ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
COMPLETIVA PREPOZIȚIONALĂ Pentru început Descoperă!
1. Citește următoarele enunțuri: A Mă gândesc la examen. B Mă gândesc la ce materie voi da examen. C Mă gândesc că voi da examen. 2. Ce funcție sintactică are substantivul (la) examen din enunțul A ? 3. Câte propoziții conțin enunțurile B și C ? Care sunt propozițiile subordonate? 4. Propozițiile subordonate din enunțurile B și C corespund, la nivelul frazei, funcției sintactice a substantivului (la) examen din enunțul A ? Reține!
Completiva prepozițională reprezintă realizarea propozițională a complementului prepozițional. [La ce a renunțat?] A renunțat la vizita în America. < A renunțat 1/ să viziteze America. 2/ Completiva prepozițională determină: un verb sau o locuțiune verbală: S-a gândit 1/ unde să plece.2/; Și-a dat seama 1/ că a greșit.2/ un adverb: A acționat conform 1/ cu ce s-a decis.2/ un adjectiv: Ei sunt oameni dornici 1/ să obțină performanță.2/ o interjecție: Vai 1/ de cine a întârziat! 2/ Completiva prepozițională este introdusă, de obicei, prin: pronume relative: Se împrietenește 1/ cu cine îl ajută.2/ adverbe relative: Nu-i pasă 1/ unde va pleca.2/ conjuncții subordonatoare că, să, dacă: E încântat 1/ că este pe scenă.2/ Observă!
1. Pronumele relativ are dublu rol: el este un element de relație în frază, dar are și funcție sintactică în propoziția pe care o introduce. Nu-i pasă 1/ de ce îi spun.2/ adevărul îi spun
adevărul = substantiv, caz acuzativ, complement direct
de ce = pronume relativ, funcție sintactică de complement direct în propoziția numărul 2. 2. Completiva prepozițională stă, de obicei, după termenul regent și nu se desparte de aceasta prin virgulă. 100