LECTURĂ
Dorința de Mihai Eminescu Vino-n codru la isvorul Care tremură pe prund1, Unde prispa2 cea de brazde Crengi plecate o ascund. Și în brațele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraz. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei. Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braț încet s-o culci, Lăsând pradă gurei mele Ale tale buze dulci... rund (s. n.) – mal, țărm, teren p acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș. 2 prispă (s. f.) – (în text) dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți. 1
Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratece isvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri-rânduri.
Poezia Dorința a fost publi‑ cată în 1876, în revista Convorbiri literare, fiind apoi inclusă în volumul de versuri Poesii, din 1883.
Activități 1. Scrie forma literară a cuvintelor isvorul, singuratece, or să cadă. 2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele versuri: a) Fruntea albă-n părul galben; b) Pe-al meu braț încet s-o culci. 3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text, care se referă la cadrul spațial. 4. Alcătuiește două enunțuri pentru a indica polisemia cuvântului floare. 5. Alcătuiește enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: care, păr. 6. Transcrie pe caiet patru termeni din câmpul lexical al naturii. 47