Dezvoltarea rurală ca factor de competitivitate teritorială în vederea reducerii disparităţilor intraregionale. Faza VIII - Susţinerea procesului de urbanizare prin adaptarea structurilor rurale tradiţionale şi promovarea caracterului identitar al fondului construit.
TRDI (Temporary Rural Development Instrument) (pentru cele 10 ţări noi membre ale UE) este un instrument susţinut de EAGGF şi cuprinde principalele măsuri de uniformizare a politicilor din cele 10 ţări noi membre ale UE şi restul spaţiului European, cuprinzând: o serie de măsuri pentru protecţia mediului, pensionarea timpurie, împădurire şi acordarea de plăţi Principiile de bază ale politicilor dezvoltării rurale promovate în Europa sunt următoarele: • Luarea în considerare a faptului că viaţa la ţară prezintă un interes deosebit, nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu; • prezervarea diversităţii rurale europene, în vederea păstrării patrimoniului cultural şi natural; • încurajarea agriculturii multifuncţionale; • diversificarea agriculturii, inovarea şi acordarea de noi valenţe produselor, în funcţie de cererea consumatorilor; • aplicarea politicilor de dezvoltare rurală în toate statele UE, având în vedere nevoile diferite ale ruralului şi realizarea unui factor de coeziune; • funcţionarea pe principiul subsidiarităţii; • implementarea politicilor de dezvoltare rurală în parteneriat între organizaţii private şi societatea civilă; • aplicarea experienţelor acumulate prin programul LEADER în ceea ce priveşte instituirea parteneriatelor; scopul trebuie să fie întotdeauna explorarea şi exploatarea noului; • definirea clară a responsabilităţii în cadrul parteneriatelor (fapt care va face posibilă transparenţa, monitorizarea şi evaluarea acestora); • crearea de reţele pentru schimbul şi promovarea practicilor pozitive; • simplificarea politicilor de dezvoltare rurală; acestea trebuie să se bazeze pe un singur program, o singură sursă de finanţare şi un singur organ de control (Bleahu, 2005). 1.6.3. Aşezările rurale din Europa Sunt evidenţiate pe continentul european trei zone de referinţa pentru evoluţia aşezărilor rurale: a) Zona ţărilor nordice; b) Zona Europei de Vest şi Centrală; c) Zona mediteraneană. a) Aşezările rurale din zona ţărilor nordice. În arealul ţărilor nordice se includ Danemarca, Suedia, Norvegia şi Finlanda. Toate sunt ţări cu o economie avansată. Ele se caracterizează prin densităţi demografice reduse, potenţialul demografic general redus şi dominanţa populaţiei urbane. Modelul tipologic comun tuturor statelor Europei de nord-vest este cel de tip burg (sat-târg) care se menţine în categoria ruralului doar prin numărul redus de populaţie. În această categorie de sate se concentrează de regulă, dotări comerciale şi deservesc sub acest aspect ferme şi sate de pe areale destul de extinse.
27
