INSPIR 2022

Page 1

CONFERINȚA DE PNEUMOLOGIE

INSPIR 2022 VOLUM REZUMATE

Editori:

Prof. Dr. Antigona Trofor Conf. Dr. Radu Crișan Dabija

IAȘI – 2022

Editura TEHNOPRESS Str. Pinului nr. 1A 700109 Iaşi Tel./fax: 0232 260092 E-mail: tehnopress@yahoo.com http://www.tehnopress.ro Editură acreditată CNCSIS, cod 89

ISBN 978-606-687-489-2

CUPRINS

Impactul Simeox într-o formă complexă de afecțiune respiratorie ……………………………………………………… 7 Rinedy Lisumbu, Florin Mihălțan

The impact of Simeox in a complex form of respiratory disease ……………………………………………… 9 Rinedy Lisumbu, Florin Mihălțan

Tuberculoza endobronșică - de la aspecte bronhoscopice la provocări terapeutice …………………………………………… 11

Elena Danteș, Viorica Zamfir, Ionuț Valentin Stanciu, Denisa Gabriela Andrei

Tuberculoză miliară pulmonară la gravidă în perioada pandemiei COVID-19. Caz clinic ……………………………… 13

Ioan Anton Arghir, Elena Danteș, Ileana Ion, Oana Cristina Arghir

Miliary pulmonary tuberculosis in pregnancy during COVID-19 pandemic. Case report …………………………….. 14

Ioan Anton Arghir, Elena Danteș, Ileana Ion, Oana Cristina Arghir

Aspecte de gravitate ale tuberculozei pulmonare în contextul pandemiei COVID-19 …………………………………………... 15

Ioan Anton Arghir, Elena Danteș, Ariadna Petronela Fildan, Ileana Ion, Oana Cristina Arghir

Severe aspects of pulmonary tuberculosis in the context of COVID-19 pandemic …………………………………………… 16

Ioan Anton Arghir, Elena Danteș, Ariadna Petronela Fildan, Ileana Ion, Oana Cristina Arghir

Managementul pacienţilor cu BPOC și afecțiuni cardiovasculare ………………………………………………….. 17

Daniela Boișteanu, Elena-Andreea Moaleș, Alexandra-Simona Zamfir

Coabitarea TB-SIDA-COVID-19: discuţii pe marginea unui caz clinic …………………………………………………… 19

Daniela Robu Popa, Oana Rohozneanu Melinte, Ioana Buculei, Raluca Dospinescu Arcana, Antigona Trofor

3

Cohabitation of TB-AIDS-COVID-19: discussions on a clinical case ……………………………………………………. 21

Daniela Robu Popa, Oana Rohozneanu Melinte, Ioana Buculei, Raluca Dospinescu Arcana, Antigona Trofor

Diagnosticul tardiv în fibroza chistică ………………………… 23 Alexandra-Simona Zamfir, Andreea Tîrnoveanu, Marcela Brînză, Anca Gabriela Panfil, Daniela Boișteanu

Somnul şi o viaţă sănătoasă …………………………………….. 25 Doina Todea

Managementul complicaţiilor asociate bronhoscopiei ………... 27 Ariadna Petronela Fildan Infecțiile cu mycobacterii non-tuberculoase, o provocare pentru specialistul pneumolog din ambulatorul TB ………….. 28 Gilda Georgeta Popescu, Adriana Socaci, Munteanu Roxana

Caracteristici clinice ale formelor moderate și severe de boală COVID-19 la pacienții cu diabet ………………………………. 30

Mona Elisabeta Dobrin, Ioana Buculei, Roberta-Ionela Cernat, Oana-Elena Rohozeanu, Radu Crişan-Dabija, Laura Mihaela Balta, Antigona Trofor

Clinical characteristics of moderate and severe forms of COVID-19 in patients with diabetes …………………………… 32

Mona Elisabeta Dobrin, Ioana Buculei, Roberta-Ionela Cernat, Oana-Elena Rohozeanu, Radu Crişan-Dabija, Laura Mihaela Balta, Antigona Trofor

Impactul obezității asupra aparatului respirator …………….. 33 Gabriela Jimborean, Mioara Szatmary, Hedy Balogh Sarkozy

Influenţa fumatului activ și pasiv asupra evoluției astmului bronșic ………………………………………………… 35 Corina Marginean, Nimrod Laszlo, Cristina-Alexandra ??, Alina Chifiriuc

Despre tuberculoza MDR/XDR în județul Iași – evoluție ……. 37 Maria Pănescu, Adriana Sorete Arbore, Andrei Stăcescu

Tratamentul antitrombotic contemporan al trombembolismului venos ……………………………………… 39 Antoniu Octavian Petriş

4

Recuperarea respiratorie în contextul actual …………………. 41 Paraschiva Postolache

Provocări în diagnosticul infecțiilor respiratorii ……………… 43

Andreea-Roxana Florescu, Oana Claudia Deleanu, Florin Dumitru Mihalţan

Challenges in the diagnosis of respiratory infections ………… 45 Andreea-Roxana Florescu, Oana Claudia Deleanu, Florin Dumitru Mihalţan

Rezolvarea enigmei cazului penumologic ……………………... 47

Aida-Andreea Fănică, Ileana Rohan, Florin Dumitru Mihălțan

Solving the enigma of the pneumological case ………………… 49 Aida-Andreea Fănică, Ileana Rohan, Florin Dumitru Mihălțan

Stresul oxidativ indus de fumat și poluarea aerului la pacienții cu BPOC ………………………………………………. 51

Ioana Buculei, Mona Elisabeta Dobrin, Daniela Matei, Ilie Onu, Cristina Vicol, Ionel Bogdan Cioroiu, Marius Niculaua, Daniel Andrei Iordan, Antigona Carmen Trofor

Oxidative stress induced by smoking and air pollution in COPD patients ……………………………………………… 53

Ioana Buculei, Mona Elisabeta Dobrin, Daniela Matei, Ilie Onu, Cristina Vicol, Ionel Bogdan Cioroiu, Marius Niculaua, Daniel Andrei Iordan, Antigona Carmen Trofor

Studiu comparativ al stării de stres oxidativ la fumători/nefumători cu tuberculoză …………………………... 55

Cristina Vicol, Ioana Buculei, Mona Elisabeta Dobrin, Antigona Carmen Trofor

5

Impactul Simeox într-o formă complexă de afecțiune respiratorie

Rinedy Lisumbu

Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „M.Nasta” Bucureşti Florin Mihălțan Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „M.Nasta” Bucureşti

Cuvinte cheie: Simeox, hipoplazia arterei pulmonare, bronșiectazie

Introducere

Drenajul secrețiilor la pacienții cu afectare pulmonară severă reprezintă o provocare. În multe situații, din cauza reducerii semnificative a masei musculare, survin dificultăți de această natură.

Prezentarea cazului Vă submitem cazul unei paciente în vârstă de 82 de ani, ex-fumătoare, vaccinată împotriva virusului SARS-COV-2 cu schema completă, fără expunere semnificativă la noxe respiratorii profesionale. Reţinem din antecedentele personale patologice hipoplazia pulmonară dreaptă (2008) şi a arterei pulmonare drepte, bronșiectazii chistice și varicoase extensive, probabil congenitale, cu colabarea progresivă a parenchimului drept şi deplasarea mediastinului, hemoptizii repetitive de 3 ani, BPOC și multiple episoade de infecții respiratorii recidivante cu diverşi agenţi patogeni (streptococi beta hemolitici, stafilococ aureu, enterobacterii, Haemophilus spp, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella), imprimând un impact negativ asupra evoluției clinice. Pacienta se află sub oxigenoterapie la domiciliu de 4 ani, având un cumul de comorbidități severe: Boala Parkinson, hipertensiune arterială grad II, cardiopatie ischemică, fibrilaţie atrială paroxistică convertită medicamentos la ritm sinusal, diabet zaharat tip II, cataractă ochi drept operată, coxartroză bilaterală și spondilodiscatroză lombo-sacrată.

Discuţia cazului Simeoxul, o nouă modalitate de drenaj modern, este folosit de pacientă de 3 ani in sedințe regulate (15min, 2 ori/zi), cu aderenţă adecvată. Beneficiile au fost semnificative : drenajul eficient al secreţiilor, imbunătăţirea calităţii vietii şi prelungirea supravieţuirii la o pacientă cu patologie pulmonară complexă şi multiple comorbidităţi în evoluţie de 13 ani.

7

Concluzii

O nouă opţiune terapeutică de drenaj a intrat în competiție de câțiva ani cu modalităţile preexistente (Coough Assist), demonstrându-şi beneficiile multiple la pacienții cu insuficiență respiratorie cronică şi comorbidități severe.

8

The impact of Simeox in a complex form of respiratory disease

National Institute of Pneumoftiziology "M. Nasta" Bucharest

Florin

National Institute of Pneumoftiziology "M. Nasta" Bucharest

Keywords: Simeox, pulmonary arterial hypoplasia, bronchiectasis

Introduction

Draining sputum in patients with severe lung damage is a challenge. In many cases, due to the significant reduction in muscle mass, difficulties of this nature arise.

Case presentation

We present the case of an 82-year-old lady (patient), ex-smoker, vaccinated against the SARS-COV-2 virus with a complete diet, without significant exposure to occupational respiratory toxins. We retain in her antecedents that the patient presents right pulmonary hypoplasia (2008) and of the right pulmonary artery, extensive cystic and varicose bronchiectasis, probably congenital, with progressive collapse of the right parenchyma and displacement of the mediastinum, repetitive hemoptysis since 3 years, COPD and multiple episodes of respiratory infections with various pathogens (beta-hemolytic streptococci, Staphylococcus aureus, enterobacteriaceae, Haemophilus spp, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella), having a negative impact on the clinical course. The patient has been on home oxygen therapy for 4 years, with an accumulation of severe comorbidities: Parkinson's disease, grade II hypertension, ischemic heart disease, paroxysmal atrial fibrillation medically converted to sinus rhythm, type II diabetes, cataract of the right eye , coxarthrosis and lumbosacral spondylodysatrosis.

Case discussion

Simeox, a new modern drainage route, has been used by the patient for 3 years in regular sessions (15min, 2 times / day), with adequate adhesion. The benefits were significant marked by efficient drainage of secretions, improved quality of life and prolonged survival in a patient with complex pulmonary disease and multiple comorbidities evolving for 13 years.

9

Conclusions

A new therapeutic drainage option has competed for several years with preexisting methods (Coough Assist), demonstrating its multiple benefits in patients with chronic respiratory failure and severe comorbidities.

10

Tuberculoza endobronșică - de la aspecte bronhoscopice la provocări terapeutice

Elena Danteș

Universitatea Ovidius Constanța, Departamentul IV Discipline Clinice Medicale II, Constanța Viorica Zamfir

Universitatea Ovidius Constanța, Departamentul IV Discipline Clinice Medicale II, Constanța Ionuț Valentin Stanciu

Universitatea Ovidius Constanța, Departamentul IV Discipline Clinice Medicale I, Constanța Denisa Gabriela Andrei

Universitatea Ovidius Constanța, Departamentul IV Discipline Clinice Medicale I, Constanța

Obiectivul studiului

Este reprezentat de identificarea rolului investigației fibrobronhoscopice (FBSC), a indicațiilor, aspectelor particulare, implicațiilor evolutive și dificultăților terapeutice din tuberculoza (TB) endobronșică.

Materiale şi metodă

Studiul a constat în studiul literaturii de specialitate, având drept cuvinte cheie tuberculoza bronșică, fibroscopie, EBUS-TBNA, aspecte bronhoscopice, tratament local, evoluție, TB primară/ secundară, cazuri clinice.

Rezultate

Studiile și publicațiile de tip review sau metaanaliză sunt semnificativ mai puține în literatura de specialitate, decât cele care au ca subiect fibroscopia în patologia pulmonară non-TB. Au fost alese un număr de 10 publicații relevante și au fost sistematizate informațiile despre indicațiile diagnostice ale FBSC în TB, aspectele endoscopice în TB primară și secundară cu afectare endobronșică, precum și consecințele la distanță din sindroamele post-TB și indicațiile de terapie locală asociată terapiei antiTB. Identificarea leziunilor endobronșice specifice TB confirmate bacteriologic și histopatologic prin biopsie bronșică crește randamentul diagnostic la formele de boală care ridică probleme de diagnostic diferențial sau explică identificarea unor examene bacteriologice BAAR pozitive, în lipsa unei

11

afectări pulmonare parenchimatoase evidente. FBSC este și un instrument de aplicare a unor procedee terapeutice locale (ablație de granuloame, aspirare cazeum cu prevenirea atelectaziilor), de evaluare a gradului de obstrucție bronșică și stabilirea indicației de corticoterapie asociată DOTS și de urmărire în dinamică pe durata tratamentului și la distanță, pentru prevenirea sechelelor endobronșice.

Concluzii

Valoarea FBSC este condiționată de corectitudinea indicației, momentul examinării, dotarea tehnică, pregătirea pacientului și experiența medicului bronholog.

Bibliografie

1. Chung HS, Lee JH. Bronchoscopicassessment of theevolution of endobronchialtuberculosis. Chest. 2000 Feb;117(2):385-92.

2. Goussard P, Retief F, Burke J, Malherbe A, Janson J. The role of bronchoscopy in the diagnosis and management of pediatric pulmonary tuberculosis. TherAdv Infect Dis. 2021;8:20499361211037168.

12

Tuberculoză miliară pulmonară la gravidă în perioada pandemiei COVID-19. Caz clinic.

Ioan Anton Arghir

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Elena Danteș

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Ileana Ion

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Oana Cristina Arghir

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa În perioda pandemiei COVID-19 adresabilitatea și accesibilitatea bolnavilor cu tuberculoză (TB) pulmonară a indus diagnosticul tardiv al acestei boli. Prezentăm cazul unei femei tinere în vârstă de 24 ani, fumătoare, cu istoric de contact TB cu tatăl bk (+)M în mai 2021 și infecţie uşoară SARS-CoV-2 în septembrie 2021, care este depistată tardiv cu miliară pulmonară TB în martie 2022. La momentul internării, pacienta era gravidă, IGIP, cu sarcină în evoluție 37 săptămâni, avea o anemie moderată hipocromă microcitară, sindrom inflamator, screening negativ pentru HIV și SARS-CoV-2. Etiologia TB a miliarei pulmonare se confirmă prin microscopie bk pozitivă și GeneXpert MTB/RIF pozitiv prin detecția Complexului Mycobacterium tuberculosis cu nivel foarte scăzut și sensibilitate la Rifampicină. Sub tratament antituberculos inițiat în 19.03.2022, HRZE regim I 7/7 şi cortizonic, evoluția clinică a fost favorabilă. Acest caz a solicitat echipă multidisciplinară formată din pneumolog/ pediatru, ginecolog și anatomo-patolog. Operația de cezariană s-a efectuat în 28.03.22 și conduita față de nou-născut a impus precauții speciale legate de izolarea mamei, interzicerea alimentației naturale la sân, amânarea vaccinării BCG, alegerea tipului de tratament. Considerăm apariția miliarei TB pe fondul imunosupresiei cauzate de infecția SARSCoV-2 și de graviditate. Diagnosticul extrem de tardiv al TB ar fi putut periclita viața atât a mamei, cât și a fătului, dar, în final, au fost în afara pericolului iminent.

13

Miliary pulmonary tuberculosis in pregnancy during COVID-19 pandemic. Case report

Ioan Anton Arghir Medicine Faculty/*PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Elena Danteș Medicine Faculty/*PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Ileana Ion Medicine Faculty/*PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Oana Cristina Arghir Medicine Faculty/*PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

During COVID-19 pandemic, the low addressability and accessibility of patients with pulmonary tuberculosis (TB) delayed diagnosis. We report a case of 24-year-old smoking woman, with a history of TB contact with her father, in May 2021, and a mild SARS-CoV-2 infection, in September 2021. Miliary Pulmonary TB was diagnosed in March 2022. At admission, the patient was 37 weeks pregnant, having moderate microcytic hypochromic anemia, inflammatory syndrome, negative screening for HIV and/or SARS-CoV-2. TB etiology of pulmonary miliary was sustained by positive smears and GeneXpert which detected Mycobacterium tuberculosis complex with very low level, but sensitive to Rifampicin. Under antituberculosis treatment initiated on 19.03.2022, daily HRZE first regimen and corticosteroids, the clinical evolution was favorable. This case required a multidisciplinary team of pulmonologist / pediatrician, gynecologist and pathologist. The caesarean section was performed on March 28, 2022, and the precautions toward newborn's health status required mother isolation, prohibition of breastfeeding, postponement of BCG vaccination, and analysis of the best variant of therapy. We consider the occurrence of miliary TB due to immunosuppression caused by both SARS-CoV-2 infection and pregnancy. The extremely late TB diagnosis could have endangered the lives of both mother and fetus, but, finally, both mother and child were safe.

14

Aspecte de gravitate ale tuberculozei pulmonare în contextul pandemiei COVID-19

Ioan Anton Arghir

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Elena Danteș

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Ariadna Petronela Fildan

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Ileana Ion

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa Oana Cristina Arghir

Facultatea de Medicină/Școala Doctorală de Medicină, Universitatea Ovidius din Constanţa

Infecția COVID-19 a avut un puternic efect negativ asupra depistării pasive tardive a bolii tuberculoase, a agravat aderența terapeutică și prognosticul bolii. În literatura de specialitate, se fac referiri la costurile catastrofice ale pandemiei COVID-19 asupra endemiei tuberculozei prin relaxarea spitalizării tuberculozei şi a monitorizării precare a cazurilor aflate în tratament ambulatoriu. Reducerea falsă a notificărilor tuberculozei, în anii pandemici, de fapt, a ecranat subdiagnosticarea tuberculozei și, în paralel, evoluția dramatică a tuberculozei pulmonare (TBP) spre forme extinse cu potențial letal. Odată cu reducerea spitalizării cazurilor COVID-19, în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, ne-am confruntat cu o avalanșă de cazuri extrem de grave de TBP și decese la scurt timp de la luarea în evidență. Prezentăm o serie de cazuri din cadrul unui focar de infecție nozocomială cu SARS-CoV-2, la bolnavii cu tuberculoză pulmonară și decese consecutive în lanț, care pot trage un semnal de alarmă asupra acestui duet blestemat TB-COVID-19.

15

Severe aspects of pulmonary tuberculosis in the context of COVID-19 pandemic

Ioan Anton Arghir Medicine Faculty/PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Elena Danteș Medicine Faculty/PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Ariadna Petronela Fildan Medicine Faculty/PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Ileana Ion Medicine Faculty/PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

Oana Cristina Arghir Medicine Faculty/PhD Medical School of Ovidius University of Constanta

COVID-19 infection has had a strong negative impact on prolonged passive delayed diagnosis of tuberculosis (TB) disease, worsened the adherence to antiTB therapy and disease's prognosis. Data about catastrophic costs of COVID-19 pandemic on the endemicity of tuberculosis induced by the relaxing attitude towards TB hospitalization, the poor ambulatory monitoring of TB cases under treatment. The false reduction in tuberculosis notifications in pandemic years, in fact, has shielded the underdiagnosis of tuberculosis and, in parallel, the dramatic evolution of pulmonary tuberculosis (PTB) into widespread forms with potentially lethality. After the reduction of COVID-19 hospitalized cases, in Constanta Clinical Pneumology Hospital, we faced an avalanche of extremely severe cases of TBP and deaths, shortly after registration. We present an outbreak of nosocomial infection with SARS CoV2, in PTB patients, with a consecutive chain of deaths, representing a red flag warning about this cursed duet TB-COVID-19.

16

Managementul pacienţilor cu BPOC și afecțiuni cardiovasculare Daniela Boișteanu

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Departamentul Medicale III, Iași Elena-Andreea Moaleș

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Departamentul Medicale I, Iași, Romania, Departamentul Medicale I, Iași Alexandra-Simona Zamfir

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Departamentul Științe Morfo-funcționale I, Iași

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și afecțiunile cardiovasculare coexistă frecvent și se influențează reciproc. Cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare asociate cu BPOC au ca factor de risc comun fumatul și sunt reprezentate de: boala coronariană, boala arterială periferică bolile cerebrovasculare, tulburările de ritm cardiac, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială pulmonară. De asemenea, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la pacienții cu BPOC. Deoarece simptomele coexistă și sunt asemănătoare, este dificil de stabilit amploarea afectării respiratorii sau cardiovasculare la aspectul clinic al pacientului. De aceea, medicii care tratează pacienți cu BPOC trebuie să recomande investigații pentru diagnosticul unei afecțiuni cardiovasculare concomitente. Simptomele unei exacerbări de BPOC se pot asocia cu o decompensare acută a insuficienței cardiace. Investigațiile recomandate pentru diferențiere sunt: EKG, ecocardiograma, troponina T și NT-proBNP. Terapiile nonfarmacologice pot reduce simptomele și pot ameliora calitatea vieții pacienților care suferă concomitent de BPOC și afecțiuni cardiovasculare, aici fiind inclusă reabilitarea cardiopulmonară. Oprirea fumatului este esențială, cu sau fără ajutorul vareniclinei, bupropionului și substituției nicotinice. Pacienții cu BPOC pot prezenta hipoxemie în repaus sau la efort, în timpul somnului, sau prin necomplianță la oxigenoterapia la domiciliu. Asociate cu scăderea fluxului sanguin datorat stenozelor coronariene, episoadele de hipoxemie pot contribui la ischemia miocardică. De asemenea, hipoxemia din BPOC poate crește riscul de aritmie cardiacă. Oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu corectează hipoxemia și are beneficii multiple asupra sistemului

17

cardiovascular, prelungind supraviețuirea pacienților cu BPOC. In general, managementul farmacologic al BPOC asociat cu boli cardiovasculare se ghidează după aceleași principii ca și pentru BPOC fără comorbidități. Inițierea beta-2 agoniștilor cu durată lungă de acțiune sau antimuscarinicelor necesită precauții deosebite la pacienții cu boală coronariană severă. Teofilina este in general evitată datorită riscului crescut de aritmii atriale și ventriculare. Tratamentul afecțiunilor cardiovasculare la pacienții cu BPOC respectă aceleași principii ca și la cei fără BPOC, cu precauții în utilizarea beta-blocantelor care ar putea induce bronhoconstricție. Se utilizează electiv beta-blocantele cardioselective (atenolol, metoprolol) și se monitorizează pacientul pentru simptomele respiratorii sau creșterea necesarului de medicație de criză. Pentru pacienții cu BPOC sever care îndeplinesc criteriile cardiovasculare pentru bypass coronarian, se recomandă preoperator optimizarea terapiei bronhodilatatoare, monitorizarea aritmiilor și se va prefera o intervenție minim invazivă. Având în vedere dovezile care susțin o abordare mai agresivă și mai integrată a managementului afecțiunilor cardiovasculare la pacienții cu BPOC, sunt necesare atât măsuri de prevenție și screening în instituțiile de îngrijire primară, cât și colaborare interdisciplinară în clinici de specialitate.

18

Coabitarea TB-SIDA-COVID-19: discuţii pe marginea unui caz clinic

Daniela Robu Popa

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa”, Iași(*doctorand), Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Iași Oana Rohozneanu Melinte

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa”, Iași(*doctorand)

Ioana Buculei

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa”, Iași(*doctorand)

Raluca Dospinescu Arcana

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa”, Iași(*doctorand), Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Iași

Antigona Trofor

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa”, Iași, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Iași

Introducere

Infecția HIV/SIDA reprezintă un factor de risc important în dezvoltarea tuberculozei pulmonare, asociere care poate avea o evoluție imprevizibilă și cu o rată mare de apariție a complicațiilor, printre care se numără și infecția SARS-CoV-2.

Descrierea cazului

Pacient în vârstă de 32 de ani, cu un diagnostic confirmat de BOALĂ SIDA STADIUL C3 din anul 2009, neaderent și necompliant la terapia antiretrovirală(ARV), se prezintă la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași pentru tuse cu expectorație muco-purulentă, febră, scădere ponderală (aproximativ 10 kg în ultimele 2 luni) și inapetență, simptomatologie cu debut insidios de aproximativ 2 luni. La examenul clinic, pacientul prezenta o stare generală influențată, IMC=21 kg/m2, poliadenopatie generalizată (ganglioni cervicali, submandibulari şi axilari măriţi în volum, mobili, nedureroşi), murmur vezicular diminuat și raluri bronșice diseminate bilateral, temperatură=37,8°C, SpO2=96% a.a., TA=115/80mmHg, abdomen discret sensibil la palparea superficială și profundă la nivelul hipocondrului drept, ficat situat la 2 cm sub rebordul costal, splină situată la 1 cm sub rebordul costal stâng. Evaluarea paraclinică inițială a evidențiat

19

pancitopenie, viremie plasmatică HIV de 2,47 milioane copii/ml, Ly CD4=94 cel/mmc, test RT-PCR pentru infecție SARS-CoV-2 negativ, test GeneXpert MTB/RIF pozitiv, iar imagistic se decelează multipli micronoduli, de aproximativ 1-2 mm diseminați pe ambele arii pulmonare, cu respectarea bazelor, multiple adenopatii mediastinale, axilare bilaterale și supraclaviculare și lichid pleural stâng cu o grosime maximă de 40 mm. Se instituie tratamentul ARV, profilaxia pneumoniei cu Pneumocystis jirovecii și tratament tuberculostatic. Ulterior, starea pacientului se deteriorează, în dinamică se confirmă test RT-PCR pozitiv pentru infecţie SARS-CoV-2, motiv pentru care schema terapeutică a fost modificată, cu evoluție clinico-paraclinică și radiologică lent favorabilă.

Discuții și concluzii

Asocierea TB-SIDA la o valoare a Ly CD4=94cel/mmc este frecvent întâlnită și impune strategii de management și terapeutice atente, având în vedere fragilitatea acestor categorii de pacienți imunocompromiși care dezvoltă frecvent forme de tuberculoză pulmonară miliară. Complianța pacientului, atât în ceea ce privește tratamentul tuberculostatic, cât și tratamentul antiretroviral, este esențială pentru a obține remiterea simptomatologiei trenante și evitarea vindecării sechelare ulterioare.

20

Cohabitation of TB-AIDS-COVID-19: discussions on a clinical case

Daniela Robu Popa

University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iași (PhD student), Clinical Hospital of Pneumophtisiology, Iași Oana Rohozneanu Melinte

University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iași (PhD student)

Ioana Buculei

University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iași (PhD student)

Raluca Dospinescu Arcana

University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iași (PhD student), Clinical Hospital of Pneumophtisiology, Iași

Antigona Trofor University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iași, Clinical Hospital of Pneumophtisiology, Iași

Introduction: HIV/AIDS is an important risk factor in the development of pulmonary tuberculosis, an association that can have an unpredictable evolution and a high rate of complications, including SARS-CoV-2 infection.

Case description: A 32-year-old patient, with a confirmed diagnosis of STAGE C3 AIDS DISEASE from 2009, non-adherent and non-compliant with antiretroviral therapy (ARV), presents to the Clinical Hospital of Pneumophthisiology Iasi for cough with mucopurulent sputum, fever, weight loss (about 10 kg in the last 2 months) and loss of appetite, symptoms that started 2 months ago. At the clinical examination, the patient had an affected general condition, BMI= 21 kg/m2, generalized polyadenopathy (enlarged, mobile and painless cervical, submandibular and axillary ganglia), diminished vesicular murmur and disseminated bronchial rales bilaterally, temperature=37.8°C, SpO2=96% a.a., BP=115/80mmHg, abdomen sensitive to superficial and deep palpation of the right hypochondrium, liver located 2 cm below the costal rim, spleen located 1 cm below the left costal rim. The initial paraclinical evaluation revealed pancytopenia, HIV plasma viremia of 2.47 million copies/ml, Ly CD4=94 cells/mmc, RT-PCR test negative for SARS-CoV-2 infection,

21

positive GeneXpert MTB/RIF test and chest CT scan detects multiple micronodules, approximately 1-2 mm scattered on both lung areas, which respect the bases, mediastinal, supraclavicular and axillary lymphadenopathy and left pleural fluid with a maximum thickness of 40 mm. ARV treatment, prophylaxis of Pneumocystis jirovecii pneumonia and tuberculostatic treatment were instituted. Subsequently, the patient's condition deteriorates, in dynamics was confirmed a positive RT-PCR test for SARS-CoV-2 infection, reason for which the therapeutic approach was modified, with a clinical, paraclinical and radiological evolution slowly favorable later.

Discussions and conclusions

The association of TB-AIDS with a value of LyCD4= 94cells/mmc is common and requires careful management and therapeutic strategies, given the fragility of these categories of immunocompromised patients who frequently develop forms of miliary pulmonary tuberculosis. Patient compliance with both tuberculostatic and antiretroviral therapy is essential to achieve the remission of symptoms and to avoid further sequelae.

22

Diagnosticul tardiv în fibroza chistică

Alexandra-Simona Zamfir

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași Andreea Tîrnoveanu Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași Marcela Brînză

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași Anca Gabriela Panfil

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași Daniela Boișteanu

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași

Introducere

Fibroza chistică reprezintă o boală cu afectare multisistemică, provocată de mutații în gena CFTR (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator). Noile abordări terapeutice au îmbunătățit funcția pulmonară, crescând speranța de viață, însă afectarea pulmonară rămâne principala cauză de mortalitate și morbiditate. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai frecventă cauză de deces. Tratamentele actuale se concentrează asupra defectului genetic și transplantului pulmonar.

Obiective

Prezentăm cazul unui paciente de 20 de ani, studentă, diagnosticată cu bronșiectazii bilaterale din 2014 și ulterior cu astm bronșic. La internare pacienta prezenta stare generală influențată, dispnee la eforturi mici, tuse cu expectorație muco-purulentă, mialgii, inapetență. Clinic s-a constatat cianoza extremităților, cașexie (IMC=13.84 kg/m2), degete hipocratice, polipnee, tahicardie, raluri crepitante difuze pe ambele arii pulmonare, saturația oxigenului în aerul ambiant 89%, cu desaturări la eforturi minime.

Material și metodă

Principalele investigații paraclinice au fost examenul bacteriologic al sputei, spirometria, computer tomografia, electrocardiograma, ecografia abdominală, testul sudorii, testul de mutație genetică a fibrozei chistice. Spirometria a relevat disfuncția ventilatorie mixtă severă (VEMS=24%, IPB=0.42). Examenul bacteriologic al sputei a identificat Staphylococcus

23

aureus, Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa. Computer tomografia toracică a prezentat bronșiectazii bilaterale, aspect „tree in bud”, focare de condensare pulmonară și adenopatii mediastinale

Rezultate

Datele clinice corelate cu aspectele imagistice conduc către diagnosticul de bronșiectazii suprainfectate, posibil în cadrul unei fibroze chistice. Evoluția sub antibioterapie a fost favorabilă, iar după externare s-a efectuat testul genetic pentru mutațiile fibrozei chistice.

Concluzii/Discuții

Testul sudorii are valoare limită, nefiind suficient pentru confirmarea diagnosticului. Particularitatea cazului constă în debutul tardiv al simptomelor și întârzierea investigațiilor pentru fibroza chistică, pacienta aflându-se la limita decompensării cardio-respiratorii. Evoluția acesteia va necesita terapie specifică pentru fibroza chistică și includerea pe lista de transplant pulmonar.

24

Somnul şi o viaţă sănătoasă

Cuvinte cheie: pandemia COVID, tulburari de somn, insomnie, anxietate Somnul este un comportament ancestral și primitiv, ale cărui mecanisme de bază, interacțiuni și efecte pe termen lung sunt încă insuficient înțelese. Joacă un rol vital în bunăstarea mentală și fizică și în menținerea unei stări generale de sănătate optime, iar pentru copii și adolescenți, somnul reprezintă cheia pentru o creștere și o dezvoltare adecvată. Pandemia COVID-19 este o provocare considerabilă pentru guverne, sistemele de sănătate, instituții de învățământ și populaţie in general, fiind cu un impact izbitor la adulții tineri și femei, in ce priveste riscurile de simptome depresive, anxietate și probleme legate de somn. Termenul „deficit de somn” se referă la incapacitatea de a obține un somn suficient de înaltă calitate. Tiparele de somn in ceeea ce priveşte cantitatea și calitatea acestuia, sunt afectate de o varietate de influențe culturale, sociale, psihologice, comportamentale, fiziopatologice și de mediu. In ultimele decade, au apărut schimbări în societatea modernă care necesită ore mai lungi de muncă, mai multă muncă în schimburi și disponibilitate, ceea ce reduce durata somnului la mai puține ore pe zi în rândul populației. Acest lucru a determinat în timp o raportare crescută a fatigabilităţii, a oboselii și a somnolenței excesive în timpul zilei, cu risc crescut de accidente la locul de muncă şi accidente rutiere. Lipsa somnului exercită, de asemenea, efecte dăunătoare asupra unei varietăți de sisteme cu modificări în căile metabolice, endocrine și imunologice. In ultimele câteva decenii au existat dovezi din ce în ce mai mari care sugerează că privarea de somn este asociată cu rezultate negative asupra sănătății, risc crescut de boli cardiovasculare, metabolice/diabet de tip 2, hipertensiune și tulburări respiratorii, obezitate atât la copii, cât și la adulți, inclusiv mortalitatea globală. Acest lucru poate să apară din cauza privării de somn, sau pur și simplu nu obține suficient somn, sau pot exista alte motive care stau la bază, cum ar fi o tulburare de somn sau nealinierea ritmului circadian. Lipsa unui somn de înaltă calitate înseamnă că organismul are mai puțin timp să se recupereze în timpul nopții. acest lucru poate reduce, de asemenea, apărarea organismului împotriva bolilor și a afecțiunilor medicale.

25

Bibliografie

1. Robert Stanton, Quyen G. To, Saman Khalesi, Susan L. Williams, Stephanie J. Alley, Tanya L. Thwaite, Andrew S. Fenning and Corneel Vandelanotte. Depression, Anxiety and Stress during COVID-19: Associations with Changes in Physical Activity, Sleep, Tobacco and Alcohol Use in Australian Adults, Int. J. Environ. Res. Public Health 2020, 17, 4065; doi:10.3390/ijerph17114065

2. Bhawna Gupta, BDentS, MPH, PhD; Vyom Sharma, MS, MBBS; Narinder Kumar, MS, MBBS; Akanksha Mahajan, MedSci. Anxiety and Sleep Disturbances Among Health Care Workers During the COVID-19 Pandemic in India: Cross-Sectional Online Survey JMIR Public Health Surveill 2020;6(4):e24206) doi: 10.2196/24206

3. Haitham Jahrami, PhD; Ahmed S. BaHammam, MD; Nicola Luigi Bragazzi, MD; Zahra Saif, MSc; MoezAlIslam Faris, PhD; Michael V. Vitiello, PhD. Sleep problems during the COVID-19 pandemic by population: a systematic review and meta-analysis Journal of Clinical Sleep Medicine, Vol. 17, No. 2

4. Jing Qi a, b, Jing Xu b, Bo-Zhi Li b, Jin-Sha Huang c, Yuan Yang The evaluation of sleep disturbances for Chinese frontline medical workers under the outbreak of COVID-19 Sleep Medicine 72 (2020) 1e4

5. Panteleimon Voitsidis, Ioannis Gliatas, Vasiliki Bairachtari, Kalliopi Papadopoulou, Georgios Papageorgiou, Eleni Parlapani, Markos Syngelakis, Vasiliki Holeva, Ioannis Diakogiannis. Insomnia during the COVID-19 pandemic in a Greek population Psychiatry Research 289 (2020) 113076

26

Managementul complicaţiilor asociate bronhoscopiei

Faculty of Medicine, Department of Internal Medicine, "Ovidius" University of Constanta, Clinical Hospital of Pulmonology Constanta, Romania

Bronhoscopia este o metodă larg utilizată pentru diagnostic, terapie și paliație, realizată atât de pneumologi, cât și de mulți alți specialiști. Procedura este în general sigură și eficientă, dar ca orice procedură minim invazivă sau invazivǎ, în anumite cazuri, există numeroase complicații potențiale care pot apărea. Din acest motiv trebuie luate măsuri de precauție și trebuie efectuată o evaluare completă a pacientului înainte de procedură. Complicațiile pot apărea în timpul pregătirii examinării, în timpul procedurii în sine sau după efectuarea bronhoscopiei. Aceste complicații depind de caracteristicile procedurii (de exemplu, bronhoscopie flexibilă versus rigidă, tipul de anestezie utilizatǎ sau tehnicile accesorii), caracteristicile pacientului (vârstă, comorbidități) sau factori tehnici (expertiza operatorului). Complicațiile mecanice ale bronhoscopiei sunt legate în primul rând de accesul cu diverse instrumente la nivelul căilor respiratorii sau de sângerare. Complicațiile sistemice pot apǎrea din cauza procedurii în sine, administrǎrii de medicamente (în primul rând sedare) sau din cauza comorbidităților pacientului. În această lucrare, vor fi trecute în revistă complicațiile legate de bronhoscopia diagnostică și cea terapeutică, precum și strategiile de management ale acestora, cu scopul de a-i face pe medicii bronhologi care efectueazǎ aceastǎ procedurǎ, dar și pe cei care indicǎ bronhoscopia, conștienți de potențialele riscuri și complicaţii, astfel încât sǎ fie asigurate siguranța și confortul pacientului.

27

Studiul și-a propus analiza rezultatelor tratamentului antiTB pentru pacienții confirmați cu infecție cu mycobacterii non-tuberculoase, care sau adresat serviciilor de pneumologie din Ambulatorul TB București si Timișoara, în perioada anilor 2017-2021. Au fost identificate 867 de cazuri în LNR București și 11 în Laboratorul bacteriologie BK Timișoara. Metoda de identificare a speciilor My tuberculosis, NTM sau MOTT(Mycobacterium Other Than Tuberculosis) cu subspeciile comune CM și adiționale AS și Mycobacterium leprae, s-a efectuat cu ajutorul testelor moleculare, cu potențialul de a diagnostica rapid boala, cât și rezistențele bacteriene. S-a instituit tratament antiTB individualizat pentru toate cele 56 de cazuri înregistrate în Dispensarele TB București și pentru 5 cazuri în Disp. TB Timișoara. Durata minimă a tratamentului a fost de 9 luni și maximă de 15 luni. Rezultatul evaluării tratamentelor a evidențiat o rată de vindecare de 64%, eșec 6.8%, abandon 16%, deces 13.2%. Au asociat concomitent bolii, infecție HIV/SIDA 6 cazuri, cu toleranță medicamentoasă dificilă în 23% din cazuri, crescând rata de eșec și deces de 3 ori mai mult decât pentru infecțiile cu MTB . S-a demonstrat astfel necesitatea tratării tuturor cazurilor infectate cu NTM cu regimuri terapeutice complete, corecte și de calitate .

Concluzia

Este necesară identificarea tuturor speciilor mycobacteriene în vederea instituirii unei terapii eficiente. Testele moleculare GenoType NTM - DR sunt teste calitative in vitro , utilizate pentru detectarea rezistenței la antibiotice la membrii complexului Mycobacterium avium, complexul Mycobacterium abscessus și Mycobacterium chelonae. Rezistențele la antibiotice detectabile prin acest test sunt rezistențele la macrolide

28
Infecțiile cu mycobacterii non-tuberculoase, o provocare pentru specialistul pneumolog din ambulatorul TB
Gilda Georgeta Popescu ? Adriana Socaci ? Munteanu Roxana ?

(claritromicină, azitromicină) și aminoglicozide (kanamicină, amikacină, gentamicina).

Bibliografie

1. Charache E., Editorial response: Comparison of the amplified Mycobacterium tuberculosis direct test , Amplicor MTB – PCR , and IS6110-PCR for detection of MTB in respiratory specimens , Clin Infect Dis 1996 , 23 : 1107 – 1108.

2. Falkinham JO. Ecology of nontuberculous mycobacteria—where do human infections come from? Semin Respir Crit Care Med. (2013) 34:95–102. doi: 10.1055/s-0033-1333568

3. GenoType MTBDRsl for Molecular Detection of Second-Line-Drug and Ethambutol Resistance in Mycobacterium tuberculosis Strains and Clinical SamplesJ. Clin. Microbiol. January 2012 50:1 30-36.

4. Gupta RS, Lo B, Son J. Phylogenomics and comparative genomic studies robustly support division of the genus mycobacterium into an emended genus mycobacterium and four novel 45. Roux AL, Catherinot E, Ripoll F, Soismier N, Macheras E, Ravilly S, et al. Multicenter study of prevalence of nontuberculous mycobacteria in patients with cystic fibrosis in 51. Sara H. Al-Mahruqi, Jakko van Ingen, Suleiman, Al-Busaidy, Martin J. Boeree, Samiya Al-Zadjali, Arti Patel, et al. Clinical relevance of nontuberculous mycobacteria, Oman. Emerg Infect Dis. (2009) 15:292–4. doi: 10.3201/eid1502.080977

5. Hoefsloot W, van Ingen J, Andrejak C, Angeby K, Bauriaud R, Bemer P, et al. The geographic diversity of nontuberculous mycobacteria isolated from pulmonary samples: an ntm-net collaborative study. Eur Respir J. (2013) 421:604–13. doi: 10.1183/09031936.00149212

6. Johnson MM, Odell JA. Nontuberculous mycobacterial pulmonary infections. J Thorac Dis. (2014) 6:210–20. doi: 10.3978/j.issn.20721439.2013.12.24.

7. Padilla, E., V. González, J. M. Manterola, A. Pérez, M. D. Quesada, S. Gordillo, C. Vilaplana, M. A. Pallarés, S. Molinos, M. D. Sánchez, and V. Ausina. 2004. Comparative evaluation of the new version of the INNO-LiPA Mycobacteria and GenoType Mycobacterium assays for identification of Mycobacterium species from MB/BacT liquid cultures artificially inoculated with mycobacterial strains. J. Clin. Microbiol. 42: 308

29

Caracteristici clinice ale formelor moderate și severe de boală COVID-19 la pacienții cu diabet

Mona Elisabeta Dobrin

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, Departamentul de Științe Medicale, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca Ioana Buculei

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Școala Doctorală a Facultății de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Roberta-Ionela Cernat

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi Oana-Elena Rohozeanu Școala Doctorală a Facultății de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Radu Crişan-Dabija Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Laura Mihaela Balta Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, Antigona Trofor Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie IasiFacultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi

Introducere S-a raportat faptul că diabetul crește riscul de complicații în sindromul respirator acut sever (SARS).

Scop

Identificarea potențialilor biomarkeri pentru diferențierea între forma severă şi cea moderată a pacienților cu COVID-19 ajută la diagnosticarea și prognosticul rapid al bolii. Acest studiu explorează, de asemenea, caracteristicile clinice ale pacienților cu diabet și forme moderate și severe de COVID-19 și realizează o asociere a diabetului cu timpul de supraviețuire de la internarea în spital.

30

Metode

Datele de la 97 de pacienți diagnosticați cu diferite forme de COVID-19 au fost analizate retrospectiv. Parametrii biochimici (lactat dehidrogenază (LDH), proteina C reactivă (CRP), glucoză) și hematologici (limfocite, eozinofile, trombocite și indici precum raportul neutrofile-limfocite (NLR) au fost investigați ca potențiali indicatori ai severității COVID-19. Rezultate S-a cuantificat profilul concentrațiilor LDH, CRP și raportul LDH/limfocite în termeni de mediană și eroarea standard în cazurile severe și moderate de COVID-19. Dintre pacienții cu formă severă de COVID-19, 97% au prezentat valoarea LDH ˃225 U/L. Matricea de corelație dintre parametrii biochimici și hematologici utilizați în diagnosticarea pacienților cu formă severă și moderată de COVID-19 prezintă coeficienți de corelație semnificativi statistic (r =0,39–0,96; p˂0,05). Regresia Cox a fost folosită pentru a prezice timpul de supraviețuire în cazul pacienților diabetici.

Concluzii

Rezultatele statistice au arătat că LDH ar putea fi identificat ca un factor predictiv puternic pentru diagnosticul rapid al cazurilor severe și medii de pneumonie COVID-19. Valorile serice pentru CRP și raportul LDH /Limfocite au fost, de asemenea, corelate cu severitatea bolii. Testele statistice indică un timp scurt de supraviețuire în cazul pacienților diabetici cu forme severe de boală COVID-19.

31

Clinical characteristics of moderate and severe forms of COVID-19 in patients with diabetes

Introduction

Diabetes was reported to increase the risk of complications in severe acute respiratory syndrome (SARS).

Aim

To identify potential biomarkers and differentiate between severe from moderate form of COVID-19 patiens and help in rapid diagnostic and prognostics of disease. This study explores also the clinical characteristics of patients with diabetes and moderate and severe covid-19, and the association of diabetes with survival duration after hospital addmision.

Methods

The data from 97 patients diagnosed with different forms as COVID-19 were retrospectively analyzed. Biochemical (lactat dehydrogenase (LDH), C-reactive protein (CRP), glucose) and hematological parameters (lymphocytes, eosinophils, platelets and index such as neutrophil-tolymphocyte ratio (NLR) were investigated as potential indicators of the severity of the COVID-19 pneumonia.

Results

Concentrations profile of LDH, CRP and LDH/lymphocite ratio in term of median and standard error in severe and non-severe COVID-19 cases were cuantified. Among patients with severe form of COVID-19 pneumonia 97% whose laboratory test showed LDH activity ˃225 U/L. The correlation matrix between the biochemical and the hematological parameters used in diagnosing of COVID-19 patients with severe and non-severe (mild and moderate) forms had statistically significant correlation coefficients (r=0.39–0.96; p˂0,05). Cox regresion were used to predict time for surviving in case of diabetic patients.

Conclusions

Statistical results showed that LDH could be identified as a powerful predictive factor for early recognition of severe and non-severe COVID-19 pneumonia. CRP, LDH/lymphocyte ratio were also dynamically correlated with the severity of the disease. Statistical test point short time of surviving in case of diabetic patients with severe forms of COVID-19.

32

Impactul obezității asupra aparatului respirator

Gabriela Jimborean

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Departament M4, Clinica Pneumologie, Târgu Mureș

Mioara Szatmary

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Departament M4, Clinica Pneumologie, Târgu Mureș

Hedy Balogh Sarkozy

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Departament M4, Clinica Pneumologie, Târgu Mureș

Rezumat

Obezitatea reprezintă o problemă severă de sănătate cu impact asupra pacientului, familiei și societății. Este în continuă creștere în ciuda avertizărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a specialiștilor privind necesitatea unei profilaxii consistente. Determină numeroase complicații: risc cardiovascular crescut pentru hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, cardiopatii ischemice, risc crescut de diabet zaharat tip II, steatoză hepatică, risc crescut de cancer, osteoartrite, depresie, excluziune socială, dislipidemie, risc trombogenetic și complicații severe respiratorii. Fatalitatea este ridicată mai ales în cazul obezității morbide (de 2,96 ori). Efectele obezității asupra aparatului respirator sunt multiple, dar subapreciate: disfuncție restrictivă sau mixtă, tulburări de schimb gazos, sindrom de obezitate hipoventilație (SOH - Pickwick), apnee obstructivă în somn (AOS), creșterea exacerbărilor astmatice și a BPOC, reflux gastroesofagian, creșterea riscului de infecții, creșterea riscului de intubație și a detubației de pe ventilația mecanică. Mecanismele prin care intervine obezitatea sunt frecvent intricate: ridicarea diafragmului și hipoventilație, lărgirea mediastinului, scăderea complianței toracice, creșterea lucrului mecanic al inimii și al respirației, creșterea consumului de O2 pentru masa adipoasă, stress oxidativ, scăderea capacității de efort prin decondiționare, sedentarism, depresie, miastenie. Programele de reabilitare fizică și respiratorie (RFR) a obezității sunt personalizate în funcție de tipul și severitatea complicațiilor obezității și vor fi conduse de specialiști în echipă multidisciplinară în care un rol important îl prezintă fizioterapeuții, nutriționiștii și pneumologii. RFR va fi centrată pe o informare corectă asupra bolii și a consecințelor acesteia, exercițiu fizic supervizat regulat, nutriție corectă pentru scădere ponderală și schimbarea stilului de viață,

33

abandonarea fumatului, utilizarea corectă a dispozitivelor respiratorii. AOS va beneficia de tratament cu CPAP (continuous positive airways pressure), iar hipoventilația alveolară de CPAP sau ventilație noninvazivă. RFR a dovedit în obezitate rezultate redutabile: creșterea capacității de efort, scădere ponderală, creșterea masei musculare, ameliorarea somnului, beneficiu psihologic, diminuarea complicațiilor obezității. Scăderea ponderală determină ameliorarea semnificativă a AOS/SOH, ameliorarea dislipidemiei, controlul glicemiei, scăderea complicațiilor cardiovasculare, creșterea ventilației, a mobilității, diminuarea depresiei și a riscului de cancer, creșterea calității vieții și a supraviețuirii. Obezitatea morbidă are indicații de suport medicamentos specific sau chirurgie bariatrică.

Bibliografie

1. World Health Organization, WHO, Obesity: Preventing and Managing the Global Epidemic. Report of a WHO Consultation (WHO Technical Report Series 894) at http://www.who.int/nutrition/publications/obesity/WHO_TRS_894/en /. Accessed 10 Feb 2016.

2. Lam B, Sam K, Mok WY, et al. Randomised study of three nonsurgical treatments in mild to moderate obstructive sleep apnoea. Thorax . 2007; 62 (4): 354-359.

3. Jamie F. Burr, Warren Davidson, Roy J. Shephard, Neil Eves. Physical activity in chronic respiratory conditions, Assessing risks for physical activity clearance and prescription, Canadian Family Physician, 2012, vol 58, nr 7,761-764.

4. Wadden, T. A., & Osei, S. (2002). The treatment of obesity: An overview. In T. A. Wadden & A. J. Stunkard (Eds.), Handbook of obesity treatment (pp. 229–248). Guilford Press

5. Bray, G., Tartaglia, L. Medicinal strategies in the treatment of obesity. Nature 404, 672–677 (2000). https://doi.org/10.1038/35007544.

34

Influenţa fumatului activ și pasiv asupra evoluției astmului bronșic

Corina Marginean

Spital Clinic Judetean Mures, Pneumologie, Tg. Mures

Nimrod Laszlo Spital Clinic Judetean Mures, Pneumologie, Tg. Mures, Student Doctorand

Cristina-Alexandra ??

Spital Clinic Judetean Mures, Pneumologie, Tg. Mures, Student Masterand

Alina Chifiriuc

Spital Clinic Judetean Mures, Pneumologie, Tg. Mures

Introducere

Astmul bronșic, boală inflamatorie cronică manifestată prin obstrucția reversibilă (incomplet reversibilă la unii pacienți) spontan sau sub tratament, afectează toate grupele de vârstă și toate categoriile sociale. La nivel mondial se estimează că 1-18% din populație suferă de astm, iar în România 4-6% (subdiagnosticată). În prezentare vom expune implicațiile fumatului activ si pasiv de țigări clasice, țigări electronice și „heat tobaco products” asupra evoluției astmului bronșic.[1,2]

Material si metodă

Fumatul produce creșterea influxului de eozinofile activate și mastocite în căile aeriene mici, creșterea nivelului leucotrienelor-creștere direct proportională cu numărul țigărilor fumate-,creșterea numărului de limfocite B cu creșterea concomitentă a nivelului seric de IgE. La asmaticul fumător, simptomele sunt mai severe, nevoia medicației de salvare este mai mare, necesită doze mai mari de corticoizi inhalatori și orali pentru controlul bolii, declinul funcției pulmonare este mai accelerat şi există o vulnerabilitate crescută la infecții respiratorii.

Concluzii

Fumatul in timpul gravidității are efecte negative asupra proprietăților elastice ale plămânului fătului, poate conduce la dezvoltarea astmului atopic la copil, favorizeză apariția wheezingului la copil, crește nivelul seric de IgE și atopia în copilarie. Copiii cu părinți fumători au crize astmatice mai frecvente și mai severe, dezvoltă infecții pulmonare și

35

sinusale mai frecvente, ceea ce face astmul dificil de controlat. Riscul de apariție a astmului este cu 31% mai mare la copii expuși fumului de țigară, în comparație cu cei neexpuși.

Asmaticii fumători trebuie etichetați ca pacienți cu grad ridicat de risc și convinsi să renunțe la fumat. Renunțarea la fumat de către pacientul astmatic şi de către părinții copilului astmatic este o măsură decisivă de prevenție a apariției crizelor astmatice, de evoluție nefavorabilă a bolii şi de creștere a calității vieții pacientului astmatic. Existența unor programe de sprijin in vederea renunțării la fumat, a unor programe de informare a tinerilor cu privire la efectele negative ale fumatului activ și pasiv asupra apariției și evoluției astmului bronșic este o necesitate care poate influența pe termen lung managementul adecvat al acestei boli.

Bibliografie

1. Clapp PW, Jaspers I. Electronic Cigarettes: Their Constituents and Potential Links to Asthma. Curr Allergy Asthma Rep. 2017 Oct 5;17(11):79. doi: 10.1007/s11882-017-0747-5. PMID: 28983782; PMCID: PMC5995565.

2. Osei AD, Mirbolouk M, Orimoloye OA, Dzaye O, Uddin SMI, Dardari ZA, DeFilippis AP, Bhatnagar A, Blaha MJ. The association between e-cigarette use and asthma among never combustible cigarette smokers: behavioral risk factor surveillance system (BRFSS) 2016 & 2017. BMC Pulm Med. 2019 Oct 16;19(1):180. doi: 10.1186/s12890-019-0950-3. PMID: 31619218; PMCID: PMC6796489.

36

Despre tuberculoza MDR/XDR în județul Iași –evoluție

Maria Pănescu

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Iași – Dispensar TB

Adriana Sorete Arbore Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Iași – Dispensar TB

Andrei Stăcescu Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Iași

Cuvinte cheie: TB MDR/XDR, teste rapide, rata de succes.

În 2015 s-a implementat în România proiectul „Îmbunătățirea controlului TB MDR/XDR prin asigurarea tratamentului neîntrerupt, complet și de calitate cu medicamente procurate prin GLC (DOTS-Plus)” finanțat de Fondul Global.

Obiectivul studiului a fost urmărirea modului în care au evoluat, începând din 2015, cazurile de TB MDR și XDR, în județul Iași, tratamentul folosit pentru acești bolnavi și, nu în ultimul rând, modul în care a fost depistată rezistența la medicamente la aceste cazuri (realizarea ABG prin metode tradiționale sau folosind teste rapide).

Studiul este retrospectiv, fiind folosite datele din: sistemul informaţional „Supravegherea epidemiologică a TB şi monitorizarea PNPSCT” de Control al Tuberculozei, registrul de TB, fișele și foile de observație ale pacienților, iar pentru cei care au fost internați în centrele MDR s-au folosit și datele din biletele de externare.

Au fost notificate 176 de cazuri MDR/XDR, dintre care 72 cu TB/MDR și 56 cu TB/XDR, 30 cazuri cu TB pre-XDR și 18 cazuri TB cu rezistență la rifampicină. Din cele 30 de cazuri cu TB pre-XDR, un număr de 14 bolnavi au avut rezistență la fluorochinolone. În fapt, au fost 85 de bolnavi în tratament, un număr de 57 fiind notificați de mai multe ori (2 - 7 ori). Ținta de 75% pentru rata de succes nu a fost atinsă, dar a fost mai mare decât cea de la nivel național (39,1% în 2018). Astfel, ratele de succes au fost: 2015 - 38%, 2016 - 50%, 2017 - 44%, 2018 - 40%, 2019 - 60%. În concluzie, se constată o scădere a cazurilor de tuberculoză cu rezistență la tuberculostatice și mai ales o scădere a cazurilor de TB/XDR, în perioada 2019 - 2021 nemaiavând cazuri noi de TB-XDR și pre-XDR.

37

Tratamentul aplicat acestor pacienți a suferit modificări în tot acest timp, dar a fost conform cu indicațiile OMS și cele ale Comisiilor MDR/XDR.

Bibliografie

1. WHO consolidated guidelines on tuberculosis, Module 4: Treatment, Drug-resistant tuberculosis treatment, World Health Organization, 2020.

2. Dr. Ioana Munteanu, Dr. Nicoleta Cioran, Dr. Ramona Nedelcu, Dr. Beatrice Mahler, Actualitatea în epidemiologia tuberculozei în România, 2020.

3. Dr. Gilda Popescu, Manager Program, Proiectul RO_19.01: “Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România prin creşterea controlului tuberculozei”, Prima întâlnire de lucru a coordonatorilor, MDR1, 9-10 mai 2015, Rin Grand Hotel București.

38

Tratamentul antitrombotic contemporan al trombembolismului venos

Antoniu Octavian Petriş

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon”, Clinica de Cardiologie, Iaşi

Obiectiv

Trombembolismul venos (TEV), tromboza venoasă profundă şi consecinţa acesteia, embolia pulmonară(EP), ocupă cel de-al treilea loc în cadrul celor mai frecvente şi mai generatoare de mortalitate patologii cardiovasculare acute (după infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral ischemic), cu o incidență de 1/1.000 pe an în Europa, necesitând un tratament prompt şi adecvat.

Materiale şi metode

Trecerea în revistă a noutăţilor din literatura medicală referitoare la acest subiect.

Rezultate

Ghidul ESC 2019 a actualizat informaţiile legate de opţiunile terapeutice ale TEV, amploarea terapiei iniţiale fiind dictată de severitatea hemodinamică (pacienții pot deveni stabili hemodinamic după resuscitare sau pot deveni instabili în timpul perioadei de evaluare și tratament precoce), cazurile cu risc înalt necesitând tratament trombolitic sau, când este disponibil, tratament chirurgical sau intervenţional. Pentru a facilita şi optimiza procesul decizional, unele centre au creat o „Echipă de Răspuns la Embolia Pulmonară” (Pulmonary Embolism Response Team - PERT). Sunt date care arată că optimizarea suportului hemodinamic acut cu utilizarea precaută a expansiunii de volum şi asocierea tratamentului diuretic pot oferi o ameliorare precoce la pacienții normotensivi cu EP iar, în cazul unei EP masive, se poate recurge la utilizarea membranei extracorporeale veno-arteriale (VAECMO). Utilizarea DOAC este o bună alternativă la combinația heparină-AVK. În ceea ce privește tratamentul intervențional, numai cateterul EkoSonic este aprobat de FDA pentru utilizarea în tratamentul EP acute, dar nu și utilizarea de rutină a filtrelor de vena cavă inferioară recuperabile, care sunt indicate numai la pacienții cu contraindicații absolute pentru anticoagulare. Rezultatele

39

embolectomiei pulmonare, după un triaj precoce al pacienților cu EP instabilă hemodinamic, sunt acceptabile, având în vedere urgența și comorbiditățile preoperatorii ale unei astfel de stări severe.

Concluzii

Actualizarea cunoştinţelor referitoare la progresele terapeutice înregistrate în acest domeniu este deosebit de importantă ca şi asigurarea unui acces cât mai larg și cât mai simplu la noile resurse terapeutice.

Bibliografie:

1. Petriş A, Ţînţ D, Tatu-Chiţoiu G, Pop C (sub redacţia). Tromboembolismul pulmonar: o abordare contemporană. Ed. PIM, Iaşi 2015.

2. Klok FA, Toenges G, Mavromanoli AC, et al on behalf of the PEITHO2 investigators Early switch to oral anticoagulation in patients with acute intermediate-risk pulmonary embolism (PEITHO-2): a multinational, multicentre, single-arm, phase 4 trial. Lancet Haematol 2021 Published Online August 4, 2021 https://doi.org/10.1016/ S23523026(21)00203-9.

3. Petriş AO, Konstantinides S, Ţînt D, et al. Therapeutic Advances in Emergency Cardiology: Acute Pulmonary Embolism. Am J Ther 2019 Mar/Apr; 26(2): e248-e256.

4. Petriş A, Tatu-Chiţoiu G, Cimpoeşu D, et al. Thrombolysis for intrahospital cardiac arrest related to pulmonary embolism - study design. Biomedical Research 2017; 28 (1): 106-110.

5. Meyer G, Vicaut E, Danays T, et al. Fibrinolysis for Patients with Intermediate-Risk Pulmonary Embolism. N Engl J Med 2014; 370: 1402-11.

40

Recuperarea respiratorie în contextul

actual

Paraschiva Postolache Spitalul Clinic de Recuperare, Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Departamentul Medicale I, Iași

Introducere

Apariția unui nou coronavirus (SARS-CoV-2) în decembrie 2019 în Wuhan, China și răspândirea rapidă a acestuia au avut un impact puternic asupra omenirii, determinând o criză globală fără precedent, atât pe plan economic, social, cât și medical. Recuperarea respiratorie (RR) este pilonul principal al managementului sechelelor pulmonare post-infecție SARSCoV-2 şi al bolilor pulmonare cronice.

Material și metodă

Pornind de la revizuirea sistematică a literaturii recente, la care am adăugat şi experienţa proprie, expunerea subliniază aspectele legate de RR la pacienții cu boli pulmonare cronice, precum și la cei care au trecut prin COVID-19.

Rezultate

RR este o intervenție comprehensivă, complexă și adaptată nevoilor pacientului, realizată prin programe individualizate, multidisciplinare. Baza programelor de RR pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice şi "supraviețuitorii" bolii COVID-19 este reprezentată de antrenamentul aerob, de rezistență și al musculaturii respiratorii, precum şi educaţia medicală. Deși mobilizarea timpurie este esențială pentru recuperarea pacienților cu COVID-19, mulți dintre acești pacienți prezintă o scădere rapidă a saturației de oxigen la începutul fazei de recuperare, care limitează într-o oarecare măsură recuperarea. Dar cu toate acestea, scopul pe termen scurt al RR este de a atenua dispneea şi de a ameliora anxietatea şi depresia, în timp ce scopul pe termen lung este de a păstra funcţia fizică la maximum, de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a facilita revenirea cât mai rapidă în societate. RR din secțiile de recuperare i se alătură în prezent şi telereabilitarea.

41

Concluzii

Odată cu aprofundarea înţelegerii fiziopatologiei bolilor pulmonare cronice şi a bolii COVID-19, un număr tot mai mare de pacienţi s-au adresat serviciilor de RR, RR pentru aceşti pacienţi devenind o provocare majoră pentru personalul medical, fie că discutăm despre clasica RR sau despre telereabilitare.

42

Provocări în diagnosticul infecțiilor respiratorii

Andreea-Roxana Florescu Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”, București Oana Claudia Deleanu Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”, București Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București Florin Dumitru Mihalţan Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”, București Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București

Introducere Leucemia limfocitară cronică este o neoplazie caracterizată prin acumularea excesivă a limfocitelor mature de tip B. Apare mai frecvent la bărbați, media de vârstă fiind de 70 de ani. Afecțiunea a fost asociată cu expunerea la solvenți chimici, dar și cu istoric medical de pneumonii repetate.

Descrierea cazului

Bărbat, 73 de ani, fost-fumător 20PA, sevrat de 30 de ani, cu expunere la noxe respiratorii (metale grele-30 de ani), cunoscut cu multiple patologii cardiovasculare, boală renală cronică stadiul III, diabet zaharat tip 2 neglijat terapeutic, se prezintă pentru episoade febrile (39 grade Celsius), frisoane, dispnee de efort, tuse cu expectorație muco-purulentă și scădere ponderală (aproximativ 2-3 kg), simptomatologie debutată în urmă cu două-trei săptămâni, agravată progresiv. La internare, pacientul prezintă clinic adenopatii laterocervicale bilateral, mobile, nedureroase, SaO2=92%aa, biologic leucocitoză importantă, examen sputa floră banală cu evidențierea Staphyloccocus hominis în cultură, iar imagistic opacitate situată la nivelul treimii medii a câmpului pulmonar stâng cu o posibilă zonă de hipertransparență. S-a efectuat frotiu de sange periferic ce a decelat leucocitoză moderată cu limfocitoză importantă, neutropenie severă și limfocite polimorfe, ridicându-se astfel suspiciunea de leucemie limfocitară cronică. Evoluția pacientului sub antibioterapie a fost favorabilă, atât clinic (menținerea afebrilității, remisia insuficienței respiratorii) cât și paraclinic (opacitate pulmonară în regresie), luându-se legătura cu o secție de hematologie, în vederea continuării investigațiilor de specialitate.

43

Discutii

Infecțiile tractului respirator inferior imprimă un impact semnificativ asupra evoluției clinice a pacienților cu leucemie limfocitară cronică, fiind deseori motivul prezentării la spital. Defectele imunității celulare și umorale la nivelul căilor respiratorii pot constitui substratul frecvenței ridicate a intercurențelor respiratorii.

Concluzii

Leucemia limfocitară cronică este o afecțiune hematologică, deseori silențioasă, pacienții prezentându-se cu ocazia debutului simptomelor de tip “B”. Rămâne esențială recunoașterea precoce a semnelor și simptomelor caracteristice infecțiilor respiratorii, în vederea inițierii terapiei adecvate.

44

Challenges in the diagnosis of respiratory infections

Andreea-Roxana Florescu

Institute of Pneumology “Marius Nasta”, Bucharest Oana Claudia Deleanu

Institute of Pneumology “Marius Nasta”, Bucharest University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest

Florin Dumitru Mihalţan

Institute of Pneumology “Marius Nasta”, Bucharest University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest

Introduction

Chronic lymphocytic leukemia is a neoplasm characterized by excessive accumulation of mature type B lymphocytes. It occurs frequently in men, with an average age of 70 years. The condition has been associated with exposure to chemical solvents, but also with history of recurrent pneumonia.

Case report

Men, 73 years old, ex-smoker 20PA, weaned for 30 years, with exposure to respiratory toxins (heavy metals - 30 years), known with multiple cardiovascular pathologies, chronic kidney disease stage III, type 2 diabetes neglected therapeutically, presents for febrile episodes (39 degrees Celsius), shivers, exertional dyspnea, cough with muco-purulent sputum and weight loss (approximately 2-3 kg), symptoms started for twothree weeks, progressively worsened. At admission the patient had bilateral, mobile, painless laterocervical lymphadenopathy with oxygen level around 92% , biologically important leukocytosis, Staphyloccocus hominis identified on culture in sputum and on chest radiography opacity located in the middle third of the left lung field with possible transparency area. During the hospitalization, a peripheral blood smear was performed which revealed moderate leukocytosis with severe lymphocytosis, severe neutropenia and polymorphic lymphocytes, raising the suspicion of chronic lymphocytic leukemia. Following antibiotherapy with clinical improvement (remision of the respiratory failure, no febrile episodes) and paraclinical (remision of the pulmonary opacity) , a hematology department is contacted, in order to continue the specialized investigations.

45

Discussion

Lower respiratory tract infections have a major impact on the clinical course of patients with chronic lymphocytic leukemia, and are often the reason for hospitalization. Defects in cellular and humoral immunity in the airways may be the explanation for the increased frequency of respiratory intercourse.

Conclusions

Chronic lymphocytic leukemia is a hematological condition, often silent, and patients present with the onset of "B" type symptoms. Early identification of signs and symptoms of respiratory infections remains essential in order to initiate adequate therapy.

46

Rezolvarea enigmei cazului penumologic

Aida-Andreea Fănică Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București Ileana Rohan Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București Florin Dumitru Mihălțan Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti

Cuvinte cheie: cavitate, spută, tuberculoză, cancer

Introducere

Există două patologii pneumologice care au simptomatologie similară: tuberculoza şi cancerul bronhopulmonar. Simptomele comune ale celor două probleme majore de sănătate, atât în România, cât și în lume, sunt: dispneea, tusea cu expectorație, hemoptiziile, inapetența și implicit scăderea ponderală. Diferența o face tratamentul care poate fi unul de tip curativ sau paliativ.

Obiective

Scopul acestei lucrări este de a evidenția similitudinele dintre cele două afecțiuni, însă și de a le putea deosebi cu ajutorul investigațiilor paraclinice în vederea găsirii tratamentului corespunzător.

Material și metodă

Submit cazul unui pacient, de sex masculin, 64 ani, fumător activ, care se prezintă în serviciul nostru acuzând dispnee la eforturi moderate, tuse cu expectorație mucoasă, scădere ponderală și astenie fizică marcată de circa 1-2 luni. Intriga cazului este dată de aspectul radiologic în care se constată prezența unor opacități neomogene de aproximativ 4/4 cm, de intensitate subcostală, contur șters situate în lobul superior drept și lobul superior stâng, desen interstițial accentuat bilateral și sinusuri costodiafragmatice libere. Suntem, deci, în căutarea unui diagnostic, fie de natură infecțioasă, fie de natură tumorală. Continuăm investigațiile paraclinice pentru acest pacient cu examene de spută pentru tuberculoză, bronhoscopie, computer tomograf, precum și consulturi interdisciplinare.

47

Rezultate

Într-o primă instanță rezultatele probelor nu sunt edificatoare pentru caz. Multiple examene bacteriologice pentru tuberculoză recoltate din spută și aspirat bronșic negative, un examen citologic al aspiratului bronșic cu o concluzie de tipul: suspect tumoral, suspiciune de adenocarcinom, iar examenele histopatologice nu corespund unui substrat tumoral.

Concluzii

Chirurgia toracică și anatomia patologică sunt cele care stabilesc diagnosticul de certitudine al pacientului.

48

Solving the enigma of the pneumological case

Aida-Andreea Fănică

„Marius Nasta” Pneumology Institute Bucharest

Ileana Rohan

„Marius Nasta” Pneumology Institute Bucharest

Florin Dumitru Mihălțan „Marius Nasta” Pneumology Institute Bucharest

„Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy Bucharest

Keywords: cavity, sputum, tuberculosis, cancer

Introduction

There are two pneumological pathologies with similar symptoms: tuberculosis and bronchopulmonary cancer. The common symptoms of the two major health problems, both in Romania and the world are: dyspnoea, cough with expectoration, haemoptysis, inappetence, and subsequently, weight loss. The difference is in the treatment, which may be a curative or palliative one.

Objectives

The purpose of this paperwork is to highlight the similarities between the two conditions but also to differentiate them with the help of paraclinical investigations, for the purpose of finding the suitable treatment.

Material and methods

I submit the case of a 64-years old male patient, active smoker, who presents in our facility accusing dyspnoea following moderate efforts, cough with mucous expectoration, weight loss, and physical asthenia manifested for 1-2 months. The intriguing part of the case is represented by the radiological aspect, where some 4/4 cm, faded-contour, inhomogeneous opacities of subcostal intensity are found in the right superior lobe, and the left superior lobe, bilateral accentuated interstitial drawing, and free costaldiaphragmatic sinuses. Therefore, we are in the search of either an infectious or tumoral diagnosis. We continue paraclinical investigations for this patient testing the sputum for tuberculosis, performing bronchoscopy, CT scan, as well as interdisciplinary examinations.

49

Results

In the beginning, the results of the tests are not revealing for the case. Multiple negative bacteriological examinations for tuberculosis sampled from the sputum, bronchial suction, a cytological test of bronchial suction with the conclusion: tumoral suspect, suspicion of adenocarcinoma and the histopathological tests do not comply with a tumoral sublayer.

Conclusions

Thoracic surgery and pathological anatomy are the ones to determine the certain diagnosis of the patient.

50

Stresul oxidativ indus de fumat și poluarea aerului la pacienții cu BPOC

Ioana Buculei

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Școala Doctorală a Facultății de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Mona Elisabeta Dobrin

Departamentul de Științe Medicale, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi Daniela Matei

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Ilie Onu

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Școala Doctorală a Facultății de Inginerie Chimica si Protectia Mediului “Cristofor Simionescu”, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iasi Cristina Vicol

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Școala Doctorală a Facultății de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi

Ionel Bogdan Cioroiu Academia Română, Filiala Iași, Centrul de Cercetare pentru Oenologie, Iasi Marius Niculaua Academia Română, Filiala Iași, Centrul de Cercetare pentru Oenologie, Iasi

Departamentul de Sport Individual și Kinetoterapie, Facultatea de Educație Fizică și Sport “Dunărea de Jos”,Universitatea Galati Antigona Carmen Trofor

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, Facultea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi

51

Cuvinte cheie: BPOC, stress oxidativ, poluare atmosferică, fumat, acid uric

Plămânul este organ țintă al expunerii la fumul de țigară și la poluarea atmosferică, fiind cunoscut rolul pe care cei doi factori de risc îl au în dezvoltarea și evoluția BPOC. Fumatul și poluanții atmosferici pot avea efecte sinergice unul față de celălalt, dar și față de factorii genetici sau de infecțiile respiratorii, fapt ce duce la creșterea incidenței și severității bronhopneumopatiei obstructive cronice. Stresul oxidativ, prin efectele biologice și leziunile tisulare pe care le determină, este implicat în dezvoltarea afecțiunilor respiratorii, implicit și a BPOC. Fumul de țigară și poluanții atmosferici pot genera direct oxidanți și totodată determină reducerea producerii de antioxidanți, atât la nivel respirator, cât și sistemic. Scopul acestui studiu a fost de a corela consumul de tutun și expunerea la poluarea atmosferică cu markerii de stres oxidativ utili în practica clinică. În cadrul acestui studiu s-au evaluat acidul uric ca marker al răspunsului antioxidant, fumatul cuantificat în număr de pachete-ani (PA) și concentrațiile serice ale hidrocarburilor aromatice policiclice (PAH) ca markeri ai expunerii la poluarea atmosferică. Studiul s-a efectuat pe 102 pacienți împărțiți în două grupuri. Monitorizarea biomarkerilor de stres oxidativ la această categorie de pacienți poate îmbunătăți managementul bolii.

52

Oxidative stress induced by smoking and air pollution in COPD patients

Ioana Buculei

Department of Biomedical Sciences, Faculty of Medical Bioengineering, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Doctoral school of the Faculty of Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi Mona Elisabeta Dobrin Medical Science Department, University of Medicine and Pharmacy „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Clinical Hospital of Pulmonary Diseases Iasi Daniela Matei

Department of Biomedical Sciences, Faculty of Medical Bioengineering, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi Ilie Onu

Department of Biomedical Sciences, Faculty of Medical Bioengineering, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Doctoral school of the Faculty of Chemical Engineering and Environmental Protection “Cristofor Simionescu”, Technical University “Gheorghe Asachi” Iasi Cristina Vicol

Department of Biomedical Sciences, Faculty of Medical Bioengineering, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Doctoral school of the Faculty of Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi Ionel Bogdan Cioroiu Romanian Academy, Iași Branch, Research Center for Oenology, Iasi Marius Niculaua Romanian Academy, Iași Branch, Research Center for Oenology, Iasi

Daniel Andrei Iordan

Department of Individual Sports and Kinetotherapy, Faculty of Physical Education and Sport, “Dunărea de Jos” University of Galati Antigona Carmen Trofor Clinical Hospital of Pulmonary Diseases Iasi, Faculty of Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi

Keywords: COPD, oxidative stress, air pollution, smoking, uric acid

53

Lungs is a target organ for exposure to cigarette smoke and air pollution, and the role of the two risk factors in the development and evolution of COPD is well known. Smoking and air pollutants can have synergistic effects on each other, but also on genetic factors or respiratory infections, which leads to increased incidence and severity of chronic obstructive pulmonary disease. Oxidative stress, through its biological effects and the tissue damage it causes, is involved in the development of respiratory diseases, implicitly COPD. Cigarette smoke and air pollutants can directly generate oxidants and also reduce the production of antioxidants both at the respiratory and the systemic level. The aim of this study was to correlate tobacco use and exposure to air pollution with oxidative stress markers useful in clinical practice in patients with COPD. A study assessing uric acid as an antioxidant response marker, smoking profile quantified by the number of packs-years (PY) and polycyclic aromatic hydrocarbons (PAHs) serum levels as markers of exposure to air pollution was conducted on 102 patients divided into two groups. Monitoring biomarkers of oxidative stress in this category of patients may improve disease management.

54

Studiu comparativ al stării de stres oxidativ la fumători/nefumători cu tuberculoză

Cristina Vicol

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”

Iasi, Școala Doctorală a Facultății de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi

Ioana Buculei

Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Școala Doctorală a Facultății de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi Mona Elisabeta Dobrin Departamentul de Științe Medicale, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de PneumoftiziologieIasi Antigona Carmen Trofor Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, Facultea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi

Cuvinte cheie: antioxidanți, stres oxidativ, dependența de fumat.

Introducere

Consumul de tutun crește riscul infecției TB, dezvoltarea tuberculozei pulmonare și a mortalității aferente acestei boli și totodată poate induce un intens stres oxidativ datorită compușilor toxici rezultaţi.

Materiale și metodă Scopul acestui studiu a fost determinarea nivelelor unor componente plasmatice, biochimice și hematologice la fumători și nefumători (n=25) cu scopul de a evalua statusul antioxidant la pacienți diagnosticați cu tuberculoză pulmonară.

Rezultate şi discuţii Statistica descriptivă a pus în evidenţă o medie a consumului de tutun de 20,5 țigări/zi (SD=12,15), o valoare pentru PA de 17,86 (SD=) 10,16, precum și o valoare medie a perioadei de inițiere a consumului de tutun de 16 ani (SD=10,64).(Tabelul nr.1). Man-Whitney U test indică o diferență

55

statistic semnificativă în cazul celor două grupuri investigate (fumători /nefumători) pentru acid uric seric (p˂0,05, r=0,50), precum și pentru numărul de globule albe (p=0,001, r=0,87). Pentru pacienții fumători, valorile concentrațiilor de acid uric seric (5,65±2,09 mg/dL) au fost mai mici decât în cazul pacienților nefumători (7,98±2,34 mg/dL), p˂0,001. Rezultatele studiului au punctat o scădere a concentrațiilor de antioxidanți în funcție de nivelul de dependență nicotinică (Figura 1), astfel la pacienții cu dependență crescută și medie s-au determinat concentrații de acid uric seric de 5,78 ±0,67 mg/dL respectiv 5,90±1,55 mg/dL în comparație cu pacienții cu o dependență scăzută de tutun, acid uric=7,47±1,03 mg/dL, p˂0,05). Acidul uric este cel mai abundent antioxidant non-enzimatic, reprezentând până la 60% din capacitatea serică de captare a radicalilor liberi și este un agent important pentru eliminarea radicalilor liberi intracelulari în timpul stresului metabolic, inclusiv fumatul.

Concluzii Multe studii punctează o reducere a antioxidanților, inclusiv a acidului uric seric la fumători, ceea ce indică producerea unui stres oxidativ chimic, care poate crește cu fiecare țigară consumată. Ghidul pentru renunțarea la fumat recomandă informarea pacienților bolnavi de TB despre riscul asociat consumului de tutun și oferă suportul necesar prin programele de renunțare la fumat.

Tabel nr. 1. Consumul de tutun şi istoricul de fumat pentru pacienții diagnosticați cu Tuberculoză pulmonară

Parameter

Mean Standard deviation (SD) Median

Cigarettessmoked/day 20,50 12,15 22,29

Duration of smoke (years) 16 10,64 16,42 Annualypackages (PA) 17,86 10,16 20

56

Figura nr.1. Nivele ale concentrațiilor de acid uric seric la pacienți diagnosticați cu tuberculoză pulmonară ce prezintă dependență de tutun scăzută, moderată și severă.

Figura nr.2. Nivele ale concentrațiilor de acid uric seric la fumători și nefumători diagnosticați cu tuberculoză pulmonară

57
2022