Verificaţi-vă cunoştinţele

Cum a sosit în capitalie, întăia lui treabă este să se ducă la Miculi, ca săşi cumpere ochelari sau lornetă cu care se uită seara obrăzniceşte prin toate lojele teatrului. De-1 vei întreba a doua zi ce s-a reprezentat, o să-ţi spuie că s-a jucat comedia lui Vodevil care e foarte nostimă, pre care îndată începe a o şi critica. Ca să scapi de ideile lui literare, întră puţin în magazia asta din unghiul uliţii, unde domneşte M. Ortgies, vestit prin fasonul jiletcilor şi nasul său. Vezi pe acest flăcău tomnatic îmbrăcat cu un frac fără mînice, abia înseilat, pe care îl scrie calfa pe la toate încheiturile cu credă? A venit la Iaşi ca să se-nsoare, sau să între în slujbă. Fracul îl strînge de-i plesnesc ochii, dar croitorul încredinţează că parcă e leit pe trupul său, ba încă ceva mai larg decît după jurnalul de pre urmă, căci în capitalie e de bon ton să fie toate cele strîmtorite. Cine e acesta ce a să deie piste noi cu droşca ? Să ne ferim de întîlnirea lui, dacă nu vrem să ne asurzească. Are să ne spuie în gergul provinţial, care zic că franţuzeşte, că vine de la moşul logofătul A., unde a găsi pre moşul logofătul B., cu care a sa primească la moşul logofătul, şi nu ştiu ce să mai facă, căci poftit şi de ceilalţi ai săi moşi logofeţi şi vornici ca să le facă cinste a petrece cu dînşii, şi nu-1 mai încape vremea, şi... şi... o mulţime de asemene flecarii; pentru că am uitat să-ţi spun că provinţialul e fudul din născare şi cap pan-în călcîie. El e nepot tuturor boierilor mari şi văr cu toată lumea. Însă deşi ne spune că se sfădesc de la dînsul care să-l aibă şi să-l primească, bunul om mucezeşte în hanul lui Coroi sau a lui Petre Bacalul! O, lume! ● S-a respectat ortografia originalului.

VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE

I. 1. A. Russo publică lucrarea «Studie Moldavă» în: a) Steaua Dunării? b) Zimbrul? c) Calendarul? 2. Din care operă sînt extrase cuvintele: «Ce-mi pasă mie, moldovean rujinit, de scenele voastre din Italia, de serile voastre pariziene, de fantomele voastre nemţeşti şi de povestirile voastre traduse şi adaptate!» a) «Lumînărică» de C. Negruzzi? b) «Piatra teiului» de A. Russo? c) «Descrierea Moldovei» de D. Cantemir? 3. Pseudonimul literar Terentie Hora este a lui: a)A. Russo? b) C. Negruzzi? c) G. Asachi?

4. Poetul rus A.S. Puşkin a făcut cunoştinţă la Chişinău cu: a) M. Eminescu? b) A. Russo? c) C. Negruzzi? 5. «Scrisorile» literare fac parte din: a) genul dramatic? b) genul liric? c) genul epistolar? II. 1. Cea mai valoroasă operă a lui C. Negruzzi este

«Descrierea Moldovei».

A F

2. Numele lui C. Negruzzi este indisolubil legat de începutul artei dramatice în Moldova.

A F

3. Cel mai mare poet elegiac al antichităţii este Ovidiu. A F 4. Primul scriitor ce a pomenit despre «cea mai frumoasă epopee păstorească», «Mioriţa», a fost

A. Russo.

A F

5. În «Istoria unei plăcinte» C. Negruzzi şi-a exprimat dragostea faţă de creaţia populară orală.

A F

III. 1. Realizaţi un text-informaţie, «C. Negruzzi — dramaturgul». 2. Rezumaţi conţinutul fragmentului din «Piatra teiului» de A. Russo (rubrica «Lectură individuală»).