neaoşe, dialectale sau regionale, care conferă naraţiunii un farmec aparte: a tăbîrci, ţuhal, ţarc, chitonag, zahată, lăpşică, hlei, a tumăni, a găbuji, tînjală, pereval, topliţă, gălătuş, a huiducăi, al căror sens, fiind descifrat, va reda şi mai multă savoare naraţiunii. Nuvela «Un om printre oameni» de Ariadna Şalari certifică că şi meleagurile noastre (în cazul dat Cetatea Albă, unde s-a născut scriitoarea) au dat literaturii moldoveneşti creatori de veritabilă celebritate. După A. Hropotinschi
Medităm, conversăm
1. Cine este Mihail? Care e drama vieţii lui? 2. Ce l-a făcut pe Mihail să-şi menţină existenţa în urma dramei suportate? 3. Cum a fost primit eroul povestirii de către săteni? De ce? 4. Cine poartă vina în tot ce s-a întîmplat cu Mihail? 5. Care sînt tema, ideea povestirii? 6. Comentaţi ultima propoziţie din text: »Şi a rămas printre oameni», reieşind din cele citite şi analizate. 7. Caracterizaţi, în paralel, eroul principal, Mihail, şi satul în care locuieşte eroul. Text pentru rubrica «Lectură individuală» A. Şalari
NEASTÎMPĂR
De ce n-aprindeţi lumina? Glasul venise din fundul odăii înecate în umbră. Era un glas liniştit şi limpede, dar care se revărsase brusc în liniştea încăperii şi poate de aceea sunase cu o tărie neaşteptată. Cei de la masă ridicară capetele. Bătrîna, cu mîinile în aluat, îşi întoarse faţa osoasă, zbîrcită, cu gingiile căzute, în partea de unde sunase glasul fiicei sale. În celălalt capăt de masă o fetişcană şi un tînăr, amîndoi îmbujoraţi, cu o moviliţă de coji de nuci curăţate în faţa lor, după care îşi ascundeau chicotelile de rîs, întoarseră şi ei feţele cu mirare, abia acum băgînd de seamă că într-adevăr în odaie se întunecase. Umbra mai era sporită şi de silueta băiatului, cocoţat pe pervazul ferestrei şi care îşi găsise o îndeletnicire «serioasă», copiind pe geam harta ţinutului natal. – Chiar aşa, copii, de ce n-aprindeţi lumina? făcu bătrîna, continuînd să frămînte aluatul în strachină.
125
