cardiovasculare

Managementul pacienţilor cu BPOC și afecțiuni cardiovasculare

Daniela Boișteanu

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Departamentul Medicale III, Iași

Elena-Andreea Moaleș

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Departamentul Medicale I, Iași, Romania, Departamentul Medicale I, Iași

Alexandra-Simona Zamfir

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Departamentul Științe Morfo-funcționale I, Iași

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și afecțiunile cardiovasculare coexistă frecvent și se influențează reciproc. Cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare asociate cu BPOC au ca factor de risc comun fumatul și sunt reprezentate de: boala coronariană, boala arterială periferică bolile cerebrovasculare, tulburările de ritm cardiac, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială pulmonară. De asemenea, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la pacienții cu BPOC. Deoarece simptomele coexistă și sunt asemănătoare, este dificil de stabilit amploarea afectării respiratorii sau cardiovasculare la aspectul clinic al pacientului. De aceea, medicii care tratează pacienți cu BPOC trebuie să recomande investigații pentru diagnosticul unei afecțiuni cardiovasculare concomitente. Simptomele unei exacerbări de BPOC se pot asocia cu o decompensare acută a insuficienței cardiace. Investigațiile recomandate pentru diferențiere sunt: EKG, ecocardiograma, troponina T și NT-proBNP. Terapiile nonfarmacologice pot reduce simptomele și pot ameliora calitatea vieții pacienților care suferă concomitent de BPOC și afecțiuni cardiovasculare, aici fiind inclusă reabilitarea cardiopulmonară. Oprirea fumatului este esențială, cu sau fără ajutorul vareniclinei, bupropionului și substituției nicotinice. Pacienții cu BPOC pot prezenta hipoxemie în repaus sau la efort, în timpul somnului, sau prin necomplianță la oxigenoterapia la domiciliu. Asociate cu scăderea fluxului sanguin datorat stenozelor coronariene, episoadele de hipoxemie pot contribui la ischemia miocardică. De asemenea, hipoxemia din BPOC poate crește riscul de aritmie cardiacă. Oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu corectează hipoxemia și are beneficii multiple asupra sistemului

17

cardiovascular, prelungind supraviețuirea pacienților cu BPOC. In general, managementul farmacologic al BPOC asociat cu boli cardiovasculare se ghidează după aceleași principii ca și pentru BPOC fără comorbidități. Inițierea beta-2 agoniștilor cu durată lungă de acțiune sau antimuscarinicelor necesită precauții deosebite la pacienții cu boală coronariană severă. Teofilina este in general evitată datorită riscului crescut de aritmii atriale și ventriculare. Tratamentul afecțiunilor cardiovasculare la pacienții cu BPOC respectă aceleași principii ca și la cei fără BPOC, cu precauții în utilizarea beta-blocantelor care ar putea induce bronhoconstricție. Se utilizează electiv beta-blocantele cardioselective (atenolol, metoprolol) și se monitorizează pacientul pentru simptomele respiratorii sau creșterea necesarului de medicație de criză. Pentru pacienții cu BPOC sever care îndeplinesc criteriile cardiovasculare pentru bypass coronarian, se recomandă preoperator optimizarea terapiei bronhodilatatoare, monitorizarea aritmiilor și se va prefera o intervenție minim invazivă. Având în vedere dovezile care susțin o abordare mai agresivă și mai integrată a managementului afecțiunilor cardiovasculare la pacienții cu BPOC, sunt necesare atât măsuri de prevenție și screening în instituțiile de îngrijire primară, cât și colaborare interdisciplinară în clinici de specialitate.

18