Acest articol numit «Despre Steaua Dunării» este ultimul din cele scrise şi publicate de A. Russo. A. Russo a optat pentru promovarea literaturii originale şi se ridică cu hotărîre împotrtiva pastişării literaturilor străine, văzînd în acest fenomen o mare primejdie — a ruperii totale de viaţa poporului. În Piatra teiului el declară: «Ce-mi pasă mie, moldovean ruginit, de scenele voastre din Italia, de serile voastre pariziene,... de fantomele voastre nemţeşti, de comediile voastre traduse şi adaptate. Zugrăviţi-mi mai curînd o icoană din ţară povestiţi-mi o scenă de la noi,... căci bunul şi răul, simplul şi emfaticul, adevărul şi ridicolul se întîlnesc la fiecare pas». A. Russo se stinge din viaţă în noaptea de 4 februarie 1859. Înaintea morţii, părăsindu-şi pentru vecie prietenii, le-a spus: «Curaj, prieteni, deşteptaţimi Patria, dacă vreţi să pot dormi în pace». Cuvinte înălţătoare, în care rezumă sensul întregii sale vieţi.
Medităm, conversăm 1. Numiţi piesele de teatru, srise de A. Russo şi prezentate, pentru prima dată, în limba moldovenească. 2. Relataţi despre aportul lui A. Russo pentru făurirea literaturii moldoveneşti. 3. De ce A. Russo era împotriva pastişării literaturilor străine? 4. A. Russo îşi publica opera sub pseudonim? De ce?
POEZIA POPORALĂ Datinele, poveştile, muzica şi poezia sînt arhivele poporale.Cu ele se poate oricînd reconstrui trecutul întunecat. Să luăm, de exemplu, aceste versuri dintr-o baladă: Viaţa omului – Floarea cîmpului! Cîte flori p-acest pămînt, Toate se duc la mormînt; Însă floarea lacului Stă la uşa raiului De judecă florile, Ce-au făcut miroasele? Mult am cerceta în literaturile cele mai înaintate şi în operele poeţilor celor mai eminenţi, fără a găsi o idee atît de minunată şi aşa de frumos zisă. O asemenea idee este rezumatul cuminţiei omeneşti, relevarea simţului de nemurire, exprimat prin glasul poporului.
92
