Verificaţi-vă cunoştinţele

reia se exprimă încrederea în om şi în capacităţile lui de a cunoaşte lumea cu ajutorul raţiunii şi de a-şi crea propriul destin. Cărturarii moldoveni din sec. XVII-XVIII consideră în spirit umanist cultura drept particularitate definitorie ideală a fiinţei umane (G. Ureche, M. Costin). Ei apreciază nobleţea omului nu după situaţia lui socială, ci după virtuţiile lui (N. Milescu Spătarul, D. Cantemir). O tărăsătură specifică a umanismului moldovenesc rezidă în caracterul lui patriotic-cetăţenesc. Umaniştii moldoveni au pledat cu ardoare pentru independenţa Patriei, împotriva jugului turcesc. Anume de aceea în Moldova umanismul s-a manifestat mai pregnant în istoriografie. În scrierile istorice ale cărturarilor moldoveni din sec. XVII-XVIII apar elemente ale istoriografiei umaniste. Cronicarii recurg la explicarea evenimentelor istorice prin cauze naturale şi, în pofida fatalismului religios dominant, admit posibilitatea omului de a interveni în mersul istoriei (M. Costin, I. Neculce). Ei încep să înţeleagă interdependenţa vieţii popoarelor, depăşind astfel concepţia medievală ce corespundea izolării şi frămîntării feudale (G. Ureche, M. Costin, D. Cantemir), încearcă să încadreze istoria Moldovei în istoria universală (M. Costin, D. Cantemir). În operele lor se formează principiul analizei critice a izvoarelor, ei consideră că scopul istoriei constă în stabilirea adevărului şi ocupă o poziţie critică faţă de legendele şi «basmele medievale» (M. Costin, D. Cantemir). Umanismul a reprezentat de fapt o încercare de integrare a culturii moldoveneşti în cultura europeană.

Medităm, conversăm

1. Lămuriţi ce este umanismul? 2. În ce secol şi unde a apărut umanismul? 3. Cînd au pătruns elementele umanismului în Moldova? 4. Numiţi cîţiva scriitori umanişti din Moldova. Exemplificaţi prin ce se manifestă umanismul lor. 5. În ce constă trăsătura specifică a umanismului moldovenesc.

Argumentaţi. 6. De ce umanismul s-a manifestat mai pregnant în istoriografia moldovenească? În baza unui letopiseţ demonstraţi specificul lui umanist.

VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE

I. 1. Cui se adresau letopiseţele sec. XVII: a) urmaşilor? b) contemporanilor? c) bisericii?

2. G. Ureche este exponent al: a) ţărănimii? b) intelectualilor? c) boierimii? 3. «Letopiseţul» lui G. Ureche cuprinde istoria Moldovei între anii: a) 1359-1595? b) 1359 -1574? c) 1359-1549? 4. Cronica lui I. Neculce începe cu: a) «O samă de cuvinte»? b) predoslovie? c) epigraf? 5.Autorul romanului «istoria ieroglifică» este: a) M. Costin? b) Varlaam? c) D. Cantemir?

II. 1. Cronica lui M. Costin oglindeşte evenimentele din anii 1595-1661 2. Culegerea «O samă de cuvinte» (I. Neculce) conţine 32 de nuvele. 3. G. Ureche scrie letopiseţul său din porunca lui Ştefan cel Mare. 4. «Descrierea Moldovei» este prima lucrare scrisă de

D. Cantemir în Rusia. 5. Reprezentanţii umanismului în literatura moldovenească G. Ureche, M. Costin, I. Neculce,

D. Cantemir.

A F

A F

A F

A F

A F

III. 1. Realizaţi o compunere «I. Neculce — maestru al portretelor literare». 2. Citiţi de sine stătător cap. XVIII din «Descrierea Moldovei» (D. Cantemir), faceţi o comparaţie cu actualitatea şi prezentaţi informaţia «Obiceiurile de logodnă şi nunta în trecut şi în prezent».