1 minute read
Unitatea dintre conţinutul şi forma operei literare
8. Priviţi reproducerea tabloului lui I. Glazunov «Prinţul
Igor» (pag. 207). Descrieţi-l. Cum credeţi, a reuşit pictorul să redeie starea de spirit a operei literare? 9. Descrieţi-l pe Sveatoslav în momentul cînd pronunţă următoarele cuvinte: …………
Lămuriţi cum înţelegeţi cuvintele cneazului Sveatoslav. 10. Căror forţe ale naturii se adresează Jaroslavna? De ce învinuieşte ea natura şi ce cere de la ea?
Tema operei literare o formează aspectele de viaţă zugrăvite de autor. Acestea pot fi luate atît din viaţa oamenilor, cît şi din lumea lor sufletească, adică pot fi sentimente, gînduri, aspiraţii. Alegerea aspectelor sau a fenomenelor realităţii descrise şi felul cum sînt descrise, dezvăluie atitudinea scriitorului faţă de ele, arată cum anume le înţelege şi le apreciază, într-un cuvînt, arată ce părere, ce idee are el despre aceste aspecte. Ideile şi senimentele scriitorului în legătură cu aspectele de viaţă zugrăvite formează conţinutul operei literare. Aceleaşi aspecte de viaţă pot fi înţelese şi apreiciate în mod diferit, de diferiţi scriitori, conform concepţiei lor asupra vieţii. Imaginile artistice, chipurile oamenilor, prezentate în acţiunile, trăirile şi relaţiile lor, redate cu ajutorul limbii artistice şi al compoziţiei, constituie forma operei literare. Conţinutul şi forma operei literare nu pot exista una fără alta, ele formează o unitate inseparabilă. În această îmbinare a conţinutului şi formei într-un tot unitar rolul conducător îi revine conţinutului.
Medităm, conversăm
1. Ce anume formează conţinutul operei literare? 2. Formulaţi definiţia operei literare. 3. Într-o operă de mare valoare, toate elementele formei se află în perfectă armonie cu conţinutul operei. Demonstraţi această afirmaţie în baza unui fragment din «Baltagul».
