În canonica operă biblică, pe care a versificat-o, mitropolitul şi-a permis să introducă şi versuri originale. Deosebit de grăitor este psalmul 132, unde Dosoftei socoate necesar de a-şi ridica glasul pentru a proslăvi binefacerile păcii, a înţelegerii între popoare: Cine face zid de pace, Turnuri de frăţie, Duce viaţă fără greaţă ’Ntr-a sa bogăţie. Că-i mai bună, denpreună, Viaţa cea frăţească, Decît armă ce destramă Oaste vitejească. Rodnică activitate obştească şi literară a condeierului-patriot Dosoftei i-a adus dragostea şi consideraţia contemporanilor şi i-a asigurat un loc de cinste în pleiada slăviţilor cărturari moldoveni, care s-au străduit la propăşirea culturală a Ţării Moldovei. (După «Istoria literaturii moldoveneşti»)
PSALTIREA ÎN VERSURI (Fragmente) N-am suferit strămbătate Să văz nice de departe. Ceea ce-şi ies din tocmeală I-am urît ca o sminteală; Nu s-au dat cu mine-n viaţă Cel cu inemă semeaţă Şi cu cel fără credinţă Nu mi-am făcut cunoştinţă Şi l-am scosu-l cu ocară Pe clevetnicul afară. Cel cu căutătura mîndră Nu l-am avutu-l în sămbră; Nice-am suferit în casă Lacomul să-l pui la masă, Ce-am căutat cu faţă lină Către cel fără de vină, De l-am chematu-l în casă Să-l văz cu mine la masă.
Psaltirea în versuri. Dosoftei.1673
46
