3 minute read

Elemente de literatură artistică

că, social-economică şi culturală a Statului Moldovenesc feudal în răstimpul dintre anii 1661 —1743. Cronica este un valoros izvor istoric, un prestigios monument de ideologie feudală, de limbă şi veche literatură.

Medităm, conversăm

1. Care este funcţia letopiseţului, după I. Neculce? 2. Cu ce scop scrie letopiseţul I. Neculce? Evidenţiaţi valoarea literară a letopiseţului. 3. Identifi caţi cîte legende conţine «O samă de cuvinte...»? 4. Prin ce se deosebeşte cronica lui I. Neculce de cronicile lui G. Ureche şi M. Costin? 5. Recitiţi fragmentul (Zac.12) din Letopiseţul lui M. Costin şi legenda numărul unu din «O samă de cuvinte...» de I. Neculce. Determinaţi ce este comun între aceste două părţi. 6. Evidenţiaţi valoarea literară a letopiseţului.

Cu toate că nu urmăreau scopul creării unei opere literar-artistice, cronicarii moldoveni se străduiesc să-şi îmbrace naraţiunea într-o formă cît mai aleasă, s-o facă mai expresivă, mai pitorească şi mai atrăgătoare. Tablourile naturii şi metaforele poetice, plăsmuite prin asociere cu fenomenele naturale ca element de comparaţie, portretul literar şi caracterizările pregnante, zicala populară şi maxima livrească, umorul fi n şi satira usturătoare sînt procedee la care recurg cu succes cronicarii moldoveni în strădania lor de a-şi împrospăta naraţiunea. Marii cronicari au recurs la fi cţiunea artistică, pentru a-şi întruchipa concepţiile politice, au apelat la afi cţiune şi atunci, cînd au folosit în diferite scopuri vorbirea directă.

Originea Cantemireştilor e răzăşească. Tatăl cărturarului, Constantin Cantemir, a domnit în Moldova între anii 1685-1693. Mama lui D. Cantemir, Ana Bantîş, se trăgea dintr-o familie de boiernaşi. Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673. Pînă la vîrsta de 15 ani trăieşte în casa părintească. Tată-său caută să-i deie o educaţie

DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723)

aleasă şi angajează ca învăţător pentru dînsul şi fratele său mai mare Antioh un preot grec, Eremia Cacavela, om erudit, bun cunoscător al limbilor elină, latină şi italiană. În 1688 D. Cantemir e trimis de tatăl său ostatec la Constantinopol. În aceşti ani el îşi continuă studiile la Academia patriarhiei. O curiozitate neostoită îl împinge să se intereseze de diversele curente de cultură, să însuşească limbile orientale, să obţină pe diferite căi cărţi şi să fie la curent cu cultura umanistă europeană. După înmormîntarea tatălui, 1693, devine pentru o lună domn al ţării, dar, nefiind confirmat de Poartă, revine la Constantinopol şi ocupă postul de reprezentant al domnitorului ţării pe lîngă guvernul turc pînă în 1710. Anii aceştia sînt ani de intense studii şi cercetări ştiinţifice. Bucurîndu-se de încrederea unor înalţi demnitari ai Porţii otomane, D. Cantemir obţine în 1710 domnia Moldovei. Din acest moment prima sa grijă e aceea de a elibera ţara şi poporul de sub jugul turcesc. Stabileşte legături diplomatice secrete şi încheie o alianţă cu ţarul Rusiei Petru I. Dar lupta de la Stălineşti din 1711 nu aduce biruinţă aliaţilor ruşi şi moldoveni. După 10 luni de domnie D. Cantemir este nevoit să se refugieze în Rusia. Ţarul rus nu-l considera pe D. Cantemir numai un simplu aliat. În ochii lui, domnitorul trecea drept om înzestrat cu multe calităţi intelectuale şi morale. În 1714 erudiţia lui D. Cantemir e recunoscută de Academia din Berlin, membru al cărei devine. Pînă în 1718 D. Cantemir trăieşte la Moscova şi Harkov, apoi în Peterburg. După moartea primei soţii, se căsătoreşte cu cneajna Anastasia Trubeţkaia şi se înrolează definiv în politică. Ţarul îl numeşte senator. În 1722 D. Cantemir îl însoţeşte pe ţar în expediţia de la Marea Kaspikă. Îmbolnăvindu-se grav, el se duce la moşia sa din Dimitrievka, unde moare la 2 septembrie 1723. A fost înmormîntat la mănăstirea Nicolo din Moscova.

Medităm, conversăm

1. Unde şi-a făcut primele studii viitorul domnitor D. Cantemir? 2. Cum credeţi, de ce a fost nevoie ca tatăl lui D. Cantemir să-l trimită ostatec la Constantinopol anume pe Dimitrie? 3. Cum şi-a manifestat D.Cantemir grija faţă de Ţara Moldovei, devenind domn al ei?

This article is from: