

Familia de cuvinte cuprinde cuvintele formate prin derivare, prin compunere și prin conversiune, înrudite prin sens. De exemplu, din familia de cuvinte a substantivului frunză fac parte: a înfrunzi (cuvânt derivat), frunza-voinicului (cuvânt compus), înfrunzit,-ă (adjectiv format prin conversiune etc.)

Dicționar

CONVERSIÚNE, conversiuni, s. f. 1. Preschimbare a unei valori de natură economică (mai ales monetare) în alta. 2. Procedeu de formare a cuvintelor prin schimbarea categoriei gramaticale.

Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare dintre sensurile cuvântului conversiune.

160

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Completează pe caiet tabelul de mai jos cu informații referitoare la cuvintele subliniate din enunțurile următoare.

Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) Cântecul compus de ea este foarte frumos. b) Le-am auzit glasurile tremurânde. c) Optul la muzică l-a nemulțumit. d) Celălalt elev a interpretat mai bine.

a) b) c) d)

Cuvântul

Partea de vorbire din enunț

Partea de vorbire din care provine

compus tremurânde optul celălalt

adjectiv

provenit din verb la participiu

2. Transcrie enunțurile adevărate. a) În enunțul: Frumosul copil are șapte ani., cuvântul subliniat este adjectiv propriu-zis. b) Enunțul: Frumosul a venit la bal. conține un cuvânt format prin conversiune. c) În enunțul: Trebuie să ai grijă de aproapele tău., cuvântul subliniat este adverb. d) Enunțul: Ziua este luminoasă. conține un adverb provenit dintr-un substantiv.

3. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele de mai jos să fie, pe rând: a) eu – pronume și substantiv; b) care – pronume și adjectiv pronominal relativ; c) lucrat – verb la participiu și adjectiv provenit din participiu; d) bine – adverb și substantiv.

4. Explică modul de formare a cuvintelor obținute prin conversiune din enunțurile următoare. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) Caietul meu i-a atras atenția. meu = adjectiv pronominal posesiv obținut prin conversiune din pronumele posesiv (al) meu b) Nu mai lăsați geamul deschis! c) I-am spus că merge înapoia rândului. d) Oful lui era că nu pleacă în excursie. e) Mi-am luat haine gata.

Evaluare 1. Alcătuiește două enunțuri în care cuvântul duminica să fie, pe rând, adverb și substantiv.

2. Alege varianta corectă. a) Enunțul: Vineri plec la mare., conține/nu conține un adverb provenit dintr-un substantiv. b) Cuvântul tinerii din enunțul Tinerii sunt creativi. este/nu este format prin conversiune. c) În enunțul: Acei băieți sunt colegi., cuvântul subliniat este pronume/adjectiv pronominal. d) Cuvântul subliniat din enunțul: Ahul lui m-a speriat. este interjecție/substantiv.

161

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

ÎMPRUMUTURILE LEXICALE Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele texte.

Să le mănânce chiar împărați A Cine știe ca să facă Dulcețuri bune [...]

Varză, bulionuri, Și cataifuri, și caimac? [...] Dobă1, jambonuri.

(Vasile Alecsandri, Drumul de fer,

comedie scrisă în 1865–1866) B Într-un text publicat în 1931, Camil Petrescu începe prin a disocia între teatrul ce se conformează gustului publicului și teatrul care trece dincolo de contingent. Rândurile sale ar putea foarte bine să se adreseze, ele însele, celor de azi, dramaturgi-regizori-actori care aleargă prea adesea numai după ceea ce reproduce viața și exprimarea cea mai joasă practicată în mediile actuale, de prefe‑ rință cât mai precare ca educație și sensibilitate. (Însemnările despre teatru ale lui Camil Petrescu, romanialibera.ro, text adaptat) 2. Cunoști sensul cuvintelor subliniate din textul A ? Din ce limbi provin acestea?

3. Cunoști sensul cuvintelor subliniate din textul B ? Din ce limbă provin acestea?

1

dobă (s. f.) – tobă, mezel preparat din bucățele de carne, de slănină, de măruntaie etc.

Reține!

Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului sunt împrumuturile lexicale. Acestea sunt cuvinte care au pătruns în limba română din alte limbi, datorită vecinătății geografice, a amestecului de populații, a relațiilor economice și culturale stabilite cu diverse popoare de-a lungul timpului etc. Împrumuturile vechi sunt, de obicei, din: slavă: strană, vesel; maghiară: chip, belșug; turcă: caraghios, catifea; greacă: dichisi, plictisi. Împrumuturile recente sunt, de obicei, din: franceză: meniu, montaj; engleză: show, fan; italiană: basorelief, solfegiu; germană: crenvurst, boiler; rusă: agregat, combinat; spaniolă: fiesta, tortilla; latina savantă: literă, veteran.

Pentru a afla originea unui cuvânt poți folosi Dicționarul explicativ al limbii române sau un dicționar etimologic2.

2

etimologic (adj.) – care studiază originea cuvintelor.

162

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Transcrie cuvintele de origine străină din următoarele enunțuri. a) Am nevoie de un mouse. b) Adagio reprezintă o modalitate de interpretare a piesei. c) Am discutat detaliat toate aceste aspecte ale problemei.

2. Alege varianta corectă. a) În enunțul: Mircea are un blog., cuvântul subliniat provine din limba engleză/franceză. b) Cuvântul mezzosoprană provine din limba italiană/spaniolă. c) Cuvintele: cneaz, drag, plug provin din limba maghiară/slavă. d) În enunțul: A agonisit din vânzarea mătăsii., cuvintele subliniate sunt din limba slavă/greacă.

3. Construiește două enunțuri din care să reiasă sensul următoarelor cuvinte de origine străină: a) anost; b) parcimonie; c) lefter; d) stindard; e) tezaur; f) bariton.

4. Înlocuiește cuvântul subliniat cu sinonimul său, împrumut lexical recent. Notează diferența de sens dintre cele două cuvinte. Primul exercițiu a fost rezolvat ca model. a) Este un om lacom. (dornic să mănânce mult) Este un om avid. (dornic să obțină mai mult) lacom = care mănâncă și bea cu o poftă exagerată; căruia îi place să mănânce mult; avid = stăpânit de dorințe puternice, cuprins de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare), cuprins de poftă necumpătată, de lăcomie; lacom. b) Are un ton aspru. c) Mi-am dat seama că este fățarnic. d) A hotărât că va pleca. e) Este un tânăr deștept. f) Au îmbunătățit condițiile de lucru. g) Bănuiala lui s-a adeverit.

5. Completează pe caiet textul cu termenii potriviți, adecvați următoarelor situații:

acțiunea piesei are loc în secolul XX. acțiunea piesei are loc în secolul al XVII-lea Personajul principal al piesei este a) . În Scena III, el îl b) la moarte pe c) său, fără să aibă un moment de d) , cu toate că nu exista nicio e) care să îi dovedească f) . a) hatman/comandant; b) a osândi/a condamna; c) dușman/adversar; d) nehotărâre/ezitare; e) mărturie/depoziție; f) vină/culpă.

Evaluare 1. Notează pe caiet câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte de origine străină: a) efemer; b) indubitabil; c) insolit; d) pietate; e) comprehensiune.

2. Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți un oraș preferat. În compunerea ta, trebuie: să descrii orașul ales; să folosești cinci cuvinte, împrumuturi lexicale recente dintr-o limbă/din mai multe limbi; să respecți cerința; să respecți numărul minim de cuvinte.

163

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

EROUL, MODEL DE COMPORTAMENT Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele texte.

A ERÓU, eroi, s. m. 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere lite‑ rare. Personaj principal al unei întâmplări; per‑ soană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraome‑ nești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite.

(Dicționarul explicativ al limbii române) B Ziua Eroilor este o sărbătoare națională din România pentru comemorarea bărbaților și femeilor care au murit în timp ce serveau în forțele armate. În România s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului, iar România a devenit prima țară care îi comemorează în aceeași zi pe eroii străini și pe cei români. Această dată a fost stabilită ca urmare a Tratatului de la Versailles, unde țările beligerante s-au obligat prin semnarea tratatului la întreținerea mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a monumentelor comemorative de război dedicate acestora. În această zi, în toate bisericile din țară și din străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pen‑ tru apărarea țării și întregirea neamului.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor elaborează programul manifestărilor prilejuite de Ziua ­Eroilor, care este, potrivit legii, sărbătoare națională.

(Ziua Eroilor, www.wikipedia.org, text adaptat) 2. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre sensurile cuvântului erou, care apar în textul A .

3. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul B : a) data la care este comemorată Ziua Eroilor; b) instituția care elaborează programul manifestărilor organizate de Ziua Eroilor.

4. Alege varianta corectă.

Ziua Eroilor este/nu este sărbătorită și în alte țări europene.

Exprimă-ți opinia!

1. De ce este important să comemorăm Ziua Eroilor?

2. Ce activități ar putea realiza clasa ta, în școală, pentru a comemora Ziua Eroilor?

164

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Stăpânul Inelelor (recenzie) Pur și simplu am ajuns fana acestei trilogii, deși nu sunt decât la volumul al doilea. Lumea zice „prea multe descrieri”, „prea complicată”, „prea multe istori‑ siri” sau „prea multe abateri de la poveste fără niciun rost”. Ba deloc! Trebuie citită cu răbdare, căci altfel își pierde farmecul. Da, într-adevăr, sunt descrieri, nu lip‑ sesc și se întâlnesc mai des ca în alte cărți, dar nu sunt atât de multe încât să mă facă să nu termin cartea. Pe lângă asta, descrierile își au și ele rostul lor. Cum ți-ai imagina Vâlceaua Despicată? Ar suna cam așa: un loc foarte frumos, populat de elfi.

La cea de-a 111-a aniversare a lui, Bilbo se face nevăzut. Dispare! Dar, înainte să plece în lume, îi lasă lui Frodo, un hobbit la care ține foarte mult, un inel misterios. Nu trece mult timp până ca eroul nostru să afle originea inelului și pericolul pe care trebuie să îl înfrunte, purtându-l. Cu mulți ani în urmă a fost război, nu peste mult timp va fi din nou un război, tot din cauza inelului. Frodo, alături de loialul său slujitor, Sam, pornește în căutarea unui loc în care să ducă inelul în siguranță, fiind ajutat de alte personaje (Gandalf, Gimli, Legolas, Merry, Pippin, Aragorn, Boromir).

Am mai spus că această carte este minunată? Nu contează, pot să o spun din nou.

(Recenzie Stăpânul Inelelor, alexa700.wordpress.com, text adaptat)

Activități 1. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

2. Menționează o trăsătură a romanului Stăpânul Inelelor, de J.R.R. Tolkien, exem­plificând-o cu ­secvențe din text.

3. Rescrie textul de mai sus, eliminând enunțurile exclamative și interogative.

4. Redactează o recenzie, de 100-150 de cuvinte, a unui volum din seria Stăpânul Inelelor, de J.R.R. Tolkien, pe care să o publici în revista școlii.

Recomandări Elaborează un plan personal de lucru, stabilește o dată-limită pentru citirea sau recitirea cărții și pentru finalizarea redactării.

Redactează prima variantă a lucră‑ rii, apoi solicită opinia profesoru‑ lui/a colegilor.

Rescrie lucrarea, dacă este necesar, ținând cont de observațiile primite.

Amintește-ți!

Recenzia este o prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau nonliterare, a unui film.

Recenzia poate conține comentarii și aprecieri critice.

165

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Éowyn și Stăpânul Nazgûlilor

Sâmbătă, 30 aprilie Despre carte și film...

Astăzi am văzut ultimul film din seria Stăpânul Inelelor, Întoarcerea regelui, alături de colegii de clasă.

Filmul m-a impresionat prin frumusețea decorurilor și prin faptul că nu se abate prea mult de la subiectul cărții, cu toate că, în opinia mea, nu surprinde anumite detalii importante din roman. De exemplu, dialogul din scena în care Éowyn, nepoata regelui ținutului Rohan, se luptă cu Stăpânul Nazgû‑ lilor este mult redus. În momentul în care personajul malefic, sigur pe victoria sa (pentru că Éowyn se deghizase într-un cavaler pentru a putea ajunge pe câmpul de luptă), îi spune: Nebunule! Niciun bărbat nu mă poate înfrunta!, replica pe care o primește din partea lui Éowyn, în film, este simplistă. Eu nu sunt bărbat!, îi spune ea, înainte de a reuși să îl omoare. În roman secvența acestei confruntări este amplă, conține detalii semnificative pentru caracterizarea personajului: Numai că eu nu sunt bărbat. Ai în fața ta o femeie. Sunt Éowyn, fiica lui Éomund. Iar acum te-ai așezat între mine și cel care mi-a fost stăpân și de-același sânge cu mine. Dispari, dacă nu ești nemuritor!

Lupta în sine, dintre personajul pozitiv și cel negativ, este, de asemenea, redată diferit. În film, accen‑ tul este pus pe dinamismul acțiunii, de aceea nu apar anumite imagini vizuale din carte, mai precis, nu apare antiteza dintre umbra pe care o proiectează Stăpânul Nazgûlilor asupra celor din jur și lumina care apare după ce acesta este înfrânt. Colegii mei care nu citiseră cartea nu au observat aceste dife‑ rențe. După film le-am citit fragmentul din roman: Marea umbră coborî ca un nor de furtună. [...] Deodată, fiara uriașă își zbătu aripile hidoase și văzduhul se umplu de o duhoare cumplită. Se înălță, apoi se repezi ca o săgeată spre Éowyn, țipând şi lovind cu ciocul şi ghearele. Dar Éowyn nu se clinti; era [...] vlăstar de regi [...].

Lovi iute, o singură dată, cu pricepere, nimerind în plin. Grumazul întins al fiarei fu retezat şi căpățâna căzu ca o piatră. Éowyn sări înapoi, ferindu-se de matahala ce se prăbuși grămadă, cu aripile întinse în lături [...]; și tot atunci pieri și umbra. Éowyn fu dintr-o dată scăldată în lumină și părul ei străluci în razele soarelui.

Mă bucur că, în urma discuției noastre, mi-am convins colegii să citească romanul, chiar dacă au văzut filmul și cunosc, în linii mari, acțiunea. Sper ca până săptămâna viitoare să termin de citit Hobbitul, scris tot de J.R.R. Tolkien, pentru că aștept cu nerăbdare să văd cum a fost ecranizat. (jurnal de lectură al unui elev de clasa a VIII-a)

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi motivul pentru care Éowyn își ascunde identitatea.

2. Menționează două trăsături ale personajului Éowyn, valorificând informațiile din textul dat.

3. Compară textul dat cu cel de la pagina anterioară, identificând o asemănare și o diferență.

4. Organizați o dezbatere pe tema diferenței dintre o carte și ecranizarea ei, în perechi con‑ duse/moderate de un alt coleg.

166

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Dincolo de text

Eroul, în literatură, în jocuri video și în film – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA

DEZBATEREA

Formează o echipă cu alți 2-3 colegi.

Fiecare echipă va alege un erou/o eroină din mitologie, din‑ tr-un text literar aparținând litera‑ turii universale, dintr-un joc video care să apară și într-un film.

La sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la valorile și modelul de comportament al eroilor.

Alcătuiți o schemă care să conțină ideile importante ce au rezultat în urma discuției.

EROU/EROINĂ Mitologie

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați-vă și alcătuiți împre‑ ună o prezentare, notând, pe caiete, trăsăturile morale ale eroului/eroinei.

Căutați imagini relevante pentru personajul ales.

Alcătuiți împreună prezentarea, folosind noile tehnologii.

Literatură Joc video

Valori …

Modele de comportament …

Film

3 PREZENTAREA

5 AUTOEVALUAREA

Fiecare echipă va prezenta în fața clasei, în 10-15 minute, trăsăturile morale ale personajului ales.

Prezentarea poate fi însoțită de joc de rol, dramatizare, recitare de text acompaniată sau nu de muzică.

Vizionați secvențe din filmul în care apare personajul. Evidențiați com‑ portamentul eroului în antiteză cu cel al adversarului său.

Fiecare echipă va realiza autoe‑ valuarea propriei prezentări, prin evidențierea aspectelor pozitive și a celor care trebuie îmbunătățite. În urma autoevaluării, fiecare elev își va îmbunătăți planul personal de lucru, corectând atitudinile ­ineficiente sau inadecvate din cadrul echipei.

167

RECAPITULARE 40 p

Subiectul I Citește următorul text: Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai; Aleargă năvală nebună. Împrăștie singur pe câți îi adună, Cutreieră câmpul, tăind de pe cai El vine spre pașă: e groază și vai, Că vine furtună.

— „Stai, pașă, o vorbă de-aproape să-ți spun Că nu te-am găsit nicăirea” — Dar pașa-și pierduse și capul și firea!

Cu frâul pe coamă el fuge nebun, Că-n gheară de fiară și-n gură de tun Mai dulce-i pierirea.

Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier Și zalele-i zuruie crunte, Gigantică poart-o cupolă pe frunte, Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, Iar barda din stânga-i ajunge la cer, Și vodă-i un munte.

(George Coșbuc, Pașa Hassan)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Menționează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate 2. Alcătuiește un enunț cu o expresie în care să existe verbul a tăia.

3. Selectează, din text, o hiperbolă și un epitet.

4. Transcrie un enunț care conține o imagine vizuală și unul care conține o imagine motorie.

5. Precizează, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței Că vine furtună.

6. Notează o trăsătură a lui vodă, valorificând textul dat.

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale genului epic;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

168

4p 4p 4p 4p 4p 4p 16 p

Subiectul al II-lea

36 p

Citește următorul text: Poeții, scriitorii și istoricii au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele, dar și să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele – de Crăciun, sorcova – de Anul Nou sau mărți‑ șorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 Martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini precreștine sunt Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, și teatrul folcloric cu măști.

Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă, care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viață unor povești acum clasice, ca Povestea lui Harap Alb sau Fata babei și fata moșului. De asemenea, poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filosofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidiei ce i-o poartă pe starea materială. Alt culegător de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul al XIX-lea, a publicat un număr impresionant de volume conținând multe povești populare și basme. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemenea lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii, Zmeu sau Căpcăun, balaurul sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii.

(Mitologia românească, www.wikipedia.org, text adaptat) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: care sunt tradițiile referitoare la perioadele fixe din an; cine e considerat cel mai mare colecționar de basme din folclor.

2. Scrie numele site-ului și titlul articolului din care este extras fragmentul.

3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din primul alineat al textului dat.

4. Identifică două împrumuturi lexicale recente din al doilea alineat.

5. Identifică, în text, un cuvânt care conține diftong și unul care conține hiat.

6. Desparte în silabe cuvintele: obiceiuri, descrie, complot, folclor.

B. Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare al cărei personaj principal să fie unul dintre cele menționate în text. În compunerea ta, trebuie:

să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;

să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;

să ai un conținut adecvat cerinței;

să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

4p

4p 4p 4p 4p 4p 12 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme‑ lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

169

EVALUARE Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Voi ce stați în adormire, voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce se-nalță pân' la ceruri din a lumii deșteptare, Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor?

Iată! lumea se deșteaptă din adânca-i letargie!

Ea pășește cu pas mare cătr-un țel de mult dorit.

Ah! treziți-vă ca dânsa, frații mei de Românie!

Sculați toți cu bărbăție, Ziua vieții a sosit!

(V. Alecsandri, Deșteptarea României) 1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Transcrie două cuvinte derivate din text, precizând modul de formare.

3. Precizează numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceruri, letargie.

4. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din secvența: frații mei de Românie!

5. Alege varianta corectă. În secvența: Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie!, cuvântul subliniat este/nu este un împrumut lexical recent.

6. Precizează măsura primelor două versuri din text.

7. Transcrie două figuri de stil diferite din text, precizând felul lor.

6p 6p 6p 6p 6p

10 p 10 p

40 p

Subiectul al II-lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul liric a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului liric; 6p să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat; 6p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

170

UNITATEA

6

FAMILIA ȘI COMUNITATEA Conținuturi din programa școlară Comunicare orală Atitudini comunicative: flexibilitate, asertivitate, disponibilitate la negociere. Inteligența emoțională Lectură Interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe ­marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite Monitorizarea și evaluarea propriei lecturi Redactare Etica redactării: originalitatea Elemente de construcție a comunicării Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor Elemente de interculturalitate Spiritul civic și responsabilitatea socială

171

COMUNICARE ORALĂ

ATITUDINI COMUNICATIVE Pentru început Dicționar

ASERTIVITATE, s. f. Caracteristică a unei persoane care își exprimă cu ușurință punctul de vedere și interesele, fără anxietate, fără a le nega pe ale celorlalți.

FLEXIBILITATE, s. f. Proprietate de a se adapta la împrejurări; maleabilitate.

NEGOCIERE, s. f. Purtare a unor discuții pentru încheierea unei înțelegeri.

Completează textul cu termenul potrivit în context: asertivitate, flexibilitate, negociere. În timpul discuțiilor a dat dovadă de … , atunci când a fost criticat și de … , când a înțeles intențiile reale ale celorlalți. Disponibilitatea sa de … a determinat încheierea unui tratat comercial favorabil comunității pe care o reprezenta.

Exprimă-ți opinia!

1. Ce este o atitudine comunicativă?

2. Consideri că asertivitatea, flexibilitatea și disponibilitatea de negociere sunt atitudini importante pentru o comunicare eficientă? Motivează-ți răspunsul.

3. Care este rolul inteligenței emoționale în cadrul comunicării? Contribuie inteligența emoțională la reușita susținerii unui punct de vedere?

Lucrează în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 208, Inteligența emoțională pentru copii, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Transcrie pe caiet tabelul și completează-l cu informații din textul ascultat. a) Locul desfășurării evenimentului: b) Data desfășurării evenimentului: c) Modalitatea de acces: d) Scopul evenimentului: 2. Notează trei cuvinte din câmpul lexical al inteligenței din textul ascultat.

3. Menționează modul în care copilul poate afla cum să-și gestioneze emoțiile, așa cum rezultă din textul ascultat.

4. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre următoarele cuvinte/grupuri de cuvinte: a) empatie; b) leadership; c) educație nonformală; d) jocuri educative.

172

COMUNICARE ORALĂ

Activități 1. Citește următoarea știre: Google prezintă cea mai mare expoziție virtuală dedicată modei și stilului, care reunește 3000 de ani de cultură vestimentară. Proiectul „Purtăm cultură” („We Wear Culture”, în original), lansat de Google Arts & Culture, este rezultatul colaborării cu Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), la care se adaugă peste 180 de instituții de cultură din New York, Paris, Londra, Tokio și multe alte locuri de pe mapamond. [...]

Colecția „Haina țărănească” prezentată de MNȚR în cadrul proiectului „We Wear Culture” este dedicată portului tradițional din zona României. Expoziția virtu‑ ală cuprinde 27 de artefacte vestimentare. [...]

Piesele prezentate în expoziția MNȚR sunt însoțite de o coloană sonoră din colecția „Ethnophonie” [...]: doine, hore, învârtite, brâuri.

(We Wear Culture: De la Coco Chanel la portul tradițional românesc, www.muzeultaranuluiroman.ro) 2. Lucrează în echipă, alături de trei-patru colegi. Alegeți-vă unul dintre cele patru roluri de mai jos. Rezolvați împreună cerințele rolului ales, valorificând atât textul dat, cât și alte surse de documentare disponibile. Prezentați, pe rând, rezultatul muncii în echipă.

Conservatorul Prezintă avantajele pe care le are o expoziție organizată în cadrul unui muzeu în comparație cu una care are loc în mediul virtual. Propune vizitarea unui muzeu.

Exuberantul Prezintă avantajele pe care le are o expoziție organizată în mediul virtual în com‑ parație cu una care are loc într-un muzeu. Propune vizitarea unui muzeu virtual.

Criticul Are o atitudine rezervată în legătură cu vizitarea unui muzeu/muzeu virtual, pro‑ punând alte metode alternative de petrecere a timpului liber.

Optimistul Dorește să își convingă colegii de necesitatea vizitării unui muzeu/muzeu vir‑ tual, evidențiind beneficiile acestei vizite pentru dezvoltarea culturii generale.

Evaluare Evaluarea echipelor se va face în funcție de: pertinența argumentelor care susțin punctul de vedere ales; atitudinile comunicative reflectate în cadrul discuției: asertivitate, flexibilitate, disponibilitate la negociere.

173

LECTURĂ

INTERPRETĂRI MULTIPLE Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul text literar: Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi umple cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para.

(Mihai Eminescu, Sara pe deal, fragment) 2. Transcrie pe caiet schema de mai jos și completează spațiile libere, valorificând textul dat.

TEXTUL LITERAR Conținut

Tema

Formă Expresivitate

…

Vocabular …

Cuvinte-cheie Sentimente Idei poetice

…

Figuri de stil …

Cuvinte cu sens figurat …

Imagini artistice …

Câmpuri lexicale …

…

Muzicalitate

Elemente de versificație …

3. Compară schema completată de tine cu cea a colegului/colegei de bancă, identificând asemănările și deosebirile.

4. Comentează textul dat, în 60-100 de cuvinte, valorificând elementele identificate de tine în text.

5. Citește comentariul colegului/colegei tale, identificând atât asemănările, cât și diferențele de inter‑ pretare.

Exprimă-ți opinia!

1. Care este, în opinia ta, motivul pentru care textul liric dat a generat mai multe interpretări?

2. Doar textul liric oferă posibilitatea interpretărilor multiple sau și cel epic ori dramatic?

Motivează-ți răspunsul.

174

LECTURĂ

Baltagul de Mihail Sadoveanu Locuitorii aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare. Iuți și nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii ca și-n arșițele lor de cuptor, plăcân‑ du-le dragostea și beția și datinile lor de la începu‑ tul lumii, ferindu-se de alte neamuri și de oamenii de la câmpie și venind la bârlogul lor ca fiara de codru – mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă și lucește – de cântec, de prietinie. Așa era și acel Nechifor Lipan care acuma lipsea. Așa au întâmpi‑ nat-o în drumul ei pe Vitoria și alții, nu numai moș Pricop. La Borca a căzut într-o cumătrie. Le-au ieșit în cale oamenii, au apucat de căpestre caii și i-au abătut într-o ogradă. Erau aprinși la obraz și aveau plăcere să cinstească pe drumeți și să-i ospăteze.

Vitoria a trebuit să se supuie, să descalece, să intre la lehuză1 și să-i puie rodin2 sub pernă un coștei3 de bucățele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hârtie de douăzeci de lei.

S-a închinat cu paharul de băutură cătră nănași, a sărutat mâna preotului, ș-a arătat tuturor celor care veneau s-o asculte că are greu năcaz c-o datorie de bani de la Dorna, pe care de atâta vreme o urmărește și n-o mai poate împlini. [...]

La Cruci a dat de nuntă.

Fugeau săniile cu nuntașii pe ghiața Bistriței.

Mireasa și druștele4 cu capetele înflorite; neves‑ tele numai în catrinți5 și bondiți6. Bărbații împuș‑ cau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie și s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni și le-au ieșit înainte cu năfrămile de la urechile cailor fâlfâind. [...]

Nunta s-a abătut cătră drum. Vitoria a primit plosca și a făcut frumoasă urare miresei. Arăta veselă față și limbă ascuțită, deși s-ar fi cuvenit să fie scârbită, căci se ducea la răi datornici, la Dorna.

Au mers într-adevăr bine, cu popasuri potri‑ vite. Cum s-au apropiat de țara Dornelor, Vitoria a înălțat nasul și a simțit în nări ca o mireasmă.

Nu era nimic decât un vânt subțire și călduț de la asfințit, care urma să topească domol omăturile.

Ea nu simțea nimic din afară; o mistuia o arșiță dinlăuntru și o înăbușea. Avea credință că aici avea să se aleagă o rânduială nouă a vieții ei.

Dornele-s numai pâraie, numai munțișori cu brazi, numai tăpșanuri și așezări de sate. Câte neamuri, atâtea Dorne. Neamuri de oameni fru‑ moși și curați, îi plăceau Vitoriei.

Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, a apărut în 1930. Sursa de inspirație a romanului este reprezentată de balada populară Miorița, din care romanul are drept motto versurile: Stăpâne, stăpâne/Mai cheamă ș-un câne.

lehuză (s. f.) – femeie care se află în primele săptămâni după o naștere. rodin (s. f.) – (formă corectă: rodină), dar adus femeii care a născut.

3 coștei (s. n.) – săculeț.

4 drușcă (s. f.) – fată care însoțește mireasa la cununie și are anumite atribuții la nuntă.

5 catrință (s. f.) – obiect de îmbrăcăminte din portul național al femeilor românce, care servește ca fustă sau ca șorț.

6 bondiță (s. f.) – (formă corectă: bundiță) cojoc fără mâneci, făcut din piei de miel.

1 2

175

LECTURĂ

Activități 1. Scrie forma literară a cuvintelor: cumătrie, să se supuie.

2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele secvențe: venind la bârlogul lor ca fiara de codru, cu popasuri potrivite.

3. Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al substantivului nuntă.

4. Construiește enunțuri prin care să demonstrezi polisemia verbului a cădea.

5. Identifică persoana verbelor și a pronumelor din fragmentul citat.

6. Explică rolul utilizării persoanei a III-a a verbelor și a pronumelor.

7. Indică doi indici spațiali din textul citat.

8. Formulează două idei principale/secundare din fragmentul citat.

9. Numește două personaje din textul citat.

10. Asociază secvențele de mai jos cu figurile de stil alăturate.

a) venind la bârlogul lor ca fiara de codru 1) enumerație

b) să se supuie, să descalece, să intre la lehuză și să-i puie rodin sub pernă 2) epitet

c) a făcut frumoasă urare miresei 3) comparație

d) arăta ... limbă ascuțită 4) inversiune 11. Prezintă, în 70-90 de cuvinte, modul în care sunt descriși locuitorii de sub brad.

12. Notează pe caiet o temă ce reiese din fragmentul citat.

13. Indică patru cuvinte-cheie prin care este ilustrată tema fragmentului.

14. Comentează, în 60-80 de cuvinte, secvența: Ea nu simțea nimic din afară; o mistuia o arșiță dinlăuntru și o înăbușea. Avea credință că aici avea să se aleagă o rânduială nouă a vieții ei.

15. Romanul Baltagul a fost interpretat diferit de criticii literari. În timp ce Eugen Lovinescu evidenția „reconstituirea istorică a acțiunii legendare a Mioriței” (în Istoria literaturii române contempo rane), Alexandru Paleologu considera că Baltagul ilustrează mitul egiptean al lui Osiris (în eseul

Treptele lumii sau calea către sine a Iui Mihail Sadoveanu). Află mai multe informații despre balada populară Miorița și despre mitul lui Osiris și notează-le pe caiet.

16. Citește din roman, apoi vizionează secvența din film în care Vitoria Lipan îi demască pe ucigașii soțului ei. Discută modul în care personajele încearcă să ascundă adevărul (diferența dintre informație, intenția și atitudinea comunicativă a personajelor).

Evaluare 1. Explică, în 50-70 de cuvinte, atitudinea Vitoriei la cele două evenimente: botezul și nunta.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului epic;

să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

176

LECTURĂ

Dincolo de text

Comunitatea mea – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de alți 3-4 colegi.

Fiecare echipă va reprezenta comunitatea în care s-a format prin intermediul unui element reprezentativ: Acesta poate fi: – un obicei/o tradiție; – o personalitate culturală care face parte din comunitatea respectivă; – o clădire/un muzeu; – o creație literară/artistică/muzicală în care apar referiri la comunitate respectivă.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ După etapa documentării: – realizați o prezentare a elementului ales, folosind noile tehnologii; – argumentați alegerea elementului reprezentativ pentru comunitatea voastră; – precizați valoarea/valorile comunității voastre pe care le asociați elementului ales.

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va realiza o prezentare de 10 minute, în care: – va descrie particularitățile elementului ales; – valoarea/valorile comunității.

DEZBATEREA La sfârșitul activității, organizați o dezbatere referitoare la valorile comunității.

Discutați despre elementele reprezentative ale comunității și despre importanța promovării lor în rândul publicului tânăr.

5 AUTOEVALUAREA La finalul activității, fiecare elev completează următoarele enunțuri: Cel mai mult mi-a plăcut prezentarea grupei … , deoarece … .

Cea mai interesantă idee prezentată în timpul dezbaterii a fost: … , deoarece … .

177

REDACTARE

ETICA REDACTĂRII: ORIGINALITATEA Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul fragment: Plagiatul reprezintă însușirea ideilor, a metodelor, a procedurilor, a tehno‑ logiilor, a rezultatelor sau a textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație proprie.

Plagiatul este considerat o lipsă de cunoștințe academice și o încălcare a eticii jurnalistice. Este supus unor sancțiuni, cum ar fi penalizări, suspendarea și chiar exmatricularea din școală sau muncă. Recent, cazuri de „plagiat extrem” au fost identificate în mediul academic. [...]

Plagiatul și încălcarea drepturilor de autor se suprapun într-o măsură considerabilă, dar ele nu sunt concepte echivalente, iar multe tipuri de plagiat nu constituie o încălcare a drepturilor de autor, care este definită de legea drepturilor de autor și poate fi pronunțată de instanțe. Plagiatul nu este definit sau pedepsit de lege, ci de instituții (inclusiv asociații profesionale, instituții de învățământ și entități comerciale, cum ar fi societățile de publicare).

(Plagiat, www.wikiwand.com) 2. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.

3. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care plagiatul trebuie sancționat.

4. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) definiția plagiatului; b) diferența dintre plagiat și încălcarea drepturilor de autor.

Exprimă-ți opinia!

1. Ce surse de informare utilizezi atunci când redactezi un referat?

2. Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării internetului ca sursă de informare?

3. Ți se pare important să fii informat despre plagiat și despre dreptul de autor? Motivează răspunsul.

4. Plagiatul trebuie combătut și pedepsit de lege? De ce?

5. Crezi că toate sursele de informare utilizate sunt credibile? Argumentează.

6. Care este opinia ta în legătură cu următoarele afirmații: a) Orice text pe care îl redactezi trebuie să fie original, iar, dacă ideile sunt preluate, trebuie indicată sursa, fie ea carte scrisă, internet etc.; b) Originalitatea redactării presupune prezentarea într-un mod propriu a ideilor.

178

REDACTARE

Activități 1. Transcrie tabelul pe caiet și completează-l cu trei avantaje și trei dezavantaje ale utilizării surselor de informare de pe internet.

Avantaje

Dezavantaje

…

…

…

…

…

…

2 Ordonează avantajele și dezavantajele în funcție de importanța lor (primul va fi cel mai ­important).

3. Scrie trei argumente pentru importanța cunoașterii legii drepturilor de autor.

4. Argumentează importanța originalității în cazul unui: a) text literar; b) comentariu literar; c) text științific; d) text jurnalistic.

5. Completează schema pe caiet cu exemple, valorificând experiența ta personală/culturală.

ORIGINALITATE Literatură

Muzică

Arte plastice

Film

Creație literară care m-a impresionat prin originalitate: …

Creație muzicală care m-a impresio‑ nat prin originalitate: …

Creație artistică care m-a impresionat prin originalitate: …

Film/Documentar care m-a impresio‑ nat prin originalitate: …

6. Redactează un text, de minimum 50 de cuvinte, în care să argumentezi originalitatea unei opere (literare/muzicale/artistice/cinematografice) pe care ai inclus-o în schemă.

Evaluare Redactează o compunere, de 150-300 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre rolul originalității în realizarea unui proiect personal. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să te raportezi la un text studiat în dezvoltarea unui argument; să folosești structura specifică acestui tip de text și conectorii adecvați; să respecți numărul minim de cuvinte.

179

LECTURĂ

MONITORIZAREA PROPRIEI LECTURI Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul text: Deși se tot afirmă că trăim într-un secol al vite‑ zei, al informației rapide, un secol în care mulți se lasă răpiți de mirajul internetului și își închipuie că dețin controlul absolut asupra tuturor informațiilor pe care le pot manevra cu doar un click bine plasat, totuși există printre noi oameni care au rămas fideli informării tradiționale, oameni care preferă cărțile internetului sau care, pur și simplu, sunt vrăjiți de mirosul unei cărți nou tipărite. I-am putea numi eroii cărților.

Sau măcar, simplu, oamenii cărții.

Aceștia sunt totodată și clienții obișnuiți ai librăriilor. Dar oare acolo cine îi întâmpină? Mai există oare librari iscusiți care să îi îndrume cu dragă inimă prin universul cărților?

(Romeo Aurelian Ilie, Arta de a fi librar, Dilema Veche) 2. Identifică în text o informație pe care o consideri importantă.

3. Precizează, într-un enunț, rolul internetului în promovarea cărților.

Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești cărți în format letric sau electronic? Motivează răspunsul.

2. De ce crezi că unele persoane preferă cărțile în format electronic?

3. Cum te informezi în legătură cu noile apariții editoriale?

4. Discuți cu cineva despre cărțile citite care nu se află în bibliografia școlară?

5. În funcție de ce criterii stabilești valoarea literară a unei cărți?

Dicționar

MONITORIZA – 1. a supraveghea prin intermediul monitorului sau al unui alt aparat specializat; 2. a îndruma activitatea într-un anumit domeniu.

EVALUA – a aprecia valoarea în bani; a determina, a stabili prețul; a calcula; a nota.

1. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre sensurile verbului a monitoriza.

2. Alege un sinonim potrivit din lista de mai jos pentru sensul din enunț al cuvântului subliniat: Fiecare cititor are propriul set de criterii atunci când evaluează o creație literară. a) a aprecia; b) a calcula; c) a estima; d) a măsura; e) a prețui; f) a socoti.

180

LECTURĂ

Lectura e un mod de viață de Anca Călin deci, o operațiune de fabricare a unei mișcări de căutare și de inițiere în ceva care nu este cunos‑ cut încă. Prin această mișcare interioară, citito‑ rul face posibilă construirea unei noi identități, aceea de cititor-scriitor.

Probabil ar trebui să vorbim mai degrabă des‑ pre dispariția identității, căci, prin actul de lec‑ tură, singularitatea4 celui care gândește nu mai este primordială. Cititorul nu se mai vede ca indi‑ vid, ci ca un fel de purtător de cuvânt sau de îna‑ inte-vorbitor, nu al autorului, ci al ideilor pe care textul le vehiculează, un purtător de cuvânt care poartă ideile unui text prin lectura sa. Rolul aces‑ tui purtător de cuvânt este, de fapt, să-și asume nu gânduri literare, ci o gândire literară. Asta face ca mișcarea gândurilor să fie o mișcare de con‑ struire a identității de scriitor, în măsura în care această experiență a gândirii cuvintelor îl ajută să intre într-o comunitate nedefinită, să intre în lume, până la urmă. Nu este vorba despre un indi‑ vid care acumulează știință prin lectură, ci despre unul care acceptă că lectura îl schimbă. Literatura instituie deci, indirect, o mișcare care determină experiența ce conduce la mutația5 cititorului.

Văzută astfel, ca experiență a gândirii, litera‑ tura dă doar impresia că nu produce nimic con‑ cret, căci cititorul construiește, de fapt, o mișcare în care el devine actor al scriiturii6 mai degrabă decât scriitor. Asta înseamnă că literatura cere o lectură reflectată care să-i permită cititorului să intre în mișcarea interioară ce-l împinge spre scriitură. Aceasta este rațiunea de a fi a literatu‑ rii: să fabrice un spațiu de creație pentru și prin

Răspuns la întrebarea pusă de domnul Liviu Papadima în Dilema veche, nr. 551: „De ce (să) citim?”

Dacă aș fi pusă în situația de a-i explica unui tânăr de ce e bine să citească, i-aș spune că lec‑ tura îi pune mintea în mișcare. „Cum adică?” – mă va întreba, probabil. Sună gol. Dar îi voi da cu siguranță și un exemplu concret, pe care l-am găsit în En lisant en écrivant (Citind scriind) de Julien Gracq1. Și anume, dacă citim într-un roman următoarea frază, de exemplu: „Trecea prin fața unei case cu storurile la ferestre trase”, ne gân‑ dim imediat că s-a întâmplat ceva în casa aceea sau se va întâmpla, că cineva locuiește acolo sau a locuit, cineva care cu siguranță va apărea mai târziu în roman etc. Această libertate de imagi‑ nație arată că tot ce este spus într-o carte declan‑ șează atenția, așteptarea, amintirea... Deci gân‑ durile cititorului se pun în mișcare. Chestiunea care ne preocupă este direcția acestei mișcări; unde ne duce ea?

Maurice Blanchot2, în L’Espace littéraire (Spațiul literar), făcea următoarea afirmație: „Lectura este mai pozitivă decât creația, mai creatoare, deși nu produce nimic”. Care este până la urmă natura acestui act de creație al lecturii, de vreme ce a priori3 nu produce nimic?

Literatura este o experiență pentru că a citi – a scrie nu reprezintă doar un act care degajă semnificații, ci constituie o mișcare de descoperire. Ceea ce creează literatura este chiar această mișcare de descoperire. Cititul devine,

Juliene Graqc (1910–2007) – prozator și eseist francez.

Maurice Blanchot (1907–2003) – scriitor francez.

3 a priori – înaintea oricărei experiențe.

4 singularitate (s. f.) – calitate de a fi deosebit, aparte, neobișnuit.

5 mutație (s. f.) – (în text) prefacere, transformare, schimbare, modificare (radicală).

6 scriitură (s. f.) – (în text) conținut al unei scrieri.

1 2

181

LECTURĂ cititor. Nu servește la nimic citirea unei cărți dacă cititorul rămâne prizonier în postura sa de citi‑ tor care parcurge pasiv rândurile unui text, fără voința de a transforma acel text și de a se lăsa el însuși transformat. Asta spunea și Clémence Ramnoux7 când analiza filosofia lui Heraclit8: „Nu este suficient că ai auzit sau ai învățat, nici că ești capabil să repeți, trebuie să fii schimbat. Nu este suficient să asiști la ceremonie, trebuie chiar să fii prezent”. Altfel spus, cartea ca atare nu inițiază pe nimeni, nu învață pe nimeni, nu comunică nimic. Singurul interes este că-l ajută pe cititor să se schimbe. Dar cum se explică, până la urmă, această schimbare prin lectură?

Transformarea este posibilă prin faptul că citi‑ torul literar este cuprins de îndoială în propria sa lectură. Lucrurile nu sunt comune decât în spa‑ țiul limbajului comun, obișnuit. Prin lectură însă, cititorul intră într-un alt spațiu, cel al fabricării literaturii. Așa se explică de ce Blanchot vedea lectura mai pozitivă și mai creatoare decât cre‑ ația însăși. Libertatea de imaginație a cititorului arată că acesta are în mod natural un spirit anti‑ cipator și creator în raport cu textul. Atenția lui e întotdeauna la pândă, focalizată dincolo de cuvintele pe care ochiul le vede. Cititorul traver‑ sează cuvintele care se deschid spre o știință în așteptare. Astfel, conștiința cititorului este influ‑ ențată de text, nu direct, prin sensul pe care-l poartă, ci prin felul în care se lasă pătruns de el.

Aceasta este mișcarea de descoperire indusă de experiența lecturii. Înainte de a citi, omul era fără experiență; după, și-a făcut experiența. Dar între ele, omul s-a schimbat, cel puțin așa se spune. Iar dacă această schimbare este posibilă, e pentru că experiența cuvintelor se identifică cu experiența ființei. În timpul lecturii, cititorul își trăiește propria expe‑ riență care-i aduce profit. Cititorul va ști să pri‑ vească lucrurile cu inteligență, să se detașeze de

carte și să vorbească apoi, și el, nu după carte, ci ca o carte, să vorbească natural. Cartea trebuie să trezească în cititor o spontaneitate, și nu o stare de fascinație și de supunere. Pe scurt, trebuie să-l determine să gândească singur. Iată de ce în lite‑ ratură nu povestea, informația, mesajul ce par a fi purtate de cuvinte contează, ci însăși experiența lecturii. „Orice cititor care, citind un roman, e pre‑ ocupat să știe cum vor sfârși personajele, fără să se întrebe cum va sfârși el însuși, nu merită să i se satisfacă curiozitatea”, spunea Miguel de Una‑ muno9 încercând un răspuns la întrebarea Cum se face un roman?.

Literatura rămâne, până la urmă, singura activitate care-l împinge pe individ să vadă din‑ colo de el, să evolueze prin autodepășire și să se integreze astfel în lume. De aceea, pentru cititor, actul lecturii este departe de a fi o „plă‑ cere”. „Plăcerea lecturii” – o formulă; ce-nseamnă asta, până la urmă? Lectura e mai curând un mod de viață sau o muncă, dar fără să devină o cor‑ voadă. Lectura este o formare liberă, dar nu în sensul că-l pune pe cititor într-o formă pregătită dinainte, ci în sensul în care-i dă o formă unică, îl ajută să-și construiască personalitatea, îl creează, îi dă consistență, îl face vizibil în lume. De aceea, lectura evocă partea divină a creației. Mai mult decât creația literară, este în joc crearea și forma‑ rea omului. Iată de ce toată această agitație care are loc în jurul câtorva cuvinte, în jurul literaturii, nu este niciodată inutilă.

Anca Călin este asistent universitar la Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Articolul Lectura e un mod de viață a apă‑ rut în revista Dilema veche, nr. 552, 2014.

Clémence Ramnoux (1905–1997) – filosof francez.

Heraclit (cca. 535 î.Hr și 475 î.Hr.) – filosof grec.

9 Miguel de Unamuno (1864–1936) – prozator spaniol, filosof, eseist, poet, dramaturg.

7 8

182

LECTURĂ

Activități 1. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

2. Scrie numele autoarei și anul în care a apărut articolul.

3. Explică rolul semnului întrebării de la finalul enunțului: unde ne duce ea?

4. Alcătuiește două enunțuri în care să utilizezi cuvântul lectură.

5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la cititor.

6. Asociază un cuvânt care să evalueze actul lecturii pentru afirmațiile de mai jos din textul citat: a) Lectura este mai pozitivă decât creația, mai creatoare, deși nu produce nimic. b) ... prin actul de lectură, singularitatea celui care gândește nu mai este primordială. c) Aceasta este rațiunea de a fi a literaturii: să fabrice un spațiu de creație pentru și prin cititor. d) Literatura rămâne, până la urmă, singura activitate care-l împinge pe individ să vadă dincolo de el, să evolueze prin autodepășire și să se integreze astfel în lume.

7. Precizează un motiv pentru care literatura dă doar impresia că nu produce nimic concret.

8. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarelor secvențe din textul dat: a) lectura îi pune mintea în mișcare; b) Înainte de a citi, omul era fără experiență; după, și-a făcut experiență.

9. Realizează un portofoliu personal referitor la propriile lecturi. Portofoliul va fi realizat pe parcursul unei luni. În realizarea portofoliului: vei ține un jurnal în care să surprinzi cât de des citești și impresiile de lectură; vei prezenta una dintre cărțile citite care te-a impresionat; vei analiza modul în care una dintre cărțile pe care le-ai citit te-a schimbat.

La finalizarea etapei de realizare a portofoliului, îl vei prezenta în fața colegilor, în maximum 10 minute.

Evaluare 1. Oferă, în 30-50 de cuvinte, propriul răspuns la întrebarea „De ce (să) citim?”.

2. Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o bibliotecă. În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

183

LECTURĂ

Dincolo de text

Autori celebri – Proiect de grup – 1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de 2-3 colegi. Pentru desfășurarea activității, veți avea nevoie de acces la internet și/sau la alte surse de documentare: dicționare ale scriitorilor străini, enciclopedii.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Fiecare echipă va rezolva jocul de la pagina următoare și va nota numele autorilor pe caiet. În funcție de preferințe, echipa va alege un autor, iar din opera acestuia va prezenta un text la alegere.

Prezentarea textului trebuie să se refere la: – tema operei; – personajele reprezentative; – o scenă semnificativă pentru relațiile dintre personaje.

3 PREZENTAREA Fiecare echipă va prezenta textul literar ales, în cel mult 5 minute. Cronometrați prezenta‑ rea pentru a vă încadra în timp.

Prezentarea poate fi însoțită de imagini, fotografii reprezentative pentru textul ales.

DEZBATEREA După prezentări, discutați despre importanța studierii literaturii universale și a literaturii contemporane pentru copii.

Folosiți ca exemple cărțile pe care le-ați prezentat, evidențiind importanța acestora pen‑ tru dezvoltarea personală a unui tânăr, pentru formarea lui intelectuală.

5 EVALUAREA Evaluarea prezentărilor se va face în funcție de următoarele criterii: – prezentarea coerentă a textului ales; – corectitudinea exprimării; – respectarea timpului alocat pentru prezentare.

184

LECTURĂ Transcrie pe caiet și completează careul de mai jos cu numele scriitorilor, ținând cont de indicațiile de mai jos.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Orizontal: 1. Unul dintre cei mai cunoscuți autori de ­romane SF, printre operele sale numărân‑ du-se: Fundația, Roboții și Imperiul, Eu, robotul.

2. Autor al unor romane pentru adolescenți care îl au ca personaj principal pe fiul lui Poseidon, Percy Jackson.

3. Seria de romane care prezintă lumea fantastică a școlii de magie Hogwarts i-a adus celebritatea.

4. Scriitor englez reprezentativ pentru realismul secolului al XIX-lea, cunoscut prin romane precum Marile speranțe, David Copperfield sau Aventurile lui Oliver Twist.

5. Dramaturg celebru, autor al mai multor piese de teatru, printre care: Hamlet, Romeo și ­Julieta, Othello, Richard al III-lea.

6. Seria de romane care ilustrează acțiunile ­curajoase ale muschetarilor i-a adus faima.

7. Scriitor american, autor al popularelor romane Aventurile lui Tom Sawyer, Prinț și cerșetor.

185

8. Insula misterioasă și Căpitan la 15 ani sunt doar două dintre romanele acestui autor francez.

9. Romanele sale prezintă conflictele care există în Pământul de Mijloc, o lume fantastică în care trăiesc oameni, hobbiți, elfi, gnomi și orci.

10. Autor cunoscut pentru operele sale pentru copii, Stuart Little și Pânza Charlottei.

11. Don Quijote de la Mancha este un personaj inventat de acest autor spaniol, în 1605.

12. Romanele sale, Marele uriaș prietenos, Matilda, au încântat milioane de copii în întreaga lume.

13. Autor de benzi desenate și de cărți pentru copii, designer de jocuri video american, creatorul seriei Jurnalul unui puști.

Vertical: 5. Vei descoperi numele și prenumele unui scrii­tor român din secolul XX, apreciat ­pentru proza sa fantastică și pentru studiile sale din domeniul istoriei religiilor.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

VARIAȚII DE REGISTRU. JARGONUL, ARGOUL Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele propoziții: A Ce belețe de fată a câștigat concursul!

B Colegul a venit când a aflat ce a spus diriga.

2. Care este sensul cuvintelor subliniate în enunțurile citate?

3. Unde crezi că sunt folosite cuvintele subliniate: în limbajul formal sau în cel informal?

Reține!

Jargonul reprezintă o variantă familiară a limbajului de specialitate sau un limbaj care folo‑ sește împrumuturi neadaptate, pentru a impresiona. De exemplu: darling, dear, cher etc.

Argoul reprezintă o variantă a limbii, utilizată de un grup de vorbitori (cum ar fi lumea inter‑ lopă, dar și elevii sau studenții), pentru a nu fi înțeleși de ceilalți.

Observă!

1. Demoazela era interesată de petrecerea de mâine. Demoazelă este un cuvânt provenit din limba fran‑ ceză; sensul este domnișoara.

2. Bos, cum merge treaba? Bos provine din limba engleză; în context, reprezintă un apelativ familiar.

3. Jargonul și argoul nu trebuie confundate. Citește următorul articol pentru a observa diferența din‑ tre jargon și argou: Jargonul și argoul reprezintă variații ale limbajului, ele se încadrează în limbajul informal. Există un jargon al medicilor [...] și un jargon juridic sau avocățesc, așa-numita „legaleză” (parte vătămată, excepție de neconstituționalitate, prescripție [...]). Există un jargon al oamenilor care lucrează în televiziune și un jargon al informaticienilor. Există un jargon al lucrătorilor feroviari și un jargon marinăresc [...]. Există un jargon al oamenilor de afaceri care a fost numit „afacereză”. Toate aceste tipuri de limbaj conțin termeni cu arie restrânsă de răspândire, care se folosesc destul de rar în afara profesiei de care se leagă.

Pe de altă parte, argoul este definit ca un „limbaj convențional folosit mai ales de infractori, borfași, interlopi sau vagabonzi pentru a nu fi înțeleși de ceilalți oameni”. Spre deosebire de jargon, argoul are o conotație negativă și este folosit de straturile periferice ale populației, de hoți, proscriși, deținuți, spărgători sau falsificatori.

(Radu Paraschivescu, Pastila de limbă, Confuzia dintre jargon și argou și ce înseamnă fiecare www.digi24.ro) 186

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică elementele de jargon și de argou din enunțurile de mai jos. a) Mihai a dat pe goarnă tot ce a aflat. b) Mircea și-a vândut prietenul gaborului cu prima ocazie. c) Bătrânul a mierlit-o. d) Adminii rețelelor s-au întâlnit la o reuniune. e) Hoțul a fost băgat la mititica. f) Petrecerea asta e cam nașpa!

2. Precizează sensul elementelor identificate la exercițiul anterior.

3. Alege varianta corectă. a) Enunțul: Ce marfă e acest film! conține un element de argou/jargon. b) Enunțul: Copiii au ciordit un măr. conține un element de argou/jargon. c) Argoul și jargonul reprezintă elemente de limbaj formal/informal. d) Enunțul: Madam, ce faci? conține un element de argou/jargon. e) Enunțul: Rochiile astea sunt bestiale. conține un element de argou/jargon. f) Enunțul: Damele au plecat la teatru. conține un element de argou/jargon.

4. Transcrie pe caiet enunțurile de mai jos și subliniază elementele de jargon. a) — Domnule Turturel! uite-te la mine... Te opresc, magariule, să faci de mauvaises plaisanteries pi conta doamnei Grégoraschko, soția mè!

(I.L. Caragiale, High-life) b) CH I RI ȚA: Nu te potrivi, mosiu Șarlă, că-i copil încă.

(Vasile Alecsandri, Chirița în provincie)

Evaluare 1. Identifică elementele de argou și de jargon din enunțul următor: Du reste, asta este și părerea șefului și a lui Nicu, în fine, a tuturor.

(I.L. Caragiale, Amicul X...)

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre semnificația zicalei: Când vorbești mult, aproape întotdeauna spui și ce n-ar trebui spus.

(Confucius) În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să folosești două elemente de jargon; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

187

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

LIMBAJ COLOCVIAL, LIMBAJ CULTIVAT Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Mirela consideră că originalitatea este foarte importantă într-un text.

B Mirela zice că e bine să fii original.

2. În ce tip de limbaj, colocvial sau cultivat, se încadrează enunțul A ? Dar enunțul B ?

Reține!

Limbajul cultivat reprezintă varianta îngrijită a limbii, care respectă normele limbii literare și este utilizată în comunicarea formală. Limbajul standard este, de fapt, limba literară.

Standardizarea limbii, stabilirea unor norme se realizează prin documentele emise de ­Academia Română: gramatici (de exemplu, Gramatica limbii române), dicționare (de exem‑ plu, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a etc.).

Limbajul colocvial reprezintă o variantă nonstandard a limbajului, utilizată în mediul ­familiar.

Nu este incorectă din punct de vedere științific, nu conduce la neînțelegere și nu obstrucțio‑ nează comunicarea.

Exprimă-ți opinia!

1. În ce situație este recomandată folosirea limbajului cultivat? Dar a celui colocvial?

2. Opera literară poate conține un limbaj colocvial? Ce rol are acesta? Motivează-ți răspunsul.

3. Există vreo legătură dintre limbajul cultivat și termenii științifici? Dar între limbajul colocvial și limbajul popular?

Amintește-ți!

Limbajul popular reprezintă limbajul utilizat în situații obișnuite, în special în mediul rural. Lim‑ bajul popular are mai multe variante regionale, în diferite regiuni ale țării fiind folosite cuvinte specifice (de exemplu: curechi – varză, barabule – cartofi).

Termenii științifici sunt cuvinte folosite în anumite domenii ale științei. De obicei, termenii ști‑ ințifici sunt împrumuturi recente din alte limbi, având o circulație internațională.

188

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică elementele de limbaj colocvial din următoarele enunțuri. a) Vroiam să spun că îmi pare rău. b) Ea ar fi vrut să nu aibe dreptate în legătură cu crima. c) Colegu lu’ Andrei este înscris la concurs. d) Mă dusei la școală mai devreme decât de obicei.

2. Rescrie, în limbaj standard, enunțurile de mai sus, corectând greșelile de ortografie.

3. Alege varianta corectă. a) Enunțul: Se recomandă închiderea telefoanelor mobile în timpul zborului. conține/nu conține elemente de limbaj colocvial. b) Enunțul: Elevii sunt informați în legătură cu normele privind protecția muncii în laboratoare. este/nu este redactat în limbaj cultivat. c) Limbajul colocvial este/nu este folosit în situații de comunicare formale. d) Standardizarea unei limbi se realizează/nu se realizează prin dicționare.

4. Înlocuiește termenii subliniați, astfel încât enunțul să fie scris într-un limbaj cultivat.

Maria așează cărțile de la bibliotecă pă raftul de sus al bibliotecii noastre.

5. Reformulează dialogul următor, în funcție de: a) schimbarea contextului: elevul este la un concurs într-o altă școală și discută cu un paznic; b) caracterul formal/informal al discuției, elevul discută cu un coleg/o doamnă bibliotecară.

I N T E R LO C U T O R : Care-i treaba cu voi aici? Nu ai voie să intri la ora asta.

E L E V: Pe bune! Poa’ să-ți nu-ți placă ție, dar eu unu’ nu pot aștepta afară.

6. Continuă dialogul rescris de tine de la punctul b) cu încă patru replici.

Evaluare 1. Precizează cărui tip de limbaj aparțin cele două texte de mai jos (cultivat sau colocvial): a) Ce fază, nene! Rămăsesem singur în stație, la 88, și-mi tot venea să duc mâna la buzunar, fiindcă mă făcusem cu o brichetă mișto, de la Hari.

(Ovidiu Verdeș, Muzici și faze) b) Este recomandată respectarea normelor de protecția muncii.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre rolul limbajului în comunicare. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să folosești două elemente de limbaj colocvial; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

189

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

CONSTRUCȚIA FRAZEI ÎN LIMBA VORBITĂ ȘI ÎN LIMBA SCRISĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește următoarele enunțuri: A Io îi zic lu’ mama: Vino lângă mine!

B Fata care am văzut-o era sora lu Mircea.

2. În ce tip de comunicare, scrisă sau vorbită, se încadrează enunțurile A și B ? Motivează-ți alegerea.

3. Transformă enunțurile de la exercițiul 1, astfel încât să respecte normele limbii standard.

Reține!

În limba scrisă, construcția frazei are anumite particularități: enunțurile trebuie să respecte normele limbii standard; frazele sunt alcătuite din diverse tipuri de propoziții subordonate. În limba vorbită, construcția frazei are anumite particularități: conține elemente ale oralității: – întreruperi și reformulări: Merge la bunicu lu’... la nea Ion...; – repetiții pentru reluarea frazei, după o intercalare: A zis bunicu lu’ Nelu [...], a zis...; – folosirea conjuncției și pentru a lega propozițiile: Și a spus asta și a plecat și nu mai vine.; – folosirea unor elemente de aproximare: Vom ajunge la Ploiești pă la șase.; – folosirea unor cuvinte care trimit la situația de comunicare: ăsta, ăla, aicea etc.; – intercalarea vorbirii directe cu vorbirea indirectă: Și i-o spus: Mario, plec la București.; – folosirea prezentului narativ: Merg pe stradă și-l văd pe Nelu alergând. conține elemente specifice limbajului popular (nonstandard): – complementul direct nu este însoțit de prepoziția pe: Fata care am văzut-o.; – propoziția cauzală este introdusă prin că: Că-i ajunge cât timp a lucrat acolo.; – atributiva este introdusă prin de: Am vorbit cu fata de stă la tanti Rica.

Observă!

1. În enunțul: Sora lu’ Mircea pleacă în stațiune., articolul lui este utilizat cu varianta orală a limbii, fiind utilizat apostroful pentru a înlocui semivocala i.

2. În enunțul: Ha-ha-ha! Ce i-am păcălit... pe acei copii naivi... interjecția reprezintă o marcă a limbii vor‑ bite, iar punctele de suspensie reprezintă întreruperi ale vorbirii.

3. Trebuie acordată atenție modului în care se realizează enunțurile, deoarece acestea trebuie să-și păstreze logica și coerența, indiferent că vorbim despre limba scrisă sau despre limba vorbită.

190

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Identifică elemente specifice oralității în următoarele enunțuri. a) Ăla nu vrea să vină la petrecere. b) Nu vrea să vină aicea nici în ruptul capului. c) Vine pă la bunica atunci când poate. d) Melodia care am ascultat-o mi-a plăcut.

2. Rescrie în limba standard enunțurile de mai sus.

3. Textul următor provine din transcrierea unei relatări orale, aparținând unei persoane care are o educație modestă. Rescrie textul, astfel încât să respecte normele limbii literare.

Mama lu Andu zicea că e bine să înveți, ca să nu aibe cine să-ți zică... că nu ești capabil să rezolvi problemele pe care le ridică serviciul care o să-l ai în viitor. Zice că e indicat să știi bine ce vrei, ca să te îndrepți spre lucrurile esențiale.

4. Indică transformările pe care le-ai realizat.

5. Identifică elemente specifice construcției frazei în limba scrisă în următorul enunț: În mediul urban, o comunitate este un grup uman a cărui particularitate este aceea de a locui în același loc (cartier, stradă), întreprinzând acțiuni comune pentru a obține beneficii pentru toți.

6. Reformulează dialogul următor, transcrierea unei relatări orale, în funcție de: a) schimbarea contextului: dialogul are loc între două persoane care se cunosc. b) caracterul formal/informal al discuției, tânărul discută cu un prieten/o doamnă în vârstă care are o educație aleasă. (Într-un autobuz, în București) I N T E R LO C U T O R : Coborâți la prima? Este Piața Unirii sau următoarea? Că nu știu, mamă... Romană vine dupe și apoi... Da, ajunge în Victoriei ăsta, nu?

TÂ N Ă R U L : Nu știu sigur, mamaie. Mai bine întrebați care știe... că io merg mai mult pe jos.

7. Identifică în dialogul de la exercițiul 5 elementele specifice frazei în limba vorbită.

8. Continuă dialogul de la exercițiul 5 cu încă două replici care să conțină elemente specifice frazei în limba vorbită.

Evaluare 1. Construiește un enunț în care să integrezi două elemente specifice limbii vorbite, precizând care sunt acestea.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre proverbul: Vorba dulce mult aduce. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale referitoare la subiectul pus în discuție; să folosești două structuri specifice limbii vorbite; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

191

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

ORGANIZAREA COERENTĂ A TEXTULUI Pentru început Descoperă!

1. Citește următorul text, transcrierea unei relatări orale, aparținând unei persoane care are o educație modestă.

Vitoria, care merge în căutarea soțului, ea a respectat nunta și botezul pe care le-a întâlnit. Ea merge și-i zice lui Gheorghiță: Ia vezi, fiule, pă unde crezi că o luăm acum?

2. Identifică elementele care sugerează lipsa coerenței textului și elementele care nu aparțin limbii standard.

3. Transformă textul de la exercițiul 1, astfel încât să respecte normele limbii standard.

Reține!

Un text trebuie să aibă o organizare logică și coerentă a ideilor exprimate. Pentru acest lucru, este necesar: să fie evitate detaliile neimportante, întreruperea discursului, folosirea în exces a parantezelor; să se respecte concordanța timpurilor verbale. De exemplu: – mai-mult-ca-perfectul indică o acțiune desfășurată înaintea altei acțiuni trecute; Am ajuns acasă, dar ea plecase deja la școală.

– viitorul anterior indică o acțiune desfășurată înaintea altei acțiuni viitoare; Ea va fi plecat la școală când eu voi ajunge acasă. limbajul trebuie să fie clar, lipsit de ambiguitate în exprimarea ideilor.

Foarte importantă pentru a asigura coerența textului este folosirea anaforelor (elementele dintr-un text care trimit la același element din realitate, numit referent). De exemplu: Vitoria a pornit la drum împreună cu fiul său, ea dorea să afle adevărul despre cele întâmplate. În pofida greutăților, aceasta nu se va opri până când nu va descoperi cele întâmplate.

Observă!

1. În enunțul: Vitoria nu înțelegea ce se întâmplase cu soțul., construcția frazei respectă concordanța timpurilor, mai-mult-ca-perfectul fiind utilizat pentru a exprima o acțiune anterioară acțiunii din propoziția principală.

2. În enunțul: Pe Gheorghiță l-a condus Vitoria, l-a dus mama sa la osemintele lui Nichifor., substantivul propriu Vitoria și substantivul comun mama trimit către același referent.

192

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Activități 1. Citește textul de mai jos.

Am citit romanul de Sadoveanu, care mi-a plăcut în mod deosebit. Romanul prezintă o călătorie, iar Vitoria asta e personaj principal. E mama lu Gheorghiță, care pornește și el în călătorie cu mama lui. Ei vroiau să-și găsească tatăl, despre care nu știau dacă trăiește sau moare. ÎÎÎ... în fragmentul pe care l-am citit în clasă, Vitoria se duce la o nuntă și un botez, ea comportându-se normal.

2. Identifică secvențele care fac dificilă înțelegerea textului.

3. Rescrie în limba standard textul de mai sus.

4. Indică transformările pe care le-ai realizat.

5. Construiește un text, de 20-30 de cuvinte, despre lectură, respectând normele limbii standard și coerența textului.

6. Identifică anaforele din textul următor și precizează rolul lor.

M-am reîndrăgostit de Haruki Murakami prin Meseria de romancier. Chiar dacă nu am fost întotdeauna de aceeași părere cu el de-a lungul celor 12 eseuri din acest volum, admirația pentru stilul său franc, pentru curajul de a se raporta la sine și la propriile scrieri lucid, fără menajamente și fără ocolișuri, pentru subiectivitatea fățișă, a fost necontenită. [...] În cele aproape 300 de pagini, celebrul autor japonez ridică la fileu numeroase subiecte, însă eu am decupat aici doar câteva dintre afirmațiile care se referă la scris, cele care mi s-au părut importante pentru cei care vor să scrie [...]. În primul rând, autorul crede că „romane poate scrie oricine e capabil să pună niște paragrafe cap la cap (și asta o pot face cei mai mulți dintre japonezi), dacă e cât de cât creativ și are la îndemână un pix și un caiet”.

(Eli Bădică, 10 sfaturi despre scris de la Haruki Murakami, www.bookaholic.ro)

Evaluare 1. Construiește un text, din 2-3 enunțuri, despre lectură în care să integrezi două anafore.

2. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre următoarea afirmație a lui Haruki Murakami: Romane poate scrie oricine e capabil să pună niște paragrafe cap la cap, dacă e cât de cât creativ și are la îndemână un pix și un caiet. În compunerea ta, trebuie: să formulezi două argumente adecvate opiniei tale refe‑ ritoare la subiectul pus în discuție; să folosești două structuri specifice limbii vorbite; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

193

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

SPIRITUL CIVIC ȘI RESPONSABILITATEA SOCIALĂ Pentru început Descoperă!

1. Citește textul de mai jos: Trei elevi care au dat dovadă de spirit civic, conduita acestora fiind model de urmat pentru colegii lor, au fost premiați marți de polițiștii clujeni.

Cei trei, elevi ai Liceului Teoretic „Jósika Miklós” din Turda, au găsit în data de 25 septembrie un telefon mobil în parcul central al municipiului și, fără a sta pe gânduri, s-au prezentat la sediul unității de poliție unde au predat bunul.

Pentru fapta lor demnă de laudă, ei au fost premiați de către oamenii legii în cadru festiv, în prezența colegilor și a cadrelor didactice, fiindu-le înmânate diplome pentru cinstea și corectitudinea de care au dat dovadă. „Pentru promovarea unor asemenea acte, polițiștii au ales să evidențieze conduita adoptată de către cei trei elevi, cazul fiind expus în fiecare unitate de învățământ în care s-au derulat activități preventive”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Cluj.

Ceremonia de premiere a avut loc în cadrul „Săptămânii prevenirii criminalității”, marți fiind desfășurată o acțiune în unitățile de învățământ din Turda ce a avut ca scop prevenirea victimizării minorilor.

(Elevi cu spirit civic, premiați de polițiști. Ce au făcut ca să merite recompensa, zcj.ro) 2. Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al cuvântului elev.

3. Prezintă două idei din text, pe care le consideri importante.

Dicționar

CIVIC, -ă, adj. Care aparține cetățenilor, privitor la cetățeni; cetățenesc.

RESPONSABILITATE, responsabilități, s. f. Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele; răspundere.

Alcătuiește enunțuri în care să folosești, pe rând, grupurile de cuvinte: spirit civic, responsabilitate etică.

Exprimă-ți opinia!

1. Ai făcut vreodată un gest asemănător gestului făcut de cei trei elevi din Cluj?

2. Ți-ar plăcea să fii participant la o activitate de premiere a unor colegi care au dat dovadă de curaj sau de altruism? De ce?

3. Ce premiu ai propune pentru cei trei elevi?

4. Consideri că este utilă întâlnirea elevilor cu polițiștii pentru a discuta despre prevenirea criminalității?

194

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Festivalul posesorilor de spirit civic În perioada 25-27 august 2017, în localitatea Râșnov, județul Brașov, se va desfășura prima ediție a Festivalu‑ lui cunoașterii, ProFest.

Festivalul are ca obiectiv să aducă laolaltă oameni cu spirit civic, artiști și activiști care să împărtășească din experiența lor soluții pentru a ne implica concret în rezolvarea diverselor probleme ale societății.

Se vor dezbate unsprezece teme majore, iar invitații vor expune în cadrul atelierelor metode eficiente de a dezvolta proiecte civice cu impact în comunitate, de a urmări și asigura bunul mers al mecanismelor și instituțiilor aflate în slujba cetățenilor sau de a sancționa abuzurile unora dintre aceste instituții, ajutând astfel la construirea unei Românii mai bune pentru noi toți.

Organizat de o echipă de voluntari sub egida CENTRAS, ProFest își propune să găzduiască o sută de activități desfășurate în zece spații de lucru. Scopul este de a le oferi celor 4000-5000 de participanți modele variate de implicare civică activă, ocazia de a se cunoaște între ei și de a face schimb de idei, dar și de a se dezvolta personal în cadrul atelierelor de lucru nonformale.

Despre organizatori Echipa de organizare este formată din voluntari, oameni cu spirit civic care doresc să trăiască într-o Românie mai bună și speră la un viitor mai bun atât pentru ei, cât și pentru generațiile următoare. Toți sunt profesioniști în diverse domenii și au expertiză variată, de la juridic și management de proiect până la PR, comunicare și marketing digital. Însă mai presus de experiența profesională se află motivația interioară a fiecărui membru al echipei, hotărârea de a dedica timp, energie și entuziasm pentru ca acest festival să aibă loc. În plus, avem speranța că vom contribui astfel la consolidarea unei comunități active de oameni care să participe la transformarea în bine a României asumân‑ du-și rolul cel mai de preț într-o societate democratică – acela de cetățeni responsabili, informați și cunoscători.

Despre festival puteți afla mai multe de pe pagina de Facebook a evenimentului.

(ProFest. Posesorii de spirit civic, invitați la un festival al cunoașterii, stiri.ong)

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) perioada în care se desfășoară Festivalul cunoașterii; b) din cine este formată echipa de organizare.

2. Prezintă în fața clasei modul în care se va desfășura festivalul, folosind informațiile din text.

3. Precizează într-un enunț motivele pentru care voluntarii fac parte din echipa de organizare a festivalului.

195

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

CIVIC MONTAN Am plantat semințe de... spirit „CIVIC MONTAN”.

Asociația Chindia Jurasic Park, în parteneriat cu Asociația Ecologică Floare de Colț, derulează în perioada 1 septembrie 2019 – 30 noiembrie 2019, cu finanțare parțială din partea Consiliului Jude‑ țean Dâmbovița, proiectul „CIVIC MONTAN”, pro‑ iect care are ca scop atragerea elevilor și profeso‑ rilor din județul Dâmbovița, în activități tematice educative, pentru creșterea gradului de informare și sensibilizare asupra vieții comunității și dezvol‑ tarea unei atitudini civice, în mediul montan.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului, volun­ tarii asociației vor merge în mai multe școli dâm‑ bovițene (minimum 4) urmând să prezinte elevilor și cadrelor didactice (minim 200 de elevi și 8 pro‑ fesori) informații detaliate legate de echipamentul de munte, de pericole în munți, de echipament și tehnici de alpinism, de marcaje turistice, de orientare turistică etc.

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUNȚILOR CARPAȚI Joi, 26 septembrie 2019, de ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUNȚILOR CARPAȚI, am fost în frumoasa comună Vulcana-Băi, pentru a „planta” semințe de spirit CIVIC MONTAN în sufletul copiilor, al ființelor gingașe care, credem noi, încă mai pot salva planeta Terra.

La invitația unei inimoase (dar și activei montaniarde) profesoare, am ajuns la Școala Gimnazială „Ion Mareș”, acolo unde peste 70 de copii au ascultat, dar au și pus întrebări despre echipamentul pre‑ zentat, despre animale întâlnite în munți, despre condiții meteo, dar și despre potențiale tabere în care să exerseze cunoștințele primite.

O altă prezentare a fost făcută și la Școala Gimnazială „Vlad Țepeș” din Vulcana de Sus, acolo unde am întâlnit alți 30 de elevi, alte serii de întrebări, aceeași atmosferă de curiozitate și de dorință de a merge, împreună, la munte.

Pe scurt, a doua vizită la unități școlare din județul Dâmbovița a avut următoarele rezultate: 2 orga‑ nizații partenere, 2 școli, 7 cadre didactice implicate, 102 elevi care și-au îmbogățit cunoștințele despre frumusețea muntelui, dar și despre pericolele care te-ar putea afecta în zona montană.

Vom continua acțiunile de educație nonformală în școlile dâmbovițene pentru a-i provoca pe elevi la noi drumeții montane.

(Am plantat semințe de… spirit „CIVIC MONTAN”, oficialmedia.com)

Activități 1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) data sărbătoririi Zilei Internaționale a Munților Carpați; b) numele școlilor pe care le-au vizitat cu ocazia Zilei Internaționale a Munților Carpați.

2. Prezintă, în două-trei enunțuri, activitatea desfășurată în cadrul proiectului „CIVIC MONTAN”.

196

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Dincolo de text

Responsabilitate față de mediu – Proiect de grup, transdiciplinar – A Educație socială, Cetățenie activă, Implicarea civică în contextul democrației reprezentative și al formelor de manifestare a democrației directe, clasa a VIII-a.

B Consiliere și dezvoltare personală, Autocunoaștere și stil de viață sănătos și echilibrat, Comportamente responsabile. Atitudini față de resurse și reciclare, clasa a VII-a.

C Geografie, Caracteristici ale mediului înconjurător, Calitatea mediului înconjurător în România.

Resurse, populație și elemente ale dezvoltării sustenabile, clasa a VIII-a.

1 ORGANIZAREA Formează o echipă alături de 3-4 colegi.

Discutați despre importanța implicării societății civile pentru a proteja mediul înconjurător.

Alegeți unul dintre următoarele subiecte, relevante pentru comunitatea noastră: – poluarea aerului; – poluarea apei; – defrișările ilegale; – braconaj și pescuit ilegal; – colectarea neselectivă a deșeurilor.

2 MUNCA ÎN ECHIPĂ Documentați-vă și alcătuiți împreună o prezentare a subiectului ales, propunând soluții pentru protejarea mediului.

Prezentarea trebuie să conțină imagini și videoclipuri relevante.

Ultimul diapozitiv al prezentării va conține bibliografia, în care vei menționa toate sur‑ sele folosite în procesul de documentare.

3 PREZENTAREA Prezentați broșura voastră în fața publicului, folosind mijloace IT. Evidențiați importanța responsabilității sociale, o valoare care trebuie promovată în rân‑ dul tinerilor.

EVALUAREA La sfârșitul prezentărilor, completează pe caiet următorul enunț: Cea mai bună soluție pentru protejarea mediului a fost … , deoarece … .

197

RECAPITULARE 40 p

Subiectul I

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc...

Sunt săraci, sărăcuții, că n-au tată; e săracă și ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg? Cum ar putea dânsa să stea de dimineață până seara fără ca să-i vadă? Cum, când e atât de bine să-i vezi?!

Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguiește și se ceartă cu oamenii, se mai ia și de cap câteodată, plânge și se plânge c-a rămas văduvă, și apoi se uită împrejur să-și vadă copiii și iar râde. „Tot n-are nimeni copii ca mine!” își zice ea, și nimeni nu poate s-o știe aceasta mai bine decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii și oameni și nu poate să vadă ființă omenească fără ca s-o pună alăturea de copiii ei. Mult sunt sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși, răi sunt, mare minune, și e lucru știut că oameni de dai Doamne numai din copii răi se fac.

Mai sunt și zdrențăroși și desculți și nepieptănați și nespălați și obraznici, sărăcuții mamei; dar tot cam așa e și mama lor ea însăși; cum altfel ar putea să fie o văduvă săracă? Cum ar putea să fie copiii săraci, care își petrec viața în târg, printre picioarele oamenilor?

Muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt, Mara stă ziua toată sub șatră, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stânga, e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apa fierbinte pentru „vornoviști”, pentru care rade din când în când hreanul de pe masă.

Copiii aleargă și își caută treabă, vin când sunt flămânzi și iar se duc după ce s-au săturat, mai se joacă voioși, mai se bat, fie între dânșii, fie cu alții, și ziua trece pe nesimțite.

(Ioan Slavici, Mara) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului mai.

3.

Selectează o enumerație și un epitet din text.

4.

Transcrie un enunț care conține o imagine vizuală și unul care conține o imagine motorie.

4p 5.

Precizează, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: plânge și se plânge c-a rămas văduvă.

4p 6.

Notează o trăsătură a copiilor Marei, valorificând textul dat.

4p B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul Mara din textul dat.

16 p În compunerea ta, trebuie:

să precizezi patru trăsături ale personajului;

să prezinți detaliat două trăsături ale personajului, valorificând fragmentul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

198

4p 4p 4p 4p

Subiectul al II-lea

36 p

Citește următorul text: Alegerea unei nunți tradiționale, în straiele și cu obiceiurile populare românești, în defavoarea unei nunți moderne, revine tot mai mult în actualitate printre tinerii hotărâți să își unească destinele, deve‑ nind o preferință pentru care nu există granițe.

Iubitorii de tradiție și folclor păstrează și duc mai departe obiceiurile strămoșești indiferent în ce colț din lume s-ar afla. Dovadă este povestea Sophiei și a lui Andrei, care nu demult, și-au sărbătorit în mod tradițional aniversarea celor 12 ani de căsătorie, chiar pe scena Pavilionului România a Festivalu‑ lui de Cultură Carassauga din orașul Mississauga, Canada.

Scena nunții a încântat privirile câtorva sute de vizitatori români și străini, fascinați fiind de tradițiile noastre purtătoare de înțelesuri adânci. Au rămas impresionați peste măsură de voioșia și exuberanța nuntașilor, de bogăția obiceiurilor, dar și de frumusețea costumului de mireasă, format dintr-o superbă ie albă și fote brodate cu fir argintiu, precum și cel al mirelui îmbrăcat într-un costum autentic moldo‑ venesc, ce-i venea ca o mănușă. Spectatorii, deveniți pentru moment nuntași, au aplaudat îndelung și au făcut o mulțime de fotografii pentru a imortaliza acele momente unice.

(O poveste împletită cu amintiri și obiceiuri de nuntă moldovenească, epochtimes-romania.com) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: a) locul în care Sophia și Andrei au aniversat cei 12 ani de căsătorie; b) un element care i-a impresionat pe spectatori.

2. Scrie numele site-ului și titlul articolului din care este extras fragmentul.

3. Transformă secvențele subliniate în limbaj colocvial.

4. Identifică două substantive care denumesc piese din costumul tradițional românesc.

5. Transcrie pe caiet cuvinte din câmpul semantic al nunții.

6. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Spectatorii, deveniți pentru moment nuntași, au aplaudat îndelung și au făcut o mulțime de fotografii pentru a imortaliza acele momente unice.

B. Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul unui festival de folclor.

În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

4p 4p 4p 4p 4p

4p 12 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme‑ lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

199

EVALUARE Subiectul I

50 p

Citește următorul text: După ce fata Orheianului ridică de la pieptul părintesc obrazul zâmbitor și dulce îmbujorat, boierul întinse mânile spre Șoimaru și spre tovară‑ șii lui. Îi cuprinse cu dragoste și le grăi cu căldură: — Mi-ați dăruit copila! Spuneți: să vă dau inima, să vă dau bogățiile mele? Spuneți-mi cine sunteți, ca să mă bucur și să vă rostesc numele până la moarte, când m-oi ruga lui Dumnezeu…

— Eu sunt de neamul meu tătar, răspunse beiul, arătându-și dinții albi, și mă cheamă Cantemir!

— Tată! dumnealui e din părțile noastre. E orheian! Și de pe apa Răutului, pe care și eu am văzut-o în pruncie... Ce potrivire! urmă ea cu gin‑ gășie, împreunându-și mânile. Dumitale ți-a fost dat să mă smulgi din brațele cazacului Vasca!

— Dumnealui te-a scăpat? vorbi boierul pri‑ vind lung la Șoimaru.

— Atuncea mi-au fost plătite toate trudele! zise domol Șoimaru.

(Mihail Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor)

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la cadrul spațial.

3. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care boierul îi mulțumește lui Tudor.

4. Notează un element de portret fizic al fetei lui Orheianu.

5. Alege varianta corectă.

Enunțul: Eu sunt de neamul meu tătar, răspunse beiul. conține/nu conține un element de argou.

6. Transcrie din text o construcție care conține element de limbă vorbită.

7. Transformă ultima replică în limbă română standard.

Subiectul a II-lea

6p 6p 6p 6p 6p

10 p 10 p

40 p

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului epic; să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p 6p 6p 6p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

200

EVALUARE FINALĂ 1 Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă.

O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și-n pânze argintie, În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, Tu adorat și dulce al nopților monarc!

Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă, Ce sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar.

Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghează, O cucuvaie sură pe una se așază, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge-ncet arama cu zimții-aripei sale De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.

(Mihai Eminescu, Melancolie)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Transcrie, din prima strofă, două cuvinte care conțin vocale în hiat.

3. Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: c-un luciu văl.

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: în stâlpi izbește toaca.

5. Transcrie propoziția atributivă din fraza următoare: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,/Prin care trece albă regina nopții moartă.

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția că.

7. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor.

Subiectul al II-lea

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi două trăsături ale genului liric; 6p să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat; 6p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

201

EVALUARE FINALĂ 2 Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Cititorul a înțeles acuma ce caută de trei zile pe brânci soții Popescu.

D. Lefter a trimes turbatului o scrisoare, cerând cu tot respectul un congediu de două-trei zile, pe motiv că nu se simte deloc bine. Așa și e; e bolnav.

După o muncă zadarnică de atâta vreme, după ce toată casa a fost răsturnată de zece ori, când așa, când aminterea, d. Lefter a căzut pe o cana‑ pea sfărâmat de oboseală; […] a moțăit câteva ore

ș-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun că nu mai putea de picioare și de mijloc – se-nțelege de atâta alergătură și de-atâtea ridicături. Să fi ați‑ pit d. Lefter ca vreun sfert de ceas și de odată, se scoală drept, cu fața luminată de raza adevărului...

— Știu unde sunt! acum știu!... uf!... le-am găsit.

— Unde?

— În jacheta mea a cenușie de vară... Cu ea eram la berărie când le-am cumpărat.

(I.L. Caragiale, Două loturi)

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: D. Lefter a trimes turbatului o scrisoare.

3. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din textul dat.

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Cu ea eram la berărie când le-am cumpărat.

5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din primele două paragrafe ale textului, precizând felul acestora.

6. Identifică două elemente specifice limbii vorbite în textul dat.

7. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.

Subiectul al II-lea

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi două trăsături ale genului epic; 6p să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat; 6p să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

6p Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

202

EVALUARE FINALĂ 3 Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Construcția noii biblioteci publice din Alexan‑ driaville durase cinci ani. Lucrările fuseseră exe‑ cutate în cea mai mare taină și sub paza cea mai vigilentă. O echipă a renovat exteriorul a ceea ce fusese cândva cea mai impunătoare clădire din acel orășel din statul Ohio: sediul băncii Gold Leaf. Alte echipe de tâmplari, zidari, electricieni și instalatori s-au ocupat de interior.

Nicio echipă de constructori nu a petrecut mai mult de șase săptămâni pe șantier.

Nicio echipă nu a știut exact ce făcuseră (sau urmau să facă) celelalte echipe. Iar când acele echipe au încheiat lucrările, alte echipe superse‑ crete [...] s-au ocupat de finisaje.

Dr. Zinchenko supraveghease desfășurarea con‑ strucției pentru angajatorul ei, un miliardar extrem de excentric (unii ar spune chiar dus cu pluta).

(Chris Grabenstein, Evadare din biblioteca domnului Lemoncello)

1. Transcrie doi termeni din câmpul lexical al construcției.

2. Explică modul de formare a două cuvinte obținute prin conversiune din textul dat.

3. Transcrie un cuvânt care conține vocale în hiat și un cuvânt care conține un diftong din secvența subliniată.

4. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat: Cupola Minunilor se putea preschimba în cerul nopții.

5. Completează enunțul cu o circumstanțială finală: Dr. Zinchenko se opri o clipă...

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o circumstanțială de mod, introdusă printr-un adverb relativ.

7. Menționează două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat.

Subiectul al II-lea

6p 6p 6p 6p 6p 10 p 10 p

40 p

Redactează o narațiune, de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imagi‑ nară, petrecută în timpul renovării unei clădiri. În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; 6p să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal; 6p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

6p Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

203

EVALUARE FINALĂ 4 Subiectul I

50 p

Citește următorul text: Actul III, Scena I FAR FUR ID I (de la tribună): Dați-mi voie! (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (rumoare) T R AHANACH E (trăgându-și clopoțelul): Sti‑ mabili! Onorabili! [...] Faceți tăcere! Sunt cesti‑ uni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... [...]

FAR FUR ID I (cătră adunare): După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din punctul de vedere de drept, voi încheia cât se poate mai scurt...

PO PE SCU :

Parol?.. Numai dacă te-i ținea de vorbă. (râsete în partea unde sunt dascălii) FARFURIDI: Rog, nu mă-ntrerupeți, dați-mi voie...

T R AHANACH E (cătră partea unde e Popescu): Stimabile, nu-ntrerupeți...

FAR FUR ID I: După ce am vorbit dar din punc‑ tul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste) La anul una-mie-opt-sute-două-zeci-și-unu... fix...

(I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

6p 2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: Aveți puțintică răbdare.

6p 3. Transcrie un element de jargon din textul dat.

6p 4. Explică rolul virgulei în secvența: voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt.

6p 5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate: Sunt cestiuni importante, arzătoare...

6p 6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție atributivă, introdusă printr-un pronume relativ.

10 p 7. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care Farfuridi este întrerupt atunci când vorbește. 10 p

Subiectul al II-lea

40 p

Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul dramatic a textului dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului dramatic; 6p să ilustrezi două trăsături ale genului dramatic, valorificând textul dat; 6p să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

6p Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

204

TEXTE Textul 1 (Unitatea 1, pagina 10) Șase noi exoplanete, aflate pe orbite foarte apropiate de stelele lor, ar putea oferi cheia pentru a înțelege mai multe despre geologia Pământului, conform unei echipe de astronomi, transmite luni Press Association.

Planetele, care au fost descoperite folosind telescopul Harps (High Accuracy Radial Velocity Pla‑ net Searcher), din cadrul Observatorului European Austral din Chile, au temperaturi foarte ridicate la suprafață, între 1100o C și 1800o C. Oamenii de știință sunt de părere că aceste descoperiri, publicate în trei lucrări științifice separate în revista Nature, ar putea oferi informații noi despre geologia Pământului și a celorlalte planete telurice din Sistemul Solar – Mercur, Venus și Marte. „Planetele telurice pe care le-am descoperit ne oferă oportunități pentru măsurarea exactă a masei, a razei și a compoziției, iar acest lucru ne oferă șansa de a vedea cum sunt alcătuite aceste planete”, sus‑ ține profesorul Carole Haswell, șefa catedrei de Astronomie de la Open University din Marea Britanie. „Putem începe să măsurăm geologia planetelor din afara Sistemului Solar. Acest lucru înseamnă că putem plasa Terra în context și că putem afla mai multe despre formarea planetelor și evoluția lor, în general. De exemplu, nu știm dacă este doar o coincidență faptul că, în Sistemul Solar, Pământul și Venus sunt cele mai mari planete telurice și au și cea mai mare parte a masei lor compusă din fier”, a adăugat ea.

O echipă internațională de cercetători, din care au făcut parte și oameni de știință de la universita‑ tea britanică amintită, a studiat trei stele din relativa apropiere a Soarelui, denumite DMPP-1, DMPP-2 și DMPP-3, aflate la distanțe între 160 și 440 de ani-lumină.

Echipa a identificat trei planete fierbinți, denumite DMPP-1c, DMPP-1d și DMPP-1e, cu mase de trei până la de zece ori mai mari decât masa Pământului. După cum o arată și numele, aceste trei planete se află pe orbita stelei DMPP-1.

(Descoperire incredibilă făcută de NASA, www.realitatea.net)

Textul 2 (Unitatea 2, pagina 44) De Ziua Internațională a Poeziei, sărbătorită în fiecare an pe 21 martie, muzica și poezia și-au dat întâlnire în două vagoane ale unui tramvai de epocă. Călătorii curioși care au urcat au avut parte de surprize. Elevi ai Colegiului Național „Gheorghe Șincai” au recitat versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Bacovia sau Nichita Stănescu, fiind acompaniați la orgă, chitară și vioară de copii de la o școală de arte.

205

Cei mai încântați de eveniment au fost pensionarii. Nostalgici, au recitat Luceafărul și Plumb, alături de copii. Ei cred că românii au cam uitat de poezie și de ce înseamnă ea cu adevărat, s-au luat cu tre‑ burile cotidiene, cu munca, stresul și agitația de zi cu zi. „Poezia te scoate din viața asta cotidiană, îți dă niște mulțumiri, răspunsuri”, spune o bucureșteancă.

O altă călătoare se arată dezamăgită de tinerii care nu doar că nu sunt consumatori de cultură, dar nici nu știu să vorbească corect gramatical. Îi plac poeziile lui George Bacovia și ale lui Nicolae Labiș.

Alex are 16 ani și este elev la Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”. E pasionat de tot ce merge pe șine. Și, în secret, îi place poezia. „Eu aș îndruma lumea către poezie, pentru că poezia merită citită”, spune el, împărtășind aceeași opinie cu cei mai în vârstă decât el: lucrurile se întâmplă prea repede și oamenii uită să se oprească puțin pentru a se bucura de artă. „Tramvaiul poeziei” i-a purtat pe micii artiști și pe călătorii pe care i-au bucurat între Depoul Victo‑ riei, cel mai vechi depou pe care îl deține STB, și Piața Bucur Obor. Directorul Societății de Transport a recitat și el versurile preferate, compuse chiar de un angajat: „Era odată un tramvai/Tras de poeme, nu de cai,/Cu dulciuri și flori pe șine,/Cu suc și miere de albine”.

(Cristina Radu, Coborâți la prima... poezie?, www.libertatea.ro, text adaptat)

Textul 3 (Unitatea 3, pagina 76) Teatrul Nottara programează premiere chiar și după închiderea sălii de pe Magheru. Spectacolul O familie de artiști în regia lui Alexander Hausvater se va juca la Teatrul de Comedie. E un spectacol manifest care denunță ceea ce actorii numesc dezinteresul autorităților față de cultură.

Alexander Hausvater: „Un eveniment într-un moment în care teatrul suferă teribil. Printr-o coinci‑ dență extraordinară spectacolul vorbește și de soarta Teatrului Nottara. Dacă dispare cultura româ‑ nească, va dispărea fiecare din noi, fiecare din noi e responsabil pentru această cultură”.

Florina Cercel (actriță): „Un spectacol manifest. E un spectacol protest împotriva acestui dezinteres față de artiști”.

Victoria Cociaș (actriță): „Sper ca lucrurile să se rezolve și ca acest spectacol să se joace cât mai mult.

El nu înseamnă doar că suntem evacuați, înseamnă că se evacuează arta, în general.”.

Repetițiile se țin la Nottara, dar premiera piesei se va juca la Comedie.

O familie de artiști e povestea unor oameni evacuați dintr-un cartier care trebuie demolat ca să se facă loc unei autostrăzi. Locatarii își transformă casa într-un muzeu al tuturor artelor. Odată cu închide‑ rea Teatrului Nottara, acest spectacol capătă un mesaj special.

Nottara se consideră acum un teatru de turneu, un teatru de bejenie. Conducerea a sperat că va avea la dispoziție Sala Arcub, dar între timp și imobilul din strada Batiștei a fost încadrat cu gradul I de risc seismic.

De-acum înainte vom vedea spectacolele Teatrului Nottara la Comedie, la Teatrul Elisabeta, la Bulandra sau la Cercul Militar Național.

(O familie de artiști, în regia lui Alexander Hausvater, stiri.tvr.ro, text adaptat) 206

Textul 4 (Unitatea 4, pagina 108) A început campania Bun simț turistic. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate a salutat cam‑ pania civică on-line #BunSimțTuristic și a formulat recomandări și măsuri care pot fi puse în aplicare de către administrația Parcului Natural Bucegi cu privire la delimitarea clară în teren a zonelor de pro‑ tecție integrală sau strictă și amenajarea unor trasee tematice limitrofe celor două monumente ale naturii, Sfinxul și Babele.

Celebrele formațiuni naturale – de o importanță geologică și geo-morfologică recunoscută, monu‑ mente ale patrimoniului natural, proprietate publică a statului – posedă o valoare estetică, științifică și educativă imensă. Ele oferă o perspectivă unică asupra proceselor geologice care marchează evoluția Pământului. Documentarea realizată de către TopGeocart pe Sfinxul din Bucegi – prin scanarea cu laser 3D și cu ajutorul tehnologiei Leica în cadrul unei cercetări de pionierat – a imortalizat fidel un moment al existenței monumentului de patrimoniu, care poate constitui un reper pentru evoluția stării de conservare/degradare a acestuia prin monitorizare periodică.

Scanarea a evidențiat elemente invizibile ochiului uman, fisuri și zone predilecte de scurgere a ape‑ lor corozive, corelarea dominanței sectoarelor de eroziunea cu direcția vânturilor. Acuratețea ridicată a modelului rezultat constituie un suport pentru documentarea digitală a geomoștenirii României, pen‑ tru realizarea unor analize de măsurare, monitorizare, conservare și restaurare în viitor. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – ANANP – își propune, prin misiunea sa, să avanseze și să promoveze o perspectivă nouă asupra moștenirii geologice („geomoștenire”) din ariile naturale protejate ale României. Întâlnirea de pe Platoul Bucegi a fost un nou prilej pentru a lansa un apel la comportament respon‑ sabil față de natură, luând în considerare numeroase semnale de alarmă venite din partea societății civile cu privire la comportamentul iresponsabil al unor turiști, inclusiv față de cele două monumente, Sfinxul și Babele. Totodată, ANANP mulțumește celor care participă activ la protejarea patrimoniului natural al României și a deschis porți colaborării prin programul ,,Natura în spirit și fapte – voluntariat pentru viitor”.

(Alexandru Năstase, A început campania „Bun simț turistic”, https://www.fanatik.ro)

Textul 5 (Unitatea 5, pagina 140) Bună ziua, stimați telespectatori! Invitatul nostru este George Mihăiță, omul dato‑ rită căruia în România, în a doua duminică a lui mai, în fiecare an, avem Ziua Adolescentului. Asta le lipsea românilor: Ziua Adolescentului?

G E O R G E M I H Ă I ȚĂ : Românilor, nu, adolescenților, da. Noi, la diverse vârste, suntem singuri, avem momente când suntem singuri. Unii găsim un umăr pe care să ne aplecăm, alții nu. Ei, foarte mulți la vârsta lor, adolescenții nu găsesc.

E U G E N I A V O DĂ :

207

Am văzut în fișa biografică: în ’94 ai propus Parlamentului României proiectul de lege privind Ziua Adolescentului.

G E O R G E M I H Ă I ȚĂ : Clubul UNESCO „Adolescenții”, care ființa pe lângă revista Salut. În ’94 am pro‑ pus și în ’97, președintele de atunci, Emil Constantinescu, a promulgat legea.

E U G E N I A V O DĂ : Ai scris cartea asta – Dramele adolescenților – o antologie de scrisori pe care ți le-au trimis adolescenții din toată țara pe vremea când făceai revista.

G E O R G E M I H Ă I ȚĂ : Da. E U G E N I A V O DĂ : Ei, Dramele adolescenților, sună și cu un pic de ironie, dar poate e mai mult adevăr decât credem. Dacă ar fi să alegi cele mai mari drame ale adolescenților, care ar fi?

G E O R G E M I H Ă I ȚĂ : Drama cea mai mare este lipsa de comunicare. Nu întâmplător, prima scrisoare are titlul „Vreau să mă asculte cineva”. E titlul generic; ei vor să fie ascultați, de acolo vin dramele, neîn‑ țelegerile cu părinții, neînțelegerile în iubire...

(Profesioniștii, Interviu cu George Mihăiță, www.eugeniavoda.ro) E U G E N I A V O DĂ :

Textul 6 (Unitatea 6, pagina 172) În cadrul deschiderii noului coworking space Co Place, în 5 iulie, de la ora 13:00, va avea loc un eve‑ niment care va ajuta părinții care își doresc să gestioneze inteligența emoțională a copiilor lor.

Co Place este spațiul care găzduiește mai multe concepte într-un singur loc: coworking space și un show-room cu vânzare de produse (concept & co-store). „Cum îi explici copilului tău ce înseamnă «emoția»? Cum să își gestioneze emoțiile, dar să le trăiască într-un mod constructiv? Răspunsul îl poate afla de la noi, într-o atmosferă prietenoasă și mai ales într-un cadru de învățare presărat cu multe jocuri educative”, au transmis organizatorii.

Aceștia își propun ca prin educație nonformală să dezvolte calități fundamentale pentru copii și adolescenți, calități precum gândire pozitivă, inteligență emoțională, empatie, abilități sociale, leader‑ ship, prezentare, cunoaștere de sine și încredere în forțele proprii, care pot schimba copiii de azi în adulții liberi, puternici și curajoși de mâine.

Evenimentul este dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani.

Accesul este gratuit, iar pentru înscriere, trebuie să completați formularul de pe pagina de Face‑ book a evenimentului „Inteligență emoțională pentru copii”. Evenimentul va avea loc în Târgu Mureș.

(Elena Polearus, Inteligența emoțională pentru copii, zi-de-zi.ro, text adaptat)

208