Literatura religioasă din sec. XVII Personalităţi de vază în literatura veche moldovenească. Contribuţia lui Petru Movilă la consolidarea relaţiilor culturale moldo-ucrainene Transformările pe care le cunoaşte literatura moldovenească din sec. XVII sînt din cele mai esenţiale. Introducerea scrisului în limba moldovenească a dat amploare dezvoltării literare. Literatura moldovenească are la bază literatura comună bizantino-slavă, moştenind tradiţiile şi particularităţile ei fundamentale, păstrînd intact acelaşi caracter de clasă, acelaşi spirit religios predominant. Din acest motiv în literatura sec. XVII fenomenele arhaice se îmbină cu fenomenele noi. Ca şi mai înainte, un rol important continuă să-l deţină literatura religioasă. Această literatuPetru Movilă ră a continuat să formeze baza ideologică a Statului Moldovenesc feudal, susţinînd atît lupta întregului popor împotriva asupritorilor musulmani, cît şi acţiunile întreprinse de autorităţi pentru a slăvi tentativele de penetraţie în ţară a catalocismului şi al calvinismului. O contribuţie imensă la stabilirea şi întărirea relaţilor moldo-ucrainene a fost adusă de eminentul cărturar Petru Movilă (1591–1647). Al patrulea fecior al lui Simion Movilă, principe al Moldovei (1606– 1607), Petru Movilă şi-a petrecut adolescenţa şi tinereţea în Polonia, unde a făcut serioase studii în limbile slavonă, greacă, latină. Călugărindu-se, devine în 1627 egumen al celebrei mănăstiri Lavra Pecersika. Afară de tipografia organizată de dînsul încă de pe cînd era arhimandrit, din iniţiativa şi prin stăruinţele sale a luat fiinţă un colegiu, care s-a transformat în vestita Academie Kievo-MovileaAcademia Kievo-Movileană nă. Petru Movilă a fost şi un
41
