Educatie muzicala, manual clasa a VIII-a

Manual pentru clasa a VIII-a

Florentina Chifu

Manual pentru clasa a VIII-a

Florentina Chifu

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin Ordinul de ministru nr.

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2025–2026.

Inspectoratul școlar

Școala/Colegiul/Liceul

Anul Numele elevului

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Clasa Anul școlar

Aspectul manualului* la primire la predare

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație muzicală. Manual pentru clasa a VIII-a Florentina Chifu

Referenți științifici: Conf. univ. dr. Diana Dembinski-Vodă, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, Universitatea Națională de Muzică din București

Prof. Metodist Gr. I Iustina Daniela Ilie, Liceul Teoretic „Traian Lălescu” și Școala Gimnazială Nr. 1, Brănești, jud. Ilfov

Copyright © 2025 Litera Educațional Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e -mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Carmen Bîtlan

Corector: Carmen Bîtlan

Credite foto: arhiva Litera, Shutterstock

Ilustrație copertă: Shutterstock

Copertă: Lorena Ionică

Tehnoredactare: Banu Gheorghe

Prepress: A.B.C. POINT DESIGN SRL

Deşteaptă‑te, române!

Versuri: Andrei Mureșanu

1.Deș teapte,tă române,

Muzica: Anton Pann

cate-aredânciră bar dinsomcelnuldemoarteÎn bariidetirani,bar

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croieşte-ți altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna națiune, ai voştri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

Maestoso

UNITATEA 1

Cânt vocal și instrumental

Deprinderi specifice de cânt vocal: respirație, emisie vocală, dicție, controlul intonației, precizie ritmică, frazare

Gesturi dirijorale: tactarea măsurii, pregătirea intrărilor, urmărirea intrărilor succesive, închideri, diferențe dinamice și agogice

Elemente de tehnică instrumentală: emisie, acuratețea intonației, diferențe timbrale și dinamice, precizie ritmică

CUPRINS

UNITATEA 3

11

UNITATEA

ale muzicii în context socio-politic

Aspecte ale muzicii în societatea de astăzi: jazz, pop, rock

Competențe generale și specifice, conform programei școlare pentru disciplina Educație muzicală, clasa a VIII-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393/28.02.2017

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unor lucrări muzicale

1.1. Interpretarea vocal-instrumentală a unor lucrări în genuri diverse, controlând schimbările dinamice, agogice și de tempo

1.2. Interpretarea instrumentală a unor lucrări

1.3. Realizarea unor momente sincretice, ce combină limbajul muzical cu cel verbal, mișcarea scenică, elemente de decor și costume

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical

2.1. Utilizarea unor tonalități cu mai multe alterații constitutive și a unor moduri cu 6 și 7 sunete

2.2. Utilizarea unor elemente de construcție muzicală

3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic

3.1. Aprecierea valorii creației și interpretării unei lucrări muzicale, din perspectiva elementelor de limbaj muzical și a celor de natură afectivă

3.2. Explorarea contribuției muzicii la identitatea personală și de grup

3.3. Compararea unor genuri ale muzicii de divertisment

STRUCTURA MANUALULUI

Manualul de Educație muzicală pentru clasa a VIII-a este structurat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă. Prezentate

într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe specifice disciplinei. Organizarea

conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.

PAGINA DE PREZENTARE A UNITĂȚII

Titlul unității de învățare

VARIANTA DIGITALĂ

PAGINI DE LECȚII

Competențe specifice Creațiile

Conținuturi

Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive. Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare.

Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să-și dezvolte gândirea critică și să-și sporească interesul și cunoștințele.

AMII statice galerii de imagini, informații suplimentare, diagrame și hărți conceptuale

AMII animate filmulețe sau animații

AMII interactive jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite

Imagine reprezentativă

Descoperiți informații utile pentru utilizarea manualului digital examinând schema de mai jos.

UNITATEA 1 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

COMPETENȚE VIZATE: 1.1, 1.2, 3.1, 3.2

 Amintește-ți din clasa a VII-a regulile de cântare vocală. Ce reguli de cântare ai respectat întotdeauna?

 La ce instrument ți-ar plăcea să cânți? De ce ai ales acest instrument? Ce știi despre acest instrument?

 Cum trebuie să respiri în timpul cântării?

 De ce este important să intonezi corect?

 Ce mișcări face dirijorul pentru a coordona corul?

CONȚINUTURI:

 Deprinderi de cânt vocal și instrumental: respirație, emisie vocală, dicție, controlul intonației, precizie ritmică, frazare

 Gesturi dirijorale: tactarea măsurii, pregătirea intrărilor, urmărirea intrărilor succesive, închideri, diferențe dinamice și agogice

 Elemente de tehnică instrumentală: emisie, acuratețea intonației, diferențieri timbrale și dinamice, precizie ritmică

Dinu

DEPRINDERI SPECIFICE DE CÂNT VOCAL

Cântarea în cor emoționează ascultătorii dacă se realizează omogenizarea vocilor. Pentru a obține acest lucru, trebuie:

◗ să îți asculți colegii în timp ce cântă, având grijă să nu ieși în evidență;

◗ să inspiri odată cu colegii la semnul de respirație ( ) și să închizi odată cu ei silaba finală a fiecărui fragment muzical în parte, adică să ai o bună frazare;

◗ să respecți regulile de emisie a sunetului;

◗ să pronunți clar și apăsat fiecare consoană pentru o dicție corectă;

◗ să respecți indicațiile de mișcare (tempoul) și de nuanțe (intensitatea sunetului) ale dirijorului;

◗ să respecți cu strictețe valorile de notă pentru a dobândi precizie ritmică.

RESPIRAȚIE • EMISIE VOCALĂ • DICȚIE • CONTROLUL INTONAȚIEI • PRECIZIE RITMICĂ • FRAZARE

Tot ceea ce ai învățat până acum despre cântul vocal este cuprins în organizatorul grafic de mai jos:

DEPRINDERI DE CÂNT VOCAL

Respirație

Inspirație profundă

Expirație lentă

Emisie Dicție

Gură deschisă buzele rotunjite

Intonație

Pronunție apăsată a consoanelor exactă (curată)

Exercițiile de încălzire a vocii au rolul de a pregăti corzile vocale pentru a cânta. Exercițiile de respirație se bazează pe inspirație profundă și pe expirare lentă pentru a susține frazele discursului muzical. O intonație corectă sau curată este o condiție a interpretării vocale.

◗ Inspiră numărând până la 5, reține aerul numărând din nou până la 5, expiră tot în cinci timpi emițând în același timp un „s” încet și relaxează până la cinci. Repetă exercițiul numărând până la 8, apoi până la 10.

◗ Inspiră și reține aerul spunând un „s” prelungit mai întâi încet, apoi tare; observă că trebuie mai multă susținere pentru sunetul tare decât pentru cel încet. Repetă secvența încet-tare, spunând de data aceasta „uan, uan”.

◗ Intonează pe o singură respirație următoarele exerciții de încălzire a vocii.

◗ Exersează dicția pe aceste vocalize.

◗ Inspiră fără să ridici umerii și emite sunetul curat. Caută ca sunetul să fie îngrijit, suplu și catifelat, astfel încât să vibreze cavitatea bucală.

Reține!

Exersează!

Exersează!

Pentru a-ți controla intonația, instalează-ți pe telefonul mobil un soft gratuit pentru a accesa claviatura unui pian virtual.

Cântă mai întâi la pian vocaliza, ascultă cu atenție sunetele, cântă împreună voce–pian și apoi, când ai dobândit siguranță, cântă singur. Când nu ești sigur de intonație, oprește -te și verifică pe mobil. Același lucru îl poți face când solfegiezi un cântec pentru a-l intona corect. Poți verifica intonația cântând la un instrument cu claviatură.

Exemplu:

Mâna dreaptă

◗ Intonează cântecul de mai jos fiind atent(ă) la frazare. Semnul de deasupra portativului ( ) îți arată unde să inspiri. Și pauzele îți oferă prilejul de a inspira. Ultimele două fraze muzicale nu au pauze și aici trebuie să dozezi bine aerul.

Cântec de leagăn

Muzica:

În muzică, datorită duratei valorilor, a coroanelor, silabele se îndepărtează una de alta și cuvintele nu se mai pot distinge. Interpretarea unei piese în tempo foarte rapid îngreunează foarte mult dicția. De aceea, este necesar ca pronunția să fie mai accentuată decât în vorbirea curentă, mai ales în rostirea consoanelor. Fii atent la pronunția consoanelor finale din cuvintele nor, gând, vegheat din cântec.

Răspunde la următoarele întrebări:

◗ Cum se intonează un cântec de leagăn?

◗ De ce nu este recomandat să cânți tare?

◗ Ce nuanțe se folosesc?

Atelier de sunete

Lucrează împreună cu colegul tău/colega ta de bancă. Stați spate în spate și închideți ochii. Decideți cine începe primul să inspire profund și să expire ușor în ritmul dorit, de preferat cu o expirație lentă. Colegul/Colega acestuia trebuie să simtă expansiunea din spatele partenerului/partenerei de fiecare dată când inspiră, să audă expirația și apoi să încerce să-și sincronizeze propria respirație astfel încât ambii parteneri să inspire și să expire în același timp. 5 Na N 31 1

Andantino

Johannes Brahms

Experimente muzicale

1. Decupează un cerc în capacul unei cutii de pantofi. Întinde câteva benzi de elastic de grosimi diferite peste cutia de pantofi, în ordinea grosimii.

2. Trage, pe rând, de fiecare elastic și observă tipurile de sunete pe care le auzi. Ce legătură este între grosimea elasticului și sunetul scos?

3. Descoperă: Benzile groase vibrează mai încet și scot sunete mai joase. Benzile subțiri vibrează mai repede și scot sunete mai subțiri. Cu cât tragi de elastic mai tare, cu atât vibrațiile și sunetele sunt mai puternice.

4. Timbrul vocii noastre ține de lungimea și de grosimea corzilor vocale. Cu cât corzile vocale sunt mai lungi și mai groase, cu atât vocea va fi mai gravă. O fată cu voce de soprană are corzile vocale de 15 mm lungime, iar cele ale unui bărbat cu voce de bas sunt de 25 mm lungime.

Exersează!

◗ Intonați pe grupe următorul exercițiu, exersând emisia, omogenizarea, frazarea și intonația. Băieții vor cânta cu o octavă mai jos.

◗ Intonează cântecul de mai jos urmărind să ai o dicție bună. Exersează refrenul împărțindu-l în fragmente și intonându-l ca pe vocalize.

Timpul doar

Versuri: Florentina Chifu Moderato

Muzica: Enya

Timpuldoar... Fine doar...Și Și ci ci ne-ți ne dă dă ș vin re, de o ca re re lor și iu ier Ci Ci

bi ta re? re?

ne? Timpul

Didadadedidadadedidadeo

Didadadedadedadedidadade

D.C.alFine dade

Mai întâi, citește ritmic piesa pentru a dobândi precizie ritmică. Fii atent(ă) la combinațiile ritmice pătrimi/optimi și la respectarea sincopelor.

că...?

Respirația corectă în timpul cântatului are următoarele beneficii asu-

pra sănătății:

◗ asigură un nivel crescut de oxigen în sânge;

◗ îmbunătățește circulația sanguină și starea de spirit;

◗ crește capacitatea pulmonară datorită respirației profunde;

◗ îmbunătățește sistemul imunitar.

GESTURI DIRIJORALE

TACTAREA MĂSURII • PREGĂTIREA INTRĂRILOR

• URMĂRIREA INTRĂRILOR SUCCESIVE • ÎNCHIDERI

• DIFERENȚE DINAMICE ȘI AGOGICE

Pentru a începe cântarea în același timp cu colegii tăi și pentru a vă sincroniza în timpul cântării, trebuie să urmărești gesturile dirijorului. Acestea sunt niște semne cunoscute pretutindeni.

Descoperă!

◗ Intonează următorul exercițiu de încălzire a corzilor vocale. Privește la dirijor pentru a te sincroniza cu ceilalți colegi, intrând în același timp, atacând și încheind în același timp frazele muzicale. i p aoai a f oau p 4 4 &

◗ Intonează exercițiul de încălzire de mai jos. Privește la dirijor pentru a respecta indicațiile privind intensitatea sunetelor: se crește de la piano ( p) – încet – la forte ( f ) – tare. i e ou

◗ Intonează cântecul de mai jos. Privește la dirijor pentru a respecta intrările și închiderile de frază.

Canticorum jubilo (Să cântăm cu bucurie)

Versuri: Florentina Chifu Moderato

Muzica: Georg Friedrich Händel

ImnuridepacecântăpepământSără

Reține!

◗ Momentul de începere a cântării se numește intrare și este compus din două părți: inspirația (la gestul de avânt executat de dirijor) și emisia (la gestul acestuia de atac).

◗ Momentul închiderii unei fraze muzicale se realizează cu ambele mâini care execută o mișcare circulară din exterior către interior concomitent cu închiderea degetelor.

◗ Pentru ca piesa să fie cântată în viteza dorită de dirijor, acesta va tacta o măsură înainte de momentul începerii cântării.

◗ Când gestica dirijorului este apropiată de corp, înseamnă că intensitatea sonoră este mică. Atunci când gesturile sale sunt ample, spre înainte, intensitatea sonoră crește.

D.C.alFine

iesc, Lui Ma

◗ Intonează cântecul Canticorum jubilo urmărind gesturile dirijorului (profesorului tău). Apoi dirijează chiar tu.

* poignet – încheietura mâinii.

◗ Când viteza de execuție a piesei crește, gesturile dirijorului devin din ce în ce mai reduse, executate din mână și din poignet*, renunțând la mișcările din antebraț.

◗ Pentru tempourile lente și foarte lente, dirijorul adoptă o poziție mai joasă a brațelor, cu mișcări ample.

◗ Stabiliți împreună indicațiile privind interpretarea cântecului Canticorum jubilo. Dinamica unei piese reprezintă variația de intensitate folosită în interpretarea acesteia. Modificările privind viteza de execuție a unei piese sunt reprezentate de indicațiile agogice.

◗ Intonați piesa folosind interpretarea propusă de voi.

TACTAREA MĂSURII

Amintește-ți tactarea măsurilor și dirijează cântecul de mai jos folosind gesturile prezentate la rubrica Reține!. Împărțiți-vă în trei grupe și cântați în canon piesa. Fii atent(ă) la indicarea intrărilor succesive ale grupelor!

Viva la musica Viva,ivavalis!

◗ Ascultă pe internet Hora staccato de Grigoraș Dinicu, piesă interpretată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, condusă de dirijorul Sergiu Celibidache, apoi ascultă aceeași piesă sub bagheta dirijorului Ion Marin.

◗ Urmărește gesturile dirijorale ale celor doi dirijori și notează în caiet ce efecte are gestica acestora asupra interpretării piesei.

◗ Menționează care versiune ți-a plăcut mai mult. Motivează răspunsul tău. Audiază!

CERCETARE • MUZICA ÎN VIAȚA TINERILOR

Muzica nu este doar o formă de divertisment, ci și o componentă a experienței umane, care îți influențează emoțiile și comportamentul.

1

Împărțiți-vă în grupe de câte 4 elevi și realizați o cercetare despre cât de prezentă este muzica în viața tinerilor.

◗ Alegeți o clasă unde veți face cercetarea.

◗ Adresați întrebările colegilor și consemnați răspunsurile lor.

2

Teme de cercetat:

◗ În ce momente cânți sau asculți muzică?

◗ Ce activități muzicale sunt cuprinse în programul tău zilnic/ săptămânal?

◗ Ce reprezintă muzica pentru tine?

Stilul dirijoral al lui Sergiu Celibidache era original, fiind cunoscut pentru varietatea tempourilor. Cu cât pasajul muzical era mai bogat și mai complex, cu atât tempoul devenea mai lent.

3

Concluzii: Scrieți răspunsurile colegilor pe foi A3, fără a le menționa numele. În funcție de numărul răspunsurilor acestora, notați concluziile cercetării și prezentați-le colegilor.

Maestoso Muzica: Michael Praetorius

ELEMENTE DE TEHNICĂ INSTRUMENTALĂ: EMISIE, ACURATEȚEA

INTONAȚIEI, DIFERENȚE TIMBRALE ȘI DINAMICE, PRECIZIE RITMICĂ

INSTRUMENTE CU CLAPE

Instrumente cu clape sunt pianul, orga, orga elec tronică, clavieta etc. Toate acestea au un element comun: claviatura . Aceasta reprezintă totalitatea clapelor albe și negre ale instrumentului res pectiv. Sune tele sunt produse prin apăsarea cla pe lor și urcă în înăl ți me de la stânga la dreapta.

Mâna stângă

Exersează!

◗ Execută exercițiul gamei cu fiecare mână în parte, urmărind digitația notată pe portativul de mai sus. Apoi execută exercițiul cu ambele mâini deodată.

◗ Execută la un instrument cu clape piesa Cucu. Acompaniază-ți colegii care cântă vocal. Urmărește digitația notată cu roșu deasupra portativului, pentru mâna dreaptă, și cu albastru, sub portativ, pentru mâna stângă. Respectă indicațiile de tempo.

Cucu

* surdină – Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micșora intensitatea sunetelor.

Pianul este un instrument muzical la care sunetul este produs de corzi metalice fixate pe o placă de rezonanță, lovite de ciocănele acoperite cu pâslă, prin intermediul unei claviaturi. Studiul pianului nu pune probleme de intonație. În schimb, trebuie exersată coordonarea ritmică și melodică dintre mâna stângă și mâna dreaptă. Pianul are două sau trei pedale care pot realiza schimbări timbrale ale sunetului emis:

◗ Pedala din dreapta (de susținere) permite ca sunetele să se prelungească după ce ai ridicat degetele de pe claviatură.

◗ Pedala din stânga (pedala de surdină) este folosită pentru ca sunetele să se audă în surdină*

◗ Pedala din mijloc (sau sostenuto) îți permite să susții o notă specifică sau un grup de note, pe măsură ce continui să cânți alte note în mod normal. Reține!

INSTRUMENTE DE PERCUȚIE

Instrumentele de percuție au rolul de a susține linia ritmică a unei piese. Aceste instrumente sunt ușor de folosit. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt tobele, tamburinele și maracasele.

Instrumentele de percuție produc sunete atunci când instrumentistul le atinge, le scutură sau le lovește. Aceste tehnici pot fi aplicate și asupra corpului uman. Bătăile din palme, din picioare, bătăile pe coapse, pocnetele din degete, clic cu limba în cerul gurii poartă denumirea de percuție corporală.

Portofoliu

Instrumentele de percuție sunt printre cele mai vechi instrumente.

Denumirea acestora pro vine din limba latină: percussio – „lovitură” sau percussus – „bătaie ritmică”. Informează-te pe internet, din enciclopedii sau din alte surse și realizează pe o coală A4 o fișă de portofoliu în care să prezinți un instrument de percuție care îți place. Adaugă fotografii sau desene. Prezintă instrumentul colegilor tăi.

Exersează!

◗ Intonează cântecele pe note, apoi pe cuvinte.

◗ Acompaniază-ți colegii cu toba sau cu percuție corporală, după cum îți arată duratele de pe portativele ritmice. Cântă primul cântec în canon cu doi colegi. tra C lala la la tra la lala la tra la

Tumbai, tumbai

Text adaptat: Florentina Chifu

- -& j j j j

wheels

Allegretto * * * – bătaie pe pulpa dreaptă cu mâna dreaptă – bătaie pe pulpa stângă cu mâna dreaptă – bătaie cu mâna dreaptă pe umărul stâng – bătaie cu mâna stângă pe umărul drept – brațe încrucișate pe piept &4 2 4 2 j r Roll Hai a la Allegretto

Cântec american j j long, drum, cov di ered li j j j j wag gen gon, , roll hai a la long drum j j To Cu the un j j j j turn cântec of ve your sel

Toba

Tum bai, tum bai, tum bai, tum bai tum bai, tum baitum bai

RECAPITULARE

1. Intonează exercițiile de încălzire de mai jos pentru a realiza:

a. O emisie rotundă a sunetelor

b. Acuratețea intonației

c. Variații de intensitate

d. Exerciții de omogenizare și suplețe

Makedonia

Makedonia

2. Intonează acest cântec respectând regulile de cântare vocală: respirație, emisie, intonație, dicție, frazare.

Makedonia

Maestoso Cântec grecesc

De Ma Pu mult, ke dat' ni o do deoexes în a Ma Ksa tusvar ce Ku nido sti rusva a tu S-a A kelefe cutn s ledruxan ritei b i uniat

De Ma Pu mult, ke dat' ni o do deoexes în a Ma Ksa tusvar ce Ku nido sti rusva a tu S-a A kelefe cutn s ledruxan ritei

ra AlexandruMadon,ce maicelmaîmrep rat

AlexandruMadon,ce maicelmaîmrep rat

Muzica în societate

În Grecia antică, muzica ocupa un loc de seamă în aproape toate activitățile societății. A fi un om educat și distins însemna să fii iubitor de muzică. Aceasta era nelipsită în spectacole de comedie și de tragedie, însoțea dansul și slujbele religioase. Muzica era considerată una dintre cele patru științe matematice și era alăturată aritmeticii, geometriei și astronomiei. Marele filozof grec Platon considera că muzica îi îndrumă pe tineri spre armonie și frumusețe spirituală. Teoria muzicală la vechii greci era foarte avansată, descoperirile din domeniul acusticii, matematicii și filozofiei slujind evoluția gândirii teoretice a muzicii. Grecii au folosit o notație muzicală alfabetică: pentru fiecare sunet în ordine coborâtoare, câte o literă din alfabetul grecesc.

Audiază!

Audiază pe internet piesa

Vocalise de compozitorul polonez Wojciech Kilar și observă cum realizează solista respirația și frazarea în condițiile în care frazele muzicale sunt lungi și greu de susținut. Încearcă să reproduci după auz prima frază muzicală, folosind aceeași tehnică.

Exersează!

Instalează-ți pe telefonul mobil aplicația The Metronome pe care o poți descărca gratuit de pe internet. Aceasta are următoarele funcții:

 redă tempoul (mișcarea) ales de tine;

 repetă anumite pasaje de mai multe ori, până când stăpânești ritmul;

 repetă cu subdiviziuni* și accente;

 repetă în grup vocal sau instrumental cu Multiplayer

Synchronisation;

 alege sunetul metronomului;

 salvează combinațiile tale ritmice și încarcă-le în The Metronome.

Repetă cântecele învățate în această unitate în tempoul potrivit folosind aplicația The Metronome

EVALUARE

1. Scrie pe caiet enunțurile care desemnează deprinderi corecte de cântare vocală (4 × 6 p. = 24 de puncte)

a. Rostesc vocalele cu gura rotunjită.

b. Stau relaxat, cu spatele drept.

c. Cânt mai tare decât ceilalți.

d. Inspir profund și expir lent.

e. Intonez sunetele la înălțimea corespunzătoare.

f. Închei frazele muzicale în același timp cu colegii mei.

Exemplu: Enunțul de la punctul b desemnează o deprindere corectă de cântare vocală.

2. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 6 p. = 30 de puncte)

Orizontal:

1. Pronunție a sunetelor, a silabelor sau a cuvintelor.

2. Gruparea de timpi accentuați și neaccentuați care se succed la intervale de timp egale.

3. Emiterea corectă a înălțimii unui sunet.

4. Inspirație și expirație.

5. Variația de intensitate folosită în interpretarea unei piese.

6. Instrumente care produc sunete prin lovire.

Vertical:

Modalitate prin care se produc sunetele vocale, cu gura deschisă pe verticală, rotunjită.

3. Intonează un cântec învățat în această unitate, respectând regulile de respirație, emisie, intonație, frazare și dicție. (36 de puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Atunci când vei termina studiul acestei unități, evaluează activitatea pe care ai desfășurat-o și modul în care te-ai simțit parcurgând aceste lecții. Întocmește Fișa de observare a comportamentului, completând tabelul de mai jos. Adună în portofoliu fișele de la fiecare unitate pentru a observa progresul tău în deslușirea tainelor educației muzicale.

Am dovedit interes în învățare.

Am urmat instrucțiunile.

Am lucrat individual.

Am cerut ajutor când am avut nevoie.

Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.

Am participat activ la activități.

Am dus activitățile până la capăt.

Mi-am spus părerea.

Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 2 ORGANIZĂRI SONORE MODALE

În creația populară au apărut și s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, scări muzicale, numite moduri, care se deosebesc prin structura lor de gamele majore sau minore din sistemul tonal.

După numărul de sunete componente extrase dintr-o melodie, scările muzicale modale sunt de mai multe feluri.

 Din câte sunete sunt alcătuite scările modale învățate în clasa a VI-a?

 Cum sunt scările muzicale întâlnite în piesele din folclorul copiilor?

 Dar scările muzicale pe care sunt construite colindele?

 Din câte sunete este compusă o gamă?

CONȚINUTURI:

 Modurile diatonice hexacordice

 Modurile diatonice heptacordice majore:

• Modul ionic

• Modul lidic

• Modul mixolidic

 Modurile diatonice heptacordice minore:

• Modul doric

• Modul frigic

• Modul eolic

• Modul locric

 Aspecte ale muzicii în societatea de astăzi: jazz, pop, rock

Constantin Brăiloiu (1893–1958), compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist și profesor român

MODURILE DIATONICE HEXACORDICE

Amintește-ți

Scara pentatonică este alcătuită din cinci trepte și stă la baza muzicii populare chineze, vietnameze și coreene. Cele cinci note ale gamei pentatonice chineze sunt conectate cu teoria chineză a celor cinci elemente: pământ, apă, lemn, foc și aer.

Scara diatonică este o succesiune treptată de sunete prin ton și semiton, plecând de la un sunet de bază. Tonurile și semitonurile care se formează în cuprinsul scării se numesc intervale diatonice naturale. Un semiton diatonic se formează între două trepte alăturate cu denumiri diferite.

Reține!

Hexacordiile sunt sisteme modale alcătuite din șase sunete diatonice dispuse în scară prin trepte alăturate. Sunt întâlnite mai ales în colinde. Prezența hexacordiilor în asemenea creații atestă vechimea acestora.

Creațiile mele

Combină următoarele fragmente muzicale pentru a obține o melodie formată pe o scară hexacordică.

Descoperă!

Ai învățat în clasa a VI-a despre scările oligocordice și pentacordice, pe care ți le vei reaminti urmărind tabelul de mai jos.

Modurile populare au sunetele dispuse la intervale de tonuri și semitonuri diatonice.

Semiton diatonic – pe trepte alăturate

Scări oligocordice sau prepentacordice

Cordii – Succesiune treptată Tonii – Succesiune treptată și prin salt

Bicordii –2 sunete

Tricordii –3 sunete

Tetracordii –4 sunete

Pentacordii –5 sunete

Exersează!

Bitonii

Tritonii

Tetratonii

Pentatonii

◗ Descoperă scări modale hexacordice în muzica pop-rock*. Intonează cântecul de mai jos pe note, apoi pe cuvinte. Scrie în caiet scara muzicală corespunzătoare acestuia.

Versiune în limba română: Florentina Chifu Allegro

Walk Like an Egyptian way oh Mergi Walk ca like an un E e gyp gip tian. tean. spun hoo kah cu-a piped lean say: ohway way oh way oh oh ro They’re În cât fall ing vor că down dea like ca a la do do mi mi no no. Ba În zaar ba men zar with oa the meni dance lans don’t ca-n you tr-un know dans. Chiar If they pe move zi too dul quick gros oh și way ma

Muzica: Liam Sternberg

Vezi All de the old se pain ne tings vechi on în the mor tombs, mânt Se They do miș că-n the ba sand

* pop-rock – Stil de muzică ce combină elemente din muzica pop și rock. 1

MODURILE DIATONICE HEPTACORDICE MAJORE

Descoperă!

◗ Intonează cântecul de mai jos și extrage scara muzicală din care este alcătuită melodia acestuia.

M-a făcut mama oltean

Moderato Cântec popular

Răspunde la următoarele întrebări:

◗ Din câte sunete este alcătuită scara scrisă de tine?

◗ Cum sunt distribuite semitonurile

într- o gamă majoră?

◗ Dar într-o gamă minoră?

◗ Cum sunt distribuite semitonurile pe scara găsită de tine?

MODUL

IONIC

Descoperă!

◗ Intonează cântecul de mai jos și extrage scara muzicală din care este alcătuită melodia acestuia. Execută la pian cântecul.

Foaie verde și-o gutâie

Moderato Muntenia

Foaveriede i-otâguie ,Foaiedever i-ogutâie

Frumoscânt cu-n cuvie,Mam ,mam ,scump mam

◗ Scrie scara muzicală în caiet și stabilește care este finala. Intonează din nou cântecul marcând finala cu bătăi din palme.

Răspunde la următoarele întrebări:

◗ Din câte sunete este alcătuită melodia cântecului?

◗ Cum se numește gama care este alcătuită din aceleași sunete?

◗ Unde se găsesc semitonurile în această gamă?

Reține!

Modul este un sistem de relații sonore specifice muzicii populare, determinat de felul în care sunt așezate tonurile și semitonurile între treptele unei scări muzicale. Dacă într-o tonalitate, centrul de atracție se numește tonică, într-un mod, acesta se numește finală. Modurile diatonice heptacordice cuprind un număr de șapte scări (în limba greacă hepta = șapte). Modurile diatonice au sunetele dispuse la intervale de tonuri și semitonuri diatonice. Materialul sonor al tuturor modurilor diatonice heptacordice este alcătuit din sunete naturale. Denumirea acestora se păstrează de la vechile moduri grecești, care au luat numele populației de la care proveneau: dorienii, frigienii și lidienii.

Trei dintre modurile diatonice heptacordice sunt majore: ionic, lidic și mixolidic, iar patru sunt minore: doric, frigic, eolic și locric.

Modul ionic este un mod natural ce se formează pe sunetul do, fiind folosit des în cântecele populare românești. Modul ionic face parte din ambele sisteme, atât tonal, cât și modal, având aceleași caracteristici: terță mare, sextă mare și septimă mare. Cântecele populare pun în evidență formule specifice modului ionic, care îi dau o expresivitate diferită de cea a majorului natural.

Descoperă!

Amintește-ți din clasele precedente gama Do Major. Scrie în caiet între care trepte se găsesc semitonurile în gama Do Major. Comparând cele două scări muzicale, a cântecului și a gamei Do Major, observăm că sunt identice ca structură, având aceleași caracteristici: terță mare, sextă mare și septimă mare.

Exersează!

◗ Intonează cântecele de mai jos. Acompaniază-ți colegii cu toba, în timp ce intonează cântecul, urmărind linia ritmică.

Scară extrasă din cântec

că...?

Sonoritatea modului ionic este folosită des pentru a reda senzația de bucurie, dar poate inspira ascultătorului și stări de optimism.

Intervalele care fac ca acest mod să sune astfel sunt: terța mare (care dă senzația de major, bucurie, lumină), cvinta perfectă și septima mare.

lalalalala

Hei!Hei!

Lalalalalalalalalalalalalalala

Joc

Allegretto

Dolj

Allegro Moldova

MODUL LIDIC

Descoperă!

◗ Intonează exercițiul de mai jos și scrie în caiet scara muzicală pe care este creată melodia acestuia.

Reține!

Răspunde la întrebările următoare:

◗ Între ce trepte se află semitonurile pe scara de mai jos?

◗ Prin ce se deosebește această scară de gama cu aceeași tonică învățată de tine?

Scara lidică

3M 4t Lidică

4p3M

Exersează!

◗ Intonează cântecele de mai jos și execută bătăi din palme pe treapta a IV-a, cea care dă caracterul specific modului lidic.

La livadă sub cetate

Allegretto Muntenia

Modul lidic este un mod de stare majoră ce se formează pe sunetul fa Comparând cele două scări muzicale, ai observat că scara modului lidic diferă de scara gamei Fa Major prin faptul că treapta a IV-a este ridicată- si natural în loc de si bemol. Modul lidic este un mod major cu treapta a IV-a ridicată.

Modul lidic are următoarele caracteristici:

◗ terță mare între treptele I–III;

◗ semitonurile între treptele IV–V și VII–VIII;

◗ interval caracteristic de cvartă mărită (cvartă lidică) între treptele I–IV.

Audiază!

Cine-o gâcit horile

Allegro Cântec popular

Ascultă piesa Man on the Moon de R.E.M. și descoperă structuri modale lidice în această piesă rock. Muzica rock este un gen muzical specific celei de-a doua jumătăți a secolului XX și secolului XXI. Instrumentele specifice sunt chitarele electrice și bateria, dar pot fi prezente și instrumente cu claviatură.

Sonoritatea modului lidic este asociată în muzica pop-rock cu senzația de visare, de plutire, datorită cvartei mărite caracteristice acestuia.

Gama Fa Major

Reține!

Modul mixolidic este un mod natural de stare majoră ce se formează pe sunetul sol. În comparație cu gamele sistemului tonal, modul mixolidic este o scară muzicală majoră, diatonică cu treapta a VII-a coborâtă. Modul mixolidic are următoarele caracteristici:

◗ terță mare între treptele I–III;

◗ semitonurile între treptele III–IV și VI–VII;

◗ intervalul caracteristic de septimă mică (mixolidică) între treptele I–VII.

Exersează!

MODUL MIXOLIDIC

Descoperă!

◗ Intonează exercițiul de mai jos și scrie în caiet scara muzicală pe care este creată melodia acestuia.

Răspunde la întrebările următoare:

◗ Care dintre scările gamelor învățate de tine se aseamănă cu aceasta?

◗ Între ce trepte se află semitonurile pe scara de alături?

Scară extrasă din cântec

◗ Prin ce se deosebește această scară de gama cu aceeași tonică învățată de tine?

Scara mixolidică

Mixolidică

Gama Sol Major

◗ Intonează cântecul de mai jos și bate din palme pe treapta a VII-a de pe scara mixolidică.

Nu aseară

Cântec popular

Moderato

Audiază!

Ascultă piesa nr. 48 În modul mixolidic din volumul 2 al lucrării Piano Mikrokosmos de Béla Bartók. Scrie în caiet argumente pentru care această piesă aparține modului mixolidic.

Allegro non troppo Béla Bartók

Sonoritatea modului mixolidic este strălucitoare, plină de energie pozitivă.

MODURILE DIATONICE HEPTACORDICE MINORE

MODUL DORIC

Descoperă!

◗ Intonează exercițiul următor și scrie scara muzicală a melodiei acestuia.

Scara dorică

Gama re minor

Compară scara găsită de tine cu gama cu aceeași tonică.

Răspunde la următoarele întrebări:

◗ Între ce trepte se află semitonurile în scara găsită de tine?

◗ Unde se află semitonurile în gama re minor natural?

◗ Ce intervale se formează între treptele I–III, I–VI și I–VII pe scara prezentată în exercițiu?

Exersează!

◗ Intonează cântecul de mai jos și bate din palme pe treapta a VI-a de pe scara dorică.

Munților cu brazi înalți

Moderato

Moderato Moldova Cântec popular

Floricică de pe deal

Reține!

Scara modului doric diferă de gama re minor prin ridicarea treptei a VI-a. Modul doric este o scară muzicală minoră naturală diatonică cu treapta a VI-a ridicată. Modul doric are următoarele caracteristici:

◗ terță mică între treptele I–III;

◗ semitonurile între treptele II–III și VI–VII;

◗ intervalul caracteristic de sextă mare (sextă dorică) între treptele I–VI.

Modul doric este des întâlnit în cântecele populare românești din Moldova, Dobrogea, Transilvania de sud, Muntenia de nord, Maramureș și Năsăud. Creația muzicală a acestor zone are la bază modul diatonic doric, la care se pot alătura și modul ionic sau frigic. Uneori, în cuprinsul unui cântec se poate trece de la un mod la altul.

Geaba lorcu văvo

Din lumea muzicii

Modul doric are o sonoritate atractivă, seducătoare datorită terței mici și a sextei mari. Este folosit des în muzica de blues*, jazz**, cât și în rock. O parte din piesele lui Carlos Santana (chitarist de origine mexicană) sunt scrise în modul doric. Ascultă piesa Oye Como Va , de Carlos Santana, și descoperă sonoritatea modului doric.

Din lumea muzicii

Piesa Scarborough Fair are la bază o baladă veche, englezească, despre Scarborough, un mic oraș din nordul comitatului Yorkshire, aflat pe coasta Angliei, unde în Evul Mediu se organiza un târg. Acesta începea pe 15 august și dura 45 de zile. Cântecul evocă dorința unui tânăr de a-și regăsi iubirea adevărată. Tânărul prezintă fostei iubite o listă de sarcini imposibil de realizat, pentru a-i da de înțeles că nu vor mai fi niciodată împreună. În acele vremuri, plantele menționate în textul cântecului erau simboluri ale virtuților: cimbrul reprezenta curajul, rozmarinul – iubirea, iar salvia – puterea. Cântecul a fost interpretat în anii 1960 de către duetul Simon & Garfunkel.

Creațiile mele

Exersează!

◗ Descoperă scări modale dorice în muzica pop-rock. Intonează pe note și pe cuvinte cântecul de mai jos. Scrie în caiet scara muzicală corespunzătoare acestuia.

Scarborough Fair

Versiune în limba română: Florentina Chifu Moderato

Povești inspirate din muzică

• Împărțiți-vă în grupuri de câte 4–5 elevi și scrieți în echipe o poveste inspirată de piesa Scarborough Fair. Imaginați-vă motivul care a produs despărțirea celor doi îndrăgostiți. Explicați dorința tinerilor de a-și regăsi iubirea prezentând o listă cu sarcini imposibil de îndeplinit. Băiatul îi cere fetei să-i facă o cămașă fără cusătură, fără a folosi acul, să o spele într-un puț în care nu a izvorât niciun fir de apă și nici strop de ploaie nu a căzut, să o usuce agățată într-un porumbar care nu a înflorit de când a apărut Adam. Nici răspunsul fetei nu este mai prejos: ea îl roagă să-i cumpere un teren între țărm și mare, apoi să-l are pe tot cu un corn de berbec și să-l semene în întregime cu un bob de piper, să-l secere cu o seceră de piele, să lege snopii cu o pană de păun, să treiere fără să cadă nicio boabă. Când va termina treaba să vină să-i dea cămașa pe care a cerut-o și atunci va avea iubirea ei.

• Scrieți finalul în care hotărâți dacă cei doi tineri se vor împăca sau nu. Citiți povestea colegilor folosind ca suport muzical melodia, Scarborough Fair.

◗ Pentru a te încadra în sonoritatea acestui mod, poți folosi formula melodică alăturată.

◗ Compune o melodie a cărei scară să aibă caracteristicile modului doric.

* blues – Gen muzical derivat din cântecele de muncă și gospel ale populației afro-americane.

** jazz – Stil de muzică apărut la începutul secolului XX în New Orleans, SUA, provenit din melodiile populației de culoare.

Simon & Garfunkel

Lucrăm împreună

MODUL FRIGIC

Descoperă!

◗ Intonează exercițiul următor și scrie scara muzicală a melodiei acestuia. Compară scara găsită de tine cu gama cu aceeași tonică. Răspunde la următoarele întrebări: ◗ Unde se găsesc semitonurile în scara găsită de tine? ◗ Unde se află semitonurile în gama mi minor? ◗ Ce intervale se formează între treptele I-III, I-VI și I-VII pe scara prezentată în exercițiu?

Știai că...?

Sonoritatea modului frigic este unică, fiind catalogată drept exotică, misterioasă, întunecată. Acest mod este folosit des în muzica asiatică, ca și în rock sau metal rock *. Exemple în acest sens sunt piesele trupelor Metallica și Pink Floyd.

Scara frigică

Gama mi minor

Exersează!

2mFrigică 3m 6m 7m

◗ Intonează cântecul de mai jos executând pocnet din degete pe treapta a doua.

Miorița

Allegretto

Cântec popular

Din lumea muzicii

Cântecul mioritic este considerat unul dintre cele mai reprezentative creații folclorice românești de factură pastorală și reprezintă un simbol al perenității poporului român, păstoritul fiind o îndeletnicire străveche a acestuia.

Audiază!

Ascultă piesa Set the Controls for the Heart of the Sun, compusă și interpretată de formația Pink Floyd. Menționează fragmentele care o încadrează în modul frigic.

Reține!

Modul frigic este un mod natural de stare minoră ce se formează pe sunetul mi. Modul frigic este un mod minor natural format prin coborârea treptei a II-a. Modul frigic are următoarele caracteristici: terță mică între treptele I–III; semitonurile între treptele I–II și V–VI; intervalul caracteristic modului frigic este secunda mică (secundă frigică) între treptele I–II.

Creațiile mele

◗ Pentru a te încadra în sonoritatea acestui mod, poți folosi formula melodică alăturată.

◗ Compune o melodie a cărei scară să aibă caracteristicile modului frigic.

* metal rock – Subgen al muzicii rock ale cărui trăsături sunt: sunetul gros, masiv, caracterizat de distorsiuni înalt amplificate, pasaje solo de chitară extinse.

Reține!

Modul eolic este un mod natural de stare minoră ce se formează pe sunetul la Comparând cele două scări muzicale, observăm că sunt identice ca structură. Modul eolic face parte din ambele sisteme, atât tonal, cât și modal, având aceleași caracteristici: terță mică, sextă mică și septimă mică, fiind folosit des în cântecele și dansurile populare românești.

MODUL EOLIC

Descoperă!

◗ Intonează următorul exercițiu și scrie în caiet scara din care este formată melodia acestuia.

Joc

Allegro

Răspunde la întrebările următoare:

◗ Din câte sunete este alcătuită melodia cântecului?

◗ Cum se numește gama care este alcătuită din aceleași sunete?

◗ Unde se găsesc semitonurile în această gamă?

Exersează!

◗ Intonează cântecele de mai jos și notează în caiet scara din care este formată melodia fiecăruia dintre acestea.

Allegro

Moderato

Și-ai Buzău, Buzău

Sălcioara

Joc popular românesc

Portofoliu

◗ Caută și alte piese scrise în modul eolic și notează-ți pe o foaie A4 care este sonoritatea acestui mod și caracteristicile sale. Scrie ce sentimente îți inspiră piesele alese de tine.

◗ Scrie în caiet cântecele găsite și prezintă-le colegilor. Formulează argumente care să susțină că piesele sunt scrise în modul eolic.

Siriu, județul Buzău

◗ Modul eolic este regăsit și în muzica medievală, așa cum poți observa în piesele de mai jos.

The Ash Grove

Versuri: Florentina Chifu

Moderato

Cântec din Țara Galilor

Audiază!

Audiază piesa What is a Youth? (Ce e un tânăr?) din filmul Romeo și Julieta în regia lui Franco Zefirelli.

What is a Youth?

Versiune în limba română: Florentina Chifu Adagietto

Muzica: Nino Rota

◗ Pentru a te încadra în sonoritatea acestui mod, poți folosi formula melodică alăturată.

◗ Compune o melodie a cărei scară să aibă caracteristicile modului eolic.

Din lumea muzicii

Filmul Romeo și Julieta, lansat în 1968, constituie una dintre cele mai reușite pelicule ale regizorului italian Franco Zefirelli, care a fost nominalizat la Oscar și la Globurile de Aur pentru cel mai bun regizor. Pentru această producție a primit premiul „David di Donatello”. Coloana sonoră a filmului evidențiază caracterul dramatic al destinului celor doi îndrăgostiți, care sfârșesc în mod tragic, în numele iubirii.

Muzica filmului este semnată de Nino Rota, iar What is a Youth? reprezintă tema muzicală a filmului.

Pentru coloana sonoră a filmului, Nino Rota a primit câte o nominalizare la premiile Globul de Aur și Bafta în anul 1969.

Reține!

Sunetele din această melodie, așezate în ordinea înălțimii lor, formează o scară muzicală al cărei sunet de bază este si În comparație cu gamele sistemului tonal, modul locric este o scară naturală diatonică, cu treptele a II-a și a V-a coborâte. Modul locric are următoarele caracteristici:

◗ terță mică pe treptele I–III;

◗ semitonuri între treptele I–II și IV–V;

◗ intervalul caracteristic de cvintă micșorată (cvintă locrică) între treptele I–V.

MODUL LOCRIC

Descoperă!

◗ Intonează solfegiul de mai jos și scrie în caiet scara muzicală extrasă din cântec.

că...?

Modul locric este un mod instabil și depresiv*, datorită cvintei micșorate care se formează între treptele I–V. Sonoritatea acestui mod nu îți dă impresia de final.

* depresiv – care provoacă starea de a fi înclinat spre tristețe, descurajare.

Răspunde la întrebările următoare:

◗ Cum sunt distribuite semitonurile pe scara găsită de tine?

◗ Ce intervale se formează pe tonică?

◗ Care este sonoritatea acestui mod?

Exersează!

◗ Audiază pe varianta digitală cântecul de mai jos și scrie în caiet ce sentimente ți-a transmis piesa.

Moderato

Pin tăiat

◗ Pentru a te încadra în sonoritatea modului locric, poți folosi formula melodică alăturată: Creațiile mele

PROIECT • IUBEȘTE MUZICA ÎN DIFERITE… MODURI

Realizați un spectacol de muzică la care să prezentați piese scrise în modurile heptacordice învățate.

Creați invitații și un afiș atractiv de promovare a spectacolului, precizând locul, ziua și ora la care va avea loc evenimentul.

Alegeți piesele modale care vă plac, repetați-le și prezentați spectacolul în ziua programată. Nu uitați să filmați și să vizionați materialul filmat pentru a observa punctele slabe și pentru a vă îmbunătăți activitatea.

RECAPITULARE

1. Amintește-ți modurile studiate în această unitate citind informațiile din tabelul de mai jos.

Denumirea modului Repartiția tonurilor și semitonurilor

ionic – major

Intervale specifice Denumirea intervalului specific

6M, 7M, 4p lidic – major

3M, 6M, 7M, 4+

Cvartă lidică mixolidic – major t – t – st – t – t – st –t 3M, 6M, 7m

Septimă mixolidică doric – minor

6M, 7M

eolic – minor

3m, 6m, 7m frigic – minor

3m, 6m, 7m, 2m

Sextă dorică

Secundă frigică

2. Citește ritmic exercițiul de declamație-ghicitoare și descoperă modul la care face referire. Scrie acest mod diatonic în caiet.

Moderato

locric – minor st – t – t – st – t – t – t 3m, 6m, 7m, 2m, 5 - Cvintă locrică ri - di - ca - tă,

3. Intonează cântecele de mai jos și stabilește ce scară modală au la bază, apoi completează tabelul de mai jos în caiet.

Andante

Cucule,

drăguțule

Cântec popular

Cu cu le,dră gu u le,Cucu, cucu le!

Mânle,drusuru ule, Cu cu,cucule!

Joc 1

Allegretto

Jud. Olt

Joc 2

Allegretto

Cântecul Modul în care este scris

Cucule, drăguțule mi

Joc 1 septimă mică

Joc 2

Jud. Maramureș

Audiază!

Ascultă Concertul în mod mixolidic pentru pian și orchestră, de Ottorino Respighi, Partea I – Moderato, și scrie în caiet ce sonoritate ți-a inspirat scara muzicală mixolidică folosită de compozitor.

◗ Scrie în caiet ce ți-a plăcut mai mult audiind piesa: expresivitatea melodică, structura ritmică a acestui fragment, acompaniamentul instrumental, specificul modului mixolidic, dialogul dintre instrumente. Scrie și alte caracteristici care te -au impresionat.

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos scriind A (adevărat) sau F (fals). (3 × 5 p. = 15 puncte)

a. Modul lidic este un mod major cu treapta a IV-a ridicată. A

b. Modul doric are ca interval caracteristic sexta mare între treptele I-VI.

c. Modurile hexacordice sunt alcătuite din șapte sunete diatonice dispuse pe scară.

d. Modul mixolidic este un mod natural de stare majoră cu treapta a VII-a coborâtă.

2. Intonează exercițiile de mai jos și scrie în caiet scara modală extrasă din cântec și denumirea acesteia.

(2 × 15 p. = 30 de puncte)

Exemplu: Enunțul de la punctul a este adevărat.

3. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 3 p. =15 puncte)

Orizontal:

1. Mod natural de stare minoră ce se formează pe sunetul la.

2. Mod natural format pe sunetul re, cu treapta a VI-a ridicată.

3. Modul natural format pe sunetul fa, cu treapta a IV-a ridicată.

4. Modul format pe sunetul mi, cu treapta a II-a coborâtă.

5. Mod natural de stare majoră, ce se formează pe sunetul do.

6. Mod natural format din șase sunete alăturate.

Vertical:

Mod heptacordic minor caracterizat printr-o cvintă micșorată.

4. Scrie în caiet numele modului natural scris alăturat și intervalul său caracteristic. (2 × 5 p. = 10 puncte)

5. Intonează un cântec învățat în această unitate și precizează pe ce scară modală este construit. (20 de puncte)

III III V IV VI VIII VII

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 3

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL. RITMUL

 Noțiunea de ritm muzical cuprinde trei componente: ritmul propriu-zis, metrul (măsura) și tempoul.

 Ritmul propriu-zis reprezintă succesiunea de durate și pauze, așa cum poți vedea mai jos.

 Măsura este cadrul metric în care se desfășoară ritmul propriu-zis.

 Ritmul și măsura se completează cu gradele de viteză sau de mișcare, într-un cuvânt, tempoul.

Allegro

 Ce valori de notă cunoști?

 Ce termeni de mișcare ai întâlnit în piesele studiate?

CONȚINUTURI:

 Măsuri compuse eterogen

 Conceperea unor acompaniamente ritmice/ melodice pentru anumite cântece

 Aspecte ale muzicii în societatea de astăzi: jazz

Ascult cântecul păsărilor. Mă uluieşte această manifestare a ritmului în milioane de forme diferite în lumea luminii, a culorii şi a formelor şi muzica mea rămâne tânără prin contactul cu ritmul pururi tânăr al Naturii.

Leoš Janáček (1854–1928), compozitor ceh

COMBINAȚII RITMICE BINARE ȘI TERNARE

În arta muzicală există trei mari categorii de ritmuri: binar, ternar și eterogen. Toate aceste categorii se analizează și se identifică în muzică prin cele două elemente componente: formula ritmică și accentul.

Ritmul muzical este succesiunea organizată a unor durate sonore reprezentate prin valori de note și de pauze. Între acestea există raporturi matematice de divizare.

În redarea diferitelor durate muzicale ce compun ritmul se folosesc două sisteme de valori cu pauzele corespunzătoare:

Sistemul de divizare normală a valorilor binare

div. cu 2 cu 4 cu 8

Sistemul de divizare normală a valorilor ternare

div. cu 3 cu 6 cu 12

Metrul muzical reprezintă elementul de organizare a ritmului muzical propriu-zis, prin succesiunea periodică a accentelor metrice. Metrul măsoară ritmul cu o durată etalon numită timp. Valoarea luată ca unitate de timp poate fi doimea, pătrimea, optimea, șaisprezecimea. Prin intermediul accentelor ritmice, succesiunea de durate poate fi împărțită în segmente numite măsuri. Măsura este gruparea de timpi accentuați și neaccentuați care se succede la intervale de timp egale. Aceasta se formează între două accente de aceeași intensitate și se delimitează prin bare de măsură. Măsurile de doi timpi și de trei timpi se numesc măsuri simple, pentru că au un singur accent pe timpul întâi.

Măsuri simple

Măsuri binare (de doi timpi)

Măsuri ternare (de trei timpi)

de două pătrimi

de două optimi

de trei pătrimi

de trei optimi

RITMUL BINAR

• Are la bază o formulă ritmică binară (formată din două durate egale sau corespondentele lor).

• Se măsoară cu metrul binar care presupune succesiunea accentelor metrice periodice din doi în doi timpi.

• Se încadrează în măsuri binare.

Formula ritmică este o grupare de durate egale sau inegale pe timp.

Formule ritmice cu durate egale

Formule ritmice cu durate inegale

Transcrie în caiet combinațiile ritmice de mai jos care corespund unei note întregi.

Succesiunea timpilor accentuați și neaccentuați

Tactarea (cu mâna dreapta)

Succesiunea timpilor accentuați și neaccentuați

Descoperă!

MĂSURI SIMPLE

◗ Citește ritmic cele două variante ale exercițiului de mai jos.

Reține!

Ai observat, în cea de-a doua variantă, o nouă măsură în care valoarea unui timp este optimea ( ).

Această măsură este asemănătoare cu cea de . Cele două măsuri se aseamănă prin:

◗ Execută o bătaie din palme pe fiecare timp. Scrie în caiet care sunt asemănările și deosebirile dintre cele două variante.

Răspunde la întrebările următoare:

◗ Câți timpi conține fiecare măsură, în ambele exemple?

◗ Cât de des apare accentul?

◗ Care este valoarea luată ca unitate de timp în primul exemplu? Dar în al doilea?

◗ Cum se va numi măsura în care este scris cel de-al doilea exemplu?

◗ Selectează și scrie în caiet formulele ritmice care se încadrează în măsura de . Trasează bare de măsură și citește ritmic exercițiul obținut.

RITMUL TERNAR

• Ritmul ternar are la bază o formulă ritmică ternară (din trei durate egale sau corespondentele lor).

• Se măsoară cu metrul ternar (succesiunea accentelor metrice periodice din trei în trei timpi).

• Se încadrează în măsuri ternare.

◗ Citește ritmic exercițiile și compară cele două măsuri în care sunt scrise. Răspunde la întrebările de mai jos.

◗ Câți timpi conține fiecare măsură, în ambele exemple?

◗ Cât de des apare accentul?

◗ același număr de timpi, primul fiind accentuat;

◗ se tactează identic, tot în două mișcări.

Cele două măsuri se deosebesc prin:

◗ valoarea unui timp: pătrimea în cazul măsurii și optimea în cazul măsurii de ;

◗ melodiile scrise în măsura de se vor cânta într-un tempo mai vioi.

Succesiunea timpilor accentuați și neaccentuați

◗ Care este valoarea luată ca unitate de timp în primul exemplu? Dar în al doilea?

◗ Cum se va numi măsura în care este scris cel de-al doilea exemplu?

◗ Cum se va tacta aceasta?

◗ Ce reprezintă cifra 3 și cifra 8 scrise după cheia sol?

Măsura de este asemănătoare cu cea de . Cele două măsuri se aseamănă prin:

◗ același număr de timpi (trei), primul fiind accentuat;

◗ se tactează identic, tot în trei mișcări.

Cele două măsuri se deosebesc prin:

◗ valoarea unui timp: pătrimea în cazul măsurii de și optimea în cazul măsurii de ;

◗ melodiile scrise în măsura de se vor cânta într-un tempo mai vioi.

Audiază!

◗ Ascultă piesa La petite fille de la mer din albumul Apocalipsa animalelor și încearcă să te relaxezi. Spune colegilor ce ai simțit ascultând piesa. Transcrie în caiet, în măsură de , fragmentul redat în manual din această piesă.

Din lumea muzicii

L’Apocalypse des animaux este albumul compozitorului de origine greacă Vangelis, care cuprinde coloana sonoră a documentarului cu același nume regizat de Frédéric Rossif. A fost compus în anul 1971, iar prima piesă din album se numește La petite fille de la mer (Fetița mării).

Exersează!

◗ Intonează cântecele de mai jos și tactează măsura. Scrie în caiet măsurile compuse și ritmul corespunzător acestora (binar sau ternar).

◗ Cântă ultimul cântec în canon, cu trei colegi. Scrie în caiet tonalitatea în care este scris canonul.

Colindă de fereastră

Pasăre mândră după auz Moderato

Teleorman

Johannes Brahms

◗ Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a avea măsuri de

La petite fille de la mer

Din albumul Apocalipsa Animalelor

Moderato

Muzica: Vangelis etc.

mele

◗ Continuă fragmentul de mai jos pentru a obține o melodie în măsura de .

Andantino

Muzica:

Allegretto

Muntenia (Petrești, Vlașca)

Stejaru,

Descoperă!

MĂSURI COMPUSE OMOGEN

◗ Combinând două măsuri de sau de , obținem o măsură compusă de sau de .

Măsura de patru pătrimi Măsura de patru optimi

Tactarea (cu mâna dreaptă)

Reține!

Ritmurile binare pot fi încadrate și în măsuri compuse din două măsuri simple de doi timpi, având ca unitate de timp pătrimea sau optimea. Măsurile compuse au două accente:

◗ accentul principal pe timpul I;

Exersează!

◗ Intonează piesa de mai jos, marcând fiecare accent al măsurii cu o bătaie din palme.

Miorița

Audiază!

◗ Audiază prima parte din Introducere și Marșul regal al leului, din suita Carnavalul animalelor de Camille Saint- Saëns. Compară formulele ritmice formate din    Œ cu cele formate din ii ‰ și scrie în caiet care crezi că este rolul acestora în piesă. Transcrie fragmentul în măsura de .

Introducere

Andante maestoso

și

Marșul regal al leului

(din Carnavalul animalelor)

Din lumea muzicii

Muzica: Camille Saint-Saëns

◗ accentul secundar pe timpul al treilea.

Povești inspirate de muzică

Ascultă încă o dată Introducere și Marșul regal al leului și imaginează-ți următorul scenariu:

• Tremoloul pianului: păsărele vioaie anunță sosirea regelui leu.

• Cele cinci măsuri cu formula trei pătrimi/pauză de pătrime: animalele mari de pradă: leoparzi, hiene, pantere, vulpi sosesc pentru a-și aduce omagiul regelui animalelor.

• Cele patru măsuri cu formula trei optimi/pauză de optime: animale mici și iuți de picior – iepuri, antilope se grăbesc să îl întâmpine pe regele leu.

• Măsura cu game în direcții opuse: apariția regelui căruia toate animalele i se pleacă. Imaginează-ți și tu un scenariu potrivit muzicii audiate.

Camille Saint-Saëns (1835–1921) a fost compozitor, pianist și organist, muzicolog și critic. La vârsta de doi ani și jumătate, cânta deja la pian, iar la trei ani, a compus prima sa piesă. Dintre cele 12 opere ale sale, este celebră „Samson și Dalila”, compusă în 1877. Din creația sa, se remarcă „Septetul pentru pian, trompetă și corzi”, „Sonata pentru vioară în re minor”, „Simfonia 3 în do minor (Orga)” sau concertele pentru vioară și violoncel.

Tranquillo Sibiu

Portofoliu

Compară piesa La petite fille de la mer din Apocalipsa animalelor de Vangelis (pagina 34), cu piesa Lebăda din Carnavalul animalelor, de Camille Saint-Saëns. Scrie în caiet ce aspecte surprinde fiecare dintre piese, care este sonoritatea fiecăreia și cum contribuie formulele ritmice ale fiecărei piese și măsura la transmiterea mesajului muzical creat de fiecare compozitor.

Descoperă!

◗ Ascultă piesa Lebăda din Carnavalul animalelor și execută pocnet din degete pe sunetele accentuate.

Lebăda

Poți face un exercițiu de relaxare atunci când te afli în natură și întâlnești un pârâiaș. Închide ochii și descoperă câte sunete auzi. Este un bun exercițiu care îți dezvoltă auzul muzical, dar te și relaxează. Sunetele pârâului îți creează o stare de bine.

Creațiile mele

◗ Observă formula ritmică specifică cântecelor maramureșene.

Reține!

Combinând două măsuri de sau de , obținem o măsură compusă de , respectiv, de . Ritmurile ternare pot fi încadrate în măsuri compuse. Unind două măsuri simple de câte trei timpi, vei obține o măsură de șase timpi. Aceasta are două accente: ◗ un accent principal pe timpul 1; ◗ un accent secundar pe timpul al patrulea. Măsurile de 4 timpi și de 6 timpi se numesc măsuri compuse omogene, deoarece au în componența lor două măsuri simple de același fel: de doi sau de trei timpi.

Măsuri de șase timpi

Exersează!

◗ Unește formulele ritmice din dreapta cu cele din stânga, pentru a crea măsuri de . Scrie în caiet toate măsurile obținute. Citește exercițiul ritmic realizat.

Moderato

Tactarea (cu mâna dreaptă) în mișcări lente și potrivite în mișcări repezi 2

1, 2, 3 4, 5, 6

◗ Citește ritmic acest cântec executând câte o bătaie din palme pe timpii accentuați. Precizează ce mod heptacordic este ilustrat de prima piesă.

Zice-așa frunza de fag (motiv maramureșan)

Pentru mândra

Andantino

Muzica: Camille Saint-Saëns

MĂSURI COMPUSE NEOMOGEN (ETEROGEN)

Descoperă!

◗ Intonează exercițiul de mai jos marcând cu bătăi din palme timpii accentuați. Apoi intonează din nou tactând măsura, așa cum observi sub portativ.

Reține!

Combinarea a două formule ritmice: una binară și una ternară ce se succed periodic formează ritmul mixt de 5 timpi, numit și neomogen sau eterogen. Acest ritm se încadrează în măsuri de 5 timpi. Măsura de 5 timpi se compune dintr-o măsură de două pătrimi/optimi și o măsură de trei pătrimi/optimi, care se tactează corespunzător măsurilor simple care o compun. Atunci când tempoul este foarte vioi, tactarea se simplifică la două bătăi inegale. Ordinea măsurilor simple se scrie în paranteză (2+3) sau (3+2). În măsura de cinci timpi există două accente, distribuite așa cum poți observa în tabelul de mai jos. Lucrările muzicale în măsuri mixte sunt expresive prin originalitatea combinării ritmurilor.

Măsura de cinci optimi

Tactarea (cu mâna dreaptă) în mișcări lente și potrivite în mișcări repezi

Răspunde la întrebări.

◗ Prin ce valoare de notă este redat timpul?

◗ Câți timpi conține fiecare măsură?

◗ Câte accente are fiecare măsură?

◗ Care timpi sunt accentuați?

◗ Cât de des apare accentul?

◗ Ce tip de ritm are fiecare măsură?

Creațiile mele

◗ Scrie în caiet versurile de mai jos, apoi citește-le și încercuiește silabele accentuate. Observă din câți în câți timpi se succed silabele accentuate și stabilește în ce măsură ai găsit aceeași succesiune.

◗ Încadrează în măsuri mixte corespunzătoare versurile de mai jos: Pala vântului, / - / - -

Spaima muntelui, / - / - -

Bate-n vârful lui, Puiul bradului.

◗ După ce ai scris măsurile, compune o melodie pe versurile respective.

Exersează!

◗ Citește ritmic piesa de mai jos, tactând măsura, apoi intoneaz-o pe cuvinte. Acompaniază-i pe colegii tăi la tobă pe tot parcursul cântecului, urmărind aceeași linie ritmică.

Allegretto

Hai, Dunărea mea

Cântec popular

Audiază!

◗ Ascultă piesa Olteneasca din opera Trei dansuri simfonice românești, de Paul Constantinescu. Această piesă cuprinde dansuri oltenești, dintre care cel numit Șchioapa este scris în măsura de cinci optimi, având pauza pe timpul al cincilea. Ascultă piesa și execută o bătaie din palme pe pauze.

Reține!

Prin combinarea a două formule ritmice binare cu o formulă ritmică ternară rezultă ritmul mixt de 7 timpi. Măsura de 7 timpi se compune din trei măsuri simple: două măsuri de doi timpi și o măsură de trei timpi. Măsura de șapte timpi are trei accente: un accent principal pe timpul întăi și două accente secundare care au loc diferit, în funcție de succesiunea măsurilor simple. Măsurile componente se succed în ordinea înscrisă în tabelul alăturat.

Măsura de șapte optimi

Tactarea (cu mâna dreaptă) în mișcări lente și potrivite

Purtata fetelor de pe Târnave este un joc din zona Târnavelor a cărui melodie se cântă vocal și se joacă în mers legănat, cu opriri pe pauze. Piesa are ritm mixt ce se încadrează în măsura de șapte timpi. Geamparalele este un joc foarte vechi, de origine bulgărească, cu ritm eterogen, în măsura de și tempo vioi. Acest joc este răspândit în Dobrogea și în sudul Munteniei. Denumirea de Geamparale vine de la niște clopoței pe care dansatorii îi atârnau la degete și cu care băteau tactul cântecului.

Audiază!

Exersează!

◗ Citește ritmic exercițiul de mai jos, marcând cu pocnet din degete accentele. Scrie în paranteză, în caiet, la începutul exercițiului, ordinea măsurilor simple.

Moderato

Purtata fetelor de pe Târnave (dans popular vocal)

Căpâlna de Jos

Colecția: Emilia Comișel

◗ Audiază piesa Leliță Ioană, în interpretarea artistei Maria Tănase. Cântecul, în genul Geamparalelor, este scris în măsura de , adică o măsură în care valoarea luată ca timp este șaisprezecimea.

Tempo de geamparale

Leliță Ioană

Colecția: Emilia Comișel Muntenia și Moldova

RECAPITULARE

Exersează!

1. Intonează exercițiul de mai jos și marchează cu bătăi din palme timpii accentuați. Scrie, la începutul exercițiului, în paranteză, ordinea măsurilor simple. Intonează din nou exercițiul și tactează măsura.

2. Intonează piesa de mai jos tactând măsura.

Samiotisa

Traducere: Florentina Chifu

Moderato

cântec grecesc

3. Trasează bare de măsură în caiet, pentru a forma măsurile corespunzătoare. Citește ritmic exercițiul obținut.

Creațiile mele

◗ Scrie în caiet versurile de mai jos, apoi citește-le și încercuiește silabele accentuate. Încadrează în măsuri mixte corespunzătoare versurile de mai jos, apoi compune o melodie pe versurile respective.

Cântă puiul cucului / Sus, în vârful nucului. / Cântă puiul sturzului, / Sus, în vârful bradului.

PROIECT • RITMUL ETEROGEN PE SCENĂ

Pornind de la o simplă formulă, se pot obține formule variate, prin diverse procedee: divizarea, folosirea pauzelor, a contratimpului sau a sincopei.

1. Împărțiți-vă în echipe de câte 4 elevi și concepeți un acompaniament ritmic pentru cântecul Hai, Dunărea mea. Aveți un exemplu de acompaniament ritmic la pagina 37, unde se află și cântecul.

2. Folosiți instrumente de percuție sau percuție corporală pentru a reda acompaniamentul creat de voi.

3. Folosiți aplicația The Metronome, instalată pe telefonul mobil, pentru a face improvizații cât mai interesante. Prezentați piesa cu acompaniamentul propus de voi cu ocazia unor evenimente care se desfășoară în școală.

Din lumea muzicii

Expresivitatea ritmului eterogen se evidențiază în muzica populară balcanică, Asia Mică și India. În folclorul românesc, întâlnim multe piese cu ritmuri mixte în melodiile de joc (Șchioapa, Geamparalele, Purtata fetelor de pe Târnave) și în repertoriul obiceiurilor (colinde, Capra, Drăgaica, Paparudele). Vigoarea și vioiciunea acestui ritm sunt puse în valoare în lucrări de o expresivitate deosebită.

Audiază!

◗ Ascultă piesa Take Five de David Brubeck. Formula ritmică a acompaniamentului pe care se derulează întreaga melodie este următoarea: etc.

◗ Ascultă piesa și acompaniază cu bătăi din palme pe formula de mai sus.

Din lumea muzicii

David Brubeck a fost un pianist și compozitor american de jazz. Jazzul este un fenomen muzical al secolului XX bazat pe ritm bogat, improvizație și variație spontane. La originea jazzului se află muzica negrilor din America și cea de fanfară.

EVALUARE

1. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 × 4 p. = 28 de puncte)

Orizontal:

1. Ritm mixt format prin combinarea unei formule binare cu una ternară.

2. Măsuri cu un singur accent pe timpul întâi.

3. Gruparea de timpi accentuați și neaccentuați care se succed la intervale de timp egale.

4. Viteza în care se execută o piesă muzicală.

5. Măsuri cu două accente.

6. Măsuri care au la bază o formulă ritmică formată din doi timpi.

7. Măsuri care au la bază două formule ritmice binare și una ternară.

8. Măsuri care au la bază o formulă ritmică formată din trei timpi.

Vertical: Joc foarte vechi, de origine bulgărească, cu ritm eterogen. (singular)

2. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos notând în caiet, în dreptul fiecăruia, A (adevărat) sau F (fals). (4 × 3 p. = 12 puncte)

a. În măsura , valoarea unui timp este pătrimea. F

b. O pătrime durează doi timpi în măsura de .

c. Combinând două măsuri de , obținem o măsură mixtă.

d. Măsura de 7 timpi se compune din trei măsuri simple: două măsuri de doi timpi și o măsură de trei timpi.

e. Ritmul ternar are la bază o formulă ritmică ternară (din trei durate egale sau corespondentele lor).

3. Trasează barele de măsură în caiet pentru a obține măsuri mixte de . (4 × 3 p. = 12 puncte)

4. Completează măsurile pentru a obține măsuri mixte de . (5 × 3 p. = 15 puncte)

5. Intonează un cântec scris într-o măsură compusă eterogenă, învățat în această unitate. (23 de puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 4 ELEMENTE DE FOLCLOR

COMPETENȚE VIZATE: 1.1, 1.2, 3.1, 3.2

Tradițiile și obiceiurile românilor sunt marcate de marile sărbători religioase și de etapele muncilor agricole. Din timpuri străvechi, poporul român a creat un tezaur folcloric de o rară frumusețe și originalitate, admirat în întreaga lume.

 Ce obiceiuri se practică în anumite perioade ale anului?

 Ce dansuri populare românești cunoști?

 De ce crezi că sunt apreciate dansurile românești în întreaga lume?

 Ce alte evenimente din viața oamenilor se sărbătoresc prin cânt și dans?

CONȚINUTURI:

 Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse zone geografice)

 Evoluții ale muzicii în context social

 Conceperea unor acompaniamente ritmice/ melodice pentru anumite cântece

La noi, românii, mai întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele.

Nicolae Iorga (1871–1940), istoric, publicist, om politic român

GENURI ALE FOLCLORULUI OCAZIONAL

Audiază!

Ascultă pe internet colinda din Suita simfonică pentru orchestră Divertisment rustic de Sabin Drăgoi. Scrie în caiet numele colindului pe care l ­ a prelucrat compozitorul în această piesă.

OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ: COLINDA

Obiceiurile și tradițiile de iarnă ocupă un loc important în folclorul românesc, acestea se desfășoară începând cu Ajunul Crăciunului și se încheie cu Boboteaza (Botezul Domnului) și sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Discută cu colegii tăi despre un obicei de iarnă care se practică în localitatea în care trăiești.

Descoperă!

◗ Intonează aceste colinde pe note, apoi pe cuvinte și răspunde la întrebările de mai jos.

◗ Cu ce ocazie se cântă aceste piese?

◗ Ce legătură este între ritmul poetic și cel muzical?

◗ Ce legătură observi între versuri și melodie?

Ia’n te scoală, gazdă bună!

Andante

Reține!

Colindele au o neprețuită valoare literară și muzicală, având următoarele caracteristici:

◗ constituie modele de contopire între text și melodie;

◗ au refrene tipice, atât din punct de vedere literar, cât și muzical ( Ziurel de ziuă, Florile dalbe, flori de măr etc.), care nu au loc fix, pot sta la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul melodiei și se pot repeta;

◗ strofa muzicală este alcătuită din două­trei rânduri melodice;

◗ au melodie simplă, ritm mă su rat ș i se cântă în grup.

Târnava Mare, Transilvania

Vai, zioară, de zioară Răușor, Făgăraș

Din lumea muzicii

Primul colind, care se cântă la fiecare casă, este colindul de ușă sau de fereastră. Prin acest colind se invocă trezirea gazdelor, pentru a­i întâmpina pe colindătorii care le aduc vestea Nașterii Mântuitorului. După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă. Colindul pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cântat în fața mesei încărcate de Crăciun. Urmează colindul cel mare adresat gazdei. Ceata colindă, apoi, pe rând, toți membrii familiei.

Exersează!

◗ Intonează următoarele colinde tactând măsura.

Cântătorii ș’-au cântat

Moderato Muntenia

◗ Intonează următorul colind marcând cu bătăi din palme pătrimile cu punct. Cântot

COLINDĂ ÎN CASĂ, LA MASĂ

Ceastă-i sară-i sară mare

Colind din Corbi, Făgăraș Allegretto

Știai că...?

◗ Împărțiți­vă în două grupe și repetați separat, pe partide, cele două voci. La final, repetați în ansamblu acest colind.

COLINDUL MARE

Cesta domnu’ bunu’

Ces ta dom nu' bu nu'

lui, Doam ne, Bo

Cele mai vechi sunt colindele laice, care prezintă aspecte legate de muncă. Textele acestora sunt individualizate, diferențiindu­se după vârstă (colinde de copii, de tineri, de bătrâni), după sex (de fată, de băiat), după profesie (de vânător, cioban, agricultor, pescar, militar etc.), categorii sociale (preot, notar, tineri căsătoriți). Colindele religioase sunt mai noi, textele lor fiind adaptate la melodiile de colindă. Interpretarea repertoriului de colinde poate fi vocală, în grupuri compacte de copii și de maturi, ca în Banat, sudul Transilvaniei, Muntenia, vestul Dobrogei, dar poate fi însoțită și de instrumente de percuție, așa cum se întâmplă în Banat și Transilvania. Pe plan muzical, melodia colindului este concisă, dinamică, uneori solemnă, având contururi precise, ritmică expresivă, formă fixă. Prin intermediul ingeniozității ritmico­melodice și a procedeelor de creare a discursului muzical, colindele românești se deosebesc prin originalitate de cântecele de Crăciun apusene.

Bunila, Hunedoara

Moderato

Atelier de sunete

Împărțiți­vă în trei grupe și repetați pe partide, fiecare grupă învățând vocea sa. La final, repetați în ansamblu.

Interpretați Colinda voinicului folosind termenii de nuanță potriviți.

Comparați cele două colinde aflate pe pagină și notați în caiet indicațiile agogice potrivite fiecărei piese. Interpretați colindele cu intensitatea și viteza propuse de voi.

COLINDĂ DE OM ÎNSURAT

Colinda voinicului

Moderato

Programul Salvează o colindă pentru eternitate! face parte din agenda strategică culturală a Republicii Moldova și este lansat pentru a susține vechiul obicei al colindatului, amenințat de pericolul dispariției în contextul proceselor de transformare socială. Acest program prevede redescoperirea și reactualizarea vechiului repertoriu de colinde propriu fiecărei comunități, înregistrarea colindelor pe suport electronic, transmiterea repertoriului autentic de colinde către tineri.

Audiază!

Audiază, pe varianta digitală, piesa O, ce veste minunată, prelucrare de Dan Stoenescu, și notează în caiet titlurile cunoscutelor colinde inserate de compozitor în acompaniamentul pianului. Consemnează ce modificări melodice s ­ au efectuat pe partea vocală.

COLINDĂ DE FATĂ

Sai, Rafiră-n cea grădină

Învață să înveți:

Jurnal dublu

Împarte o foaie A4 în două trasând o linie verticală la mijloc. Citește textul de mai jos și notează în partea stângă a paginii acele fragmente care ți­au plăcut. În partea dreaptă vei comenta fragmentul ales, notând impresii, sentimente, păreri. Întrebările de mai jos te vor ajuta să completezi jurnalul:

◗ De ce ai ales acest fragment?

◗ La ce te ­a făcut să te gândești?

◗ În ce fel te ­a surprins?

◗ Care este rolul social al colindului în zilele noastre?

Muzica în societate

Rolul social al colindului în satul tradițional

La colindat participă tot satul tradițional, deși colindă doar copiii și flăcăii grupați în cete, bărbații până la o anumită vârstă și uneori fete și flăcăi împreună. În satul tradițional ceata se constituia după o orânduială îndătinată bine stabilită, avea o ierarhie proprie, un conducător și un loc de întâlnire. Ceata era organizația care coordona în timpul sărbătorilor Crăciunului și Anului Nou întreaga viață a satului. La baza colindatului stă principiul pe care se întemeiază rânduiala conviețuirii și a solidarității colective din satele noastre vechi: toți pentru unul și unul pentru toți. Ceata, ca entitate* constituită, reprezenta întreaga colectivitate după cum fiecare casă era o entitate a comunității. Când obiceiul se cerea practicat, orice membru al colectivității căuta să­l îndeplinească, nu încerca să i se sustragă, respecta tradiția, altfel se excludea singur din colectivitate.

(după Mihai Pop, Folclor românesc)

*entitate – Conținut de sine stătător, existență delimitată (ca întindere, importanță, valoare etc.).

Corbi, Făgăraș

Corbi, Făgăraș

Allegretto

Exersează!

◗ Intonează piesele de pe această pagină tactând măsura eterogenă.

Trei Crai de la Răsărit

Moderato

1. Trei A Un Cra 2. 3. 4. crai co de ii de lo s-a da la da năs că Ră c'-au cut,

Și-au

Și Ia Și-a mers, le-a ră mers du fost I pâ pă a

Allegretto

Plugușor

Muntenia

Muntenia, George Breazul

Plugușor

Dâmbovița, Gheorghe Cucu Allegretto

de ta vi oi ți ne Pe-o Spre Tot Va O Mie gu soa ci ci i lu ră re rezi le le șei de ră de zbie zbie ju va sa vaci rând rân cân le re dî dî Ia Vo Soa 3. 2. 1. scu uă re-a lați, vi ră scu se să la pa ri ți, re tî Măi,

Reține!

Sorcova este un obicei străvechi, practicat de către copii care poartă o crenguță înmugurită de copac sau un bețișor împodobit cu flori artificiale de diferite culori, cu care lovesc ușor pe spate rudele apropiate, vecinii sau prietenii în dimineața zilei de Anul Nou, urându­le, în versuri speciale, sănătate și noroc. Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui urat.

Sorcova de la bătrâni

Buciumeni, jud. Dâmbovița Andantino

Cântecul de stea se practică în zilele Crăciunului. Se deosebește de colindă prin următoarele particularități:

◗ este cântat de un grup de trei băieți care poartă cu ei o stea frumos împodobită, având în centru icoana Nașterii Domnului;

◗ nu are refren;

◗ melodia are formă fixă.

Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului, practicat în ajunul Anului Nou sau în ziua de Anul Nou. În trecut, în timp ce urau, flăcăii foloseau un plug adevărat cu care trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului, ca să­i crească bine semănăturile. Apoi aruncau în brazda proaspăt făcută semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Se obișnuia să se arunce grâu peste casă, ca recolta să crească mare cât casa.

O parte dintre obiceiurile românești de Crăciun (colindatul de ceată bărbătească din 14 zone ale României) au fost incluse pe lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO. Știai că...?

Reține!

TRADIȚII DE CRĂCIUN ÎN LUME

Willia Natale

Rizdvo

În Bulgaria, masa din noaptea de Crăciun este bogată în preparate, de 12 feluri, pentru fiecare lună a anului. Aceasta include legume fierte, nuci, orez, compot, fructe uscate, fasole. Gazdele își îndeamnă oaspeții să spargă o nucă. Dacă aceasta este bună, se așteaptă un an nou bun și bogat, dacă este stricată sau goală, atunci anul care vine se anunță găunos și lipsit de noroc.

Radjestva

Englezii își decorează casele cu plante care rămân verzi tot timpul anului –iederă, vâsc, laur. Una dintre tradițiile de Crăciun constă în trimiterea către prieteni și rude a felicitărilor sau a cărților poștale de Crăciun. Din anul 1947, la fiecare Crăciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de Crăciun care străjuiește Piața Trafalgar, în amintirea colaborării anglo ­norvegiene din perioada celui de Al Doilea Război Mondial.

Germania a oferit lumii obiceiul de a împodobi bradul de Crăciun. Ei aprind câte o lumânare în cele patru duminici dinaintea Crăciunului. Oratoriul înălțător al lui Johann Sebastian Bach încântă mulțimea venită în bisericile și catedralele germane după ascultarea slujbei religioase din seara de Ajun.

Bozik Weichnachten

Christmas

Noël

În piețele din fața catedralelor franceze, povestea nașterii lui Hristos este jucată de actori. În fiecare locuință francezii construiesc o scenă a Nașterii, numită „creche”. În fiecare familie se pregătește „prăjitura celor Trei Magi”, care are ascunsă în ea un bob de fasole. Cine îl găsește devine Rege sau Regină pentru întreaga zi de Crăciun. Un alt obicei este ca, de Crăciun, copiii să plece în căutarea Magilor.

În Islanda se decorează brazi artificiali, mai ales cu lumânări de diferite culori. De Ajun se merge la slujbă, se dansează și se cântă în jurul unui foc. Copiii cuminți așteaptă să găsească daruri în cizmulițe. Acestea sunt puse de cei treisprezece flăcăi de Crăciun –reprezentanții moșului. Copiii care nu sunt cuminți primesc cartofi!

Noche

Buena

Jul

În România, de la Crăciun până la Bobotează, creștinii ortodocși din unele părți ale țării se salută cu: „Hristos Se naște!”, iar răspunsul este: „Slăviți­L!”. Preotul merge cu icoana din casă în casă binecuvântând creștinii. După o veche tradiție, în cele trei zile de Crăciun masa nu se ridică, ea trebuie să rămână așternută și încărcată, pentru ca orice rudă, prieten sau străin poposite la prag să poată fi poftite de îndată să se înfrupte.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ

Obiceiurile de primăvară sunt și ele marcate de marile sărbători religioase.

Buna Vestire (25 martie) este sărbătoarea ce amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină mama lui Iisus Hristos. Cu acest prilej, în Bihor se practică obiceiul numit Lioara, al cărui moment principal este jocul fetelor cu feleaga (ștergar de podoabă), în timpul căruia feciorii își aleg viitoarele soții.

Lioara

Moderato

Bihor

Paparuda și Scaloianul (Caloianul) sunt obiceiuri practicate de copii pe timp de secetă pentru a aduce ploile. Intonează piesele de mai jos.

Intonează cântecul Paparudele și acompaniază­te cu percuția corporală menționată pe portativul ritmic.

Paparudele

Allegretto

Teleorman

Paparuda este un joc practicat primăvara sau vara, după o secetă prelungită. Paparuda invocă ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi. Intonează cântecul Paparudele cu toate cele trei strofe:

2. Să se facă grânele, Paparudele, le, le! 'Nalte ca trestiile, Paparudele!

Să crească porumbele, Paparudele, le, le, Mai mari ca prăjinile, Paparudele!

3. Drugile cât coatele, Paparudele, le, le! Spicele cât palmele, Paparudele!

Să plouă ploițele, Paparudele, le, le!

Să crească holdițele, Paparudele!

Caloianul

Risipiți­Vrancea – Nelu Ionescu

Allegretto

Audiază!

Ascultă pe internet colinde de Florii prelucrate de Gheorghe Cucu, în interpretarea Coralei Bărbătești Ortodoxe „Te Deum Laudamus” ( Pre Tine, Doamne, Te lăudăm). Completează în caiet impresiile tale în urma audiției.

Portofoliu

Ramurile de salcie sfințite la biserică în ziua de Florii erau folosite pentru a practica datini și obiceiuri străvechi, printre care: așezarea ramurilor în coroniță pe straturile din grădină pentru rodnicie și pentru a le feri de dăunători; așezarea lor sub pernele fetelor nemăritate pentru a­și găsi un soț bun; aruncarea lor în foc când începea o furtună pentru a alunga norii.

Scrie pe o foaie A4 un text în care să prezinți un obicei de Florii care se practică în zona în care trăiești. Ilustrează­l cu fotografii sau desene. Prezintă colegilor tăi textul realizat.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE FLORII

Cu mult timp în urmă, copiii colindau de Florii cu crenguțe de salcie sfințite primite de la biserică. Ei mergeau la fiecare casă, cântau și urau de bine și de sănătate. Colindul se cânta la fereastră, iar după ce îl terminau, copiii puneau crenguțe de salcie la geamul gazdei și primeau ca răsplată bani și ouă proaspete. ◗ Intonează colindul respectând termenii de nuanță specificați pe portativ.

Veniți norii de mulțime

Moderato

Gheorghe Cucu

Compozitori celebri

Gheorghe Cucu (1882–1932) este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai creației corale românești. S­a remarcat ca un pedagog strălucit, fiind profesor la Conservator și la Academia de Muzică Religioasă din București. Ca folclorist, a realizat o valoroasă culegere de colinde muntenești și piese corale inspirate din folclor: Frumosul vine pe apă, Haz de necaz, Cântec de dor. A compus lucrări religioase deosebit de frumoase și cântările Sfintei Liturghii care răsună și astăzi în bisericile ortodoxe.

Doamne, Iisuse Hristoase

Ascultă, în varianta digitală, colindele Veniți norii de mulțime și Azi cu toți să prăznuim și completează în caiet tabelul de mai jos.

Prilejul cu care se cântă Cui i se adresează Sentimente exprimate Impresiile tale

Moderato

TRADIȚII

ȘI OBICEIURI DE PAȘTE

Citește despre diferite tradiții și obiceiuri de Paște de la noi din țară. Scrie și tu pe o foaie A4 despre un obicei care se respectă în localitatea în care trăiești. Prezintă­l colegilor.

În Țara Moților, în noaptea de Paște, toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde trebuie să fie păzită de către feciorii din sat. Dacă nu reușesc să o păstreze în siguranță și este furată, paznicii care au dat greș vor oferi, a doua zi, o masă bogată. Dacă cei care au încercat să fure toaca nu au reușit, ei vor fi gazdele ospățului.

La Câmpulung Moldovenesc, oamenii merg în curtea bisericii cu mai multe coșuri pregătite de acasă pentru a fi sfințite de preot. În fiecare coș se află, după datina strămoșească, semințe de mac (care vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (pentru belșug), zahăr (folosit împotriva bolilor la vite), făină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi, care îi vor proteja împotriva insectelor.

În Moldova se păstrează obiceiul ca, de Paște, să se poarte haine noi. Așa că fetele și nevestele tinere încep cu una­ două săptămâni înainte de Paște să coasă cămăși noi, atât pentru ele, cât și pentru părinți, frați, soți sau copii. Se crede că îmbrăcămintea nouă are rol purificator.

În Muntenia, în dimineața primei zile de Paște, se pune într­un ibric apă rece de la fântână, un ou roșu și un ban de argint. Cu această apă se spală pe față fiecare membru al familiei pentru a fi rumen în obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul și pentru a avea belșug.

În a doua zi de Paște, în Oltenia și Transilvania, feciorii stropesc cu apă proaspătă de la fântână fetele cu care vor să se însoare. Se spune că fetele trebuie stropite pentru a le merge bine și pentru a fi frumoase și sănătoase tot anul. Feciorii sunt răsplătiți de fete cu băutură și daruri, iar băieților mai mici li se oferă ouă roșii și bănuți.

În regiunea

Sibiului, există obiceiul ca de Paște să fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemănător cu cel de Crăciun. Doar că, de data aceasta, în locul globurilor se agață ouă vopsite, golite de conținut. Pomul poate fi așezat într vază și păstrat ca o podoabă a casei.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. În zorii zilei de Paște, fetele se spală cu această apă pe față ca să fie tinere și frumoase, iar feciorii să alerge la ele așa cum fug oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică. Flăcăii și fetele fac schimb de daruri pentru a­și arăta senti mentele. Ei vin cu flori, iar ele le oferă ouă roșii.

În timpul slujbei de Paște, în se țin lumânările aprinse. Oamenii se întorc cu acestea acasă. După ce intră cu lumânările în casă și se închină, le sting de grindă, făcând semnul crucii. Aceste lumânări se păstrează, aprinzându­se în vremuri de primejdie (furtuni, inundații etc.).

Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc cocoși albi. Cocoșii sunt crescuți special pentru împlinirea acestei tradiții. Datina din străbuni se leagă de momentul când Petru s­a lepădat de Iisus, la al treilea cântec al cocoșului, dar și de vestirea Învierii Domnului. Primul cocoș care cântă aduce belșug stăpânului. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci.

Portofoliu

◗ Ascultă pe internet piesa corală Cămara Ta, Mântuitorul meu , piesă tradițională care se cântă în postul Paștelui. Această melodie bisericească constituie sursa unui moment dramatic în Oratoriul bizantin de Paște – Patimile și Învierea Domnului –, capodoperă semnată de compozitorul Paul Constantinescu.

◗ Ascultă fragmentul din Oratoriul bizantin de Paște, care redă piesa. Găsește asemănări și deosebiri între cele două variante și scrie ­le în caiet.

Menționează ce ți­a plăcut, ce te ­a impresionat, ce emoții și sentimente ți­a creat audierea lucrărilor. Poți să te inspiri din ideile cuprinse în lista de mai jos:

◗ cântările psaltice specifice cultului ortodox;

◗ îmbinarea dintre starea meditativă și forța melodiei bizantine;

◗ atmosfera de reculegere;

◗ armonizarea de excepție a cântului bizantin.

COLINDA DE PAȘTE

Tradiția colindelor pascale este de dată mai recentă, spre deosebire de cele de Crăciun, care sunt mult mai vechi. Tematica lor este una religioasă. Colindele de Paște se cântă în Săptămâna Patimilor lui Iisus sau în Săptămâna de după Înviere.

Cinstiți creștini

Andante

Colecția George Breazul

Allegretto

Pe Cristos mi L-a’ngropatî

L-a'n-gro

L-a'n-gro L-a'n-cu bă cu zbu pa ga ia ra ia

Domndincer,Pe În

Cris

Domnului,Doamne

◗ Transcrie în caiet măsurile de mai jos și numerotează­le în ordinea potrivită pentru a forma primul portativ din colindul Cinstiți creștini. Intonează măsurile în ordinea corectă. Exersează!

Creațiile mele

◗ Continuă fragmentul muzical din colindul Pe Cristos mi L-a’ngropatî cu o frază muzicală creată de tine.

Muntenia

Audiază!

CÂNTECUL DE JOC ȘI DANSUL POPULAR

DANSURI POPULARE

Descoperă!

◗ Discută cu colegii tăi despre ce reprezintă imaginea alăturată.

Exersează!

◗ Intonează cele două hore de mai jos. Scrie în caiet asemănările și deosebirile dintre acestea.

Hora mare

Allegretto

Bun teFe sea mân

Ho C -i Am ra dea as ici vecunit

ra, dre dra i gii fl mei, c i, ta-mi de pla la ievo ce câm emi epi

S i-a pe re cemtre sulpa Cumsec joa preîm ea u zat n prinBanat

Hora mare (boierească)

lail ala

Moderato

Brâul este un dans românesc de virtuozitate, jucat mai ales de bărbați. Acesta se dansează în semicerc sau în linie, cu brațele prinse de cingătoarea (brâul) vecinului. Caracterul vioi al acestui dans se datorează tempoului rapid și ritmului variat, cu multe sincope.

Brâul

Allegro Text adaptat: Florentina Chifu

Jocurile românești se dansează pe melodii instrumentale, mai rar vocale. Cântecul de joc este o specie a cântecului propriu­zis, a cărui melodie are ritm de dans, dar nu se dansează.

Hora este cel mai vechi și mai răspândit dans popular românesc. Se joacă în toată țara de către femei și bărbați, în cerc mare, dansatorii ținându­se de mâini. Ocaziile la care se dansează sunt: hora de duminică, nunta, nedeia (petrecere pastorală organizată în fiecare sat la o dată fixă), diferite obiceiuri. Ritmul horei este binar, iar tempoul potrivit.

Hora mare (bătrânească sau boierească) este o variantă mai nouă, cu ritm ternar, legănat.

Lalalalalalalala

laLalalalalalala

lail ala

Banat

Muntenia

Moldova

Audiază!

Ascultă pe internet

piesele Mărie și Mărioară , Aseară vântul bătea , Cât îi

Maramureșu’ , Ciuleandra , Mă dusei să trec la Olt, în interpretarea Mariei Tănase. Scrie în caiet impresiile tale despre cântecele audiate. Precizează cum folosește solista termenii de mișcare și termenii de nuanță pentru a le crea trăiri artistice ascultătorilor. Observă și alternanța dintre pasajele cântate și cele vorbite.

PROIECT • CU RITMUL PE SCENĂ

Împărțiți­vă în grupe de câte 4 elevi și realizați un acompaniament la tobă, potrivit piesei Țărăneasca. Observați formulele ritmice simple din cântec, alcătuite, în majoritate, din optimi. Scrieți în caiet, pe linia ritmică, formule diferite folosind: ritm punctat, sincope, contratimp. Executați acompaniamentul instrumental creat de fiecare echipă în timp ce grupele celelalte cântă.

Exemple:

Sârba este un dans răspândit în toată țara, executat de femei și bărbați, cu o mișcare rapidă și ritm binar. Dansul se execută de obicei în semicerc, în care dansatorii se mișcă simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de virtuozitate (bătăi din palme, pe cizme, pe pulpă, pe călcâi).

Mărie și Mărioară Argeș

Țărăneasca este un joc de grup, mixt (jucat de bărbați și de femei), din Moldova. Dansul se execută cu pași mărunți, presărați cu bătăi pe contratimp, îmbinați cu deplasări spre stânga și spre dreapta, înainte și înapoi. Mișcarea este vioaie și ritmul binar.

Țărăneasca

Allegro

Moldova

Din lumea muzicii

Maria Tănase (1913–1963) a fost o cântăreață renumită despre care marele istoric Nicolae Iorga spunea că este „pasărea măiastră care știe să zică cântecele noastre ca nimeni alta”. Repertoriul extrem de vast al Mariei Tănase a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, cântece satirice, bocete.

Toba

Toba

Cântecele de joc sunt însoțitoare ale petrecerilor populare. Cele mai multe au o răspândire generală, dar există și unele melodii zonale.

Alunelul de la Horezu

Allegro

Șchioapa

Moderato

Pe picior

Allegretto

e. iq = 68

Hațegana

Allegro

Măzărica

Moderato

Geamparale

Allegro

Horezu

Zona Sibiului

Alunelul este un dans oltenesc vechi, cu numeroase variante, dansat mai mult de bărbați. Este un dans vioi, în tempo allegro și măsură binară. Se joacă în linie, cu brațele încrucișate la spate, altele în semicerc, cu brațele îndoite și prinse în lanț. Caracteristica dansului dobrogean Șchioapa este măsura de cinci optimi, în care formula ritmică punctată pe timpul al patrulea creează impresia de pas împiedicat.

În melodia Pe picior apare măsura de șapte timpi, care are ca valoare de bază șaisprezecimea și următoarea componență: 3+2+2 . Este o melodie instrumentală din Banat.

Hațegana este un joc de perechi din centrul și sudul Transilvaniei, compus din două părți: plimbarea perechilor în semicerc și învârtirea fetelor pe sub mâna băieților. Melodia are un tempo mișcat și formule ritmice alcătuite din optimi divizate sau sincopate.

Măzărica este un joc de perechi din Banat. Melodia se desfășoară pe o scară pentatonică (cu 5 sunete) și se compune din două rânduri melodice repetate.

Jocurile din Dobrogea au un caracter eterogen datorită influențelor naționalităților conlocuitoare.

Geamparalele reprezintă un joc foarte vechi, de origine bulgărească, cu ritm eterogen, tempo vioi. Acest joc este răspândit în Dobrogea și în sudul Munteniei.

Dobrogea

Banat

Banat

Dobrogea

CĂLUȘUL – UNUL DINTRE CELE MAI SPECTACULOASE DANSURI DIN LUME

Personajele

Călușarii: bărbați viguroși, în număr impar. La jurământul de intrare în ceată călușarii se angajau că nu o vor părăsi un număr determinat de ani (3, 7, 9 ani).

Mutul are atribute ale zeului atotputernic: fertilizează femeile sterpe, căsătorește fetele nemăritate, tratează bolnavii.

Vătaful instruiește ceata, instituie o disciplină severă, conduce cu autoritate jocul.

Stegarul are în grijă steagul Călușului care trebuie să rămână vertical, în picioare, de la ridicarea lui până la spargerea Călușului.

Știai că...?

În anul 1935, călu ș arii din Pădureți, Arge ș , au fost selecționați de Constantin Brăiloiu să participe la Festivalul Internațional de Folclor de la Londra. Aici a devenit legendar refuzul jucătorilor de a urca pe scenă fără usturoi la steag. Douglas Kennedy a trebuit să cutreiere Londra după usturoi. Festivalul de la Albert Hall din Londra avea să fie câ ș tigat de călușarii din Pădureți, România.

Pagină emblematică pentru identitatea culturală românească, obiceiul Călușului reprezintă una dintre cele mai vechi forme de manifestare a spiritualității populare, fiind conceput, în egală măsură, ca ritual de fertilitate, dar și pentru asigurarea sănătății. Sincretismul limbajelor la care apelează Călușarii (ritmica , muzica, dansul, costumația) generează o formă de expresie fascinantă care cucerește asistența.

Costumația

După îmbrăcarea costumului și depunerea jurământului, membrii cetei spun că se călușăresc, iar numele de botez le sunt înlocuite cu numele de călușar sau călușel. Călușarii poartă costumul popular obișnuit al zonei, la care se adaugă câteva elemente: bete așezate cruciș precum hamul pe pieptul calului, ciucuri, pinteni și zurgălăi la picioare, clopoței la brâu, panglici la pălărie sau la căciulă; întotdeauna, un băț în mână pentru a fi cât mai deosebiți de membrii obștei. Costumul de călușar se poartă la Rusalii și atunci numai pe timp de ziuă. Culoarea albă dominantă a costumului scoate în evidență roșul unor piese (brâul și fundele), antidot împotriva deochiului.

Bățul îi ajută să treacă greutatea corpului de pe un picior pe altul. În vijelia jocului, când călușarii lasă senzația că plutesc în aer ca să alunge relele, bățul este singurul sprijin care îi mai leagă de pământ.

Etapele ritualului:

1. Alcătuirea cetei înainte de Rusalii

2. Depunerea jurământului în loc tainic, în pădure

3. Exersarea dansului

4. Desfășurarea dansului pentru vindecarea bolnavilor, pentru fertilitate și belșug

5. Dezlegarea călușului –destrămarea cetei până la următoarele Rusalii

Însemnele cetei

Pentru confecționarea steagului era nevoie de mai multe obiecte cu valoare fertilizatoare: prăjina steagului din lemn de brad, de tei, de stejar; năframă (ștergar, batistă, basma, pânză albă sau roșie); plante (usturoi, pelin, busuioc, frunze de nuc); spice de grâu, semințe, sare, cărbune, tămâie.

Legatul steagului se încheie cu depunerea jurământului de credință.

Călușul

Allegretto

RECAPITULARE

Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

 paparuda un ceremonial în care, prin dans, sunt invocate vindecarea și protecția

 călușul obicei vechi practicat cu scopul invocării ploii

 sârba obicei din Bihor practicat de Buna Vestire

 lioara obicei de iarnă desfășurat începând cu Ajunul Crăciunului și încheindu-se cu Boboteaza

 colinda dans cu tempo rapid executat în cerc, dansatorii ținându-se de după umeri

Muzica în societate

În afara rolului artistic pe care îl au piesele folclorice, acestea joacă un rol important în plan social reprezentând moduri în care membrii comunității interacționează:

 marchează creșterea/maturizarea: tinerii/copiii pot intra în horă sau în ceata de colindători la o anumită vârstă, uneori după trecerea unor probe (în cazul călușarilor);

 jocul reprezintă o întrunire a membrilor comunității ca prin dans sau prin colind să promoveze bucuria vieții și bunăstarea comunității;

 jocul (hora) marchează trecerea de la starea de adolescent(ă) la cea a fetei bune de măritat, a flăcăului bun de însurat. Aici, cei doi se cunosc și prin dans își mărturisesc dragostea;

 dansul marchează cele mai importante evenimente din viața comunității (nunți, logodne, botezuri, aniversări).

CERCETARE • PĂSTRĂTORI AI TRADIȚIILOR

În ultimele decenii, cecetătorii etnografi au observat un fenomen îngrijorător. Suitele de jocuri populare sunt restructurate, mișcările și pașii de dans sunt selectați în funcție de criterii artistice și organizați în succesiune fixă. Fenomenul acesta duce la standardizare, la simplificarea repertoriului și la omogenizarea interpretării. Același lucru se întâmplă și în cazul colindelor, folclorul devine prilej de spectacol, dându­se uitării valorile tradiționale din vatra satului.

Lucrăm împreună

Povești inspirate de muzică

Ascultă încă o dată pe internet melodia de joc Hațegana și imaginează­ți scenele care s­ar putea derula pe această piesă. Observă că piesa are două rânduri melodice care se repetă și că fiecare dintre acestea începe cu o sincopă, ceea ce produce un accent puternic pe al doilea sunet. Compară cele două fraze muzicale și observă că a doua frază este mai tensionată din cauza folosirii repetate a secundei mărite descendente la#‑sol. Observă și alte elemente ritmice și melodice, ia în calcul și caracteristicile care determină adecvarea muzicii la o situație dată. Creează o poveste (text, poezie) inspirată de această melodie.

◗ Împărțiți­vă în grupe de câte 4 elevi și realizați o cercetare despre păstrarea tradițiilor.

◗ Alegeți o clasă unde veți face cercetarea.

◗ Adresați întrebările colegilor și consemnați răspunsurile lor.

Teme de cercetat

◗ De ce crezi că este necesară păstrarea tradițiilor?

◗ Care crezi că sunt cauzele renunțării la tradiții, mai ales în mediul urban?

◗ Ce soluții propui pentru păstrarea acestora?

Concluzii

◗ Scrieți răspunsurile colegilor pe foi A3, fără a le menționa numele. În funcție de numărul răspunsurilor acestora, scrieți concluziile cercetării și soluțiile pe care vi le ­au oferit colegii.

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos, scriind A (adevărat) și F (fals) în caiet. (5 × 3 p. = 15 puncte)

a. Colindele se cântă de Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează, de Florii și de Paște.

b. Lioara este un obicei care se practică de Rusalii. F

c. Geamparalele sunt scrise în măsură eterogenă.

d. Cântecul de stea nu are refren.

e. Alunelul se joacă în linie, cu brațele încrucișate la spate.

f. Dansul Hațegana este însoțit de strigături și fluierături.

Exemplu: Enunțul de la punctul b este fals.

2. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (6 × 3 p. = 18 puncte)

Orizontal:

1. Dans și ritual de vindecare și fertilitate care are loc de Rusalii.

2. Cel mai vechi și mai răspândit dans românesc.

3. Obicei din Bihor practicat de Buna Vestire.

4. Joc cu măsură mixtă, cu formulă ritmică punctată pe timpul al patrulea.

5. Dans vechi oltenesc dansat de bărbați.

6. Obicei de primăvară care invocă ploaia.

7. Joc de perechi din Banat.

Vertical: Obicei de iarnă desfășurat începând cu Ajunul Crăciunului și încheindu­se cu Boboteaza.

3. Copiază în caiet tabelul de mai jos, apoi completează­l. (8 × 3 p. = 24 de puncte)

Dansul Hora Brâul Alunelul

Participanții

Mișcarea Potrivită

Zona de răspândire

4. Scrie în ordine, în caiet, măsurile încurcate din refrenul colindului Cântătorii ș-au cântat. (3 × 4 p. = 12 puncte)

5. Intonează un colind/cântec popular învățat în această unitate, tactând măsura. (21 de puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 5 ORGANIZĂRI SONORE TONALE

Tonalitatea este un sistem de organizare a sunetelor muzicale de diferite înălțimi, între care există relații de subordonare și care sunt atrase de un centru sonor, numit tonică (treptele I și a VIII-a). Un rol important îl are și treapta a VII-a, numită sensibilă, în cadrul scării majore sau în variantele armonică și melodică a celei minore.

Tonalitatea poate fi reprezentată schematic prin gamă. Succesiunea treptată, ascendentă sau descendentă a opt sunete așezate în ordinea înălțimii în cadrul unei octave formează o gamă.

 Din câte sunete este formată o gamă?

 Cum recunoști o gamă majoră?

 Cum recunoști o gamă minoră?

CONȚINUTURI:

 Tonalități cu două alterații constitutive

• Re Major

• si minor

• Si bemol Major

• sol minor

Pentru mine, muzica e atunci când îmi pun inima pe note.

Giuseppe Verdi (1813–1901), compozitor italian

TONALITATEA RE MAJOR

Descoperă!

Pentru a construi o gamă majoră pe un sunet, este necesară transpunerea caracteristicilor modului major pe acel sunet. Gamele majore cu diezi se formează din cvintă în cvintă perfectă ascendentă pornind de la gama Do Major. Gama Re Major se află la o cvintă perfectă ascendentă față de Sol Major care are fa# la armură. Construiește gama tonalității Re Major în succesiunea: ton, ton, semiton, ton, ton, ton, semiton. Pentru a obține semitonul între treptele VII-VIII, trebuie să alterezi suitor treapta a VII-a. Sunetul do# face parte constitutivă din gama Re Major și va fi așezat la cheie, completând armura cu încă un diez.

Reține!

Gama Re Major are doi diezi la armură: fa diez și do diez. Este o gamă majoră, deoarece între treptele I–III se formează terță mare. Gama Re Major are caracteristicile înscrise în tabelul de mai jos.

Exersează!

◗ Intonează scara muzicală ascendent și descendent, după model:

◗ Intonează cântecul alăturat pe note și pe cuvinte, apoi marchează tonica cu o bătaie ușoară pe bancă.

◗ Împărțiți-vă în trei grupe și intonați cântecul în canon. Repetați și schimbați ordinea grupelor.

Audiază!

Audiază Rapsodia Română nr. 2, de George Enescu, și recunoaște, prin bătăi ușoare în bancă, fragmentul redat mai jos. Notează în caiet tonalitatea în care este scris.

Moderato

Blânda seară

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart Rapsodia română nr. 2

Muzica: George Enescu

Lucrăm împreună

Împărțiți-vă în două grupe și intonați împreună cântecul de mai jos.

Tu mă înalți

Versuri: Florentina Chifu

Moderato

Muzica: Rolf Lovland

Când sin gur sunt și nu mai am pu te re, Iar de ne

caz mi-e su fle tula mar, Te chem în gând m-a-uzi, vii în tă

ce re Șili niș tea mi-a șeziîn su flet iar, Tu mă î

Händel a compus oratoriul Messiah în 1741, într-o stare de febrilă inspirație. Biografii lui afirmă că a avut nevoie de 24 de zile pentru a duce lucrarea la bun sfârșit. De-a lungul celor 259 de pagini, există surprinzător de puține greșeli, în ciuda vitezei cu care a scris Händel. Se estimează că lucrarea conține în jur de un sfert de milion de note și, raportat la timpul de lucru alocat, de trei săptămâni, cu 10 ore de lucru pe zi, Händel ar fi scris cu o viteză constantă de 15 note pe minut.

Din lumea muzicii

nalți pe munți și culmi se ni ne, Mă nalțiși

merg pe mări cu clo cot greu Și pu ter nic sunt cândești cu

mi ne Tu măî nalți mai mult de cât pot eu.

Audiază! Aleluia din oratoriul Messiah

Audiază în întregime cunoscuta piesă Aleluia din oratoriul Messiah de Georg Friedrich Händel.

Allegretto

Muzica: Georg Friedrich Händel

Oratoriul* lui Georg Friedrich Händel, Messiah, a avut premiera la 13 aprilie 1742, pe scena de la Music Hall, din Dublin. Audiența a atins un record de 700 de persoane, performanță posibilă doar în condițiile în care doamnele au respectat solicitarea organizatorilor de a purta rochii „fără cercuri“, pentru a face loc unui public mai numeros. În prima parte a oratoriului sunt redate profețiile privind nașterea lui Iisus, a doua preamărește sacrificiul său pentru omenire, iar partea finală anunță triumful Învierii. Oratoriul a avut succes; însuși regele George I al Angliei, în timpul premierei de la Londra, s-a ridicat în picioare.

* oratoriu – Compoziție muzicală simfonică de mare întindere, scrisă pe o temă dramatică, pentru orchestră, cor și soliști vocali.

Gamele minore cu diezi se formează din cvintă în cvintă ascendentă, pornind de la gama la minor natural, al cărei tipar îl respectă. Respectând această regulă, vom obține următoarele game minore cu diezi: mi minor și si minor

Din lumea muzicii

Piesa alăturată face parte din coloana sonoră a filmului

Anastasia, film american de animație muzical istoric. Piesa redă emoția și amintirile ce se dezlănțuie în memoria Anastasiei, fiica țarului Nicolae al II-lea, ultima supraviețuitoare a familiei Romanov, cu ocazia revederii palatului regal.

TONALITATEA SI MINOR

Descoperă!

◗ Gama si minor natural se află la o terță mică descendentă față de gama Re Major și este relativa minoră a acesteia. Fiind alcătuită din aceleași sunete, însă organizate diferit, este firesc să aibă aceeași armură.

Exersează!

◗ Intonează cântecul de mai jos pe note, apoi pe cuvinte. Marchează tonica prin pocnet din degete.

Once Upon a December

Gama si minor natural are caracteristicile de mai jos.

Reține!

Semitonuri Intervale caracteristice

Misterioso

Muzica: Stephen Flaherty

Lynn Ahrens

Versiune în limba română: Florentina Chifu

Reține!

La fel ca toate gamele minore, gama si minor are trei variante: natural, armonic și melodic. Gama si minor armonic are alterată treapta a VII-a, care aduce caracteristici noi în gamă. Gama si minor melodic în urcare are alterate suitor treptele VI și VII, care produc modificări în structura cunoscută a gamei, conform tabelului de mai jos.

Gama si minor armonic

Gama si minor melodic

Semitonuri Intervale caracteristice

Semitonuri Intervale în urcare

Exersează!

◗ Intonează cântecul de mai jos și stabilește care variantă a minorului o ilustrează.

Revedere

Versuri: Mihai Eminescu

Moderato

Muzica: D. G. Kiriac

1. 2. 3. Co Ia, Și dru eu mai le, fac fac co ce ce dru fac fac țu de de le, mult, mult, Ce Va Iar mai ra na faci, vis doi dră co na mi-o gu lul țu as as le? cult cult

Dumitru Georgescu-Kiriac (1866-1928) a fost profesor, dirijor de cor și folclorist român, membru fondator al Societății Compozitorilor Români (1920).

Că

Cren Pe de gi că când le-mi ra nu rea ru ne-am pân spre vă du iz zut le, vor Ce Mul A tă pe le-am vre le-as da me tu t-o pân a tu tre du tu cut le, ror

Și

Tro Um de ie plân când nind du-și m-am că co de ră fe păr ri i le le, tat Mi-o Mul Și tă go cân nind lu tă cân me

Audiază!

ri i um le, le. blat.

◗ Audiază Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră, de Niccolò Paganini, Partea a III-a. Scrie în caiet de câte ori se repetă fragmentul alăturat

Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră

Muzica: Niccolò Paganini

mele

Combină următoarele fragmente muzicale pentru a obține o melodie în tonalitatea si minor. Scrie melodia obținută în caiet. Poți repeta un fragment muzical de două ori. Scrie melodia obținută în caiet și intoneaz-o.

Allegretto

După cum știi, gamele majore cu bemoli se formează din cvintă în cvintă perfectă coborâtoare pornind de la gama Do Major. Gama Si bemol Major se află la o cvintă perfectă descendentă față de Fa Major. Pentru a realiza semitonul între treptele III–IV, este necesară alterarea coborâtoare a treptei a IV-a (mi bemol). Sunetul mi bemol face parte constitutivă din gama Si bemol Major și va fi așezat la cheie completând armura cu încă un bemol.

Descoperă!

◗ Scrie sunetele în ordinea tonurilor și a semitonurilor specifică gamelor majore, pe sunetul si bemol.

Exersează!

◗ Intonează scara muzicală ascendent și descendent după modelul de mai jos.

◗ Intonează cântecele executând pocnet din degete, pe si bemol, și bătaie ușoară pe bancă, pe mi bemol.

Semitonuri

Intervale caracteristice

Tehnologia te învață muzică!

Instalează-ți pe telefonul mobil un soft gratuit, pentru a exersa scările tonale, inclusiv cu ajutorul softurilor/platformelor digitale

De exemplu: www.teoria.com www.musictheory.com

◗ Împărțiți-vă în două grupe și intonați cântecul pe două voci.

Cer

și

mare și pământ

Moderato

Muzica: Anton V. Uncu

Versuri: Iacob Negruzzi

Muzica în societate

Religia a avut un rol important în dezvoltarea muzicii. Slujba religioasă din cele mai vechi timpuri era cântată. Pentru a-L preamări pe Dumnezeu, se compuneau imnuri și cântece pline de frumusețe. La început, acestea se cântau pe o voce, apoi, pe măsură ce muzica s-a dezvoltat, s-au adăugat mai multe voci. Odată cu apariția Imperiului Bizantin, muzica a cunoscut o mare înflorire. Muzicienii Bizanțului (orașul Constantinopol, astazi Istanbul) s-au preocupat de notația muzicală care cuprindea 12 semne, indicând direcția intonării. Muzica a evoluat și în Imperiul Roman de Apus. Expedițiile militare purtate în numele Sfintei Cruci (cruciadele) au avut rol în dezvoltarea muzicii, deoarece cruciații au avut ocazia să cunoască muzica popoarelor din Orientul Apropiat și din Africa de Nord. Ei au adus, la întoarcerea în Europa, instrumente precum harpa din Siria, lăuta din Persia și altele.

TONALITATEA SI BEMOL MAJOR

Exersează!

◗ Intonează cântecul de mai jos și acompaniază cu bătăi din palme pe tot parcursul cântecului, urmând duratele de pe linia ritmică a primului portativ.

Hail Holy Queen

Versiune în limba română: Florentina Chifu

Moderato

Tradițional

Textul în latină al rugăciunii Ave Maria este următorul: Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum. Benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. Sancta Maria Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus, nunc, et in hora mortis nostrae. Amen.

◗ Audiază pe internet cele două piese închinate Fecioarei Maria: Hail Holy Queen și Ave Maria. Explică modul în care se realizează muzical și literar ideea de preamărire a Fecioarei în cele două piese. Arată ce au în comun cele două piese, deși aparțin unor confesiuni religioase diferite. Notează în caiet observațiile tale.

Audiază!

◗ Ascultă piesa Ave Maria, de Franz Schubert, și notează în caiet impresiile tale.

◗ Discută cu colegii despre conținutul de idei și sentimente transmis de piesă.

Ave Maria

Versuri: Walter Scott

Lento assai (Foarte rar)

Muzica: Franz Schubert

Din

lumea muzicii

Compozitorul austriac Franz Schubert a devenit celebru pentru piesele sale pline de sensibilitate, în care oglindește natura și dragostea. Acestea sunt grupate în ciclurile Frumoasa morăriță și Călătorie de iarnă. Ultimele creații au fost tipărite postum, în volumul Cântecul lebedei. Piesa Ave Maria face parte dintr-un ansamblu de șapte cântece, ce reprezintă versiunea muzicală a unor texte de Walter Scott, traduse din engleză în germană de Adam Storck. Ave Maria, cel de-al treilea cântec dedicat unei tinere pe nume Elena (Imn Fecioarei), deși nu are textul cunoscutei rugăciuni, a devenit una din cele mai populare lucrări ale lui Schubert, reprodusă de un număr mare de cântăreți și însoțită de diferite texte. Printre cei mai cunoscuți interpreți sunt: Stevie Wonder, José Carreras, Luciano Pavarotti, Maria Callas, Andrea Bocelli, Barbara Streisand, Beyonce, Celine Dion.

Gama sol minor natural are caracteristicile înscrise în tabelul de mai jos. Reține!

TONALITATEA SOL MINOR

Descoperă!

◗ Gama sol minor natural se află la o terță mică descendentă față de gama Si bemol Major și este relativa minoră a acesteia. do

Semitonuri

Intervale caracteristice

Portofoliu

Ascultă Simfonia nr. 40 de Wolfgang Amadeus Mozart și notează pe o foaie A4 impresiile personale legate de lucrarea audiată.

Ține cont de aceste aspecte:

• Instrumentele care au rol principal în cadrul orchestrei.

• Mesajul muzical transmis prin relațiile dintre sunete: un sentiment de iubire –redat de intervale consonante; o stare conflictuală/ teamă/mister/dramă – redată cu ajutorul intervalelor disonante.

• Formulele ritmice folosite pentru a reda expresiv mesajul muzical.

Gama sol minor armonic

Exersează!

◗ Intonează piesa de mai jos pe note și apoi pe cuvinte. Trei crai de la Răsărit

Tranquillo

Gama sol minor melodic

Audiază!

◗ Ascultă Simfonia nr. 40 de Wolfgang Amadeus Mozart, Partea I Molto Allegro și notează în caiet de câte ori revine tema redată mai jos.

Molto Allegro

”

Simfonia nr. 40

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

Reține!

Gama sol minor armonic are alterată treapta a VII-a, care aduce caracteristici noi în gamă. Varianta melodică a gamei în urcare are alterate suitor treptele VI și VII care produc modificări în structura cunoscută a gamei, conform tabelului de mai jos.

Muntenia

Exersează!

◗ Intonează prima piesă pe note și pe cuvinte. Marchează tonica, prin bătăi din palme.

Go down, Moses

Versiune în limba română: Florentina Chifu Allegretto

Negro spiritual

că...?

Piesa Go Down, Moses este un negro spiritual, denumire dată unui tip de cântec folcloric de factură religioasă creat de sclavii negri africani din sudul Statelor Unite ale Americii, începând cu anii 1670. La origine, sunt imnuri creștine protestante, cu modificări de ritm și armonie apărute sub influența tradițiilor africane.

Povești inspirate de muzică Împărțiți-vă în echipe de câte 7 elevi. Ascultați piesa Adagio, de Tomaso Albinoni, și urmăriți intrarea fiecărei partide de instrumente:

◗ Intonează piesa a doua pe fragmente melodice, ca și când ai executa vocalize.

Ave Maria

◗ Audiază piesa Ave Maria, de Franz Schubert, și piesa cu același nume de Giulio Caccini, apoi completează tabelul de mai jos în caiet. Scrie cum contribuie fiecare dintre trăsăturile înscrise în tabel la redarea atmosferei de rugăciune către Sfânta Fecioară.

Piesa Tonalitatea Armura Măsura Mișcarea Sonoritatea Textul Impresii

Audiază!

◗ Ascultă piesa Adagio, de Tomaso Albinoni, și scrie patru argumente pentru a dovedi tonalitatea și varianta în care este compusă.

Adagio

Adagio

Muzica: Tomaso Albinoni

1. violoncelul și contrabasul –intră în piano folosind tehnica pizzicato (ciupirea corzilor); 2. orga – execută introducerea în piano dolce; 3. intră viorile prime și violele, urmate de viorile secunde; Urmăriți dialogul dintre aceste trei instrumente care se completează unele pe altele. Imaginați-vă că fiecare partidă este o persoană care participă la un dialog pe o temă aleasă de voi și potrivită muzicii audiate. Observați momentele când partidele se completează unele pe altele și cel când apare solo-ul de vioară, care aduce noutăți în conversație. Creați și interpretați în echipă acest dialog analog frazelor muzicale.

Din lumea muzicii

Tomaso Albinoni a scris circa cincizeci de opere. O mare parte a operei lui Albinoni s-a pierdut în cel de-Al Doilea Război Mondial. Faimosul  Adagio in sol minor de Albinoni a fost reconstituit de Remo Giazotto, biograful său, după un fragment al părții lente din Trio sonata, ce s-a descoperit printre ruinele Bibliotecii de Stat din Dresda.

Andante

Muzica: Giulio Caccini

RECAPITULARE

Amintește-ți

Amintește-ți tonalitățile studiate în această unitate citind informațiile din tabelul de mai jos. Scrie în caiet gamele corespunzătoare tonalităților cu două alterații.

Organizator

Exersează!

1. Citește ritmic exercițiul de declamație-ghicitoare și descoperă tonalitatea la care face referire. Scrie gama corespunzătoare în caiet.

PROIECT • SONORITĂȚI CLASICE

2. Intonează piesele de mai jos și scrie în caiet în ce tonalități sunt compuse.

Scrie patru argumente care să motiveze răspunsul tău. Rubricile tabelului de mai jos te vor ajuta să răspunzi.

Moderato

2. Marș nupțial din Opera Lohengrin, de Richard Wagner

Moderato

Împărțiți-vă în grupe de câte 4–5 elevi și alegeți una dintre creațiile de mai jos. Prezentați piesa audiată și precizați ce v-a plăcut în compoziție (elemente de limbaj muzical: ritm, tonalitate și interpretare). Motivați afirmațiile voastre. Realizați un poster în care să consemnați concluziile voastre. Prezentați fiecare poster colegilor din celelalte echipe.

Wolfgang Amadeus Mozart

Ascultați Concertul pentru pian și orchestra în Si bemol Major, Partea I.

Ludwig van Beethoven

Ascultați Concertul pentru vioară în Re Major, Partea I.

Joseph Haydn

Ascultați Concertul nr. 1 pentru corn și orchestra în Re Major, Partea I.

Piesa Tonica Major/Minor Intervale formate de tonică Tonalitatea Impresii

1. Tema lebedelor din baletul Lacul Lebedelor de P.I. Ceaikovski

3. Ascultă pe internet piesele de mai jos cu acompaniament, apoi intonează partea vocală. Scrie în caiet tonalitatea în care au fost compuse.

Versuri: Florentina Chifu

Andante Muzica nopții

Muzica: Andrew Lloyd Webber

1. 2. Noap O tea-n re, șoap ho te re-n cânt se des de chi săr de-n bă za toa re. re, Bra Fo țe-n curi, tin jo de curi

Sim Re ce, țu ri cum le-n evân tai tul nă prin le su tre pun: stânci, As E cul me tă lo me di lo a di nop a ții nop ce-o ții-a com pun. dânci. zbur dulci, is dă a pi mă ti gi toa toa re, re La Dar tu să-n nu ur gân mă di zo la rii, lu a mi cum na sim cea te fi de o zi as rii pră, ce

Versuri: Florentina Chifu

Moderato

Îngerul muzicii

Muzica: Andrew Lloyd Webber

Un de ne-mi, te-as te rog, cunzi? Te ca ca re-i ut, se Chris cre tin. tul? Nu Ci te ne gă ți-e sesc pro

Chi În pul ger îți al văd, mu te-as zi cii, cunziîn în șoap noap te te Spu Și-n su ne-mi flet dece îmi te-as pă trunzi. cunzi ? ori. Îl simt cape-o a di e re ce îmi dă fi ori. u tec șor. tor. Ta ta mi-a spus de un în ger Și-n vis îl vădde se Spu

Atelier de sunete

Împărțiți-vă în două grupe și executați primul cântec astfel: prima grupă va cânta prima măsură, a doua grupă va răspunde intonând tonica – sunetul re. Grupa întâi va continua cu măsura a doua, iar grupa a doua va răspunde cu sunetul re. Astfel, după fiecare măsură intonată de grupa întâi, a doua grupă va răspunde intonând sunetul re. Se alternează grupele.

Fantoma de la Operă este un musical* scris de Andrew Lloyd Webber, bazat pe romanul cu același titlu al scriitorului francez Gaston Leroux. Musicalul s-a bucurat de un succes umens pe Broadway, fiind ecranizat în anul 2004. În anul 2023, acest musical a fost pus în scenă la Opera Română din București, sub regia lui Răzvan Ioan Dincă.

* musical – Gen de spectacol realizat prin preluarea unor tradiții ale operetei și ale teatrului muzical.

Din lumea muzicii

EVALUARE

Orizontal:

1. Succesiune de patru sunete muzicale care reprezintă treptele I, III, V, VIII ale gamei.

1. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 × 3 p. = 21 de puncte) 1

2. A treia variantă a gamelor minore.

3. Semn care modifică înălțimea unui sunet.

4. Alterații notate pe portativ după cheia sol.

5. Sunet important cu care începe și se termină o gamă.

6. Gamă a cărei variantă naturală are semitonurile între treptele II-III și V-VI.

7. Imn închinat Fecioarei Maria, compus de Franz Schubert.

8. Sistem de organizare a sunetelor muzicale aflate în anumite relații și care sunt atrase de un centru sonor numit tonică.

Vertical: Gamă aflată la o terță mică descendentă de gama majoră cu care se înrudește.

2. Scrie în caiet, pe un portativ, gama Re Major și relativa acesteia, si minor natural. (2 × 10 p. = 20 de puncte)

3. Numerotează în ordine fragmentele care compun primul portativ al cântecului Cer și mare și pământ. (3 × 5 p. = 15 puncte)

4. Scrie gama corespunzătoare tonalității în care este scrisă melodia de pe portativul de mai jos. (2 × 7 p. = 14 puncte)

5. Intonează un cântec învățat în această unitate. (20 de puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

ELEMENTE STRUCTURALE ÎN GENURILE ȘI FORMELE MUZICII CULTE

Într-o piesă muzicală, sunetele nu sunt puse la voia întâmplării. Sunetele muzicale sunt organizate în elemente de structură care se combină într-o anumită ordine. Unele fragmente se repetă pentru a fi bine înțelese și trăite intens de ascultători, dar compozitorii introduc și structuri noi, care fac muzica atât de frumoasă și de spectaculoasă. Prin formă muzicală se înțelege modul în care se combină elementele structurale ale melodiei.

CONȚINUTURI:

 Procedee variaționale ritmice și/sau melodice (sincopare, ritm punctat, ornamentare)

 Elemente de structură formală (forma de rondo)

 Elemente de structură în genurile Concertului, Simfoniei

 Elemente structurale în genul operei (organizarea discursului în acte, tablouri, arii, duete, momente de ansamblu, recitative etc.)

Ideile muzicale îmi invadează mintea și mă răscolesc ca și bătaia din aripi a fluturilor și tot ceea ce am de făcut este să întind mână și să încerc să îi prind. Charles Gounod (1818–1893), compozitor francez

Lucrăm împreună

Împărțiți-vă în grupe de câte 4–5 elevi și discutați despre schimbările aduse de Camille Saint-Saëns temei lui Offenbach pentru variația discursului muzical și despre caracteristicile care determină adecvarea muzicii la o situație dată. Prima piesă (Orfeu în infern) face parte dintr-o operă bufă (termen italian care redă o operă comică), în care infernul este prezentat ca o petrecere culminând cu un dans intens, bazat pe lovituri înalte de picior, șpagat și roată, dans numit cancan. A doua piesă face parte dintr-o suită muzicală plină de umor. Camille Saint-Saëns folosește tema lui Offenbach pentru a reda țestoasele greoaie. De aici și nota de umor, dar și schimbările necesare pentru a adecva tema la conținutul muzical.

VARIAȚIA DISCURSULUI

Amintește-ți

Variația discursului înseamnă repetarea unei fraze muzicale introducând schimbări ale ritmului, melodiei, măsurii, tonalității sau armoniei, cu rolul de a întări o idee, de a accentua o stare sufletească, o atitudine. Variația poate fi doar ornamentală sau poate schimba caracterul piesei.

Intonează pe note piesa Happy Birthday și notează în caiet schimbările aduse de variațiunea de pe al doilea portativ. Precizează dacă aceasta schimbă caracterul piesei.

◗ Ascultă ultima parte a uverturii la opera bufă Orfeu în infern , de Jacques Offenbach, operă bine-cunoscută care s-a bucurat de un mare succes.

Presto

◗ Ascultă Țestoasele din suita Carnavalul animalelor, de Camille Saint-Saëns, și completează în caiet tabelul de mai jos, legat de schimbările aduse de compozitor.

Andante

Orfeu în infern Țestoasele (din Carnavalul animalelor)

mele

Realizează o variațiune a melodiei de mai jos.

Audiază!

Orfeu liniștind fiarele sălbatice

Schimbări de ritm Măsură Melodie Tonalitate Tempo Nuanțe

Moderato

Tradițional

PROCEDEE VARIAȚIONALE RITMICE ȘI/SAU MELODICE

Descoperă!

◗ Intonează piesa Everybody Wants to Be a Cat din filmul de animație Pisi cile aristocrate

◗ Compară cele trei portative și scrie în caiet deosebirile dintre acestea.

Everybody Wants to Be a Cat

Moderato

Muzica: Al Rinker

Audiază!

Ascultă piesa Passacaglia de Georg Friedrich Händel și urmărește cu degetul pe partitură înlănțuirea notelor. După audiție, compară cele trei portative și scrie în caiet cum s-au realizat variațiunile.

Passacaglia

Largamente

Din lumea muzicii

Jazzul este un fenomen al secolului XX, ale cărei caracteristici sunt:

◗ ritmul bogat, cu accentuarea timpilor slabi în acompaniament și a sincopei în melodie;

◗ swingul – acea legănare ritmică obținută printr-un decalaj între vocea inferioară și cea superioară;

◗ improvizația și variația spontană.

◗ Realizează variațiuni ritmice pentru fragmentul de mai jos: Exersează!

Exemple:

Muzica: Georg Friedrich Händel

etc.

Exemplu de analiză:

Fragmentele din piesa Passacaglia conțin formule ritmice punctate, în diferite combinații. Primul portativ este dominat de formula , iar în cel de-al doilea, prin diviziune, se ajunge la formula . Varierea melodiei se realizează prin bogata ei ornamentare.

◗ Realizează variațiuni ritmice și melodice ale fragmentului de mai jos.

Exemplu:

Reține!

Varierea discursului prin schimbări ale ritmului se realizează prin mai multe procedee: divizarea formulei ritmice, introducerea pauzelor, folosirea ritmului punctat, sincoparea. Schimbările melodiei duc la îmbogățirea ideilor prin adăugarea de noi formule melodice care o ornamentează sau îi pot schimba caracterul.

ELEMENTE DE STRUCTURĂ FORMALĂ

Exersează!

Intonează cântecele Once Upon a December (pagina 60), Trei crai de la Răsărit (pagina 64), Pasăre mândră (pagina 34) și scrie forma melodiei fiecăruia.

Creațiile mele

Scrie o melodie bipartită având ca început (fraza a) primele patru măsuri din cântecul De‑aș mai trăi zile multe.

◗

Amintește-ți

Într-o lucrare muzicală, sunetele se înlănțuie, formând elemente de structură care se combină într-o anumită ordine. Până acum, ai învățat despre piese cu formă monopartită (A), bipartită (AB) și tripartită (ABA). Intonează cântecul de mai jos și scrie în caiet ce formă are melodia acestuia.

Moderato

De-aș mai trăi zile multe

Gura Râului, Sibiu

Piesa De aș mai trăi zile multe este formată din două idei muzicale, numite perioade, având formă bipartită. O perioadă se compune, de obicei, din două fraze. Prima frază este de întrebare, a doua este de răspuns și se sfârșește pe tonică.

PERIOADA A

Fraza a

Fraza a’

PERIOADA B

Fraza b

Fraza b’

Intonează cântecul de mai jos, notează în caiet în ce tonalitate este scris și din câte perioade este formată melodia acestuia. Așa cum poți vedea, anacruza delimitează frazele muzicale. Culorile notelor apropiate ca nuanță formează o perioadă. Perioada A este formată din fraza a (verde) și fraza a’ (verde‑deschis). Culorile albastru și albastru‑deschis reprezintă frazele perioadei B. Marchează, prin bătăi ușoare pe bancă, perioada care se repetă.

Pe culmea Alpilor

Moderato

Cântec austriac

Melodia este formată din trei fragmente, având formă tripartită: două idei muzicale A, B și al treilea fragment care constă în reluarea primei perioade (verde, albastru, verde).

PERIOADA A

Fraza a

Fraza a’

PERIOADA B

Fraza b

Fraza b’

PERIOADA A

Fraza a

Fraza a’

FORMA DE RONDO

Descoperă!

◗ Ascultă piesa Für Elise, de Ludwig van Beethoven și marchează cu un pocnet din degete fragmentul care se repetă. Precizează câte părți are piesa, câte fragmente se repetă și de câte ori. Scrie în caiet forma muzicală pe care ai descoperit-o ascultând această piesă. Alege dintre formele de mai jos: ABA AB ABAC ABACA A ABACADA

Für Elise

Muzica: Ludwig van Beethoven Allegretto

Rondoul este frecvent întâlnit în simfonii, cvartete, concerte instrumentale, având forma ABACA, ABACABA sau ABA CADA.

Audiază!

Audiază ultima parte, Rondo, a Concertului pentru pian și orchestră nr. 5, Imperialul de Ludwig van Beethoven. Marchează cu bătăi ușoare în bancă fragmentul care se repetă (refrenul).

Concertul pentru pian și orchestră nr. 5, Imperialul

Rondo

Allegro

Muzica: Ludwig van Beethoven

Din lumea muzicii

Ultima parte a concertului este un rondo în șapte părți (ABACABA). Pianul deschide partea cu tema principală, urmat apoi de orchestra întreagă. Secțiunea B a concertului Imperialul este un rondo începe cu game la pian înainte ca orchestra să răspundă din nou. Secțiunea C este mult mai lungă, prezentând tema din secțiunea A în trei tonalități diferite, înainte ca pianul să execute o cadență. În loc să se încheie cu intrarea puternică din partea orchestrei, trilul care încheie cadența se pierde până când tema introductivă reapare, interpretată inițial de pian și apoi de orchestră.

Povești inspirate de muzică

Forma de rondo este una dintre cele mai vechi forme muzicale, bazată pe principiul alternanței a două secțiuni de bază: refrenul și cupletul. Refrenul (A) este secțiunea cea mai importantă a rondoului, cea care îi definește caracterul, fiind punctul său de plecare și de încheiere. Refrenul are câteva caracteristici: o structură ritmico-melodică foarte clară, este ușor de reținut, determină caracterul general al piesei. Refrenul se afirmă întotdeauna în tonalitatea de bază și reprezintă punctul de referință al formei de rondo. Cupletele (B, C, D) sunt secțiunile care alternează cu secțiunea refrenului, având o sonoritate diferită de a acestuia. Deosebirea se afirmă la nivel ritmico-melodic, armonic (un alt caracter tematic), dar în primul rând la nivel tonal, cupletele fiind obligatoriu în altă tonalitate decât cea de bază.

Ascultă încă o dată ultima parte Rondo a Concertului pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven. Observă melodia energică și sprințară în care se îmbină subtil pasaje furtunoase cu fragmente lirice, iar pianul poartă un dialog continuu cu orchestra. Scrie un text sau o poezie, care să aibă formă asemănătoare cu a rondoului (ABACABA), inspirată de ultima parte a concertului.

Reține!

ELEMENTE DE STRUCTURĂ A CONCERTULUI

că...?

Un alt sens al cuvântului concert este formă caracteristică de spectacol, constând în prezentarea în public a unor lucrări instrumentale sau vocale.

Concertul ca gen muzical este o compoziție scrisă pentru unul sau mai multe instrumente soliste cu acompaniament instrumental. Solistul cântă în dialog cu orchestra, demonstrându-și sensibilitatea și virtuozitatea. Există și concerte pentru orchestră (fără soliști).

Concertul a început să se dezvolte în perioada barocului odată cu perfecționarea instrumentelor. Vivaldi, Bach și Händel au creat concerto grosso (concert mare), specific acestei epoci. În acest tip de concert, partea solistică este executată de un grup mic, denumit concertino, care alternează cu părți interpretate de ansamblul orchestrei (tutti). Modelul compozițional tradițional al concertului solistic s-a stabilit în linii generale în creația lui Vivaldi și s-a păstrat fără modificări esențiale până în zilele noastre. Vivaldi a inaugurat schema concertului în trei mișcări: Allegro (Repede) – Adagio (Lent) – Allegro – (Repede).

Descoperă!

Secolele XVI și XVII marchează începutul afirmării muzicii instrumentale care se desprinde de muzica vocală, lângă care a servit drept acompaniament. Printre primii maeștri ai acestui gen au fost compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Giuseppe Torelli, Benedetto Marcello, Antonio Locatelli. Prin cele douăsprezece Concerti Grossi op. 6 compuse de Corelli, acest tip de concert câștigă prestigiu. Multe din concertele lui Corelli depășesc ca formă cinci mișcări (părți).

Concerto grosso op. 6 nr. 1

Publicat pentru prima oară în anul 1725, celebrul ciclu de concerte pentru vioară Anotimpurile, este o descriere prin muzică a imaginii naturii. Fiecare dintre concerte este precedat de versurile unui sonet aparținând unui poet ce a rămas anonim. Muzica descriptivă a lui Vivaldi are la bază un program literar. Elementele descriptive se realizează pe trei planuri: 1. prin imitație (în scurte fragmente redă sunetele variate ale naturii: murmurul izvorului, ciripitul păsărelelor sau șuieratul vântului);

2. prin caracterul fiecărei mișcări în parte; 3. prin intermediul versurilor scrise pe parcursul lucrării.

Antonio Vivaldi perfecționează genul de concerto grosso, reduce numărul de instrumentiști până la unul singur.

Concertul nr. 6 în la minor pentru vioară și orchestră (fragment)

Muzica: Antonio Vivaldi Allegro

Ascultă Primăvara, din ciclul concertelor Anotimpurilor, de Antonio Vivaldi, și bate din palme pe fragmentele care se repetă. Scrie în caiet care crezi că este rolul repetiției.

Primăvara

Muzica: Antonio Vivaldi Allegro

Muzica: Arcangelo Corelli

Largo

Din lumea muzicii

Reține!

Johann Sebastian Bach consolidează genul concertului. Cele șase Concerti Grossi compuse de Johann Sebastian Bach se numesc brandenburgice deoarece au fost dedicate contelui de Brandenburg.

Concertul brandenburgic nr. 5

În perioada clasică, concertul capătă, în timp, o formă în trei mișcări în tempo repede-lent-repede. Joseph Haydn aduce o prețioasă contribuție la definirea genului de concert clasic, fixând structura acestuia după un plan bine definit. Prima parte a concertului are următoarea schemă:

Expoziție – Dezvoltare – Reexpoziție

Expunerea primei teme, urmată de o temă secundară realizată prin trecerea la o tonalitate vecină poartă numele de Expoziție. Urmează o dez‑ voltare a discursului folosind elementele tematice caracteristice. În a treia parte se revine la tonalitatea principală, în care se reexpun cele două teme, ultima parte având numele de Reexpoziție.

Concertul nr. 2 în Re Major pentru violoncel și orchestră

Muzica: Joseph Haydn Allegro moderato

Numărul

părților

Mișcarea

Structura formei

I Allegro Expoziție – Dezvoltare – Reexpoziție

II Adagio

III Rondo. Alegro

Concertul nr. 3 în Sol Major pentru vioară

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

Tema din partea I

Allegro

Adagio

Tema din partea a II-a

Tema din partea a III-a Rondo. Alegro

Bach a dat mare amploare și adâncime concertului, oferind roluri solistice pentru prima oară și clavecinului, care slujise doar ca instrument de acompaniament.

Audiază!

◗ Audiază prima parte a concertului și marchează prin percuție corporală diferită cele trei părți ale acesteia: Expoziție, Dez voltare, Reexpoziție.

Wolfgang Amadeus Mozart preia tot ceea ce au realizat predecesorii lui și aduce modificări care stabilesc noua configurație a concertului clasic. Astfel, în prima parte a concertului, introduce dubla expoziție. Tot Mozart introduce cadența care este o parte liberă ca formă muzicală, cu caracter improvizatoric, de virtuozitate, cântată de solist (fără orchestră) înainte de încheierea primei părți a concertului.

Muzica: Johann Sebastian Bach Allegro

Din lumea muzicii

Mozart a compus 27 de concerte pentru pian și orchestră, șapte concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă și flaut, pentru corn și orchestră.

că...?

Ludwig van Beethoven a scris cinci concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea  Impe rialul) și un concert pentru vioară și orchestră. Știai

Concertul nr. 2 în Re Major pentru flaut și orchestră

Tema din partea a III-a

Concertul

Allegro

Allegro ”

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

nr. 27 în

Si

Bemol Major pentru pian și orchestră

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

”

Acesta este ultimul concert pentru pian scris de Mozart. Premiera sa a avut loc chiar în anul 1791, anul morții sale. O caracteristică a acestui concert este integrarea tematică a celor trei părți ale concertului: (1. Allegro; 2. Larghetto; 3. Allegro).

Creația de concert a compozitorului Ludwig van Beethoven marchează o nouă etapă în evoluția acestui gen. Beethoven dă concertului o concepție simfonică prin amplificarea contrastelor tematice și tonale. Începând cu Beethoven, cadențele sunt scrise de compozitor și nu mai sunt lăsate la libera improvizație a solistului. Concertul pentru vioară în Re Major op. 61 este structurat în forma tradițională, în trei părți, dintre care prima parte durează 25 de minute.

I II III

Allegro ma non troppo Larghetto Rondo. Allegro

Re Major Sol Major Re Major

Concertul în Re Major pentru vioară și orchestră

Muzica: Ludwig van Beethoven Rondo. Allegro

Concertul nr. 5 Imperialul pentru pian și orchestră

Allegro

Muzica: Ludwig van Beethoven

În perioada romantică (secolului al XIX-lea) concertul rămâne unul dintre genurile preferate ale compozitorilor. Compozitorii romantici preiau forma concertului instrumental clasic (consacrat de Haydn, Mozart, Beethoven). Virtuozitatea solistică este însă mult mai dezvoltată, iar cadența este momentul în care se etalează cea mai mare expresivitate interpretativă a solistului și aspectele dificile ale tehnicii sale.

Concertul pentru vioară în Mi minor, Op. 64 al compozitorului Felix Men delssohn Bartholdy este ultima sa lucrare pentru orchestră mare. Ocupă un loc important în repertoriul pentru vioară și este unul dintre cele mai interpretate concerte pentru vioară. O interpretare tipică a lucrării durează puțin sub o jumătate de oră. Marele nostru muzician, George Enescu, unul dintre marii violoniști ai secolului XX ne-a lăsat o înregistrare magistrală a acestui concert.

Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră

Muzica: Felix Mendelssohn Bartholdy Allegro molto appassionato

Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski (1840–1893) a fost compus între anii 1879–1880. Introducerea amplă începe cu o temă solemnă anunțată de corni, intonată de viori și de violoncele. Solistul reia tema în dialog cu orchestra.

Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră

Temă din introducere

Allegro non troppo e molto maestoso

Temă din partea a II-a

Muzica: Piotr Ilici Ceaikovski

că...?

În perioada romantismului, pianul a fost un instrument favorit și răsfățat al compozitorilor și interpreților, dar și pentru vioară s-au scris pagini memorabile. În lumea muzicienilor se vorbește de un trio de aur al concertelor în Re Major. Concertul pentru vioară, op. 61, de Beethoven, Concer tul pentru vioară, op. 35, de Ceaikovski și Concertul pen tru vioară, op. 77 de Brahms.

Concertul nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră

Muzica: Serghei Rahmaninov Allegro ma non tanto

Concertul ca gen muzical își găsește o exprimare bogată și în creația compozitorilor români. O lucrare bine-cunoscută din creația românească este Concertul pentru pian și orchestră de Paul Constantinescu. Partea a doua, în formă ABA, este un model de transpunere a cântecului doinit în genul simfonic.

Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră

Muzica: Paul Constantinescu Andante

Serghei Rahmaninov. Con certul nr. 2 pentru pian și orches tră cucerește auditoriul prin profunzimea imaginilor artistice și bogăția lor melodică. În ultima parte, ritmul sprinten al unui dans popular rus alternează cu o melodie amplă și frumoasă.

Poco meno mosso

ELEMENTE DE STRUCTURĂ A SIMFONIEI

Din lumea muzicii

Simfonia nr. 101 (Ceasorni cul) și-a primit numele datorită acompaniamentului sugestiv în mers egal de optimi, care redă tic-tac-ul unui ceasornic. Peste acest ritm uniform în mișcarea Andante, se suprapune o melodie cu ritm bogat.

Portofoliu

Reascultă partea a II-a a Simfoniei nr. 101 (Ceasor nicul) și observă ce procedee variaționale folosește compozitorul. Notează pe o foaie A4 câteva dintre procedeele variaționale ritmice și melodice pe care le-ai identificat. Scrie impresiile tale în urma audiției.

Reține!

Descoperă!

◗ Audiază Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) de Joseph Haydn și răspunde la întrebări.

◗ Pentru ce fel de ansamblu este compusă piesa?

◗ Câte părți are?

◗ În ce mișcare se interpretează fiecare parte?

◗ Ce asemănări găsești între simfonie și concert?

Simfonia nr. 101 (Ceasornicul)

Partea I (tema I)

(tema a II-a)

Partea a II-a (tic-tac-ul ceasornicului)

Simfonia este o lucrare muzicală de mari proporții, scrisă pentru orchestra simfonică*, bazată pe principiul alternării mișcărilor repezi cu cele lente, capabilă să redea cele mai complexe idei și sentimente umane.

Unul dintre izvoarele simfoniei îl reprezintă suita instrumentală preclasică, cu alternanța dansurilor care o alcătuiesc. Anumite lucrări polifonice orchestrale și vocal-instrumentale din această perioadă sunt alcătuite din 3-4 părți și poartă numele de simfonie.

Compozitorii Școlii de la Mannheim (Johann Stamitz, Christian Cannabich etc.) sunt cei care creează modelul în patru mișcări (părți), care va fi urmat de toți compozitorii de simfonii.

Apariția simfoniei se datorează perfecționării instrumentelor, la fel ca în cazul concertului. Simfonia se cristalizează ca gen în perioada clasicismului și are patru părți.

PĂRȚILE SIMFONIEI

* orchestră simfonică – Ansamblu instrumental în care se regăsesc toate familiile de instrumente.

Andante

Muzica: Joseph Haydn

Joseph Haydn a fost numit „părintele simfoniei“. El a preluat forma simfoniei prefigurată de Școala din Mannheim și a consacrat-o la Viena.

Simfonia nr. 94 Surpriza

Partea a II-a

Muzica: Joseph Haydn Andante

Un alt moment important în istoria simfoniei îl reprezintă creația lui

Wolfgang Amadeus Mozart. Sensibilitatea și intuiția sa l-au determinat să exploateze timbrul specific instrumentelor de suflat și să dezvolte un stil componistic de o expresivitate deosebită.

Simfonia nr. 40 în sol minor

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart Allegro molto Temă din partea I

Partea a III-a

Menuetto Allegretto

Simfonia nr. 40 este una dintre cele două simfonii pe care Mozart le-a scris în tonalitate minoră, restul de 39 de simfonii fiind scrise în tonalitate majoră. Simfonia nr. 40 în sol minor diferă de majoritatea creațiilor compozitorului prin ideile dramatice prezentate.

Din lumea muzicii

Ludwig van Beethoven

Inovațiile lui Ludwig van Beethoven din punct de vedere formal aduc noutăți atât la nivelul părții în sine, cât și al părților ca ciclu. Integrarea corului din finalul Simfoniei a IX a este unul din cele mai evidente moduri în care putem observa explorarea unor noi abordări ale acestui gen. Simfonia a III a, cu evocarea idealurilor etice și politice, dar și a morții (Marș funebru), a extins în mod substanțial limitele anterioare ale simfoniei „standard“ și a deschis în mod explicit genul în sfera socialului. Simfonia a VI a, Pastora la, tratează relația omului cu natura și explorează potențialul muzicii de a reda într-un mod inedit sentimente, idei, atitudini. Simfonia a VII a evită pozițiile programatice, dar explorează sonorități și ritmuri orchestrale cu o intensitate fără precedent. Simfonia a IX a a redefinit acest gen.

Din lumea muzicii

◗ Joseph Haydn a scris 104 astfel de compoziții, multe cunoscute astăzi prin titluri cu aluzie programatică. Culmea creației lui Haydn o reprezintă ultimele douăsprezece simfonii denumite Simfo nii londoneze, compuse între anii 1790 și 1795 pentru impresarul londonez Johann Peter Salomon.

◗ Vizionați filmul documentar In search of Mozart (În căutarea lui Mozart), o biografie narată de Juliet Stevenson, care prezintă peste 70 de opere monumentale din muzica lui Mozart. Filmul demontează miturile despre Mozart – sănătatea, relațiile, moartea și caracterul său, pentru a prezenta o nouă imagine, foarte diferită de cea realizată de regizorul Miloš Forman în filmul Amadeus.

Termenul simfonie provine din limba greacă: syn  –împreună, phonie – voci, sunete.

Prima mișcare (Allegro) a unei simfonii este precedată, de obicei, de o introducere lentă. În execuția unei simfonii, se face o scurtă pauză între părți, în care nu se aplaudă.

Simfonia a III a a lui Johannes Brahms continuă tematica lui Beethoven – drama sufletească a omului în lupta sa cu viața. Nu întâmplător, prima simfonie a lui Brahms a fost supranumită a zecea beethoveniană. Forma clasică a celor patru părți este păstrată, la fel și structura părților componente. Diferite sunt structura tonală, tratarea armonică și orchestrația foarte densă.

Simfoniile lui Felix Mendelssohn Bartholdy se caracterizează prin bogăția configurației armonice și a conținutului poetic, tipice romantismului. Cele mai cunoscute simfonii ale lui Mendelssohn, Simfonia a III a Scoțiana (1832), a IV a Italiana (1833) și a V a Reforma (1842) conțin elemente programatice, fapt totuși nereprezentat de subtitlurile lor (care nu aparțin compozitorului).

Hector Berlioz este un compozitor îndrăzneț, care a revoluționat desfășurarea formei simfonice, aplicând-o la cinci părți și propunând un scenariu, un program al discursului muzical.

Simfonia Fantastică (1830) deschide drumul programatismului muzical.

Simfonia a IV-a

Muzica: Felix Mendelssohn Bartholdy

Simfonia fantastică

Muzica: Hector Berlioz

Allegro non troppo

Partea a II-a

Structura lucrării Simfonia fantastică

Visarea Un bal Scenă

Drumul spre supliciu

Visul unei nopți de sabat

Odă bucuriei din Simfonia a IX-a

Muzica: Ludwig van Beethoven

Allegro assai (destul de repede)

Versuri: Friedrich Schiller

Simfonia a III-a

Muzica: Johannes Brahms

Poco allegretto

Temă din partea a III-a

Allegro vivace

ELEMENTE DE STRUCTURĂ A OPEREI

Descoperă!

◗ Vizionează pe internet un fragment din opera Flautul fermecat, de W.A. Mozart. Notează în caiet care moment din operă ți-a plăcut mai mult și ce personaje participă la acest moment.

Reține!

Opera este genul vocal-dramatic bazat pe un text literar prezentat pe scenă de cântăreți acompaniați de orchestră, cuprinzând numere vocale și coregrafice.

Structura operei constă în acte, tablouri, scene, arii, recitative, ansambluri soliste formate din doi, trei, patru, șase soliști, numite duet, trio, cvartet, sextet, cor. Din structura operei face parte și uvertura, orchestra, uneori și balet – partea orchestrală care deschide spectacolul de operă.

Uvertura a apărut din necesitatea de a capta atenția publicului la debutul spectacolului, la început, neavând nicio legătură cu acesta. Cu timpul, uvertura s-a apropiat de conținutul muzical al operei, iar la compozitorii clasici aceasta reprezintă un rezumat al conținutului muzical.

Audiază!

◗ Ascultă uvertura la opera Freischütz de Carl Maria von Weber.

Uvertura la opera Freischütz

Adagio

Actul. Tabloul

Amintește-ți

La realizarea unui spectacol de operă participă mai multe arte:

◗ muzica – reprezentată de numere vocale, orchestrale și corale;

◗ literatura – reprezentată de textul operei, numit libret;

◗ arta dramatică – reprezentată de jocul scenic al artiștilor;

◗ artele plastice – reprezentate de costume și decoruri;

◗ coregrafia – reprezentată de scenele de balet.

Carl Maria von Weber

etc.

O operă poate avea între una și cinci părți. Acestea se numesc acte. Fiecare act poate avea la rândul său una sau mai multe secțiuni numite tablouri. Între acte se face pauză pentru schimbarea decorurilor, întrucât acțiunea se petrece în alt loc.

Să luăm ca exemplu opera Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, al cărei libret a fost scris de Cesare Sterbini, după o piesă de Pierre Beaumarchais.

Actul I

Tabloul I

O piațetă lângă casa doctorului Bartolo, în zori

Contele Almaviva, îndrăgostit de Rosina, îi dedică tinerei o serenadă, apoi îl întâlnește pe Figaro, bărbier vestit pentru iscusința sa în intrigi şi mesaje de dragoste. Almaviva îi cere ajutorul. Amândoi plănuiesc ca Almaviva, îmbrăcat în soldat, să ceară încartiruire în casa lui Bartolo. Dar acesta îşi păzeşte strașnic protejata, în speranța de a se căsători cu ea şi de a-şi însuşi zestrea ei. Principalul său ajutor în acest plan este intrigantul Don Basilio, un aşa-zis „profesor de canto”.

II

O încăpere în casa doctorului Bartolo Bartolo şi Basilio discută despre sosirea lui Almaviva şi pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru nunta demult plănuită dintre doctor şi Rosina. Basilio îi descrie doctorului cum poate fi distrusă reputația lui Almaviva în fața Rosinei. Cei doi pleacă să pregătească contractul de căsătorie. În casă intră Figaro, care vrea o scrisoare de la Rosina pentru Contele Almaviva. Îşi face apariția Almaviva, îmbrăcat în militar şi prefăcându-se beat. Bartolo se opune încartiruirii lui Almaviva şi se creează un scandal general.

◗ Informează-te din diverse surse, mergi la operă și completează acțiunea din actul II al operei.

Muzica:

Tabloul

Întreaga desfășurare a unui spectacol de operă este bazată pe numere orchestrale, corale și solistice. Cele mai importante numere solistice se numesc arii și sunt încredințate personajelor principale. Spectacolul de operă este cântat integral, dar ariile marchează momentele importante din desfășurarea acțiunii și sunt acompaniate de orchestră.

Preludiul și interludiul

Între actele operei există mici momente cântate doar de orchestră. Dacă se află la începutul actelor, poartă numele de preludii. Dacă se găsesc între diferite tablouri ale operei, se numesc interludii. În opera Bărbierul din Sevilla vei găsi Interludiul ploii – interludiu instrumental scurt, sugerând imaginea unei furtuni torențiale cu trăznete și fulgere, plasat la mijlocul celui de-al doilea act.

Alte arii importante din opera Bărbierul din Sevilla sunt:

◗ Hai, faceți loc! – Figaro (bariton)

◗ Un glas dulce – Rosina (mezzosoprană)

◗ Apare pe cer mândră aurora – Contele Almaviva (tenor)

◗ Calomnia – Don Basilio (bas)

◗ La un doctor – Doctor Bartolo (bariton)

ARIA

Fiecare tablou este împărțit în scene. Fiind vorba despre genul liric, fiecare scenă este cântată. Ariile sunt scene importante prin puternica lor forță expresivă.

Descoperă!

◗ Intonează aria lui Don Basilio din opera Bărbierul din Sevilla. Această arie se mai numește aria calomniei. Observă cât de expresivă este melodia care se insinuează ușor, precum calomnia.

Aria lui Don Basilio (din opera Bărbierul din Sevilla)

Aria lui Germont (din Actul al doilea din opera Traviata)

Această arie se cântă în actul al doilea, de către Germont, tatăl lui Alfredo, care își imploră fiul să se întoarcă acasă și să salveze onoarea familiei. Observă secvențele de la începutul ariei și precizează câte secvențe folosește Verdi și care este rolul acestora. Amintește-ți despre caracteristicile care determină adecvarea muzicii la o situație dată și despre contrast, apoi explică de ce, spre finalul ariei, acompaniamentul realizat de instrumentele cu corzi amuțește chiar pe fragmentul în care aria interpretată de solist atinge punctul culminant. Scrie pe o foaie A4 explicațiile tale, urmate de impresiile produse de această arie.

Muzica: Gioacchino Rossini

Muzica: Giuseppe Verdi

Moderato

Andante

Portofoliu

DUETUL

În desfășurarea operei, există momente în care două personaje cântă împreună melodii diferite. Duetul este o compoziție muzicală pentru doi interpreți, fiecare executând o melodie distinctă. Dialogurile muzicale pot avea loc între trei sau patru personaje, purtând numele de terțete, respectiv cvartete.

Unul dintre cele mai cunoscute duete de operă este duetul Papageno-Papagena din opera Flautul ferme cat de Wolfgang Amadeus Mozart.

Duet Papageno*–Papagena din opera Flautul fermecat

Allegretto

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

CORUL

etc.

Alături de orchestră, soliști și corpul de balet, un rol deosebit în cadrul operei, îl are corul, care reprezintă personajul colectiv. De aceea, anumite coruri din opere poartă numele comunităților pe care le reprezintă.

Corul vânătorilor din opera Freischütz

Molto vivace

Muzica: Carl Maria von Weber

* Melodia lui Papageno a fost transpusă cu o octavă mai sus întrucât nu cunoști cheia fa

etc.

◗ Corul fierarilor din opera Tru badurul de Giuseppe Verdi

◗ Corul pelerinilor din opera Tannhauser de Richard Wagner

◗ Corul vânătorilor din opera

Freischütz de Carl Maria von Weber

Ascultă Corul pelerinilor din opera Tannhauser de Richard Wagner.

Opera utilizează multe din elementele teatrului vorbit sau dramatic: scenariul (libretul), costumele, decorurile, mișcarea scenică și interpretarea; de aceea, mai este numită și teatru liric.

Corul matadorilor spanioli (din opera Traviata)

Muzica: Giuseppe Verdi

Evoluția în timp a operei a dus la dispariția delimitărilor dintre scene, care nu mai sunt separate încă din perioada romantică. Ariile recitative care erau intonate inițial cu acompaniament de clavecin, în perioada romantică, au fost acompaniate de orchestră. Epoca romantică aduce schimbări în structura operei, discursul muzical devenit mai fluid se apropie și mai mult de cel teatral. Orchestra capătă un rol din ce în ce mai expresiv.

Allegro

Corul preoteselor din opera Aida

Muzica: Giuseppe Verdi

Corul final din opera Capra cu trei iezi

Andantino

Muzica: Alexandru Zirra

Foai everdedepelinu’,Ș-apoifoai everdedepelinu’ -

Of,Cinete-a-ndoitcuvinu’,te-a-ndoitcuvinu’,of,o -f,

Of,cucăușu’delasufletcarătotveninu’,of,of.

RECITATIVUL

Este partea mai puțin melodioasă, apropiată de vorbire.

Tabloul 2 – opera Cosi fan tutte recitativ

Scena XI

Muzica: Wolgang Amadeus Mozart

Cantabile

RECAPITULARE

1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

 interludiu o compoziție scrisă pentru unul sau mai multe instrumente soliste cu acompaniament instrumental

 simfonie parte orchestrală care deschide spectacolul de operă

 uvertură compoziție muzicală pentru doi interpreți, fiecare executând o melodie distinctă

 concert lucrare muzicală de mari proporții, scrisă pentru orchestra simfonică alternând mișcările repezi cu cele lente

 duet piesă muzicală scurtă, care face legătura între două momente importante ale operei

2. Ascultă încă o dată Concertul pentru flaut și orchestră în Re Major de Wolfgang Amadeus Mozart și Simfonia nr. 40 de același autor, apoi completează tabelul de mai jos: Piesa

3. Completează tabelul de mai jos cu elementele care lipsesc din structura operei. Amintește-ți ceea ce ai învățat despre operă și ascultă piesele indicate. Scrie în caiet impresiile tale legate de audiții.

Părți componente

Explicație

Exemple

Uvertură Parte introductivă executată de orchestră. Uvertura la opera Nunta lui Figaro de W.A. Mozart

Act, Tablou

O operă poate avea între una și cinci părți numite acte. Fiecare act poate avea mai multe secțiuni numite tablouri.

Arie Fragment muzical din operă, executat de o voce (solist sau solistă).

Cor Ansamblu de voci care subliniază momentele importante ale acțiunii.

Balet Moment coregrafic, cu balerini, care susține acțiunea operei.

PROIECT • FLASHMOBUL NOSTRU

Opera Fidelio Aria Leonorei, în două acte, de Ludwig van Beethoven

Aria Violetei din opera Traviata de Giuseppe Verdi

Corul pelerinilor din opera Tannhauser de Richard Wagner

Momente coregrafice din opera Aida de Giuseppe Verdi

Într-un spațiu public, un fragment dintr-o arie celebră sau o piesă instrumentală atrage atenția trecătorilor grăbiți, care se opresc pentru a se bucura de binefacerile muzicii.

Pregătiți și voi un astfel de eveniment, interpretând într-un spațiu public (școală, mall, metrou, parc) o piesă dintr-o operă (cor sau mișcare scenică) folosind negativul cu acompaniamentul orchestral. Urmați pașii de mai jos:

1 Sfătuiți-vă între voi și, cu ajutorul profesorului de muzică, alegeți piesa pe care o puteți cânta sau dansa.

2Stabiliți orarul repetițiilor și locul unde se vor desfășura acestea (sala de sport, sala de festivități sau în clasă). Lucrați pe grupe și apoi cu toată clasa.

3 Pregătiți costume potrivite piesei pe care ați ales-o. Țineți cont de mișcarea scenică pentru confecționarea costumelor.

4Când sunteți pregătiți, stabiliți data și locul unde veți desfășura flashmobul. Rugați un prieten să înregistreze video momentul vostru artistic. Vizionați filmul și urmăriți reacțiile trecătorilor.

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor: (5 × 3 p. = 15 puncte)

a. Simfonia este o lucrare muzicală scrisă pentru orchestra simfonică și are trei părți.

b. Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră în Re Major a fost scris de Ludwig van Beethoven.

c. Rondo-ul poate avea forma melodiei ABACA, ABACABA sau ABACADA. A

d. Wolfgang Amadeus Mozart este considerat „părintele“ simfoniei.

e. În perioada clasică, concertul capătă o formă în trei mișcări în tempo repede-lent-repede.

f. Hector Berlioz a compus o simfonie în cinci părți, numită Simfonia fantastică.

2. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 × 4 p. = 28 de puncte)

Orizontal:

1. Denumire dată Simfoniei nr. 94 de Joseph Haydn.

2. Repetarea unei fraze muzicale introducând schimbări ale ritmului, melodiei, măsurii, tonalității sau armoniei.

3. Compozitorul care a creat Simfonia nr. 40 în Sol minor;

4. Numele simfoniei care are cinci părți.

5. Piesă muzicală de forma ABACA sau ABACADA.

6. Compozitorul supranumit „părintele simfoniei”.

7. Compozitorul care a inaugurat schema concertului în trei mișcări.

8. Mic moment cântat de orchestră la început de act.

Vertical:

Lucrare muzicală de mari proporții scrisă pentru orchestra simfonică.

3. Unește prin săgeți compozitorii din coloana A cu operele pe care le-au scris, menționate în coloana B (4 × 2 p. = 8 puncte)

Johann Sebastian Bach Simfonia Ceasornicul

Ludwig van Beethoven Concertele brandenburgice

Wolgang Amadeus Mozart

Joseph Haydn

Piotr Ilici Ceaikovski

Simfonia a IX a

Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră

Concertul pentru flaut și orchestra în Re Major

4. Realizează variațiuni ale fragmentului de mai jos. (16 puncte)

5. Intonează un cântec învățat în această unitate. (23 de puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 7 EVOLUȚII ALE MUZICII ÎN CONTEXT SOCIO-POLITIC

COMPETENȚE VIZATE: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3

Privește fotografiile și observă rolurile sociale ale muzicii. Muzica fiecărei epoci reflectă viața, preocupările, gândirea și sentimentele oamenilor. Dezvoltarea societății, frământările politice, apariția unor noi clase sociale au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea muzicii. De-a lungul istoriei, personalități politice au susținut anumiți compozitori (Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn, Richard Wagner) contribuind la îmbogățirea arhitectonicii muzicale.

 Îți place să asculți muzică?

 Care este piesa ta preferată?

 Unde și când o asculți?

 Cum te simți după ce asculți muzică?

CONȚINUTURI:

 Evoluții în context socio-politic ale muzicii

 Aspecte ale muzicii în societatea de astăzi: jazz, pop, rock

 Conceperea unor aranjamente/acompaniamente ritmice/ melodice pentru anumite cântece/audiții muzicale

Muzica poate numi ceea ce nu poate fi numit și poate comunica tot ce nu poate fi știut.

Leonard Bernstein (1918–1990), compozitor, dirijor și pianist american

EVOLUȚII ALE MUZICII ÎN CONTEXT SOCIO-POLITIC

Primele practici de natură artistică sunt legate de procesul muncii, în colectiv, când apar comenzi ritmate, strigăte sau chemări, îngânări sau îmbărbătări, mai apoi ca forme evoluate de ritual, incantații, când elementul melodico-ritmat este alăturat dansului și cuvântului, formând astfel o artă sincretică ce s-a desfășurat pe o perioadă lungă de timp.

Muzica în Antichitate

Muzica aparținând fastului de cult la evrei era grandioasă (se spune că la templul regelui Solomon au cântat 2000 de muzicanți), iar în ritualul de cult în Egipt ocupa un loc important. Exista apoi o muzică pentru regii evrei și faraonii egipteni care întregea ceremonialul palatelor. Dintre instrumentele folosite în muzica evreilor, se desprinde harpa egipteană, de o anumită construcție, și lira, la care cânta însuși regele David. În Grecia antică muzica ocupa un loc de seamă în mai toate formele de activitate ale societății. Ea se înscrie printre obiectele de învățământ cu mare pondere în formarea viitorului cetățean. Fără muzică nu se concepea spectacolul din perioada de mare înflorire a tragediei și comediei. Teoria muzicală la vechii greci era foarte avansată, datorită descoperirilor din domeniul acusticii, matematicii, filozofiei. Se folosea o notație muzicală alfabetică: pentru fiecare sunet în ordine coborâtoare, câte o literă din alfabetul grecesc.

În perioada Imperiului roman (sec. I î.H. – sec. IV d.H.), muzica vocală și cea instrumentală devin apanajul aristocrației, iar profesorul de muzică un personaj foarte căutat. Chiar și împărații sunt preocupați de muzică, iar cântăreții și instrumentiștii sunt răsfățați cu multe daruri și onoruri.

În Imperiul Roman de Răsărit se cânta muzică bizantină, prezentă astăzi în cântările din biserica ortodoxă. Pentru că este intonată pe un text biblic (psalm), mai poartă și denumirea de muzică psaltică Se cântă pe o singură voce (este monodică), nu se acompaniază instrumental, are o notație specifică, numită psaltică, și are la bază scări muzicale speciale numite glasuri. Notația muzicală este reprodusă prin neume introduse în muzica bisericească în secolul al IX-lea, iar denumirile grecești din documente atestă originea lor bizantină.

În Imperiul Roman de Apus s-a dezvoltat muzica gregoriană sau cântul gregorian, stil muzical utilizat în cultul creștin romano-catolic. Numele său provine de la cel al Papei Grigore I cel Mare, pontif al Romei între anii 590 și 604. Cântul gregorian este monodic, se folosește numai gama naturală, beneficiază de un repertoriu de cântări liturgice în limba latină. În secolul al XI-lea, teoria este dominată de Guido d’Arezzo (cca 995–1050), care trece drept creatorul portativului, numind notele cu silabele primelor cuvinte ale frazelor din Imnul către Sf. Ioan: ut, re, mi, fa, sol, la.

Renașterea

(secolul al XIV-lea – a doua jumătate a secolului al XVII-lea)

Dominată în secolele anterioare de către biserică, arta cultă înclină acum, tot mai mult, spre tematica laică, în timp ce în muzica religioasă pătrund elemente ale practicii populare. Apar primele partituri tipărite. Se remarcă în tratatele teoretice apariția unei Ars Nova (artă nouă) deosebită de Ars Antiqua (artă veche). Polifonia vocală înflorește prin reprezentanții săi: Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina, John Dowland.

În perioada Barocului (1600–1730), se remarcă apariția operei și înlocuirea muzicii vocale cu cea instrumentală. Burghezia a impulsionat dezvoltarea manufacturilor, ceea ce a dus la perfecționarea construcției instrumentelor. Monarhia absolută s-a impus printr-un fast asemănător celui afișat de biserică. De aici necesitatea unor construcții somptuoase, cu ornamentări încărcate și cu o muzică măreață, menite să lase impresia de putere și de strălucire. Compozitorii acestei perioade sunt bine-cunoscuții: Claudio Monteverdi, Antonio Vivaldi, Georg Friedrich Händel, Johann Sebastian Bach.

Clasicismul

Avântul literaturii și al filozofiei, cu operele lui Lessing, Herder, Goethe, Schiller, Hegel și Kant, ne arată că tendința spre meditație și spre abstractizare este un efect datorat condițiilor sociale. Ea nu putea fi oglindită în imagini simple și concrete, ci prin speculații filozofice. Astfel ne explicăm apariția pe solul german a lui Christoph Willibald Gluck, reformatorul operei, și a marilor simfoniști Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven, care au fixat genurile și formele muzicale și au definit orchestra clasică.

Romantismul

Cultura muzicală din prima jumătate a secolului al XIX-lea este dominată de curentul romantic. Frământările revoluționare din toată Europa, efervescența vieții spirituale nu puteau fi oglindite într-o senină artă clasică cu un limbaj muzical echilibrat. Transformările limbajului și noile aspecte stilistice ale creației muzicale își au, mai toate, obârșia în lucrările lui Beethoven și ale contemporanilor săi mai tineri – Franz Schubert, Johannes Brahms și Carl Maria von Weber. Muzica romantică exprimă emoții și sentimente puternice.

Viața muzicală a secolului al XIX-lea se diversifică fără precedent. Publicul tradițional de la curțile princiare și palatele nobililor nu mai este singurul beneficiar al manifestărilor muzicale. În importante centre europene au loc concerte, recitaluri și spectacole de operă organizate în săli publice. Eliberați de servituțile de la curțile aristocrate, muzicienii, în multiple ipostaze de compozitori, interpreți sau pedagogi, cunosc o faimă internațională. Secolul al XX-lea este o epocă a experimentelor în care compozitorii explorează noi posibilități de expresie artistică. Apar noi curente muzicale: expresionism, serialism, aleatorism, muzică concretă, muzică electronică.

ASPECTE ALE MUZICII ÎN SOCIETATEA DE ASTĂZI: JAZZ, POP, ROCK

Jazzul este un fenomen apărut la începutul secolului al XX-lea în orașul New Orleans din statul american Louisiana, având proveniența în melodiile populației de culoare din America și în muzica de fanfară și de dans. Un fapt important pentru evoluția muzicii americane a secolului al XX-lea, a fost apariția blues-ului, cântecul urban al populației de culoare a Americii – reprezentat printr-o manieră de execuție a muzicii de jazz caracterizată printr-o mare suplețe, sincope, accente imperceptibile, ritm legănat.

Elementele specifice jazzului sunt:

◗ Ritmul și varietatea sa apărută prin utilizarea sincopei în interiorul unor măsuri binare, prin accentuarea timpilor slabi (2 și 4), prin folosirea swing-ului – acea legănare ritmică, ce conferă muzicii de jazz suplețe și eleganță.

◗ Improvizațiile spontane pe tema de bază a melodiei și/sau pe structura armonică a temei. La început, jazzul se cânta fără note, interpreții improvizau pe diferite teme sau armonii, individual sau alternativ în mici formații (combos), fiecare având propriul său stil de improvizație, ușor de recunoscut;

◗ Notele de blues (sunetele de pe treptele III și VII instabile); Blues-ul este caracterizat de o formulă armonică constantă și de un ritm în patru timpi, este o componentă esențială a muzicii de jazz, care îi conferă o anumită dispoziție, atât în formele lente, cât și în cele mai rapide.

◗ Structura piesei este alcătuită, în principiu, din trei părți ABA (Temă-ImprovizațieTemă).

Dintre marii creatori-interpreți de jazz se numără: Louis Armstrong (trompetist și voce), Duke Ellington (pianist, creator de teme, orchestrator, dirijor), Ella Fitzgerald (voce), Dizzy Gillespie (trompetist), Miles Davis (trompetist), John Coltrane (saxofonist).

Audiază!

◗

Ascultă piese de jazz interpretate de Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Ray Charles, Johnny Răducanu și Aura Urziceanu. Analizează formulele ritmice folosite.

că...?

George Gershwin (1898–1937), compozitor american, s-a făcut cunoscut în lumea muzicală prin lucrarea de jazz simfonic Rhapsody in Blue (Rapsodia albastră). Opera Porgy and Bess este bazată pe folclorul negrilor și reprezintă punctul culminant în creația lui George Gershwin.

SUMMERTIME

din opera PORGY AND BESS

Muzica: George Gershwin

Andante

Pop

Muzica pop a apărut în anii ’50, în Statele Unite și Marea Britanie. Termenul „pop” a rezultat din prescurtarea cuvântului popular. Muzica pop a fost creată cu scopul de a fi pe placul unui public larg și nu al unei elite, principala caracteristică fiind accesibilitatea. Armoniile și versurile simple o fac ușor de înțeles, de ascultat, de fredonat. Muzica pop a păstrat subiectele în care se reflectă viața de zi cu zi: dragostea, libertatea, frumusețea naturii, fapt care a asigurat succesul acesteia. Avântul acestui gen a venit odată cu apariția chitarei electrice, în plus, tranzistorul (aparat de radio portativ) a făcut ca muzica pop să devină accesibilă oamenilor în case și în mașini. Regele și regina muzicii pop sunt considerați a fi Michael Jackson și, respectiv, Madonna. Muzica pop a avut și alți reprezentanți de valoare de-a lungul timpului, dintre care amintim: The Bee Gees, Prince, Cher, Tina Turner și Elton John.

Exersează!

Intonează cântecul de mai jos și descoperă scări modale în muzica pop. Scrie pe caiet scara muzicală corespunzătoare acestui cântec.

They Don’t Really Care About Us

Versiune în limba română: Florentina Chifu

Allegretto

Muzica: Michael Jackson

◗ Discută cu colegul/colega de bancă despre emoțiile și sentimentele transmise de piesă. Alege din următoarea listă: melodia simplă, textul plin de curaj, ritmul sprinten, combinațiile optimi/ șaisprezecimi. Scrie și alte motive pentru care ți-a plăcut piesa.

Bee Gees Prince Cher

Tina Turner Elton John

Portofoliu

Ascultă această piesă în interpretarea duoului olandez Robert (Rob) și Ferdinand (Ferdi) Bolland, apoi varianta interpretată de trupa Status Quo. Compară cele două interpretări și notează în caiet asemănările, deosebirile și care este varianta preferată de tine. Motivează răspunsul tău.

Audiază!

◗ Ascultă Last Christmas (George Michael), Hymn For the Weekend (Coldplay), Smoke on the Water (Deep Purple), The Prophet’s Song (Queen), Nu mă uita (Iris) și Fata din vis (Compact). Precizează care dintre piese aparțin genului rock. Notează în caiet ideile și sentimentele transpuse în piesele de muzică rock.

Rock

Muzica rock este un gen muzical care a apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Instrumentele muzicale specifice muzicii rock sunt chitara bas, chitara electrică, baterii (tobe).

Rock and roll-ul își are originile în Statele Unite ale Americii. Acesta a luat viață la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950, fiind un gen de muzică destul de complex, care are la bază câteva influențe de blues, jazz, country și gospel

Primii cântăreți de muzică rock au fost Little Richard, Chuck Berry și Fats Domino. Acest gen de muzică a fost preluat de Bill Haley și de Elvis Presley. Succesul celui din urmă ajunge și în Europa, iar la sfârșitul anilor 50, în Marea Britanie, apare prima formă de rock care a revoluționat muzica prin formațiile The Beatles, The Rolling Stones, The Who. În anii 1960, în Marea Britanie, își face apariția primul subgen al muzicii rock: hard rockul, prin trupele: ACDC, Scorpions, Led Zeppelin și Metallica. În anii 1980, apare rockul alternativ, cunoscut pentru diversitatea ce îl caracterizează.

Sentimentele transpuse în versurile melodiilor rock, alături de trăirile artiștilor în care se regăsesc cei ce ascultă piesele, atrag tot mai mulți iubitori ai acestui gen

Exersează!

◗ Ascultă pe internet piesa In the Army Now, de Robert and Ferdinand Bolland, și identifică ideile și sentimentele legate de tema războiului, transpuse în versuri și muzică. Notează-le în caiet.

◗ Intonează cântecul pe note și cu versuri.

In the Army Now

Versiune în limba română: Florentina Chifu Moderato

Muzica: Robert și Ferdinand Bolland

maar- my tă-anow cum. Oh, O, you're ești în in the ar ar ma my tă-a now. cum. draftsai man plesaid: cat: No N-ai thing de to fă do cut all niday mic, but doar stay stai in în bed. pat. You're Ești in în the ararma-tă - a my now. cum. Now Și ți-a-min-tești you re mem-ber un what sfat când the best ge he ne can. ros. You're Ești in în the ar ar - my ma-tă- anow, cum. Oh, O, you're ești in în the ar A O vavacacantion ță-n in tr-un a ți fo nut um reign land, bros, Un Un cle chiul Sam Sam does es te the

RECAPITULARE

1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora.

 Jazz manieră de execuție a muzicii de jazz caracterizată printr-o mare suplețe, sincope, accente imperceptibile, ritm legănat

 Pop un gen muzical care a apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea folosind ca instrumente de bază chitarele electrice

 Rock gen muzical creat cu scopul de a fi accesibil publicului larg

 Blues acea legănare ritmică, ce conferă muzicii de jazz suplețe și eleganță

 Swing gen muzical apărut la începutul secolului al XX-lea în statele sudice ale Statelor Unite, bazat pe improvizație și varietatea ritmului

2. Intonează cântecul de mai jos și notează în caiet din câte fraze și perioade este alcătuită melodia acestuia. Precizează cărui gen muzical aparține.

Oh, pretty woman

Muzica: Roy Orbison

lieve love you ly you're as not you the can truth be No So, one are you could lone look as ly good just as like you me? wo man, the I kind could I n't like help to but meet. see Pret ty wo man, I that don't you be look Pret ty wo man, walk won't ing you down par the don street, me, Pret ty

3. Intonează cântecele: Walk Like an Egyptian (pagina 18), Scarborough Fair (pagina 24), Go down, Moses (pagina 65), Everybody Wants to Be a Cat (pagina 71) și scrie în caiet cărui gen muzical aparțin. Analizează melodia acestor cântece din punctul de vedere al formei.

PROIECT • ACOMPANIAMENTUL NOSTRU

Împărțiți-vă în grupe de câte 4 elevi și concepeți un acompaniament ritmic/melodic pentru unul dintre cântecele învățate în această unitate. Folosiți instrumente pentru a reda acompaniamentul realizat de voi.

◗ Pentru acompaniamentul ritmic, folosiți divizarea formulelor ritmice, introducerea pauzelor sau a ritmului punctat.

◗ Pentru a realiza acompaniamentul melodic, adăugați noi formule melodice care să ornamenteze melodia.

◗ Stabiliți o zi din săptămână când vă puteți întâlni pentru a repeta și învăța acompaniamentul creat.

◗ Înregistrați pe suport video mai multe variante cu acompaniament.

◗ Vizionați fiecare filmare și observați momentele care trebuie îmbunătățite.

◗ În funcție de evenimentele programate la nivelul școlii și al comunității, puteți să vă exprimați dorința de a prezenta momentul artistic pregătit de voi cu o ocazie potrivită.

◗ Creați un afiș pentru promovarea momentului artistic pregătit.

Allegretto

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor: (3 × 3 p. = 9 puncte)

a. Antonio Vivaldi este un reprezentant al Barocului în muzică. A

b. Armoniile și versurile simple fac ușor de înțeles muzica pop.

c. Muzica rock and roll își are originile în Marea Britanie.

d. Ludwig van Beethoven este un reprezentant al clasicismului.

2. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 × 3 p. = 21 de puncte)

Orizontal:

1. Gen muzical apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea folosind ca instrumente de bază chitarele electrice

2. Gen muzical creat cu scopul de a fi accesibil publicului larg.

3. Se folosesc în notația muzicală a muzicii bizantine.

4. Gen muzical apărut la începutul secolului al XX-lea în statul american Louisiana

5. Muzica din Imperiul Roman de Apus, cântată astăzi în biserica romano-catolică

6. Formație care a revoluționat muzica rock la sfârșitul anilor 50. (nearticulat).

7. Interpretă renumită de jazz (Ella).

8. Perioadă a Renașterii, în care muzica vocală este înlocuită cu cea instrumentală

Vertical:

Curent artistic apărut în artă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

3. Scrie în caiet trei enunțuri în care să prezinți muzica pop. (3 × 5 p. = 15 puncte)

Exemplu: Muzica pop a apărut în anii '50.

4. Scrie pe caiet, în ordinea corectă, măsurile din cântecul In the Army Now. (6 × 4 p. = 24 de puncte)

5. Intonează un cântec învățat în această unitate. (21 de puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

Exersează!

RECAPITULARE FINALĂ

◗ Intonează cântecul de mai jos pe note și pe cuvinte. Rescrie în caiet acest cântec într-o măsură compusă.

Moderato

Metoda R.A.I. (Răspunde–Aruncă– Interoghează)

Cântec popular

◗ Intonează piesa de mai jos și scrie în caiet ce mod heptacordic ilustrează și ce formă are melodia acesteia. Creează un alt acompaniament de percuție pentru piesa Hodoroaga

Moderato

◗ Realizează variațiuni ritmice și melodice ale fragmentului de mai jos: Hodoroaga Dobroge, măicuță bună

Zona Sibiu

Printr-un joc de aruncare a unei mingi, răspunzi la întrebările formulate de colegii tăi despre durate, intervale și genuri muzicale. Cel care prinde mingea răspunde și apoi o aruncă din nou, punând o nouă întrebare. Elevul care nu cunoaște răspunsul aruncă mingea celui care a pus întrebarea, iar răspunsul îl va primi din partea acestuia.

Exemple de întrebări:

 Ce este concertul?

 Ce este simfonia?

 Ce este aria?

 Ce termeni de mișcare cunoști?

PROIECT • ZIUA MEDIULUI

Împărțiți-vă în grupe de câte 6–8 elevi și organizați o expoziție de desene și fotografii prin care să sărbătoriți Ziua Mediului (5 iunie). Fiecare grupă își va alege domeniul preferat. Invitați colegi, profesori, părinți, reprezentanți ai consiliului local pentru a lua parte la eveniment.

Ecologiștii

Realizați un poster în care să prezentați un set de reguli pentru prevenirea poluării sonore și a poluării în general.

Naturaliștii

Înregistrați sunetele naturii (ciripit de păsărele, susurul apei) și alcătuiți un colaj de sunete pe care vă puteți relaxa.

Muzicienii

Intonați cântecele despre natură și despre viețuitoare pe care le -ați învățat. Selectați fragmente muzicale din diferite piese, potrivite imaginilor pregătite de grupa Fotografilor.

Fotografii

Realizați o selecție de fotografii şi videoclipuri care înfățişează locuri pitoreşti din lume.

EVALUARE FINALĂ

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos: (4 × 4 p. = 16 puncte)

a. Armura gamei Re Major este formată din fa diez și do diez.

b. Geamparalele reprezintă un joc foarte vechi, de origine bulgărească, cu ritm eterogen. A

c. Măsura de este o măsură simplă.

d. Gama si minor este relativa minoră a gamei Re Major.

e. Joseph Haydn a fost numit „părintele simfoniei”.

2. Completează în caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (6 × 4 p. = 24 de puncte)

Orizontal:

1. Măsuri obținute prin combinarea a două măsuri simple.

2. Ritm compus dintr-o măsură binară și una ternară.

3. Melodie de forma ABACA sau ABACADA.

4. Compozitorul care a creat concertele brandenburgice.

5. Mici momente cântate doar de orchestră la începutul actelor.

6. Game înrudite, aflate la distanță de o terță mică una de cealaltă.

7. Numele dat Simfoniei a VI-a, de Ludwig van Beethoven.

Vertical:

Compoziție scrisă pentru unul sau mai multe instrumente soliste cu acompaniament instrumental.

3. Notează în caiet numele compozitorilor din ilustrațiile de mai jos. (5 × 3 p. = 15 puncte) a b c d Gheorghe Cucu f

4. Scrie în caiet denumirea notelor reprezentate de clapele colorate cu verde. Menționează gama pe care o reprezintă. (2 × 5 p. = 10 puncte)

5. Scrie trei enunțuri în care să menționezi măsura în care este scrisă piesa și combinațiile ritmice pe care le are la bază aceasta. (3 × 4 p. = 12 puncte). Intonează acest cântec. (13 puncte)

Exemplu: Măsura cântecului este compusă prin combinarea a două formule ritmice.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 16) pentru activitatea din acest an școlar. Adaugă fișa la portofoliul personal.