Genul epistolar Cuvîntul «epistolă» e de origine latină şi înseamnă «scrisoare către cineva». Adresatul poate fi real sau fictiv, imaginar. Epistola este o compoziţie literară în versuri sau în proză, scrisă sub formă de scrisoare. Ea poartă un caracter didactic, ca şi proverbele, zicătorile, anecdota, fabula şi poate trata un subiect filozofic, moral sau satiric. Creatorul epistolei ca specie literară a fost vestitul poet latin Horaţiu. El a scris un număr mare de epistole în versuri, printre care cea mai însemnată este «Arta poetică», care cuprinde noţiuni despre genuri şi specii literare şi despre tehnica poeziei. Epistolele pot fi de natură lirică ori epică. Operele literare, scrise sub formă de scrisori, care dau posibilitatea unei convorbiri intime cu un adresat formează aşa-numita literatură epistolară ori genul epistolar. Ciclul lui C. Negruzzi «Negru pe alb» («Scrisori la un prieten») constituie un exemplu foarte interesant de literatură epistolară în proză. Autorul adresează unui prieten fictiv 32 de scrisori cu un conţinut realist, satiric şi moralizator. M. Eminescu scrie în versuri «Scrisorile», deosebit de bogate prin conţinutul social-filozofic, moral, satiric şi prin înalta lor ţinută artistică.
Medităm, conversăm 1. Ce este epistola? Care opere formează genul epistolar? 2. Cine este părintele epistolei ca specie literară? 3. Cîte scrisori a scris C. Negruzzi? Prin ce se deosebesc scrisorile scrise de C. Negruzzi de scrisorile scrise de M. Eminescu? 4. «Istoria unei plăcinte» este o scrisoare literară? Argumentaţi.
Clasicismul Clasicismul (lat. Classicus — de prim rang, de calitate superioară) este un curent literar şi artistic, dominant în sec.XVII-XVIII în Europa Occidentală şi Rusia. Ca şi celelalte curente literare, clasicismul apare în anumite condiţii social-politice, şi anume, în condiţiile consolidării monarhiei absolute şi a luptei acesteia împotriva feudalismului. La început clasicismul joacă un rol progresist, opunînd artei medievale, care era ruptă de la viaţă, realitate şi îmbătată de misticism, un şir de principii noi bazate pe raţiune: 1. imitarea naturii, adică a realităţii; 2. raţionalismul în artă ca antidot al misticismului în compoziţia operei artistice; 3. imitarea modelelor antice, considerate capodopere de creaţie artistică;
105
