Autorul relevă, mai întîi, valoarea documentară a creaţiei populare orale: «Datinile, poveştile, muzica şi poeziile sînt arhivele popoarelor. Cu el se poate reconstrui trecutul întunecat». Pe acest temei se stabileşte şi locul folclorului în evoluţia spirituală a popoarelor: «Poezia poporală este întîia fază a civilizaţiei unui neam, ce se trezeşte la lumina zilei». Odată cu valoarea documentară, istorică a folclorului, scriitorul evidenţiază şi rara lui artisticitate, caracterul profund emoţionant. «Cîntecele bătrîneşti, remarcă el, adeveresc cronicile, însă cîntecele» au un ce care te mişcă pînă-n suflet». A. Russo vorbeşte de evoluţia baladei. În primele balade, plăsmuite de popor în secolele XVI-XVIII, sînt redate scene de luptă cu diferiţi cotropitori. În articol, A. Russo pomeneşte primul de «cea mai frumoasă epopee păstorească din lume: «Mioriţa», găsind că «însuşi Virgil şi Ovid s-ar fi mîndrit cu drept cuvînt dacă ar fi compus această minune poetică». Folclorul, arată A. Russo, oglindeşte variate aspecte ale vieţii poporului «El sublimează că «poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase». A. Russo critică literatura care n-avea legături strînse cu viaţa poporului. Literatura, după părerea lui, trebuie să se orienteze spre folclor, care este un fel de muzeu în care se vede caracterul poporului, o fază în istoria culturii şi literaturii. Nu întîmplător, în concluziile sale, constatînd cu îngrijorare «babilonia lingvistică» şi îngustimea literaturii din acea vreme, el se mîngîie cu speranţa că «viitorul nostru literar... îşi va găsi un loc de scăpare în poezia poporală». Studiul «Poezia poporală» rămîne unul din valoroasele lucrări despre folclor, un studiu în care autorul caută să explice cauzele ce au determinat conţinutul şi forma poeziei poporale. Studiul literar (fr. etude) este o lucrare ştiinţifică, ce rezumă dintr-o cercetare sistematică şi amănunţită, făcută cu scopul de a descoperi ceva din domeniul literaturii şi a crea o operă definitivă.
Medităm, conversăm 1. Studiul literar putea fi numit «Poezia poporului»? Motivaţi-vă opţiunea. 2. Ce scop a urmărit scriitorul cercetînd genul popular? 3. Evidenţiaţi trăsăturile folclorului ce reies din conţinutul studiului. 4. De ce Virgil şi Ovid s-ar fi mîndrit dacă ar fi compus balada «Mioriţa»? 5. Determinaţi apartenenţa studiului literar «Poezia poporală» la unul din stilurile funcţionale ale limbii.
95
