Incursiuni în istoria pneumologiei din Moldova

INCURSIUNI ÎN ISTORIA PNEUMOLOGIEI DIN MOLDOVA

Intenţia noastră a fost de a trece în revistă evoluţia de-a lungul timpului a cunoştinţelor şi a mijloacelor de combatere a tuberculozei şi a altor boli pulmonare cronice din Moldova.

Majoritatea oamenilor percep şi astăzi pe medic după performanţele lui profesionale, după cazuistica sa de succese.

Activitatea medicului nu se poate reduce însă numai la acoperirea problematicii terapeutice, fiind în mod indubitabil – mai ales în domeniul bolilor respiratorii şi în special, al tuberculozei - mult mai complexă, cu deosebire în plan social.

Am avut satisfacţia ca în „galeria” de personaje pe care modesta noastră încercare a dorit să o evoce, să întâlnim de timpuriu greaua încărcătură de responsabilităţi ale vieţii de medic.

Tocmai de aceea, au fost abordate aproape toate aspectele relevante pentru formarea unei imagini asupra a ce a însemnat contribuţia pneumologiei din Moldova la patrimoniul medical naţional. Pentru că, prin ceea ce au realizat predecesorii noştri, pneumologi, epidemiologi, medici de laborator şi din multe alte specialităţi, înalţi ierarhi, boieri şi edili, scoterea din contextul valorilor naţionale ar constitui o impietate. Marii gânditori si cercetători ai medicinei ca Ion Cantacuzino, Nicolae Manicatide, Mihai Ciucă, Anton Toma, Nicolae Bumbăcescu şi numeroşi altii, sau străduit să intreprindă cercetări originale, imbogăţind ştiinţa medicală natională si universală.

INCURSIUNI ÎN ISTORIA PNEUMOLOGIEI DIN MOLDOVA editura 9 786066 874885

CRISTIAN DIDILESCU

TRAIAN MIHĂESCU

INCURSIUNI ÎN ISTORIA PNEUMOLOGIEI DIN MOLDOVA Ediție revazută și adaugită

IAȘI –2022

Editura TEHNOPRESS Str. Lascăr Catargi nr. 38 700107 Iaşi Tel./fax: 0232 260092 E-mail: tehnopress@yahoo.com http://www.tehnopress.ro Editură acreditată CNCSIS, cod 89 Coperta: Carmen TIŢA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DIDILESCU, CRISTIAN Incursiuni în istoria pneumologiei din Moldova / Cristian Didilescu, Traian Mihăescu. – Iaşi: Tehnopress, 2022 Conține bibliografie ISBN 978-606-687-488-5 I. Mihăescu, Traian

Intenţia noastră a fost de a trece în revistă evoluţia de-a lungul timpului a cunoştinţelor şi a mijloacelor de combatere a tuberculozei şi a altor boli pulmonare cronice din Moldova.

Majoritatea oamenilor percep şi astăzi pe medic după performanţele lui profesionale, după cazuistica sa de succese.

Activitatea medicului nu se poate reduce însă numai la acoperirea problematicii terapeutice, fiind în mod indubitabil – mai ales în domeniul bolilor respiratorii şi în special, al tuberculozei - mult mai complexă, cu deosebire în plan social.

Am avut satisfacţia ca în „galeria” de personaje pe care modesta noastră încercare a dorit să o evoce, să întâlnim de timpuriu greaua încărcătură de responsabilităţi ale vieţii de medic.

Tocmai de aceea, au fost abordate aproape toate aspectele relevante pentru formarea unei imagini asupra a ce a însemnat contribuţia pneumologiei din Moldova la patrimoniul medical naţional. Pentru că, prin ceea ce au realizat predecesorii noştri, pneumologi, epidemiologi, medici de laborator şi din multe alte specialităţi, înalţi ierarhi, boieri şi edili, scoterea din contextul valorilor naţionale ar constitui o impietate. Marii gânditori si cercetători ai medicinei ca Ion Cantacuzino, Nicolae Manicatide, Mihai Ciucă, Anton Toma, Nicolae Bumbăcescu şi numeroşi altii, s-au străduit să intreprindă cercetări originale, imbogăţind ştiinţa medicală natională si universală.

Momentele relatate în lucrare reprezintă tot atâtea etape istorice, care ţin seama de momentele cruciale care au dominat evoluţia socială şi a organizării sistemului sanitar din ţara noastră.

Această incursiune, aşa cum am intitulat-o noi, în istoria pneumoftiziologiei din Moldova, nu poate cuprinde toate datele pe care le-am fi dorit consemnate, unele ştiute iar altele poate incă insuficient ştiute.

Din acest punct de vedere, sperăm să găsim înţelegerea cititorului şi, într-o viitoare editie pe care o dorim mai amplă, să reuşim să satisfacem toate aşteptările.

AUTORII Aceasta introducere a fost scrisă în 2014, cu puțin înainte de dispariția prematură a Prof. Dr. Cristian Didilescu. Din păcate textul ediției refăcute, pregatit de Prof. Didilescu (Didi), a fost inițial pierdut. Printr-o întâmplare fericită a fost regăsit recent, ceea ce a permis reeditarea în acest format. În memoria lui “Didi” au fost scrise multe texte memorative; redăm mai jos unul reprezentativ, apărut în Revista Medicală Română: 3

IN MEMORIAM PROF. DR. CRISTIAN DIDILESCU Cristian Didilescu, MD, PhD – In memoriam

Dispariţia neaşteptată a celui care a fost Prof. Asoc. Dr. Cristian Didilescu a lăsat un gol în lumea medicală şi în sufletele celor care l-au cunoscut şi apreciat atât profesional, cât şi personal. Unul din cei mai iubiţi pneumologi, „Didi“, cum obişnuiau să-l alinte colegii, a plecat fără a-şi fi spus încă ultimul cuvânt.

Colegul şi prietenul nostru avea un ceva personal care impunea, „el călca a dascăl“, confirmând proverbul „Aşchia nu sare departe de trunchi“ (tatăl domniei sale a fost un cunoscut profesor de filosofie).

Născut la data de 7 decembrie 1936, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină „Carol Davila“ din Bucureşti şi ulterior s-a dedicat cu perseverenţă şi devotament pneumologiei, trecând prin pionieratul acestei specialităţi la Constanţa, unde a deţinut poziţia de director al Direcţiei de Sănătate Publică, pentru a lucra ulterior la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, unde şi-a dezvoltat, prin tenacitate, profunzime, capacitate de organizare şi înţelepciune, calităţile profesionale remarcabile de care dispunea. A devenit astfel unul din liderii acestei instituţii, ca şi ai pneumologiei din România.

Munca sa a fost dedicată în special controlului tuberculozei şi programului de combatere a fumatului, remarcându-se printr-un devotament şi putere de muncă ieşite din comun. A fost prezent în multe

locuri din ţară pentru a menţine trează atenţia asupra acestor fenomene care pentru România reprezentau şi reprezintă priorităţi de sănătate.

A redactat un număr impresionant de lucrări dedicate epidemiologiei tuberculozei dintre care nu puţine au fost publicate în Revista Medicală Română. Principiul de viaţă care l-a călăuzit a fost: „Să fiu în faţă, dar niciodată în primul rând“. Cunoştinţele şi calităţile sale didactice au condus la numirea sa ca Profesor Asociat la Facultatea de Medicină din Craiova, calitate în care a devenit şi conducător de doctorat, domeniu în care a avut o activitate prodigioasă. De asemenea, a fost Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale. S-a implicat permanent în activitatea redacţională a revistei „Pneumologia“, fiind unul dintre membrii de seamă ai colectivului de redacţie şi autor a numeroase articole.

Dispariţia Profesorului Didilescu este o pierdere regretabilă pentru pneumologia românească, dar el va rămâne permanent în memoria noastră ca un exemplu de dăruire şi devotament pentru această specialitate, dar şi ca un membru de seamă al comunităţii academice medicale. Dacă se poate menţiona astăzi eficienţa remarcabilă a Programului de Control al Tuberculozei, aceasta se datorează şi Profesorului Didilescu, care a fost unul dintre promotorii aplicării acestui program la scară naţională.

Dr. Grigore Buşoi

4

Cuprins

I. DATE DESPRE ÎNCEPUTURILE TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA ................ 7 II. DATE IMPORTANTE PRIVIND ISTORICUL ACTIVITĂŢII ANTITUBERCULOASE DIN MOLDOVA...................................................... 11 III. PERSONALITĂŢI DIN MOLDOVA CARE AU SUFERIT ŞI MURIT DE TUBERCULOZĂ ÎN SECOLUL XIX ............................................................. 15 IV. UNITĂŢI CU PATURI ŞI DISPENSARIALE CREATE ÎN MOLDOVA PENTRU BOLNAVI TB. CĂTEVA REPERE IN TIMP ALE ENDEMIEI TB ....... 17 V. DIFERITE INIŢIATIVE ÎN PLAN REGIONAL, PENTRU COMBATEREA TB ............................................................................................................. . 23 VI. PERSONALITĂŢI MEMORABILE. SOCIETATEA DE MEDICI ŞI NATURALIŞTI ....................................................................................... 30 VII. JUDEŢUL IAŞI ........................................................................................ 57 A.CELE MAI VECHI SPITALE DIN IAŞI .............................................................. 57 B. DISPENSARUL TBC IAŞI................................................................................55 C.LOCAŢII CU VALOARE ISTORICĂ...................................................................61 D.DIRECTORI DE SPITALE.................................................................................63 E.CLINICA DE FTIZIOLOGIE A IMF IAŞI............................................................64 F. BRONHOLOGIA IEŞEANĂ, O MENŢIUNE CU CONOTAŢII SENTIMENTALE........74 G. REMEMBER 1973- 1979.................................................................................80 H. REALIZĂRI ALE CLINICII DE PNEUMOLOGIE DUPĂ 1990..............................85 I. ACTVITATEA DE CHIRURGIE TORACICĂ........................................................99 J. MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE DE ANVERGURĂ................................................102

VIII. JUDEŢUL BACĂU ........................................................................... 109 IX. JUDEŢUL NEAMŢ .............................................................................. 134 X. JUDEŢUL GALAŢI .............................................................................. 145 XI. JUDEŢUL BOTOŞANI ........................................................................ 158 XII. JUDEŢUL SUCEAVA ........................................................................ 164 XIII. JUDEŢUL VRANCEA ....................................................................... 174 XIV. JUDEŢUL VASLUI ........................................................................... 181 Bibliografie ........................................................................................... 193

5

O PERSPECTIVĂ ASUPRA ISTORIEI PNEUMOFTIZIOLOGIEI DIN MOLDOVA

I. DATE DESPRE ÎNCEPUTURILE TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA Primele menţiuni despre tuberculoză în ţara noastră, se găsesc sub numele de “ohtică”, în scrierile lui Dimitrie Cantemir. Menţiunea lui Cantemir,

care

avea

boala

în

familie,

pledează

pentru

existenţa

tuberculozei la noi cu mult înaintea sa, fiindcă oftica este descrisă de el cu simptomele caracteristice, ca o boală veche, cu perioadă lungă de manifestare, ce poate deveni cronică. În acest sens, chiar numirile folosite de Dimitrie Cantemir sugerează existenţa ei anterioară în ţările noastre. Într-adevăr, tuberculoza a existat la noi, cu secole înaintea lui Cantemir, inclusiv în sânul unor familii domnitoare, aspect înregistrat, de altfel, şi printre regii celor mai avansate ţări din Europa.

Date statistice, cu caracter relativ, există doar din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Mortalitatea tuberculoasă înregistrează între anii 1870 şi 1900 nivele de 400-500 la 100.000 de locuitori. În

anul

1901

ia

naştere

“Societatea

pentru

profilaxia

tuberculozei” preşedinte Dr.M.Petrini Galaţi, secretar Dr.I.Radovici) care până în anul 1906 pune în funcţiune 2 dispensare (primul la Spitalul Colţea) şi Sanatoriul Filaret în Bucureşti (a cărui piatră de temelie era pusă la 17.10.1906 iar, în mai puţin de un an, la 16.06.1907 erau date în folosinţă primele paturi). Era un pas promiţător în această direcţie, rod al demersurilor medicilor Ion Cantacuzino, Ştefan Irimescu şi M.Petrini Galaţi, importanţa lui fiind cu atât mai mare cu cât Bucureştiul, în ceea ce privea boala tuberculoasă era cotat printre cele mai afectate oraşe ale lumii. Rolul profesorului Ioan Cantacuzino în dezvoltarea structurilor de 7

combatere a tuberculozei va fi şi mai pregnant, odată cu numirea acestuia în funcţia de coordonator al “Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar”.

Următorul

moment

important

îl

reprezintă

anul

1908,

când,

Mănăstirea Bisericani este transformată în Sanatoriu şi tot la acel timp iau fiinţă pavilioane de izolare pe lângă spitalele rurale Piteşti, Gorj şi Măgura – Buzau, iar Azilul Bârnova este transformat în Sanatoriu.

Tot în anul 1908 ia fiinţă Societatea pentru Combaterea Tuberculozei la copii, Preşedintele primului Consiliu de Adminstraţie fiind Prinţul Barbu Ştirbei iar Vicepreşedinte dr.Ioan I.Cantacuzino.

Conform lui Ştefan Mărculeţ de la Cotidianul „Ziarul Lumina”, Spitalul de la Bârnova a fost construit în 1938 ca un Sanatoriu TBC, pentru a combate această boală cumplită care făcea ravagii în România interbelică.

Placa memorială din spital evocă mari personalităţi ale lumii medicale care au trecut pe aici ori au contribuit cu ceva la funcţionarea acestei unităţi medicale. Printre ei se află şi distinsul medic Corneliu Gancevici, bunicul academicianului Răzvan Theodorescu, care a donat terenul pe care se află actualul spital. De-a lungul timpului, spitalul a folosit şi ca rezervă, ferită de lume, în care să se poată face tratamente diverse, mai ales pentru răniţii din cel de-al doilea război mondial. Sălile de operaţii care astăzi nu mai funcţionează stau mărturie în acest sens. Actualmente, în această unitate medicală sunt trataţi bolnavi psihici, mulţi dintre ei fiind părăsiţi de familiile lor.

Sanatoriul TBC Bârnova în anii ‘70

8

Tot în acelaşi an (1938), în Ardeal, îşi începe efectiv activitatea Sanatoriul Geoagiu.

Ca urmare, se construiesc în acest scop un Sanatoriu de copii la Techirghiol, o altă unitate de profl la Brebu (preventoriu), un dispensar central şi adăpost în Capitală. În sfârsit, al doilea deceniu al secolului trecut este marcat de crearea în anul 1913 a Societăţii “Izolarea tuberculozei” care instalează pavilioane în barăci, mutându-se în 1918 în fostul Azil de bătrâni “Zerlendi”.

Un inventar al arsenalului antituberculos atestă că în perioada 19061933, numărul de paturi pentru tuberculoză a crescut de la 60, la 2.220 (Neumann-Grigg, 1948). În anul 1926 ia fiinţă, la “Institutul de Seruri şi Vaccinuri” din Bucureşti, o secţie destinată preparării de vaccinuri antituberculoze şi de studiere a acestei boli. Dealtfel, în acelaşi an, I.Cantacuzino introduce în ţara noastră vaccinarea antituberculoasă. După 1900 şi până în 1930, mortalitatea prin tuberculoză se situează între 350 şi 200 la 100.000 locuitori, cu un croşet în cursul primului război mondial. o În anul 1934 se înfiinţează Liga Naţională Contra Tuberculozei care începe construcţia câtorva sanatorii mari ca: Moroieni, Dobriţa, Marila. o Un bilanţ la nivelul anului 1947 consemna o capacitate a sanatoriilor care se ridica la 7.225 paturi la care se adăugau alte 1.165 paturi pentru tuberculoză în spitale. o În anul 1948, Liga îşi încetează activitatea, conducerea lupteii antituberculoase fiind preluată de către stat, respectiv de Ministerul Sănătăţii, la nivelul acestuia luând fiinţă „Directia Tuberculozei”, care reprezenta în acest fel “conducerea unică”. Concepţia adoptată în combaterea tuberculozei este profilactico-curativă, la baza acesteia stând dispensarul monovalent de tip sovietic, cu rază de acţiune teritorială delimitată. o În anul 1938, armamentul antituberculos era totuşi, insuficient, constând în 26 de sanatorii pentru tuberculoză, din care numai câteva erau construite în condiţii corespunzătoare: 4 preventorii şi 10 9

dispensare antituberculoase şi câteva secţii de spital, dintre care, cea de la Cluj va deveni în anul 1943 prima clinică din tară. o În intervalul 1948-1949 toate judeţele au fost prevăzute cu un dispensar tip, iar centrele industriale şi marile aglomerări, cu mai multe. o În anul 1949 a luat fiinţă Institutul de Ftiziologie din Bucureşti, cu 2 filiale la Cluj şi Iaşi. o Anul 1951 aduce unificarea dispensarului antituberculos cu paturile de specialitate de spital. Este benefică pentru creşterea calităţii actului medical. Este, totodată, momentul extinderii micro-radiofotografiei, înfiinţându-se 8 centre fixe în marile oraşe şi două echipe mobile destinate depistărilor din colectivităţile cu caractere speciale. o Potrivit datelor din 1959 numărul sanatoriilor a crescut la 62, al preventoriilor

la

42,

al

dispensarelor

antituberculoasele

la

257,

totalizând la sfârşitul anului 1961 un număr de peste 30.000 de paturi. în afara Institutului de Ftiziologie din Bucureşti existau acum şi şase clinici de ftiziologie: două la Bucureşti şi câte una la Cluj, Iaşi, Tg.Mureş şi Timişoara plus o clinică de chirurgie toracică la Bucureşti. În toate aceste unităţi, lucrau la începutul anilor ‘60 peste 1.200 de ftiziologi.

10

II. DATE IMPORTANTE PRIVIND ISTORICUL ACTIVITĂŢII ANTITUBERCULOASE DIN MOLDOVA o 1844 – Iaşi – Constantin Vârnav – gazeta “Păcătuitorul sănătăţii”. 

„La 1830, un student ieşean, Constantin nobil de Vîrnav, dându-şi doctoratul în medicină la Universitatea din Buda, prezintă ca teză, o lucrare intitulată Rudimentum Physiographiae Moldaviae, în care vorbeşte despre Iaşi, arătând că numele său a fost Iassum, Iassium, Iassi ... – Capitala Moldovei din timpurile lui Ştefan cel Mare Voevodul...” (citat după N.A.Bogdan - Oraşul Iaşi.

Monografie Istorică şi Socială, Ilustrată, Editura ETP Tehnopress, pag.18).

o 1869 – Iaşi – G.Iuliano – tipăreşte primul tratat românesc de igienă. o 1889 – Prof.Iacob Felix – emite concepte care privesc latura preventivă a tuberculozei (inclusiv de igienă generală, educaţie sanitară a populaţiei etc.).

Acad.Dr.Iacob Felix

11



medic ceh, născut la Horice şi-a format pregătirea ştiinţifică la Viena. El este cel care a realizat primele înfăptuiri în domeniul igienei stiitifice. Chemat la Bucureşti în 1860 la initiativa Dr.Carol Davila, devine profesor de igienă la Şcoala Naţională de Medicină, aceasta transformându-se ulterior în facultate, iar Iacob Felix urmând să fie titular la Catedra de Igienă. A studiat, alături de Al.Marcovici, epidemia de tifos exantematic şi de febră recurentă la Petersburg (1865).



pentru meritele ştiintifice, Academia Română îl numeşte în 1879, membru al Secţiei de Ştiinţe. Ocupă funcţia de Director al Serviciului Sanitar reuşind astfel să reglementeze problema alienaţilor, a combaterii conjuctivitei granuloase, să organizeze eficient ierarhia sanitară, să introducă cele dintâi masuri de igienă a muncii; de asemenea, are grijă de reglementarea controlului alimentar şi al farmaciilor şi îşi aţinteşte privirile şi asupra serviciului veterinar (http://www.ispb.ro/web/pdf/ro/Istoric_igiena.pdf).

o Doctorul Felix a fost un savant care s-a bucurat de un bine consolidat prestigiu atât în ţară, cât şi peste hotare. 

la Congresul Internaţional de Igienă şi Demografie de la Viena, din 1887, a preconizat înfiinţarea de spitale speciale pentru izolarea diferenţiată a bolilor contagioase curente. Volumul al doilea, tipărit în 1889, al Tratatului său de igienă publică şi poliţie sanitară, constituie, de fapt, cel dintâi manual de epidemiologie din literatura mondială de specialitate, bazat pe principiile înnoitoare ale pasteurianismului.



a inaugurat studiile ştiinţifice de biostatistică, de geografie medicală şi de istorie a organizării sanitare în ţara noastră.



ca şi profesor, Iacob Felix dă învăţământului o bază solidă ştiinţei igienei. Cercetător original, unul dintre cei dintâi medici învăţaţi din România, care, prin lucrările sale scrise în limbi straine, prin participarea la numeroasele congrese şi conferinţe internaţionale, a făcut cunoscută mişcarea ştiinţifică românească.

12



a fost un savant progresist al epocii de tranziţie în medicina românească, punând bazele ştiintei igienei în ţara noastră. El a elaborat

primele

lucrări

vaste

de

documentare

asupra

începuturilor şi dezvoltării medicinii româneşti. 

printre cele mai cunoscute lucrări ale Prof.Iacob Felix, se impun a fi

citate:

Geografia

medicală

a

României

(1892);

Igiena publică (1870) (primul tratat românesc oferit ca material didactic studenşilor); Istoria igienei în România; Medicul poporului şi multe altele. o Perioada 1892-1899 – o serie de medici dovedesc preocupări şii pricepere pentru tuberculoză: 

Dr.V.Imervol (1892) – tratamentul chirurgical al adenitelor TB.



Dr.N.Grigoriu (1893) – tuberculoza osteo-articulară (teză de doctorat).



Dr.C.Măgîrdici (1897) – a scris despre tratamentul tuberculozei.



Prof.C.Thiron (1899) – a susţinut teza de doctorat “Tuberculoza şi alcoolismul”.



Dr.A.Tătărescu – lucrarea “Bazele profilaxiei tuberculozei”.



Dr.Kernbach (Tecuci) – abordează în scris “Tratamentul maritim al copiilor “scrofuloşi”.



Dr.I.Papanicolau (1896) – studiu despre tuberculoza pulmonară acută.

13

Al III-lea Congres Naţional de Tuberculoză Iaşi: 16-18 iunie 1935 De menţionat câteva din numeroasele contribuţii ale Şcolii Medicale Ieşene: -

Coraportul

aparţinând

Prof.Dr.I.Bălteanu

şi

Dr.A.Toma:

“Rolul

dispensarului în cadrul armamentului antituberculos”.

-

Coraportul aparţinând Dr. Emil Hurmuzache: “Staţiunile de cură maritimă de la malul Mării Negre”.

-

Comunicarea Prof.Dr.L.Ballif şi a Dr.Cernăuţianu-Ornstein asupra frecvenţei leziunilor tuberculoase la bolnavii serviciului psihiatric de la Spitalul Socola”.

-

Comunicarea

Prof.Dr.I.Bălteanu,

Dr.A.Toma

şi

Dr.A.Garaguli:

“Încercări de vaccinare preventivă şi curativă la cobai prin ingestii repetate de BCG”.

-

Comunicare Prof.Dr.Gh.Popoviciu şi Dr. Valeria Curtuţiu: “Date asupra frecvenţei tuberculozei la copii, în Clinica de copii din Iaşi”.

14

III. PERSONALITĂŢI DIN MOLDOVA CARE AU SUFERIT ŞI MURIT DE TUBERCULOZĂ ÎN SECOLUL XIX

Tuberculoza a făcut numeroase victime şi printre personalităţi de seamă ale penultimului secol: 1. Elena Negri, care îi inspirase lui V.Alecsandri multe poezii, moare bolnavă de tuberculoză la 4 mai 1947 pe vapor, la intrarea în Golful Cornul de Aur al oraşului Constantinopol.

Consultată anterior de renuţti spsecialişti la Paris, Elena, a cărei boală se găsea într-un stadiu foarte avansat, fusese sfătuită să plece în sudul Italiei. Eforturile au fost zadarnice, fiindcă sora lui Costache Negri n-a mai putut fi salvată.

2. O figură dintre cele mai interesante ale începuturilor teatrului românesc, Ioan Poni (1818-1854), moare de tuberculoză la 36 de ani. Poet şi scriitor, absolvent al Academiei Mihăilene şi al Consevatorului Filarmonic – dramatic, Poni studiase şi în străinătate, fiind unul dintre cei mai culţi actori ai timpului.

3. Scriitorul Scarlat Capşa (1838-1870), membru al “Junimei” şi colaborator al prestigioasei reviste “Convorbiri literare”, a murit la 32 de ani în Italia, la Pisa, unde mersese să-şi îngrijească sănătatea, fiind bolnav de tuberculoză.

4. Poetul junimist Dimitrie Petrino (1844 sau 1878) a fost şi el internat, pentru a se trata de ftizie, în Spitalul Brâncovenesc.

Chinuindu-se multă vreme, sfârşeşte la 28 aprilie 1878, necrologul fiindu-i întocmit de prietenul său M.Eminescu.

Petrino a ocupat funcţia de director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, profesor suplinitor la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Iaşi şi membru al Academiei Române. Soţia sa, Victoria, murise fulgerător de aceeaşi boală.

5. Compozitorul, 15

dirijorul

şi

profesorul

de

muzică

Ciprian

Porumbescu

(1853-1883),

unul

din

remarcabilele

talente

muzicale ale epocii, s-a îmbolnavit timpuriu de tuberculoză; după ce şi-a căutat sănătatea în Italia, boala l-a răpus în cele din urmă la Stupca, satul natal, lângă Suceava.

6. Tuberculoza şi-a gasit loc şi în familia lui Mihai Eminescu, fiind cauza decesului pentru trei dintre fraţii acestuia, precum şi pentru o soră a mamei sale.

7. Scriitoarea şi poeta Veronica Micle (1850-1889) moare de tuberculoză la Mănăstirea Văratec, în acelaşi an cu nepreţuitul său prieten, luceafărul literaturii noastre.

16

IV. UNITĂŢI CU PATURI ŞI DISPENSARIALE CREATE ÎN MOLDOVA PENTRU BOLNAVI TB. CÂTEVA REPERE ÎN TIMP ALE ENDEMIEI TB o 1913 - Iaşi: 

primul staţionar pentru ftizie (pavilionul I din fostul Spital Izolarea, în prezent, Clinica de Boli Infecţioase) – primul şef – Prof.Dr.M.Manicatide;



nu poate fi omis rolul important pe care Prof.M.Ciucă, membru în comitetele

centrale

Tuberculozei

cât

şi

atât a

ale

Ligii

Societăţii Naţionale

pentru pentru

Profilaxia

Combaterea

Tuberculozei l-a avut în promovarea problemei tuberculozei, pe care o considera ca fiind de interes major pentru cât mai multe colectivităţi. Sub direcţia Prof.Dr.M.Ciucă, pentru care activităţile de

asistenţă

medicală,

învăţământ,

cercetare

şi

organizare

sanitară se îmbinau într-un tot indestructibil, se construieşte pe terenul

Spitalului

Clinic

de

Boli

infecţioase

“Izolarea

Iaşi”,

dispensarul de tuberculoză, se etajează pavilionul de primire a bolnavilor, se construieşte pavilionul bucătăriei cu etajul destinat locuinţei internilor, iar numărul paturilor creşte cu 140. A avut în Prof.I.Alexa un colaborator pe măsură, organizator priceput în crearea primul dispensar mobil, prevăzut cu aparatul mobil de raze X al Ligii pentru Combaterea Tuberculozei. În “Buletinul Oficial al Casei Centrale al Asigurărilor Sociale Bucureşti” nr.8 şi 9 anul VI, s-a publicat experienţa de la Iaşi. o 1919 

ia fiinţă cel dintâi dispensar pentru asistenţa medico-socială a tuberculoşilor din Moldova, operă la care au fost antrenaţi de la început şi foştii interni ai Prof.M.Manicatide (Dr.Gh.Tudoranu pentru

adulţi

şi

Dr.Hurmuzache

pentru

copii)

care,

sub

conducerea profesorului, au pornit la organizarea unui “punct” de 17

consultaţii pentru tuberculoză: în anumite zile ale săptămânii pentru

adulţi

şi,

în

altele,

pentru

copii.

Prin

transferarea

Prof.Dr.M.Manicatide în toamna anului 1920 la Catedra de Pediatrie din Bucureşti şi transferarea altor sarcini colegului Gh.Tudoranu, activitatea medicală a Dispensarului antituberculos din Iaşi a rămas, pentru moment, în sarcina celuilalt fost intern (devenit medic secundar şi asistent al Clinicii Infantile Iaşi şi a colaboratorilor săi. În acest Dispensar situat în prima decadă de existenţă într-o cameră a “serviciului de primire a bolnavilor” de pe lângă spitalul Sf.Spiridon din Iaşi, echipa de medici a fost întregită cu Dr.E.Lucinescu şi Dr.D.Lăzărescu. În perioada 19191930 au fost acordate peste 80.000 de consultaţii la peste 5.000 de pacienţi, întocmindu-se fişe şi foi de observaţie, aplicându-se aparate gipsate, intervenindu-se pentru internarea bolnavilor în sanatoriile de specialitate. o 1921 

în special pentru Moldova, “Societatea Orfanilor de Război”, împreună

cu

Filiala

Iaşi

a

“Societăţii

pentru

Profilaxia

Tuberculozei”, au înfiinţat un sanatoriu maritim, la Budache, pe litoralul basarabean al Mării Negre. o 1922 

Iaşi – primul sanatoriu român pentru tratamentul copiilor bolnavi de tuberculoză. Organizat în vila “Greierul”, locaţia a căpătat numele

de

“Spitalul

Dr.Clunet”,

activitatea

având

drept

coordonator pe Prof.Dr.E.Hurnuzache. 

Iaşi – a luat fiinţă un alt staţionar.

o 1935 

Ruginoasa – în Castelul lui Al.I.Cuza se înfiinţează un sanatoriu antituberculos, sanatorială

condus

beneficia

de şi

Dr.C.Grigoriu. de

o

secţie

Această de

unitate

tuberculoză

extrarespiratorie.

18

Reşedinţa domnească de la Ruginoasa a lui Al.I.Cuza (1862-1866), în continuare castel al familiei Cuza (pâna în 1895), a aparţinut apoi familiei Moruzzi-Brătianu. Între 1936-1944 a funcţionat Spitalul TBC al CFR, fiind distrus în 1944.

o 1947 (1 Iulie): 

existau

în

Moldova,

pentru

tuberculoză,

1.210

paturi

sanatoriale şi 225 paturi spitaliceşti; numărul de dispensare se ridica la 9. o 1948 

crearea de dispensare de specialitate, unele cu staţionare de 15 paturi.

MEDIA CAZURILOR NOI PENTRU FIECARE JUDEŢ (1933-1937) (conform teritorializării administrative de la acea dată) - rural1 Fălciu Tecuci Iaşi Roman Botoşani 1

După T.Bulău – inspector general sanitar

19

219%ooo 178%ooo 133%ooo 127%ooo 113%ooo

Neamţ Vaslui Bacău Tutova

105%ooo 80%ooo 83%ooo 87%ooo

Se poate deduce că tuberculoza avea maximum de gravitate în judeţele Fălciu şi Tecuci, era destul de întinsă în judeţele Iaşi, Roman, Botoşani şi Neamţ şi mai limitată în judeţele Tutova, Vaslui şi Bacău.

MORTALITATEA PRIN TUBERCULOZĂ ÎN JUDEŢELE DIN MOLDOVA ÎN ANUL 19462

JUDEŢ Bacău Baia Botoşani Covurlui Dorohoi Fălciu Iaşi Neamţ Putna Roman Tecuci Tutova Vaslui

RURAL (%ooo) 166 201 204 159 191 158 245 158 178 189 215 170 172

REŞEDINŢA DE JUDEŢ Bacău Fălticeni Botoşani Galaţi Dorohoi Huşi Iaşi Piatra Neamţ Focşani Roman Tecuci Bîrlad Vaslui

URBAN (%ooo) 131 267 210 209 253 330 214 183 137 164 158 137 194

După preluarea conducerii Clinicii de Ftiziologie din Iaşi (1948) de către Prof.Dr.N.Bumbăcescu, Spitalul Clinic de Tuberculoză ajunge să aibă 200 paturi având 3 structuri în componenţă: o Spitalul din strada Dr.I.Cihac; o Spitalul Cantacuzino-Paşcanu; o Spitalul Ghelerter. În afară de staţionarul cu paturi şi serviciile anexe menţionate, Spitalul Clinic de Tuberculoză din Iaşi a organizat câte un serviciu de 2

După E.R.I.Neumann-Grigg, 1948

20

consultaţii pentru tuberculoza la adulţi, copii şi tuberculoza postarticulară, în care s-au acordat aproximativ 360.000 de consultaţii, precum şi un centru de radiofotografie, care a executat 1.000.000 de examinări toracopulmonare (până în anul 1960, inclusiv).

Schema de organizare a Spitalului Clinic de Tuberculoză, Iaşi

Într-un

articol

publicat

în

revista

„Ftiziologia”

(Nr.4/1964),

Prof.Dr.N.Bumbăcescu arăta că “datorită înaltului nivel tehnic la care se lucra, unele unităţi antituberculoase din regiunile moldovene, ca Spitalul de Tuberculoză din Bacău şi sanatoriile Bisericani şi Solca au fost investite cu dreptul de a pregăti specialişti în cadrul secundariatului”. o 1949 

se înfiinţează sanatoriile de la Solca, Guranda3, Vârful Câmpului, Putna. O activitate caracterizată prin ridicat profesionalism şi ţinută de excepţie au desfăşurat la acea vreme doctorii: A.Arbore, Baroni, C.Dumitrescu şi Mihalache.

3

Sanatoriul Guranda (înfiinţat în 1949, iniţial a avut 40 de paturi şi un dispensar policlinic. Era dotat cu un aparat radiologic şi se practicau intervenţii chirurgicale (Jacobaeus)

21

o 1955 

organizarea

activităţii

antituberculoase

în

România

avea

următoarea configuraţie:

o 1974 

terminarea

construcţiei

noii

Clinici

de

Pneumoftiziologie

(coordonarea activităţii fiind preluată de Prof.Dr.C.Ionescu).

22

V. DIFERITE INIŢIATIVE ÎN PLAN REGIONAL, PENTRU COMBATEREA TB o August 1949 

pe lângă Sanatoriul Bârnova ia fiinţă un punct antituberculos care a fost instalat chiar în clădirea sanatoriului, ale cărei săli de radiologie, pneumotorax,

laborator,

pansamente 00

doritorilor, zilnic, între orele 10 -14 

00

etc.,

stau

la

dispoziţie

când erau fixate consultaţiile;

în raza de activitate a punctului sunt cuprinşi 2.796 locuitori (aparţinând la 3 circumscripţii);



în decursul unui prim an de existenţă, s-au prezentat la consultaţii 3.150 locuitori, fiind găsiţi cu tuberculoză 160 de cazuri - 125 adulţi şi 35 copii (se efectuau examene clinice, deplasări în focare etc.); de menţionat activitatea depusă la acea vreme de Dr.M.Gaşpar, Dr.Alex şi Dr.R.Căpăţână ş.a.

Palatul familiilor Cantacuzino şi Ghica din Comuna Deleni

(judeţul Iaşi) este unul dintre cele mai vechi şi mai frumoase edificii.

Ansamblul Curţii Boiereşti din Deleni era situat într-un vast parc împrejmuit cu ziduri puternice în mijlocul căruia se aflau palatul şi biserica, ridicate în secolul al XVII. Între familia Cantacuzino-Deleanu şi cea a domnitorului Grigorie Ghika (inclusiv descendenţii) vor fi, pe parcurs, alianţe şi înrudiri solide.

Restaurarea palatului de la Deleni este realizată între anii 1888-1889 de către Grigore Ghika Deleni. La începutul secolului XX, clădirea a fost reamenajată de Nicolae Ghika-Budeşti, cu meşteri italieni, întrucât arhitectul obişnuia să lucreze cu meşteri italieni. Având de suferit vicisitudinile celor două războaie mondiale, în cele din urmă, palatul din Deleni a ajuns să fie locul în care s-au încartiruit - pentru doi ani - trupe sovietice care, după plecare, au lăsat în urmă o clădire goală, fără piesele de mobilier ale familiei Ghika, iar celelalte construcţii anexe fiind, practic, demolate. După ce a găzduit un timp Căminul Cultural din Deleni (din 1949), palatul Ghika a devenit sediul unui Preventoriu TBC, destinaţie pe 23

care azi şi-a pierdut-o, căpătând-o pe cea de instituţie de asistenţă socială a copiilor. În prima perioadă, cât a funcţionat ca Preventoriu TBC (anii ’60 şi parţial ’70), la Deleni s-a făcut o asistenţă ftiziopediatrică de calitate; printre

protagonişti:

Dr.Dora

Galicescu-Tănase

(director)

şi

Dr.Raul

Hreniuc (acesta din urmă, dând mai apoi concurs şi plecând la Iaşi).

Conac,”cartier militar”, sanatoriu TB, preventoriu, aşezământ de asistenţă socială şi ... ce i-o mai rezerva viitorul

În plus, preocupările acestora s-au extins şi asupra ergoterapiei şcolare, studiul acestora: „Implicaţii medicale ale ergoterapiei şcolare la copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară” (publicat într-unul din numerele revistei

Ftiziologia a

anilor

’60)

rămânând

un

reper

important

al

domeniului. Performanţele profesionale ale colectivului medical din Deleni au fost onorate de prezenţa unor remarcabile personalităţi ştiinţifice, deplasate la Deleni cu diferite prilejuri.

24

În poza de grup, alături de Prof.Dr.C.Anastasatu sunt Acad.V.Răşcanu, Prof.Dr.Ghe.Chipail, Prof.Ghe.Timoşca, Dr.Dora Galicescu Tănase, Prof.Dr.Ion Iancu şi Prof.Dr.Ghe.Năstase

o In anul 1955 are loc la Iaşi Consfătuirea de Ftiziopediatrie, problema tuberculozei copilului constituind - pentru prima dată - obiectul unei discuţii comune a specialiştilor pediatri şi a ftiziopediatrilor din ţară.

Conferinţa a demonstrat, pe baza experienţei câştigate, însemnătatea pe care o are în prevenirea ftiziei cunoaşterea şi tratamentul atent şi precoce al primoinfecţiilor şi pleureziilor la copil. o 1960 

cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, s-au iniţiat studii operaţionale, în principal organizarea unor acţiuni complexe de depistare,

urmate

de

măsuri

antituberculoase

în

vederea

generalizării lor ulterioare; între acestea, s-a numărat şi Raionul Paşcani (teritoriu pilot), coordonarea activităţii revenind Clinicii Ftiziologice din Iaşi. 

Obiective: bacteriologic,

depistare vaccinare

biologică, BCG

şi

depistare

RF,

chimioprofilaxie,

diagnostic

chimioterapie,

chirurgie, aspecte sociale - legislaţie, tuberculoza extrapulmonară, cercetări organizatorice şi de economicitate. o În anul 1963, o serie de medici ftiziologi, dintre care unii consacraţi iar alţii în curs de afirmare (Dr.R.Străuţiu, Dr.O.Clocotici, Dr.L.Veiza ş.a) realizează un studiu asupra tuberculozei cavitare cronice în cadrul 25

Spitalului Clinic de tuberculoză Iaşi (publicat, de altfel, în Ftiziologia Nr.2/1963). 

interesante ne apar şi astăzi concluziile respectivului studiu, dintre accestea permiţându-mi să redau integral una: „Cronicizarea este un proces complex, care antrenează atât responsabilitatea medicului, cât şi a bolnavului. Factorii mai frecvent întâlniţi sunt: depistarea tardivă, forma avansată a bolii, tratamentul iniţial incorect, care favorizează apariţia recidivelor, puseurilor şi complicaţiilor, precum şi unele cauze legate de mediul social particular al bolnavului”.



paleta largă a apreocupărilor Clinicii de Ftiziologie din Iaşi rezultă şi din

observaţiile

privind

tratamentul

pleureziei

purulente

tuberculoase, cercetare efectuată pe 223 cazuri internate de la 1 iulie 1949 până la 1 Iunie 1963. 

evident că, pe parcursul anilor respectivi s-a edificat faptul că depistarea precoce a tuberculozei şi utilizarea progresivă în practică a tuberculostaticelor (care au restrâns indicaţiile colapsoterapiei gazoase), au redus semnificativ pleureziile purulente tuberculoase, întâlnite tot mai rar spre sfârşitul intervalului. Tabelul următor redă cele de mai sus, subliniind că 69% din bolnavii luaţi în studiu aveau empieme în momentul internării în clinică.

Anii

Bolnavi Din diverse unităţi Din clinică

1949-1963 Cazuri %

1949-1953 Cazuri %

1954-1958 Cazuri %

1959-1963 Cazuri %

176

69

110

62,5

34

19,3

32

18,2

47

31

38

81

6

12,7

3

6,3

Sursă: Ftiziologia Nr.5/1963 o În

anul

1967

(27-28

iunie)

are

loc

la

Iaşi,

„Consfătuirea

Interregională” cu tema: “Stadiul actual al diagnosticului de laborator în tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară” cu care ocazie, se subliniază că “printre metodele folosite în investigaţia bacteriologică, examenul 26

microscopic, deşi limitat ca sensiblilitate, trebuie utilizat în toate unităţile antituberculoase, deoarece reprezintă singura metodă rapidă prin care se poate confirma un număr mare dintre bolnavii eliminatori de bacili”. o In anul 1971, Dr.E.Brener (Sanatoriul TBC Bârnova) publică în Ftiziologia un interesant articol intitulat: „Cu privire la noţiunea de tuberculoză cronică”.

REPERE EPIDEMIOMETRICE ALE ENDEMIEI TB (în a II-a jumătate a secolului XX) Incidenţa cazurilor noi de îmbolnăvire TB (%000) Judeţe

1967

2002

2007

2008

2009

Bacău Botoşani Galati Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Vrancea România

121,4 166,6 167,5 150,0 167,3 148,3 137,9 141,7 148,5

119,7 110,5 180,2 118,0 109,2 110,6 151,7 104,6 121,9

99,7 104,8 126,8 109,1 90,4 73,8 105,8 77,9 90,8

96,5 97,7 107,1 106,8 95,2 75,7 110,3 81,5 88,9

100,5 97,0 108,6 100,2 111,6 61,8 102,9 75,8 83,2

Incidenţa recidivelor 2007-2009 (%ooo) JUDEŢ Bacău Botoşani Galaţi Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Vrancea ROMANIA

27

2007 20,8 23,1 36,9 19,1 23,3 12,9 16,5 18,8 18,6

2008 20,5 23,3 27,6 21,2 21,4 11,9 16,6 21,2 18,4

2009 19,0 24,8 23,6 20,8 25,8 10,8 15,3 14,3 16,7

Cazuri de îmbolnăvire înregistrate la copii (%ooo)

JUDEŢ Bacău Botoşani Galaţi Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Vrancea ROMANIA

1967 %ooo 54,0 79,9 102,2 102,0 71,2 88,0 80,6 55,3 80,3

2002 %ooo 36,4 32,9 131,4 51,5 35,3 34,3 84,6 22,2 48,2

2007 %ooo 10,5 8,3 73,9 26,3 21,6 30,8 73,0 37,3 28,6

2008 %ooo 12,2 7,2 41,2 42,4 8,8 38,1 65,5 12,9 28,5

2009 %ooo 26,4 28,1 44,1 45,8 12,3 16,2 43,8 8,1 29,7

Mortalitatea prin tuberculoză în judeţele din Moldova* Anul

196 8

197 0

197 5

198 0

198 5

199 0

199 5

C.abs . %oo o C.abs . %oo o C.abs . %oo o C.abs . %oo o C.abs . %oo o C.abs . %oo o C.abs . %oo o

Bacă u 119

Botoşa ni 117

Gala ţi 99

Iaş i 119

Neam ţ 78

Suceav a 132

Vasl ui 114

Vrance a 89

19,0

25,2

20,0

15,9

22,1

25,5

24,6

94

102

67

18, 4 101

62

137

78

69

14,5

21,5

12,8

12,2

22,2

17,0

18,6

27

42

29

14, 9 32

35

50

24

30

3,9

8,5

5,1

4,4

6,4

7,7

5,0

7,7

22

25

19

29

30

25

14

12

3,2

5,4

3,1

3,8

5,4

3,8

3,1

3,2

18

28

25

49

32

34

16

29

2,5

6,0

4,0

6,3

5,7

5,0

3,5

7,5

48

40

27

67

37

38

26

32

6,5

8,0

4,2

8,2

6,3

5,4

5,6

8,1

61

81

81

118

47

83

36

67

8,2

17,5

12,6

14, 4

12,6

11,8

7,8

17,0

* După C.Didilescu şi C.Marica – Tuberculoza în România, Breviar epidemiologic, 1998

28

Mortalitatea prin tuberculoză în judeţele din Moldova 2007-2009 (%ooo) JUDEŢ Bacău Botoşani Galaţi Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Vrancea ROMANIA

2007 12,1 11,2 10,9 8,2 10,4 6,4 8,1 7,9 7,7

2008 11,8 13,1 11,1 6,0 12,1 6,5 6,2 8,2 8,1

Tuberculoza extrarespiratorie (cazuri noi şi readmise), %ooo locuitori)

2009 8,8 8,5 9,4 6,7 11,6 5,5 6,2 8,2 6,9

1982-1984 (la

Un studiu efectuat de un colectiv al Institutului de Ftiziologie Bucureşti (Fonea M., Mihăilescu P., Plopeanu D., Sasu A-M., Luchaup A.) şi al Centrului de Cercetări Biologice Iaşi (Lehrer A.) a căutat să releve distribuţia geografică a tuberculozei extrarespiratorii în România, în perioada 1982-1984:

Judeţul

La (medie) %ooo locuitori Bacău 10,7 Botoşani 6,4 Galaţi 5,7 Iaşi 8,2 Neamţ 9,4 Suceava 7,6 Vaslui 7,8 Vrancea 8,4

29

VI. PERSONALITĂŢI MEMORABILE. SOCIETATEA DE MEDICI ŞI NATURALIŞTI o Dr.C.Vîrnav (1806-1877) – vădeşte o concepţie înaintată, făcând o legătură între sănătate şi condiţiile de trai. Născut în urmă cu mai bine de două secole, la 21 august 1806, în comuna Hilişeu, judeţul Botoşani, într-o familie de mici moşieri, Constantin Vîrnav şi-a făcut studiile în străinătate, obţinând diploma de doctor în 1836 la Buda (Ungaria), fiind primul moldovean doctor în medicină.

Imediat şi-a început activitatea medicală în Iaşi, iar între anii 1849– 1855 funcţionează ca protomedic al Moldovei. Lui i se datoresc o serie de proiecte şi unele măsuri de îmbunătăţire sanitară în perioada începuturilor progresului în Moldova. A militat pentru Unirea Moldovei cu Muntenia, a figurat de mai multe ori ca deputat în Parlamentul României, a sprijinit organizarea şi dezvoltarea Spitalului "Sf.Spiridon" şi a Maternităţii din Iaşi.

Tot lui i-a revenit menirea de a fi primul profesor de medicină populară la Seminarul Teologic de la Socola (1842-1845). A fost unul dintre cei mai activi membri ai "Societăţii de Medici şi Naturalişti" din Iaşi, al cărei secretar şi vicepreşedinte a fost timp de şase ani. În 1844, Constantin Vîrnav a fondat "Povăţuitorul sănătăţii şi al economiei", foaie periodică pentru poporul românesc, care este cea dintîi revistă de popularizare

a

igienei,

medicinei

veterinare

şi

agronomiei,

pentru

ţărănime. Această publicaţie este continuată cu "Foaia societăţii de medici şi naturalişti din Principatul Moldovei" (1851) şi prin faimosul "Buletin al Societăţii" (1866), una dintre cele mai vechi, documentate şi apreciate reviste medico-chirurgicale din România. În timpul epidemiei de holeră care a bântuit Moldova în 1848, Constantin Vîrnav a desfăşurat o dublă activitate, şi anume de medic practician şi de educator sanitar. Importante în această direcţie sunt lucrările sale: Despre holera epidemiască (1848) şi Despre holera asiatică (1872). Stins din viaţă la 21 august 1877, Constantin Vîrnav s-a 30

înscris ca un premergător de seamă nu numai în domeniul medicinei, dar şi

în

acela

al

culturii

româneşti.

(Sursă:

http://www.evenimentul.ro/articol/constantin-virnav-protomedic-al-moldovei.html.

200

de ani de la naştere)

o Dr.Ioan Cantacuzino (1863-1934) – Dr.Ioan Cantacuzino (18631934) – vaste studii universitare în Franţa, de la litere şi drept, până la cele medicale, desăvârşite la Institutul Pasteur din Paris.Conform celor evocate în timp de profesorul I.Mesrobeanu, în toamna lui 1894, dr.

Ioan Cantacuzino „ a fost numit profesor suplinitor de morfologie animală la Facultatea de ştiinţe din lasi, unde a desfăşurat o prodigioasă activitate didactică împărtăşind tinerelor generaţii de studenţi din capitala Moldovei multe dintre comorile intelectuale pe care le strînsese în timpul perioadei de pregătire din Franta. A făcut lecţii strălucite, în care a expus, cu talentul didactic exceptional, solide noţiuni de biologie generală şi a explicat teoriile transformiste care câştigau teren în domeniu. A avut ca asistent, primul lui asistent, pe D. Călugăreanu, viitor profesor de fiziologie animală la Cluj si apoi la Bucureşti. Cît timp a stat în Iaşi, asa cum a relatat profesorul PopoviciBîznoşanu, fost student al Facultăţii de ştiinte a celei de-a doua universităţi a ţãrii, profesorul Cantacuzino, a fost înconjurat datorită caracterului, culturii si activitătţii sale, de stima si admiraţia nu numai a elevilor săi, dar şi a marelui public, care-i asculta conferinţele de popularizare a ştiinţei cu deosebită fervoare. Pe studenţii săi naturalisti i-a condus adesea în excursii, în pădurile şi băţile din jurul Iaşului, pentru a le insufla şi lor interesul si dragostea adâncă de natură, pentrucă profesorul era şi un pasionat botanist, demonstrându-le bogăţia faunei si florei, învăţându-i sistematica si erborizarea. A reusit să-şi amenajeze un laborator mic unde, cu mijloace tehnice modeste a intreprins cercetări de hematologie. A ţinut cursuri de popularizare a ştiintei, chiar si un curs liber de geologie. Această activitate didactică intensă işi are explicatia în dorinţa vie de care a fost stăpânit 31

totdeauna, de a împartăşi altora cunoştintele si ideile sale generoase.

Cu discursul său de o vie si strălucitoare elocvenţă reuşea sã capteze întreaga atenţie a auditoriului si să-i farmece pentru totdeauna. Cu toata activitatea intensă pe care o desfăşura, a găsit timp, împins de generozitatea inimii sale, sã dea consultaţii si îngrijiri medicale gratuite studenţilor si functionarilor nevoiaşi, tuturor celor în suferinţă.” În 1896, se reîntoarce în laboratorul lui I.I.Mecinikov de la Institutul Pasteur, alăturându-se cercetătorilor acestuia asupra fagocitozei.

Ioan Cantacuzino, savant român, medic si bacteriolog, prin calităţile sale de cercetător, organizator şi animator, a realizat în ţară o operă foarte importantă în domeniul bacteriologiei, imunologiei, epidemiologiei şi igienei sociale, contribuind, în acelaşi timp, la afirmarea ştiinţei româneşti pe plan internaţional.

Aplecat asupra studiului filosofiei, fiziologiei şi ştiinţelor naturale, mai târziu se va dedica studiului medicinii. Face parte din cea de-a treia generaţie de biologi materialişti, alături de E.Racoviţă, D.Voinov şi P.Bujor, patrioţi convinşi, animaţi de marile idealuri de dreptate socială ale epocii.

32

A fost Profesor la Facultatea de Medicină din Bucuresti, membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului care-i poartă numele şi fondator

al

Şcolii

române

moderne

de

microbiologie

şi

medicină

experimentală.

Fiind comunicativ şi simpatic, Profesorul I.Cantacuzino umplea amfiteatrul de la Institut de o ambianţă plăcută şi prietenească. "Egoismul nu poate fi creator; unde lipseşte dragostea, de acolo, fuge tineretul" sunt cuvintele Profesorului, adresate tineretului pe care l-a iubit, l-a înteles şi l-a ajutat. Nemuritoare rămân prelegerile sale despre cancerul plantelor, felul de a înţelege forţele cosmice în declanşarea epidemiilor, interpretarea fluxului şi refluxului în legatură cu atracţia Lunii.

Profesorul Cantacuzino este întemeitorul medicinii experimentale la noi în ţară. Susţinând colaborarea Clinicii cu Laboratorul, a înfiinţat, în afara de Institutul de Medicina Experimentală, un serviciu spitalicesc. În laboratorul său de medicină experimentală s-au format şi mulţi clinicieni care în urmă au dezvoltat ideile sale la catedrele de clinică, printre alţii, enumerându-se şi D.Danielopolu, creator în Bucureşti al unei mari şi complexe şcoli de fiziologie normală şi patologică precum şi de clinică medicală A întemeiat "Revista ştiinţelor medicale" (1905). Împreuna cu Prof.Ioan Athanasiu înfiinţează o revistă ştiinţifică, publicată în limba franceză, "Archives de Biologie", fiind a doua mare revistă medicală românească în mişcarea ştiinţifică internaţională. În 1906, fondează, alaturi de C.Stere şi G.Ibrăileanu revista "Viaţa românească".

Cantacuzino continuă cercetările fostului său profesor, I.Mecinikov, în problema fagocitozei, a imunităţii la nevertebrate şi, în general, a mecanismului de apărare a organismului împotriva agenţilor patogeni. A creat noţiunea de imunitate prin contact. În campania din 1913 a iniţiat măsurile de combatere a epidemiei de holeră, iar în primul război mondial,

33

în calitate de conducător al serviciilor sanitare militare şi civile, a luat măsurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic.

Ca

director

general

al

Serviciului

Sanitar

(1908-1910)

luptă

împotriva tuberculozei, organizează servicii sanitare model în opt judeţe şi laboratoare de bacteriologie în principalele oraşe ale ţării. Sintetizează ideile moderne de medicină curativă şi preventivă pe care le raportează la nevoile şi posibilităţile ţării din acea perioadă, în Legea Sanitară din 1910 (legea "Cantacuzino").

A iniţiat înfiinţarea primelor sanatorii în România, ocupându-se efectiv de aspectele sociale ale tuberculozei; este vorba de deschiderea, în anul 1907, a sanatoriilor de la Bisericani, Bârnova, Nifon şi Pereşti, dintre care primele două au fost ulterior, trecute sub coordonarea nemijlocită a “Societăţii pentru profilaxia tuberculozei”.

Din Notele de Istorie a Medicinii publicate de Ion Mesrobeanu şi Benone Duţescu în Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi (Anul LXXVI, 1972, 4 Octombrie-Decembrie) reiese intensa preocupare a lui Ion Cantacuzino, în legătură cu lupta contra bolilor infecţioase în Moldova (1917-1918), constatare rezultată din însemnările zilnice ale acestuia. Astfel la 15.01.1918, la Adjud, în urma unei inspecţii, savantul consemna în însemnările sale ...”punctul negru este tuberculoza. Odată întors la Iaşi, mă voi ocupa de înfiinţarea unuia sau mai multor centre de observaţie pentru suspecţii de tuberculoză şi unde să se efectueze triajul tuberculoşilor confirmaţi pentru a fi izolaţi. Va trebui să se creeze echipe pentru depistare, care să meargă din regiment în regiment, să noteze cazurile îndoelnice. Dar oare comandamentul militar va înţelege el, - şi va accepta el?”.

Din îndreptat

punct

de

cercetările

evidenţieze

rolul

vedere spre

corpilor

propriu-zis,

patogenia bacilari

ştiintific,

bolii

I.Cantacuzino

tuberculoase,

tuberculoşi,

căutând

delipidizaţi,

şi-a să

injectaţi

animalelor de experienţă. Astfel, animalul inoculat cu doze variabile de bacili omorâţi şi degresaţi prezintă următoarele fenomene: hipotermie, 34

splenomegalie, eozinofilie cu necroza granulocitelor venite în contact cu bacilii, resorbţia bacililor în interiorul celulelor gigante, alteraţiile fibrelor miocardice şi ale epiteliului renal. Dupa 3 luni de la injecţie se constată digestia aproape completă a bacililor degresaţi în organismul injectat.

Profesorul a cercetat, de asemenea, şi evoluţia infecţiei la un animal inoculat cu bacili nevirulenţi, ca bacilul paratuberculos, zis al lui Timothée. În cazul acesta, apar formaţiuni speciale, plasmodii, pe suprafaţa organelor care digeră bacilul. Aceste formaţiuni nu apar în tuberculoza cu bacili virulenţi. Studiul evoluţiei experimentale cu bacili paratuberculoşi completează aceste interesante cercetări, a căror importanţă apare cu atât mai remarcabilă, cu cât cercetările moderne subliniază capacitatea imunogenă pe care o posedă bacilii degresaţi.

Posibilitatea

stabilirii

unei

imunităţi

solide

faţă

de

infecţia

tuberculoasă prin vaccinarea cu bacilul lui Calmette-Guérin l-a interesat – se poate zice ca l-a pasionat – pe Profesorul I.Cantacuzino în cel mai înalt grad. Cu un entuziasm tineresc a devenit adeptul vaccinarii prin B.C.G..

Prieten vechi cu Calmette, a primit tulpina vaccinală chiar de la el, a adus-o în ţară şi a dispus prepararea vaccinului, creând şi un laborator special în Institut în acest scop, impunând aplicarea vaccinării în ţară la noi, mai întâi pe scară experimentală, apoi pe loturi din ce în ce mai mari de copii. În 1928, apare primul studiu experimental clinic şi epidemiologic, cuprinzând rezultatele obţinute la aproape 3.000 de copii vaccinaţi şi revaccinaţi pe cale orală. Rezultatele arătau succesul acestei vaccinari (mortalitatea nedepăşind 0,8% în lotul celor vaccinaţi).

(Sursă: VIATA SI OPERA PROFESORULUI ION CANTACUZINO, Extrase din lucrarea “OPERE ALESE” sub redactia Prof.Dr.Ion Mesrobeanu, Editura Academiei RPR, 1965, editată cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii Profesorului Ion Cantacuzino)

35

Clădirea Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi

Fosta casă a vornicului Costachi Sturza, de pe uliţa Hagioaiei (1840), azi Bulevardul Independenţei nr.16, clădire în care Muzeul de Istorie Naturală îşi desfăşoară împreună cu Societatea Medicilor şi Naturaliştilor activitatea, şi astazi. Este unul din puţinele monumente arhitectonice ale Iaşului, cu o structură a parterului de bolţi pe arce

Scurt

istoric

al

Societăţii

de

Medici

şi

Naturalişti

şi

al

Revistei Medico-Chirurgicale din Iaşi Primul număr al Revistei Medico-Chirurgicale a apărut în luna ianuarie 1887, în anul 2008 revista împlinind 118 ani de apariţie efectivă.

Această revistă reprezintă cea mai veche publicaţie ştiinţifică biomedicală din Romania. Apariţia şi evoluţia Revistei Medico-Chirurgicale au fost determinate de întemeierea, la Iaşi, în anul 1833, a Societăţii de Medici şi Naturalişti, prima societate ştiinţifică din Principatele Române, iar ulterior, prin dezvoltarea învăţământului superior, în cadrul Facultăţii de Medicină din Iaşi.

36

Mai intâi, la 11 ianuarie 1830, s-a constituit la Iaşi "Cercul Ieşan de cetire

medicinală",

asociaţie

cu

scop

cultural

şi

ştiinţific,

purtând

denumirea de "Iassyer medicinsche Lesevereine", deoarece majoritatea membrilor fondatori, medici, farmacişti, chimişti, botanişti, agronomi aveau studii efectuate în Germania, unii fiind de naţionalitate germană.

Iniţial cei 21 de membri aderenţi s-au abonat pe cheltuiala proprie la 11 publicaţii periodice germane şi la una franceză.

Două dintre persoanele înscrise în Cerc, se remarcau prin cultura lor superioară: Dr.Mihai Zota, Protomedicul capitalei Iaşi, român bucovinean şi Dr.Iacob de Czihak (Cihac), bavarez, Medicul - Şef al Miliţiei moldovene, venit în Iaşi la 1825. Aceştia au fost primii care au avut iniţiativa fondării unei societăţi ştiinţifice, denumită mai întâi „Societatea Doftoricească Moldo-Romanika”.

Primul statut al Societăţii a fost redactat în franceză, "Scopul cel de căpetenie al Societăţii" fiind "de a îmbunătăţi sistema doftoriceasca în prinţipuri", "de a urma mersul şi înaintarea ştiinţelor medicale", "prin publicaţie în ţară straină de broşuri cari vor fi făcute asupra doftoriilor şi a istoriei naturali a două prinţipaturi", "prin relaţie cu soţietăţile ştiutoare din 37

străinatate". Formulate în limbajul epocii, aceste scopuri îşi păstrează şi azi valabilitatea pentru orice societate stiintifică.

La 18 martie 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti a susţinut începutul de integrare a Moldovei în cultura şi în medicina europeană. De 38

menţionat că, de-a lungul anilor, majoritatea celor peste 150 de preşedinţi ai Societăţii au fost personalităţi de prim-rang, care au rămas în istoria ştiinţelor sau a medicinii în România.

Iată doar câteva exemple, în paranteze fiind menţionaţi anii în care personalităţile menţionate au îndeplinit funcţia de preşedinte: • Dr.Anastasie Fătu (1872-1885) 

Prof.Dr.Gabriel Socor (1897-1898, 1905-1906)



Prof.Dr.Emanoil Riegler (1904-1905)



Prof.Dr.Ernest Juvara (1910-1913)



Prof.Dr.Ioan Tănăsescu (1914 - 1915)



Prof.Dr.Nicolae Hortolomei (1923)



Prof.Dr.Vasile Răşcanu (1924, 1956-1973)



Prof.Dr.Mihai Ciucă (1925)



Prof.Dr.Alexandru Slatineanu (1926, 1929-1930, 1933)



Prof.Dr.Elena Puşcariu (1927)



Prof.Dr.Grigore T. Popa (1932)



Prof.Dr.Vladimir Butureanu (1943-1945)



Prof.Dr.Iuliu Niţulescu (1948-1949)



Prof.Dr.Ion Enescu (1949-1956).

Pentru început, activitatea publicistică a Societăţii s-a limitat la studii asupra apelor minerale din Moldova şi la normele de practici medicale.

La 1 ianuarie 1844 apare, sub redactia lui Constantin Vârnav, prima publicaţie periodică având un conţinut sanitar şi economic: "Povăţuitorul Sănătăţii şi a Economiei, foaie periodică pentru poporul românesc", ce va fi urmată în 1850 de "Foaia Societăţii de Medici şi Naturalişti din Prinţipatul Moldovei" tot sub conducerea lui C.Vârnav şi având aceeaşi orientare: de răspândire a cunoştinţelor de medicină populară, igienă, agricultură, medicină veterinară şi economie casnică. În luna ianuarie a anului 1887 apare, după cum am menţionat la începutul acestei evocări, revista Societăţii de Medici şi Naturalişti, 39

denumită iniţial "Buletinul Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi", pentru ca din anul 1924 să se adopte titlul păstrat până în prezent: "Revista Medico-Chirurgicală".

Coperta şi prima pagină a Revistei Societăţii al carei prim număr a apărut în ianuarie 1887

Datorită climatului public favorabil realizării învăţământului superior medical ieşean iniţiat de Societatea de Medici şi Naturalişti, ca şi a perseverenţei şi devoţiunii a unor personalităţi, membrii ai Societăţii, la 1 decembrie 1879 este înfiinţată, prin decizia Ministerului Instrucţiunii Publice, Facultatea de Medicină din Iaşi.

Treptat, în ciuda unor obstacole, cu originea în Bucureşti, Facultatea de Medicină din Iaşi se consolidează definitiv şi se impune în mod viguros în lumea ştiinţifică din tară.

Din anul 1879, destinele celor două instituţii devin şi în mod oficial comune, facultatea devenind o bază a cercetării ştiinţifice medicale, iar 40

societatea o structură complexă de comunicare şi difuzare a problemelor sanitare. Marea majoritate a redactorilor revistei au provenit şi provin din corpul didactic al Facultăţii de Medicină, dar şi al celorlalte trei facultăţi care după anul 1990, fac parte din Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa".

Comitetul de redacţie al Revistei Medico-Chirurgicale în anul 1980.

Al patrulea din stanga este Prof.Dr.GrigoreTeodorovici

De la întemeiere, "Revista Medico-Chirurgicală" a polarizat cei mai valoroşi colaboratori din centrul medical universitar ieşean, din toate centrele medicale ale Moldovei, ca şi din alte centre universitare medicale din ţară, precum şi colaboratori de peste hotare. Prestigiul revistei a crescut considerabil în perioada interbelică, încât în anul 1932 Secţia de Igienă a Ligii Naţiunilor considera "Revista Medico-Chirurgicală" din Iaşi ca una din "marile publicaţii medicale".

Cu ocazia aniversării împlinirii a 100 de ani de la apariţia "Revistei Medico-Chirurgicale" a fost posibil un bilanţ al activităţii publicistice în diferite domenii ale medicinii, prezentate de profesorii responsabili ai disciplinelor fundamentale şi clinice. Materialele au fost publicate sub titlul "Evocări editoriale" sub conducerea redactorului şef al revistei, Prof.Dr.Gr. 41

Teodorovici" ca supliment al "Revista Medico-Chirurgicale". De menţionat că Prof.Dr.Gr.Teodorovici a dedicat mai multe decenii din viaţa sa editării revistei. Datorită prestigioasei şi competentei sale activităţi şi a unor colaboratori de calitate "Revista Medico-Chirurgicală" a atins cea mai înaltă cotă, atât în circuitul ştiinţific de profil românesc cât şi internaţional, fiind solicitată şi recenzată în numeroase ţări ale lumii.

După anul 1990, când multe reviste medicale şi-au amânat sau şi-au încetat apariţia, "Revista Medico-Chirurgicală" a apărut cu regularitate.

Mihai Ciucă s-a născut în anul 1883, oraşul Săveni, judeţul Botoşani şi a decedat în anul 1969.

Prof.Dr.Mihai Ciucă

A fost un valoros om de ştiinţă român, cercetător şi profesor în domeniul bacteriologiei, al bolilor infecţioase şi al vaccinurilor.

Fiu al unor institutori din Săveni (judeţul Botoşani), Mihai Ciucă a urmat liceul la Botoşani şi Iaşi, apoi Facultatea de Medicină la Bucureşti, absolvită în 1907. Specializarea în domeniul bacteriologiei, igienei şi bolilor infecţioase a făcut-o în cadrul institutelor conduse de Victor Babeş şi Ioan Cantacuzino din Bucureşti.

42

Din

1905,

lucrează

benevol

în

Laboratorul

de

Medicină

Experimentală. Perioada 1907–1912 o petrece lucrând ca preparator în acelaşi laborator şi ca medic în Spitalul Militar. Începe să facă diverse experimente singur, sau în colaborare cu diverşi cercetători în imunologie sau

clinica

bolilor

infecţioase,

cu

referire,

în

special,

la

infecţiile

streptococice şi tetanice. Mihai Ciucă este numit şef de secţie în Institutul Dr.I.Cantacuzino, în anul 1921, după ce se întoarce de la studii din Franţa „Institutul Pasteur Paris” şi Bruxelles „Institutul Pasteur Bruxelles”.

Profesorul Ion Cantacuzino îl recomanda în 1922 pentru a fi profesor de igienă la Facultatea de Medicină din Iaşi, unde va sta timp de 12 ani, fiind titularul Catedrei de Igienă şi Şef al Spitalului de Boli Contagioase „Izolarea”. În concepţia sa, activitatea teoretică a catedrei trebuia să fie indisolubil legată de cea practică, de spital şi de circumscripţia sanitară. De altfel, staţionarul pentru terapia şi profilaxia tuberculozei, organizat de profesorul Mihai Ciucă, va deveni în timp, Clinica de Ftiziologie. În anul 1929 publică în reviste prestigioase (Ann.Inst. Pasteur şi respectiv Arch.Roum.Pathol.) două studii asupra vaccinării BCG în România (unul în calitate de prim autor iar cel de-al doilea având ca prim autor pe Ion Cantacuzino). Împreună cu Marius Nasta, prezintă la al 4-lea Congres naţional de tuberculoză desfăşurat la Cernăuţi în anul 1939, un Raport asupra tuberculozei în România, cu referire

îndeosebi la situaţia din în

mediul rural.

Mihai Ciucă participă, împreună cu profesorul Ion Catacuzino, la luarea şi aplicarea măsurilor de combatere a holerei. În perioada 19341962 a fost Profesor de bacteriologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti

şi

numit

subdirector

al

Institutului

"Dr.I.Cantacuzino",

desfăşurând în paralel, o intensă activitate la Institutul de Seruri şi Vaccinuri.

43

Din 1938, este membru al Academiei Române, al multor academii şi societăţi ştiinţifice străine, secretar general al Comisiei Internaţionale de Malarie de pe lângă Liga Naţiunilor (1928-1938).

Perioada 1952–1963, o petrece la cârma catedrei de specializare si perfecţionare

a

medicilor

microbiologi

(a

alcătuit

primele

planuri,

programe, metodologii şi cursuri). Aportul ştiinţific al lui Mihai Ciucă acoperă o arie foarte vastă. Astfel, pornind de la studiile sale asupra malariei, a fost un pionier al tratamentului prin infectarea malarică al paraliziei generale progresive. Printre „duşmanii” săi s-au numărat tifosul exantematic, difteria, scarlatina, tuberculoza, diferite boli tropicale la a căror cunoaştere şi combatere a participat hotărâtor.

Numele Profesorului Mihai Ciucă este legat de primele vaccinări cu vaccin antiholeric, de eradicarea malariei, de biologia bacteriofagului (a descoperit fenomenul de lizogenie), de tratamentul prin impaludare al sifilisului nervos, de organizarea primului centru de malarioterapie şi a Centrului Naţional de Referinţe pentru Bacteriofag la Bucureşti. A participat, în 1919, la „Conferinţa de Pace” de la Paris, unde a susţinut idealul Marii Uniri. În 1966 este distins cu premiul „Fundaţiei Darling” pentru misiunile internaţionale îndeplinite din însărcinarea Ligii Naţiunilor, iar după Al Doilea Război Mondial, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii de pe lângă ONU.

44

NICOLAE BUMBĂCESCU 1904 – 1972 Creatorul, organizatorul și părintele rețelei antituberculoase din Moldova

Prof. Dr. Doc. Nicolae Bumbăcescu s-a născut la 7 mai 1904 în comuna BotoşeştiPaia, județul Dolj. A urmat liceul la Craiova și Lugoj, iar Facultatea de medicină la Cluj, pe care a absolvit-o în 1933.

Cariera didactică a început-o la Cluj ca asistent suplinitor la Institutul de Anatomie Descriptivă, după care a trecut ca asistent la Institutul de Patologie Generală și Experimentală, iar din l936 asistent la Clinica Medicală condusă de prof.dr. Iuliu Haţieganu la Secția de boli pulmonare, unde ulterior a fost promovat ca șef de lucrări. În perioada în care Ardealul a fost cedat Ungariei, a fost medic șef al Secției de boli pulmonare al Spitalului Militar Sibiu. După reîntoarcerea la Cluj a fost concomitent și medic primar la Dispensarul studențesc și medic șef la Centrul RF Cluj.

Ca urmare a reformei învățământului românesc din 1948, la 1 ianuarie 1949 a fost numit profesor de ftiziologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași – nou înființat și în același timp director al Filialei Iași a Institutului de Ftiziologie din București. A ocupat, de asemenea posturile de medic primar și șef de secție la Spitalul Clinic de Ftiziologie din Iași. În această cvadruplă funcție – de profesor, de director de filială, de medic primar și șef de secție –, prof. dr. N. Bumbăcescu a desfășurat timp de 23 de ani o prodigioasă activitate didactică și profesională în Iași și în întreaga Moldovă. Înzestrat cu o putere de muncă remarcabilă, ordonat, entuziast și meticulos în tot ce făcea, prof. dr. N. Bumbăcescu s-a dăruit muncii de combatere a tuberculozei și este, desigur, creatorul, organizatorul și părintele rețelei și a întregii activități antituberculoase din Moldova.

Imediat după venirea sa la Iași, în condițiile grele și lipsurile mari de după război, a reușit datorită calităților sale deosebite să organizeze în scurt timp clinica și spitalul și să le doteze cu laboratoare de radiologie, bronhologie, anatomie patologică, bacteriologie, hematologie, chimie, explorări funcționale, cultură fizică medicală, foto și un mic muzeu de piese operatorii, cum nici o altă clinică din Iași nu avea, care au permis imediat o activitate medicală de prestigiu. Astfel, clinica s-a remarcat și s-a impus repede în lumea medicală ieșeană și din țară, ca un colectiv valoros, competent și respectat.

46

Pasul următor a fost organizarea fișierului alfabetic și pe probleme al foilor de observație și radiografiilor bolnavilor internați sau celor cu situații deosebite examinați în ambulatoriu, care a constituit tezaurului cu ajutorul căruia s-a desfășurat apoi o deosebit de bogată și valoroasă activitate științifică. Acest fișier – probabil primul de acest gen din țară, a fost apoi copiat de foarte multe servicii din Iași și din România.

Activitatea la patul bolnavului era permanent și riguros controlată, ca și pregătirea profesională a medicilor cărora li se cerea să consulte cu regularitate revistele și cărțile de specialitate noi apărute. In fiecare zi la raportul de gardă se făcea câte o recenzie, iar o dată pe săptămână o ședință de referate și prezentări de cazuri.

Nu poate fi trecută cu vederea eleganța cu care Prof. Bumbăcescu îşi informa pe orice coleg care îngrijea un pacient examinat de el, despre părerile domniei sale, despre ce s-ar putea face mai bine pentru pacient. Au fost adevărate dovezi de etică medicală, de colegialitate și respect față de colaboratorii săi, pentru care a constituit un model deosebit.

Cercetarea științifică a fost o preocupare primordială a prof. Bumbăcescu. Toate temele importante legate de tuberculoză și combaterea ei, ca și celelalte boli pulmonare au constituit subiectele a sute de lucrări efectuate de el și colectivul spitalului, prezentate la congrese și simpozioane naționale și internaționale sau la ședințele Societății de Științe Medicale și sigur peste 200 dintre acestea au fost publicate.

Datorită muncii neobosite a prof.dr. N. Bumbăcescu, Secția de ftiziologie a Societății de Medici și Naturaliști din Iași a fost singura secție a societății care și-a ținut cu regularitate, lună de lună, ședințele de comunicări (a doua joi din lună). La acestea participau foarte mulți ftiziologi din Moldova care veneau special de la distanță cu trenul sau cu microbuze (Bisericani și Bârnova).

Spirit analitic, avea o preocupare deosebită pentru frază, stil clar și concis. Controla și corecta cu minuțiozitate toate lucrările colegilor, nu numai conținutul științific, dar mai ales ca mod de prezentare și claritate a textului.

Dintre lucrările efectuate în serviciu, peste 20 de au avut ca temă subiecte tratate și prezentate pentru prima oară în România sau chiar în Europa, ceea ce demonstrează nivelul ridicat profesional al colectivului de medici pe care-l conducea.

Prof. Bumbăcescu a supravegheat și îndrumat tehnic și organizatoric, prin deplasări regulate lunare (avea la dispoziție un autoturism Skoda repartizat în acest scop) toate unitățile antituberculoase din Moldova și a controlat în munca de cercetare științifică medicii din rețeaua de specialitate din Moldova (Bisericani, Bârnova, Deleni, Solca, Vaslui, Botoșani, Suceava, etc.), pe care i-a ajutat efectiv la redactarea lucrărilor și care veneau în număr mare la toate ședințele societății. Au fost astfel prezentate în acest cadru peste 100 lucrări efectuate în unitățile respective din Moldova.

Prof. Bumbăcescu a organizat la Iași numeroase manifestări științifice de interes național, cu participarea tuturor specialiștilor de marcă din țară, cum ar fi: Zilele de Ftiziologie (1952), Conferința Națională de Ftiziopediatrie (1955), Cancerul bronho-pulmonar (1958), Tratamentul tuberculozei pulmonare (1960), Tratamentul tuberculozei infantile (1961), Sechelele tuberculozei postprimare (1968), Supurațiile pulmonare (1966), Opacitățile rotunde pulmonare (1970), Sarcoidoza şi altele.

Prof. N. Bumbăcescu a contribuit substanțial și la redactarea Cursului de ftiziologie pentru studenți (1959) și la redactarea unor manuale de ftiziologie (1952, 1965, 1966), volume ca „Tuberculoza” (1957), „Probleme de patologia aparatului respirator” (1958), demonstrații practice (1968) și, de asemenea, la specializarea și perfecționarea câtorva generații de ftiziologi. Începuturile activității chirurgicale în Spitalul Clinic de Ftiziologie din Iași sunt legate, de asemenea, de numele prof. Bumbăceascu, care a efectuat primele intervenții de chirurgie toracică la Iași: operații Jacobeus de secționare de bride pleurale, la bolnavii cu pneumotorax 46

endopleural, toracoplastii, extrapleurale, oleotoraxuri. Inițial operațiile s-au făcut la Secția a IIa Paşcanu, apoi secția de chirurgie s-a mutat la Secția I-a.

Din 1955, prin venirea ca șef de secție chirurgie toracică a dr. Todică Kirileanu, un experimentat chirurg, de la Sanatoriul Bisericani, ca și a primilor secundari în specialitate (Dr. D. Gh. Finichiu şi Dr. C. Panaite), gama intervențiilor s-a lărgit foarte mult prin efectuarea de exereze pulmonare, extra-musculo-periostale blocate cu bile de celuloid. În 1960 dr. Kirileanu s-a întors la Bisericani din motive personale.

La Sanatoriul Solca, unde, de asemenea, exista o secție de chirurgie toracică, dr.

Constantinescu efectua exereze pulmonare extramusculo-periostale pe care le bloca cu mânuși de cauciuc chirurgicale, care ulterior se scoteau ca și bilele de celuloid. Ambele metode au fost ulterior abandonate din cauza complicațiilor.

Calitatea și volumul activităților chirurgicale a crescut odată cu venirea, în 1960, ca șef de secție a dr. Burlea Alexandru, chirurg talentat, experimentat și cu mare abilitate manuală, perioadă în care secția de chirurgie de la Iași a fost unanim cotată și recunoscută ca a doua ca importanță după cea din București. În toamna anului 1966, dr. Al. Burlea s-a mutat la Sanatoriul Bârnova. Din 1967 intervențiile chirurgicale au fost făcute de prof. Diaconescu de la Clinica a III-a Chirurgie și Prof. Chipail, care după ieșirea sa la pensie de la catedră s-a angajat cu ½ normă ca medic primar în spitalul nostru. În 1981 a venit în spital dr. Fănică Răutu.

Prof. N. Bumbăcescu a fost unul din cei mai activi membri ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași, iar ca membru în Colegiul de redacție al Revistei Medico–Chirurgicale, un neobosit și entuziast susținător al acesteia. Și-a luat pe umeri, exclusiv, cea mai spinoasă problemă a revistei – abonamentele, care erau atunci singura sursă de fonduri bănești cu care revista putea apare. În perioada grea a anilor 1950–1960, când multe reviste din țară și-au încetat apariția sau apăreau cu întârzieri de 6-10 luni, Revista Medico-Chirurgicală a supraviețuit și a apărut aproape regulat, în condiții grafice deosebite pentru acele timpuri, numai datorită muncii neobosite și devotamentului prof. Bumbăcescu. El a trimis medicilor și instituțiilor medicale din țară mii de scrisori și adrese, scrise personal, prin care solicita cu eleganță efectuarea de abonamente. Așa cum scria undeva prof. Gh. Popovici, pe atunci secretar de redacție al revistei „... Domnia sa a cheltuit o energie ce nu poate fi cu nimic măsurată și cu atât mai mult răsplătită”.

Pentru meritele sale deosebite i s-au acordat titlurile de doctor în științe medicale, docent și medic emerit, a fost distins cu numeroase ordine și medalii, a fost membru al Uniunii de Științe Medicale din România, al Uniunii Medicale Balcanice, al Societății Franceze de Ftiziologie și al Uniunii Internaționale contra Tuberculozei, al Societății de Medici și Naturaliști din Iași.

A trecut în lumea drepților la 12 februarie 1972 în urma unui tragic și stupid accident de mașină. o “Manualul de Ftiziologie” având ca autori pe Prof.Dr.C.Anastasatu, Prof.Dr.Z.Barbu, Prof.Dr.N.Bumbăcescu, Prof.Dr.L.Daniello, Acad.Prof.

Dr.M.Nasta.

47

48

Prof.Dr.CONSTANTIN IONESCU (1924-1995)

o Absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi (1950), cu lucrarea de diplomă având ca subiect „Consideraţiuni asupra penicilinoterapiei în supuraţiile pulmonare”.

o Preparator la Catedra de Fiziopatologie (1948) iar apoi, acelaşi post la Clinica de Ftiziologie Iaşi (1949).

49

o Preocupările

privind

patologia

pleurală

se

conturează

timpuriu,

colaborând la mai multe studii elaborate în această direcţie.

o Medic specialist (1959), medic primar (1972), Doctor în Stiinţe Medicale (1971). o Din 1972, şef al disciplinei de ftiziologie iar din 1973, Director al Spitalului Clinic de Tuberculoză din Iaşi. o A elaborat monografia “Bolile pleurei” (1982), capitole în “Tratatul de Ftiziologie”

(sub

redacţia

Prof.Dr.V.Moisescu

-

1977)

şi

în

“Pneumoftiziologia Clinică” (sub redacţia Acad.C.Anastasatu - 1981).

Este autorul capitolului “Bolile netumorale ale mediastinului” din Tratatul de Medicină Internă, vol.1 - Bolile aparatului respirator - apărut sub redacţia Prof.Dr.Radu Păun şi coordonarea Prof.Dr.Constantin Anastasatu (1983).

50

o A profesat în termeni limpezi, problema diagnosticului precoce în cancerul bronhopulmonar (CBP), fiind preocupat şi îngrijorat de faptul că majoritatea CBP sunt tardiv descoperite (1984). o A avut ca preocupare sistematică pentru colectivul medical al Clinicii Ftiziologice Iaşi investigarea complexă clinică şi funcţională a cazurilor cu bronşită cronică, a evidenţierii principalilor factori de risc în această boală, căutând soluţii pentru profilaxie şi asistenţa medicală a bolii, unele din concluzii fiind publicate începând din 1985. o A iniţiat şi reuşit să menţină Şcoala de Pneumologie din Moldova la nivelul performant realizat de predecesori.

51

Dr.ADRIAN ARBORE (1919-1994)

o S-a născut la 26 august 1919, în comuna Corlăţeni, jud.Botoşani. o În anul 1940. a devenit student al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. o După absolvirea facultăţii în anul 1947, a fost repartizat într-una din cele mai îndepărtate comune ale judeţului Botoşani, unde a avut de luptat din primul an cu epidemia de febră tifoidă şi cu cea de tifos exantematic. Dovada că tânărul doctor s-a descurcat onorabil, a fost “promovarea” sa la Sanatoriul TBC Guranda, în anul 1949. o A reuşit să organizeze un sanatoriu model în care a practicat intervenţii chirurgicale moderne. o Înclinaţiile

de

pneumoftiziolog

i-au

fost

descoperite

de

către

Prof.Dr.Nicolae Bumbăcescu, şef al Clinicii de Ftiziologie din Iaşi. Acesta a creat un post în care, în anul 1954 l-a promovat pe Dr.Adrian Arbore. o A devenit medic specialist în anul 1963, doctor în ştiinţe medicale în anul 1969 şi apoi, prin echivalare, medic primar. o Interesul pentru tuberculoza pulmonară a crescut, astfel că în anii ce au urmat, sfera lucrărilor ştiinţifice publicate sau comunicate a cuprins această

boală

şi

numeroasele

sale

faţete:

de

la

depistare,

la

semnificaţia testării tuberculinice, la posibilităţile şi beneficiile depistării active, la aspecte clinice particulare ale tuberculozei pulmonare şi extrapulmonare, la posibilităţile şi utilitatea tratamentului chirurgical în tuberculoză sau la modul de aplicare a tratamentului medicamentos în 52

această afecţiune. o Din anul 1974, Dr.Adrian Arbore a devenit şeful Policlinicii de Pneumoftiziologie din Iaşi. o Dr.Adrian

Arbore

a

urmărit

cu

perseverenţă

evoluţia

endemiei

tuberculoase în judeţul Iaşi şi în România; el a elaborat lucrări referitoare la tuberculoza cronică şi hipercronică, la tratamentul ei, la riscul de cronicizare al bolnavilor tuberculoşi. Nu a pierdut însă din vedere şi şansele de reabilitare funcţională şi socio-profesională a acestora. o În întreaga sa activitate, a publicat/comunicat 102 lucrări. o S-a stins din viaţă în anul 1994, în momente în care experienţa sa ar fi putut fi de mare folos. o Cu prilejul sărbătoririi Centenarului Institutului de Medicină şi Farmacie din Iaşi, a avut loc festivitatea dezvelirii unei plăci comemorative fixată de clădirea vechii Facultăţi de medicină. Cu aceeaşi ocazie a avut loc la Teatrul Naţional din Iaşi o adunare solemnă dedicată Centenarului Institutului de medicină şi farmacie. Evenimentul a fost marcat de o sesiune ştiinţifică jubiliară, o sesiune ştiinţifică a cadrelor didactice şi una a cercurilor ştiinţifice studenţeşti (a XXV-a). In Secţia a III-a: Medicină Internă şi Specialităţi Medicale (A) din cadrul reuniunii cadrelor didactice

au fost prezentate următoarele comunicări de

pneumologie: “Acţiune pilot de asistare a bronşitei cronice într-o întreprindere industrială din Municipiul Iaşi” (C.Ionescu, R.Hreniuc, Georgeta Arbore, P.Cucu, P .Tudose, A.Arbore, V.Gheorghiu, Margareta Năstase, Alexandrina Nicola, I.Jidovu, Roza Hadadea-Iaşi); “Aspecte asupra dispensarizării persoanelor cu “leziuni fibroase” şi a impactului epidemiologic la contacţi”(V. Golli, N.Ionescu, I.Făşie, N.Marinescu, Marina Popescu, Eugenia Ştefănescu, M.Ţoghe, Iulia Ghinea-Craiova); „Pneumotoracele

spontan

în

practica

clinică

azi”

(V.Moisescu,

Gh.Rădulescu-Cluj-Napoca); “Criteriul bacteriologic este un criteriu absolut

în

diagnosticul

tuberculozei

Hyacinth Iancovici, C.Tănase).

53

pulmonare?”

(C.Baraneţchi,

UN EVENIMENT REMARCABIL: CENTENARUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI MEDICAL SUPERIOR DIN IAŞI,1879-1979.

Aşa cum s-a mai arătat Universitatea de Medicina, unul dintre cele mai vechi asezaminte de invatamant superior din tara noastra, a fost fondata in 1879, ca Facultate de Medicina, fiind ulterior asociata cu alte doua institutii ce completeaza aria pregatirii medicale - Facultatea de Farmacie si Facultatea de Medicina Dentara (astazi Facultatea de Medicina Dentara).

In anul 1991, institutului i se confera statutul de Universitate, primind numele celebrului reprezentant al Scolii de Anatomie Functionala Iasi, Grigore. T. Popa. Ulterior este inclusa si Facultatea de Bioinginerie Medicala, singura de acest fel din Romania. Universitatea se mandreste astazi cu un valoros corp profesoral precum si cu o baza materiala si tehnica modernizata, adecvata desfasurarii procesului didactic si activitatii de cercetare stiintifica.

54

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T.Popa” Iaşi - astăzi -

Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) Gr. T. Popa a derulat o serie de manifestari ample si de exceptie cu prilejul aniversarii a 131 ani de la fondare. Astfel, după şirul evenimentelor organizate de Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC), dedicate celor 160 ani de la infiintare, şi la UMF au avut loc activitati academice de exceptie. In perioada 25 - 27 noiembrie 2010 au avut loc actiuni culturale si stiintifice, la care au participat personalităţi marcante. Pe 25, după ceremonia de deschidere, a fost proiectat "Filmul UMF-ului", de curând finalizat, si au fost programate dezbateri şi intalniri cu Ana Blandiana, Mihai Sora, Sorin Vieru, alaturi de Luiza Palanciuc, invitată de la Paris.

55

Departamentul de Anatomie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T.Popa” Iaşi - astăzi -

56

VII. JUDEŢUL IAŞI

Conform datelor oficiale, Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o

autentică

viaţă

românească.

Capitală

a

Moldovei,

oraşul

a

dat

patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului. Situat în apropierea graniţei de est a României, Iaşul este după integrarea în Uniunea Europeană, un principal pol de dezvoltare al părţii estice a Uniunii Europene.

Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private (Universitatea Al. I. Cuza este şi

cea

mai

veche

universitate

din

ţară)

Puternic centru cultural (sintagmă de “capitala culturală a României” este frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 s-au sărbătorit 600 ani de atestare documentară a Iaşului).

57

Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios – peste 50 de biserici, între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului (Nicolae Iorga spunea

că

“Iaşul

e,

înainte

de

toate,

o

biserică

–

biserica

bisericilortrecutuluinostru.”)

Oraş multicultural, în care activează numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council) alături de Comunitatea Elena, Comunitatea Italiana, Comunitatea Evreilor.

A. CELE MAI VECHI SPITALE DIN IAŞI (intrate în patrimoniu naţional ca monumente istorice) •

Sf.Spiridon (secolul XVIII);

•

Socola (începutul secolului XIX);

•

Paşcanu (1839 – ctitorit de boierul cu acelaşi nume).

Date epidemiologice4 o 1926 

la 195.000 locuitori, s-au înregistrat 236 decese de tuberculoză.

o 1925 

213 persoane găsite cu tuberculoză la consultaţii.

o 1929 

999 persoane găsite cu tuberculoză la consultaţii.



3,8%o mortalitatea prin tuberculoză în Municipiul Iaşi.

o 1930 

3,3%o mortalitatea prin tuberculoză în Municipiul Iaşi.



4

Al IV-lea Congres Naţional de Tuberculoză, Cernăuţi 1939; comunicare Dr.T.Bulău – inspector general sanitar

58

SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI - Secţia Paşcanu, aniversarea a 150 ani de existenţă -

Ansamblul conacului Cantacuzino-Paşcanu

Imagini mai vechi...

59

Şi mai noi ...

Spitalul Cantacuzino-Paşcanu - Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie situat pe Str.Spital Paşcanu la nr.11

o În 1848, Iaşul număra 14.000 de locuitori, la jumătatea secolului XIX, bolile mai răspândite în oraşul Iaşi fiind malaria, bolile de ficat şi tuberculoza. o În 1853, Iaşul este vizitat de Appert din Maienta. El scrie în memoriile sale de călătorie că Dimitrie Paşcanu construieşte pe cheltuiala lui un spital de 60 de paturi. Logofătul Dimitrie Cantacuzino şi soţia sa, Pulheria, sunt ctitorii Spitalului Sfânta Treime din Tătăraşi (aşa cum s-a numit la început după hramul Paraclisului din clădire). o Spitalul este al treilea în Iaşi ca vechime (după aripa de la Sfântul Spiridon şi Spitalul Evreiesc). A fost dat în funcţiune în 1858, însă pregătirile pentru construirea lui încep din anul 1850, în forma în care este şi în prezent, cu singura deosebire că bolta de sub capela în care se oprea cupeul inspectorului spitalului (adică directorul), este în prezent închisă cu lemn şi sticlă.

60

Spitalul clinic de Pneumoftiziologie Iaşi

o În afara corpului principal al spitalului, s-au mai construit: o anexă pentru spiţerie (actuala secţie de copii), o morgă pictată în interior şi care, în general, avea aspectul unei mici capele (demolată ulterior). o Clădirile lipite de gardusl de zid al spitalului erau case mai vechi ale locului, care au fost reparate şi destinate administraţiei. o În 1858, când totul a fost terminat, logofătul şi soţia lui trec spitalul sub

administraţia

Epitropiei

Generale

a

Casei

Sfântul

Spiridon,

aşezământ care avea o activitate şi o experienţa de 100 de ani.

Epitropia a deschis spitalul în luna Mai 1858 cu 16 paturi; în 1860 avea 20 de paturi, iar în 1870 avea 45 de paturi, acestea fiind 50% medicină internă, 40% alte boli (sifilis), 10% chirurgie. o Spitalul a evoluat de-a lungul timpului ca număr de paturi, ca organizare, ca nivel tehnic. o În anul 1870, în urma unei epidemii, a devenit spital de holerici. În primul deceniu al secolului XX, a funcţionat aici, probabil în una din clădirile anexă, o secţie de 20 de paturi de boli contagioase. Între cele două războaie mondiale, spitalul a avut profil de medicină internă şi o secţie de 20 de paturi de chirurgie. o După război, la 1 Iulie 1947, judeţul Iaşi beneficia de 200 paturi sanatoriale la Bârnova şi de 95 paturi spitaliceşti, dispuse: la Iaşi - 70

61

şi la Sculeni: 25. Paturile sanatoriale aparţineau Societăţii pentru profilaxia antituberculoasă iar cele spitaliceşti de Ministerul Sănătăţii. o După război, încă din anul 1947, dispensarul de profilaxia tuberculozei (nucleul clinicii ftiziologice de mai târziu), avea un număr de 20 de paturi de post-cura la spitalul Paşcanu. o În 1949, odată cu reorganizarea şi amplificarea luptei împotriva tuberculozei şi odată cu venirea Prof.N.Bumbăcescu ca şef al catedrei de ftiziologie, Spitalul Paşcanu revine în întregime reţelei de ftiziologie de atunci, funcţionând la capacitate maximă de 110 paturi. o O serie de distinşi medici de specialitate şi-au adus o importantă contribuţie în asistenţa medicală precum şi în activitatea organizatorică şi metodologică din teritoriu (Dr.Petreanu Corneliu – coordonator judeţean PNCT, Dr.Nicolae Maria, Dr.Vasiliu Silviu şi Dr.Hreniuc Raul). o Pe parcursul anilor, spitalului i s-au adus multe modificări şi amenajări necesare atât întreţinerii cât şi pentru îmbunătăţirea funcţionalului, oferindu-se diagnostic şi tratament atât tuberculozei cât şi afecţiunilor pulmonare cronice netuberculoase.

o De-a lungul timpului, unitatea spitalicească a găsit un real sprijin din partea unor personalităţi ale clerului autohton. Mai recent, Părintele Dumitru-Gică Păduraru, preot misionar de caritate la Spitalul Clinic de Pneumofiziologie din Iaşi este şi slujitor la Biserica „Sfinţii Atanasie şi 62

Chiril” din Iaşi, care funcţionează şi ca paraclis al Spitalului. Acesta a afirmat într-un interviu pentru radio Trinitas: „ştim prea bine că afecţiunile pulmonare, în special tuberculoza, vine din cauza unei anumite stări economice a semenilor noştri, şi căutăm să-i ajutăm pe aceşti oameni”. Părintele Dumitru-Gică Păduraru a strâns, cu sprijinul SOFR şi a unor binevoitori ajutoare pentru bolnavii nevoiaşi, constând în îmbrăcăminte şi alimente.

B. DISPENSARUL TBC IAŞI o În 1979 se mută din nou în sediul de pe Str.Dr.I.Cihac, 30. o Activitatea colectivului format din: Dr.Nina Sebastian, Dr.Maria Nicola, Dr.Margareta

Năstase,

Dr.Ilie

Jidovu,

Dr.Eugenia

Purice

a

fost

coordonată până în anul 1988 de Dr.Adrian Arbore. o Medicii Dispensarului TBC Iaşi, precum şi de la nivelul celorlalte structuri de specialitate ale reţelei de profil din Iaşi au sprijinit în nenumărate rânduri asistenţa de pneumoftiziologie de la nivelul celorlalte

dispensare

TBC

din

judeţ,

lipsite

de

cadre

medicale

superioare. Într-un raport asupra asistenţei de specialitate, efectuat în anul 1982, de un reprezentant al Institutului de Ftiziologie din Bucureşti, aflat în deplasare cu caracter metodologic în judeţul Iaşi, se consemnează foarte clar că, 3 cabinete (Paşcani, Hârlău şi Tg.-Frumos) nu au medic. o Între 1989-1995 funcţia de coordonator a revenit Dr.Laura Savin iar colectivul s-a “reîmprospătat” prin venirea de noi specialişti (Dr.Maria Pănescu, Dr.Camelia Vasilescu, Dr.Violeta Cojocariu, Dr.Mihaela Archip, Dr.Liliana Sârbu, Dr.Verona Mihai, Dr.Svetlana Bodi). o O nouă generaţie de specialişti a “preluat ştafeta” în domeniul diagnosticării,

tratării

tuberculozei

precum

şi

a

supravegherii

epidemiologice specifice pentru întregul judeţ Iaşi. o Din anul 1998, toţi profesioniştii din această secţie ambulatorie a Spitalului Clinic de Pneumologie Iaşi s-au angajat cu entuziasm şi 63

ambiţie în proiectul-pilot pentru aplicarea strategiei DOTS în România; spiritul de emulaţie şi-a arătat rapid roadele, proiectul-pilot Iaşi dovedindu-se, încă din primul an de aplicare, un succes şi justificând extinderea acestei strategii noi de tratament a TB în toată ţara. o Deşi, prin forţa împrejurărilor, o mare pondere din activitatea medicilor din ambulatoriu s-a axat pe problema tuberculozei, nici celelalte boli pulmonare

nu

au

fost

neglijate.

Standardizarea

urmăririi

şi

tratamentului în bolile pulmonare obstructive cronice a reprezentat, de asemenea, un obiectiv de interes major în activitatea medicală. o Majoritatea membrilor acestui colectiv de medici au participat la cursuri pentru obţinerea de competenţe (explorări funcţionale, bronhoscopie) şi continuă să îşi extindă cunoştinţele de specialitate prin participare activă la conferinţe, congrese, sesiuni de comunicări din ţară şi din străinatate. o Pentru o mai bună colaborare cu medicii de familie, au fost organizate minicursuri cu informaţii despre tuberculoză. o Colectivul Ambulatoriului de Pneumologie din Iaşi se poate mândri cu unul dintre primele ghiduri de informare a medicului de familie despre tuberculoză, cu unul dintre primele servicii de asistenţă socială a bolnavilor cu afecţiuni respiratorii dar şi cu o colaborare de calitate cu serviciul

de

asistenţă

religioasă

existent

în

Spitalul

Clinic

de

Pneumologie. o „Ziua mondială a tuberculozei” a fost marcată în fiecare an de mese rotunde, conferinţe de presă, alte diverse acţiuni organizate în colaborare cu ASP Iaşi; scopul lor a fost să menţină trează atenţia persoanelor decidente asupra unei boli transmisibile cu repercusiuni neaşteptate pentru populaţie, iar pentru simplii cetăţeni să ofere informaţii sumare despre TB. o Din activitatea medicilor nu a fost exclusă nici cea didactică, prin coordonarea mai multor lucrări de licenţă, atat pentru studenţii la Facultatea de Medicină şi Farmacie Iaşi, cât şi pentru absolvenţii Şcolii 64

Tehnice Sanitare „Ghica Vodă”; au fost desfăşurate şi stagii pentru studenţii medicinişti. o Activitatea pneumologică continuă şi în prezent în acelaşi spirit de competiţie, pentru o continuă ameliorare a prestaţiilor de specialitate oferite

populaţiei

din

oraşul

şi

judeţul

Iaşi.

În

prezent,

şeful

Dispensarului TB şi coordonatorul tehnic al PNCT judeţ Iaşi este doctorul în medicină Adriana Sorete-Arbore – medic primar pneumolog, autoritate în domeniu, căreia i-au revenit numeroase atribuţii şi în plan european, printre care şi cea de Secretar al Subsecţiunii 10.2 Tuberculoza din cadrul European Respiratory Society.

Dr.Adriana Sorete-Arbore - medicul Şef al Dispensarului TB Iaşi

Colectivul Dispensarului TB Iaşi - 1997

65

Intrarea în actualul Dispensar TB din Iaşi

ZIUA MONDIALĂ A TUBERCULOZEI

66

67

C. LOCAŢII CU VALOARE ISTORICĂ Secţia II Paşcanu

Puteti accesa aici o prezentare PowerPoint https://www.slideshare.net/tmihaescu/150-de-ani-de-acivitate Preventoriile pentru elevi şi studenţi

68

Dispensarul antituberculos (sediul din srt. Păcurari)

69

Spitalul Clinic Unificat TBC „GHELERTER”

70

Spitalul Clinic Unificat TBC „GHELERTER”

D. DIRECTORI DE SPITALE

o În 1962 era director Dr.Maria Nicolae. o 1965-1973 a fost Dr.Constantin Armaşu, după care au urmat în ordine, pe diferite intervale de timp până în prezent: - Prof.Dr.Constantin Ionescu - Dr.Manolache Crişn - Dr.Tănase Galicescu - Prof.Dr.Traian Mihăescu - Ec.Dumitru Filipeanu – Manager (în prezent).

71

Volumul al 15-lea din Probleme de Tuberculoză şi Alte Boli Pulmonare a fost consacrat unui eveniment de seamă în viaţa ftiziologiei româneşti – aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea în martie 1949, a Institutului de Ftiziologie din Bucureşti şi a filialelor sale din Cluj şi Iaşi.

Evenimentul a fost marcat şi cu ocazia Sesiunii Ştiinţifice a Institutului din 2.III.1979, constituind un prilej de evocare a figurilor celor legaţi prin spiritul şi munca lor, din epoca, pe drept cuvânt, eroică, a Institutului şi filialelor sale.

E. CLINICA DE FTIZIOLOGIE A INSTITUTULUI DE MEDICINĂ IAŞI o A luat fiinţă în anul 1943. o Cu o bază materială inerentă oricărui început de drum, determinată de limitele impuse de vicisitudinile momentului, şi-a propus:

72



să facă faţă problemelor medicale ridicate de bolnavii internaţi şi instruirii elementare în probleme de ftiziologie a studenţilor de la Institutul de Medicină Iaşi;



să contribuie la pregătirea cadrelor de specialitate;



să îndrume şi să coordoneze activitatea unităţilor antituberculoase nou înfiinţate şi să creeze un climat favorabil cercetării ştiinţifice.

o Conducătorii Clinicii: Conf.Dr.A.Toma



Conf.Dr.A.Toma (1943-1948).



La înfiinţarea Clinicii, funcţiona şi As.Univ.Dr.Semproniu Vasilescu, devenit ulterior, şef de lucrări.

73



Prof.Dr.N.Bumbăcescu (1949-1972).



Conducere interimară în 1973.



Prof.Dr.C.Ionescu (1974-2000).



Prof.Dr.Tr.Mihăescu (2000 şi în prezent).

Realizări

obţinute

în

controlul

TB

de

către

Clinica

de

Ftiziologie/Pneumologie din Iaşi (de la înfiinţare şi până în 1972) 1. Dezvoltarea logisticii antituberculoase: 1 dispensar şi 850 paturi; o 1964 – 25 dispensare şi 4.150 paturi (1 spital clinic de tuberculoză, 9 sanatorii pentru adulţi, 3 sanatorii pentru copii, 1 preventoriu pentru adulţi şi 5 pentru copii).

2. Formarea de cadre: o 1949 – 19; o 1963 – 168 (134 ftiziologi, 11 specialişti în chirurgie toracică, 16 ftiziopediatri, 7 specialişti în TB osteo-articular etc.).

3.

În domeniul bacteriologiei bK, sunt memorabile contribuţiile

Dr.Aurora

Cărare

şi

Dr.Mihaela

Georgescu

(în

prezent,

Dr.Daniela

Diculencu, continuând performanţele în domeniu).

4.

În

laboratorul

de

explorări

funcţionale,

creat

de

Prof.Dr.N.Bumbăcescu, a desfăşurat o remarcabilă activitate Dr.Georgeta Arbore (în prezent, laboratorul este coordonat de Dr.Mihaela Duduc). De mentionat că, după ce examenele funcţionale au fost introduse în Clinica de Ftiziologie din Iaşi (1952), acestea au fost extinse după 1960 la sanatoriile Bisericani, Bârnova şi Solca, orientând în acest fel mai bine indicaţiile pentru chirurgia de colaps şi de exereză şi oferind o mai corectă posibilitate de apreciere a capacitătii de muncă a bolnavilor cu sechele pulmonare. Reabilitarea bolnavilor de tuberculoză pulmonară (criteriul funcţional la reîncadrarea în muncă) în Clinica de Ftiziologie Iaşi este dezvoltată de Prof.Dr.N.Bumbăcescu şi colaboratorii în Revista MedicoChirurgicală a “Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (Nr.2, AprilieIunie, 1967) şi, respectiv, Dr.A.Arbore în Nr.3-4, Iulie-Septembrie, 1968 al aceleiaşi reviste.

74

Sala de cultură fizică medicală

Preocupări ştiinţifice în domeniu

5. Orientarea luptei antituberculoase o Prevenirea TB 

Vaccinarea BCG, chimioprofilaxie •

1970: - Chimioprofilaxia la copiii contacţi din focarele de tuberculoză (Laura Savin, C.Ionescu) - Influenţa vaccinării cu BCG asupra morbidităţii prin tuberculoză (N.Bumbăcescu, A.Arbore).

o Depistarea TB 

Radiofotografia – aplicată din 1950 de Filiala Iaşi a Institutului Clinic de Ftiziologie în centrele muncitoresti de la Bacău, Bicaz, Botoşani Bîrlad, Buhuşi, Comăneşti, Iacobeni, Oneşti, Paşcani, Roman, circumscripţiile sanitare rurale Ruginoasa, Scânteia şi Raionul rural Truseşti; în cursul acestori examinări, s-au depistat între 1,2 şi 0,4% cazuri noi de tuberculoză activ evolutivă.



Examenul biologic – utilizat în 1954 de Filiala Iaşi a Institutului de Ftiziologie şi în anii 1962 şi 1963 de dispensarele antituberculoase de la Bacău, Bârlad, Suceava

75

şi Vaslui ca mijloc de selecţionare a persoanelor ce urmau să fie examinate radiologic, a depistat 70% dintre bolnavii în famillile ai căror copii sub 5 ani au fost catalogaţi hiperergici.

Au fost efectuate studii asupra influenţei pe care o are calitatea tuberculinei asupra frecvenţei şi intensităţii alergiei tuberculoase

(N.Bumbăcescu,

L.Leizerovici,

1965).

Concluziile celor din urmă studii au relevat că o unitate RT23 dă o proporţie mai ridicată de reacţii (35,9%) decât diluţia 1/10.000 OT (media diametrelor zonei indurate fiind mai mare la primul produs). De asemeni, diluţia 1/1.000 OT în flacoane (cu durată de valabilitate până la 6 luni) dă o proporţie de reacţii ceva mai ridicată decât RT23 iar 3 U.T. Din produsul T.P.R. Dă o proporţie de racţii apropiată de cea constatată după 1 U.T. RT23 (media diametrelor reacţiilor fiind mai mică). În sfârşit, dintre produsele cercetate, T.P.R. ar întruni suficiente sufragii, fiindcă dă o proporţie de reacţii apropiată de cele obţinute cu RT23, iar diluţia de 3 U.T. T.P.R. în solvent simplu, conservat în flacoane, îşi păstrează calităţile reactogene cel puţin 3 luni de la preparare, avantaj însemnat pentru munca pe teren, mai ales în mediul rural. 

Evaluarea riscului de infecţie şi de îmbolnăvire la contacţii din focarele de tuberculoză pulmonară cronicizată, realizată de A.Arbore şi E.Berler (1969) oferă, printre altele, o secvenţă sugestivă pentru acel moment a prevalenţei infecţiei în funcţie de contaminator.

76

Sursă:Ftiziologia nr.5/1969 o Tratamentul cazurilor de TB 

Proporţia negativărilor a crescut la 80-90% când colapsoterapia a fost efectuată sub protecţia tuberculostaticelor.



După

1970,

debacilizării

se şi

pune

un

închiderii

mare cavernei

accent sub

pe

dinamica

chimioterapie

(C.Ionescu). 

Un amplu studiu legat de evaluarea tratamentului integrat al tuberculozei în 20 dispensare antituberculoase a relevat un procent al eşecurilor bacteriologice la 5,6% din pacienţi (C.Ionescu, R.Hreniuc, Tr.Mihăescu, 1986).

o Date

privind

diagnosticul

şi

tratamentul

tuberculozei

extrapulmonare 

Colocviu, 10 Aprilie 1965.



Sunt

publicate

(Ftiziologia

Nr.1/1967)

„rezultatele

îndepărtate ale tratamentului meningitei tuberculoase la adult (urmărire a cazurilor între 6 şi 11 ani)”, autori R.Năstase şi Margareta Năstase. o Măsuri de luptă în focar 77



Măsurile

de

luptă

în

focar,

cum

ar

fi

tratamentul

chimioterapic continuu pentru bolnavii contagioşi, aflaţi la domiciliu,

izolarea

plasamentului

copiilor

familial,

sănătoşi

prin

chimioprofilaxia

metoda

contacţilor,

vaccinarea B.C.G., preventorizarea, dezinfecţia etc., aplicate din ce în ce mai corect şi susţinut de către personalul medical din circumscripţiile sanitare, actualmente tot mai bine încadrate (1965). Contribuţia profilaxiei tuberculoase a fost demonstrată de scăderea îmbolnăvirilor tuberculoase la copiii din focarele cunoscute. 

Eficienţa educaţiei sanitare efectuată prin metoda tehnicii audio (Margareta Năstase, A.Arbore, R.Năstase, 1986) a devansat generalizarea de mai târziu a acesteia în domeniul informării, educării şi comunicării în domeniul controlului TB. Situaţia comparativă a răspunsurilor obţinute înainte şi după audierea lecţiei înregistrate este argumentată de autori în tabelul următor (Pneumoftiziologia, Nr.4/1986).

Sursa: Pneumoftiziologia nr.4/1986

o o Aplicarea în complex a măsurilor de profilaxie 

Organizarea serviciilor şi a fişierelor medicale.



Este conceput un sistem informaţional în prevenirea şi combaterea integrată a tuberculozei (A.Arbore, C.Ionescu, 1980). Generarea şi folosirea informaţiilor referitoare la

78

tuberculoză

este

diferenţiată

în

funcţie

de

specificul

diverselor unităţi sanitare.

Generatorii şi beneficiarii de informaţii privind tuberculoza (Sursa: Pneumoftiziologia, Nr.1, 1980)



Achiziţionarea

mijloacelor

de

investigaţie

şi

aplicarea

metodelor noi de tratament. 

Solicitarea optimizării bazei materiale şi schemei de personal ale

dispensarului

imposibilitate

de

antituberculos a

face

faţă

în

raional, condiţii

aflat bune

în

luptei

antituberculoase în teritoriul arondat. o Aspectele psihologico-sociale ale tuberculozei 

Studii temeinice asupra reacţiilor psihologice ale bolnavului de tuberculoză în timpul spitalizării demonstrând necesitatea prezenţei psihologului în clinicile, sanatoriile şi spitalele de tuberculoză.

79

o Afecţiunile cronice netuberculoase 

Cancerul bronhopulmonar, dilataţiile bronşice, chisturile aeriene şi hidatice.



Tumorile traheo-bronşice benigne (studii efectuate de N. Bumbăcescu, P.Cucu, A.Cărare, T.Onofrei, 1964).

o Cercetarea ştiinţifică 

149 de publicaţii şi 465 referinţe şi comunicări efectuate la Clinica şi Spitalul de Ftiziologie Iaşi.



C.Armaşu,

Gioconda

Dobrescu,

P.Cucu

şi

Prof.Dr.N.Bumbăcescu publică un studiu valoros cu privire la histopatologia bronşitei cronice prin biopsia de mucoasă bronşică (Ftiziologia, nr.3/1971). Din concluziile cercetării, reiese că forma anatomo-patologică de bronşită cronică mucoasă mai des întâlnită, este urmată de cea hipertrofică şi atrofică. Tabloul morfologic al bronşitei cronice fiind polimorf, aspectele ei histologice sunt de cele mai multe ori intricate. 

N.Bumbăcescu cunoscute

şi

un

larg

„Observaţiile

colectiv

privind

interdisciplinar

diagnosticul

fac

meningitei

tuberculoase în practica medicală” efectuat pe 368 cazuri în intervalul 1960-1970 în judeţul Iaşi, la 39,1% din cazuri, diagnosticul precizându-se în primele 10 zile de la debut.

Decesele au diminuat treptat spre sfârşitul intervalului, aspect ilustrat în următorul tabel:

Grupa de vârstă (ani) 0-1 1-4 5-14 15-24 Peste 25

1960-1970

1960-1961

1960-1970

Cazuri

Decese

%

Cazuri

Decese

%

Cazuri

Decese

%

23 115 101 54 75

13 35 14 5 20

56,5 30,4 14,0 9,2 26,6

2 40 30 17 20

2 14 5 2 9

100 35,0 16,6 28,5 11,7

5 18 10 10 7

2 5 -

40,0 28,1 -

Sursă: Ftiziologia nr.5/1971

80



Un studiu publicat în 1973 asupra aspectelor psihologicosociale ale tuberculozei (N.Bumbăcescu, I.Alexandrescu, S.Blumenfeld,

A.Arbore)

demonstrează

necesitatea

prezenţei psihologului în clinicile, sanatoriile şi spitalele de tuberculoză. Astfel, dintre cei 150 de bolnavi investigaţi, 12,6% au motivat îmbolnăvirea printr-un proces de stres psihologic, majoritatea fiind femei.

6. Eficienţa măsurilor de luptă antituberculoasă o Scăderea mortalităţii prin TB – 33%ooo. În anul 1953 (15 septembrie), cu ocazia şedintei secţiei de ftiziologie a filialei Iaşi, se concluziona: ”din 1948, morbiditatea prin tuberculoză în judetul Iaşi este în continuă scădere. Cifra mortalităţii TBC nu mai poate servi ca bază pentru calculul morbidităţii. Mortalitatea TBC infantilă nu scade în aceeaşi proporţie cu morbiditatea TBC generală” (Dr.M.Mătăsaru). o Scăderea morbidităţii prin TB – 300%ooo în 1962. o Indice de infecţiozitate între 25-40% la 14 ani. o Unităţile cu paturi, atât la Iaşi cât şi la Bârnova s-au dovedit a avea, în egală măsură, o deschidere pentru asistenţa bolnavilor cu afecţiuni cronice netuberculoase (consemnare din raportul echipei de specialitate din M.S., condusă de Dr.Claiciu I., 1983).

81

F. BRONHOLOGIA IEŞEANĂ: O MENŢIUNE CU CONOTAŢII SENTIMENTALE – Tradiţie in bronhologia ieşeană

Portretul unui medic: Doctorul PAVEL CUCU PRIMUL SERVICIU DE BRONHOLOGIE

Dr.Pavel Cucu este printre primii medici din România care au efectuat bronhoscopii şi bronhografii. În toată această perioadă a efectuat peste 80.000 de bronhoscopii şi peste 5.000 de bronhografii.

1954: serviciu separat, destinat examenelor bronhologice, dotat cu aparatură şi personal propriu, condus de Dr.Pavel Cucu.

82

Colectivul secţiei (1955) (Dr. A. Arbore, Dr. P. Cucu, Dr. S. Vasilescu, Dr. S. Vasiliu, Dr. T. Chirileanu, Dr. I. Roman, Dr. Armaşu, Dr. A. Cărare)

Prof.Dr. N. Bumbăcescu şi colectivul Clinicii (1960)

83

Momente cu colegii

REALIZĂRI DEOSEBITE o A introdus în practica curentă a serviciului puncţia transbronşică încă din 1958 – în premieră în România.

84

EXAMENE BRONHOGRAFICE o Primele bronhografii efectuate la Iaşi, au avut loc în 1954. o De-a

lungul

anilor,

s-au

înregistrat

peste

5.000

de

examene

bronhografice, în majoritatea cazurilor s-a utilizat lipiodolul îngroşat (cu sulfamidă şi, mai rar, cu talc sau cu antibiotice). o La vremea respectivă, a reprezentat un mijloc important pentru diagnostic şi stabilirea conduitei terapeutice în bronşiectazii, indicaţii preoperatorii, etc.

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ (66 lucrări publicate şi 82 comunicate)

Dintre lucrările publicate, 14 tratează, pentru prima dată, subiecte discutate în presa medicală din România:

85

1. Sechele

cavitare

după

tratamentul

supuraţiilor

pulmonare

cu

antibiotice, Medicina internă – 1957, nr.11, pg.1652.

2. Aspecte bronhografice după exereza pulmonară, Rev. Med. Chir. 1959, nr.1, pg.31.

3. Bronhia traheală, Ftiziologia 1959, nr.4, pg.341.

4. Hipoplazia pulmonară, Rev. Med. Chir. 1959, nr.2, pg.283, Ftiziologia 1969, nr.1, pg.59.

5. Viroze forme pseudotumorale, Rev. Med. Chir. 1960, nr.2, pg.399.

6. Distoniile traheo-bronşice hipotone, Rev. Med. Chir. 1960, nr.3, pg.569.

7. Aspecte bronhologice în distrofiile traheo-bronho-pulmonare, Ftiziologia 1962, nr.6, pg.553.

8. Puncţia transbronşică în diagnosticul afecţiunilor mediastino-bronhopulmonare. Rev. Med. Chir. 196, nr.4, pg.881.

9. Cancerul bronşic bilateral, Rev. Med. Chir. 1964, nr.3, pg.635.

10.Tumorile traheo-bronşice benigne, Ftiziologia 1964, nr.3, Probleme de tuberculoză 1977, vol.XIV, pg.239.

11.Modificări morfo-funcţionale după chistul hidatic pulmonar operat (Studiu bronhografic), în vol. “Omagiu lui I. Enescu”. Academia R.S.R. 1966, pg.41.

12.Emfizemul bulos gigant, Rev. Med. Chir. 1970, nr. 3, pg.613.

13.Tumorile traheale, Pneumoftiziologia 1978, nr.3, pg.185.

14.Dilataţia congenitală a traheei, Rev. Med. Chir. 1985, nr.1, pg.145.

15.Împreună cu Conf.dr.C.Ionescu, doctorul Pavel Cucu a contribuit la realizarea

capitolului

„Anomaliile

şi

malformaţiile

congenitale

bronhopulmonare” din Tratatul de Medicină Internă (sub red.prof.dr.

Radu Păun şi coord.prof.dr.Constantin Anastasatu) apărut în anul 1983. o După 1975, s-au efectuat bronhoscopii la: 

Sp.TBC Bacău (Dr.Artemidor Ionescu).



Sp.TBC Bârlad (Dr.Rodica Ieremia).

86



Serviciul

de

bronhologie

al

Sp.TBC

Bârnova

(Dr.Levitki,

respectivi

dobândind

endoscopie

în

Dr.Teodoru). 

Sanatoriul cunoştinţele

TBC

Bisericani,

teoretice

şi

medicii

practice

de

Clinica

Pneumologică Iaşi. o Ulterior, toate aceste servicii din oraşele menţionate au fost desfiinţate; abia după 1990 în aproape toate centrele judeţene din Moldova, investigaţia bronhologică a fost reluată ca fibro-bronhoscopie.

Colectivul serviciului de endoscopie bronşică...... prin anii 2000

G. REMEMBER 1973- 1979 S-au extins studiile clinice în: o Domeniul afecţiunilor respiratorii non-TB (sarcoidoza, patologia pleurei, astmul bronşic, cancerul bronhopulmonar etc.); au fost aprofundaţi factorii de risc în bronşita cronică: 

C.Ionescu, Georgeta Arbore., E.Tudose şi C.Armaşu (1982), pe baza studiilor proprii în domeniu, ajung la concluzia că frecvenţa

87

bronşitei cronice a fost de 4,06% în mediul rural şi de 6,39% în mediul urban. 

C.Ionescu, P.Cucu, D.Dăneţ (1983), pornind de la ideea că problema asistenţei cancerului bronhopulmonar constă, în primul rând, în depistarea cât mai precoce, au utilizat un chestionar cu ajutorul căruia au cules date epidemiologice din 8 judeţe din Moldova. Cu această ocazie, au făcut constatări asupra carenţelor care mai persistă în depistarea precoce, precum şi asupra necesităţii unei colaborări strânse între pneumoftiziologi, oncologi şi chirurgi toracici. Nu au fost omise nici aspectele legate de combaterea fumatului şi utilitatea examenelor periodice pentru persoanele periclitate. În aceeaşi notă, C.Ionescu, P.Cucu (1983), definesc noţiunea de diagnostic precoce şi precizează mijloacele cu care se poate realiza acest diagnostic; se subliniază utilitatea depistării cancerului bronhopulmonar în forma latentă, efectuată, de regulă, prin examene citologice repetate. Clinica Ftiziologică din Iaşi a început din anul 1982, urmărirea citologică a unui prim lot de 215 persoane din industria ieşeană, supuse la diverse noxe, colaborând în acest sens, cu una din staţiile pilot înfiinţate de Institutul Oncologic Bucureşti pentru depistarea citologică a CBP.



Continuarea deschiderii registrului de preocupări în domeniul patologiei toracice este demonstrată de preocupări ca cele ale lui C.Ionescu şi Tr.Măhăescu care abordează „funcţiile celulelor bronho-alveolare” sau ale lui R.Hreniuc şi Tr.Mihăescu ce îşi exprimă opiniile critice „privind capacitatea informativă a biopsiei pleurale

prin ac”, în comunicări făcute cu diferite prilejuri sau

articole în revista de specialitate (Pneumoftiziologia nr.1/1987). o Domeniul tuberculozei (criteriile de luare în evidenţă a cazurilor de TB pulmonară cu baciloscopie negativă, diagnosticul, tratamentul şi organizarea asistenţei localizărilor extrarespiratorii ale TB etc. 

O preocupare a momentului, a constituit-o studiul “aspectelor actuale

în

clinica

tuberculozei

pulmonare

la

copii”.

Astfel, 88

C.Ionescu şi R.Hreniuc, comparând expresia clinică şi paraclinică a czurilor noi de îmbolnăvire din perioada 1974-1975 cu cele din perioada 1964-1965, pe un număr de 413 cazuri, fac următoarele constatări: •

scăderea incidenţei tuberculozei infantile cu 75% în ultimul deceniu;

•

schimbarea semnificativă la p< 0,001 a profilului semiologic al bolii prin dublarea frecvenţei tuberculozelor latente;

•

scăderea la acelaşi prag de semnificaţie a formelor cu manifestări radiologice, în special pe seama adenopatiilor necomplicate;

•

scăderea

impresionantă

a

manifestărilor

clinice,

unele

tablouri, altă dată frecvente şi evocatoare, devenind foarte rare (eritemul nodos) sau practic, dispărute (febra de invazie,

tifobaciloza,

cheratoconjunctivita

flictenulară,

eritemele polimorfe, reumatismul tuberculos); •

fistulizările ganglionare cu o reducere a incidenţei cu jumătate.

•

în felul acesta, tuberculoza copilului capătă un profil benign, devenind o “maladie liniştită”, cu latenţă clinicoradiologică

în

2/3

din

cazuri.

Această

realitate

are

importante implicaţii practice în lupta antituberculoasă. 

De deosebit interes şi putând fi considerate studii precursoare a ceea ce, astăzi, constituie încă o preocupantă majoră, sunt cercetările efectuate de A.Arbore şi Margareta Năstase asupra eficienţei

operaţionale

şi

tehnice

a

chimioterapiei

iniţiale,

administrate intermitent, supravegheat şi integrat în reţeaua de medicină

generală,

circumscripţii

rurale

la

160

(1979).

de S-a

bolnavi

depistaţi

constatat

că:

în sub

51

de

aspect

operaţional, cuprinderea bolnavilor din teren a atins 100% faţă de eligibil, iar administrarea tuturor dozelor necesare s-a realizat la 91,6% din bolnavi; sub ascpect tehnic, negativarea bacteriologică 89

la examenul direct s-a obţinut după 3 luni la toţi bolnavii, iar negativarea la cultură a atins 93,3% după 3 luni şi 97,4% după 9 şi 12 luni; închiderea cavernelor s-a obţinut la 75,4% din cazuri, după 3 lunide tratament şi la 87,7% după 9 şi 12 luni. Eficienţa tehnică

a

fost

întregită

prin

evaluarea

reabilitării

socio-

profesionale care s-a realizat la 91,8% din cazuri. 

Abordând

problemele

legate

de

sistemul

informaţional

în

prevenirea şi combaterea integrată a tuberculozei, A.Arbore şi C.Ionescu (1980) au conceput la vremea respectivă un model al generatorilor şi beneficiarilor de informaţii privind tuberculoza:



C.Ionescu, A.Arbore şi Mihaela Georgescu (1982) au analizat datele bacteriologice privind bolnavii de tuberculoză din jud.Iaşi, înregistraţi între 1971-1980, ajung la concluzia că evaluare indicatorilor bacteriologici este în măsură să evidenţieze aspectele esenţiale ale stării şi procesului endemic de tuberculoză, strict 90

necesare pentru orientarea priorităţilor din program, contribuind astfel

la

atingerea

obiectivului

primordial

al

epidemiologiei

moderne. o domeniul chirurgiei toracice o domeniul recuperării medicale şi al expertizei capacităţii de muncă. 

În Clinica de Ftiziologie din Iaşi, s-a reuşit constituirea unei echipe de reabilitare, formată din ftiziolog, exploraţionist, psiholog, psihiatru,

kineziterapeut

şi

asistent

social.

Specialiştii

au

fundamentat conceptul tehnico-organizatoric şi metodologia de reabilitare adecvată profilului unităţii. În Clinica Ftiziologică din Iaşi s-a utilizat termenul „reabilitare”, considerând că acesta este cuvântul care corespunde cel mai bine conţinutului şi sferei acestei noţiuni. În ceea ce priveşte principiile reabilitării, s-au folosit termenii

„recuperare

morfo-funcţională

şi

psihologică”,

„readaptare la efort şi profesie” şi, în sfârşit „reintegrare socială”.

Reuniuni ştiinţifice cu importanţă regională şi naţională, consacrate: o sarcoidozei (1975, Iaşi) – prima Reuniune; o tuberculozei extrarespiratorii (1976, Roman); o actualităţi în patologia pleurei (Consfătuire a Secţiei de Medicină Internă şi se Pneumoftiziologie ale Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, ce a avut loc la 10 decembrie 1977) şi al cărui Raport „Actualităţi în patologia pleurei” a fost susţinut de Conf.C.Ionescu. o posibilităţilor de diagnostic pneumologic (1981, Iaşi); o astmului bronşic în practica medicală (1987, Iaşi); o sarcoidozei (1988, Iaşi) – a II-a Reuniune: 

cu această ocazie, au fost prezentate o serie de comunicări de excepţie, rod al experienţei în domeniu al şcolii medicale ieşene: “răspândirea sarcoidozei în România“ (R.Hreniuc, Tr.Mihăescu); “patogenia actuală a sarcoidozei” (C.Ionescu, Tr.Mihăescu); “studii privind

procesul

de

constituire

a

granulomului

sarcoidotic”

(Gioconda Dobrescu, Al.Dobrescu); „aspecte clinice actuale în 91

sarcoidoză” (Simona Daniela Ionescu); „criterii de evaluare a prognosticului în sarcoidoza mediastino-pulmonară (V.Moisescu); „observaţii

clinico-radiologice

asupra

sarcoidozei

mediastino-

pulmonare; „studiul comparativ al enzimei de conversie şi reninei plasmatice în sarcoidoză” (I.Hăulică, C.Ionescu, Valeria Roşca, Tr. Mihăescu, V.Rusu, C.Tănase-Galicescu, Daniela Boişteanu); „erori de diagnostic în sarcoidoza” (R.Hreniuc, Tr.Mihaescu, C.Tănase); „aportul

examenului

ORL

în

diagnosticul

sarcoidozei”

(V.Gheorghiu, Tr.Mihăescu); „eficienţa puncţiei transbronşice la bolnavii cu sarcoidoză” (P.Cucu,V.Gheorghiu, M.Grigoraş); o cancerului bronhopulmonar (cu ocazia a 110 ani de activitate a UMF Iaşi, 1989).

H. REALIZĂRI ALE CLINICII DE PNEUMOLOGIE DIN IAŞI DUPĂ 1990 o În Clinica de Pneumologie au fost introduse o serie de tehnici noi de investigare, cum ar fi fibrobronscopia şi toracoscopia. 

s-a organizat un Centru de Diagnostic de zi, care a influenţat semnificativ activitatea de îngrijire medicală, constituind un sprijin real pentru medicii de familie.

o Clinica de Pneumologie Iaşi a devenit pe parcursul ultimilor 10 ani Centru-pilot în implementarea Programului DOTS, Programului GOLD

privind

standardizarea

urmăririi

şi

tratamentului

în

bolile

pulmonare obstructive cronice, proiectului OTTO privind tratamentul infecţiilor respiratorii. o Cadrele didactice din Clinică au fost angrenate în implementarea unor studii multicentrice în domeniul bolilor respiratorii (unele fiind studii internaţionale). o În activiatea publicistică s-a contribuit la infiinţarea şi s-a participat la conducerea următoarelor reviste ştiintifice: East European Medical 92

Journal; British Medical Journal; British Journal of Family Planning; Caiet de Pneumoftiziologie; INTERLOQ (Denver, USA); Pneumoftiziologia (SRP). o Dintre alte comunicări ştiinţifice cu teme pneumologice, marcând sfârşitul sau începutul dintre secolele XX şi, respectiv, XXI sau consacrate evenimentului major reprezentat de împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, pot fi menţionate: „SIDA-HIV şi tuberculoza – probleme de diagnostic şi tratament” – autori Dr.M.Apostu, Conf.Dr.Tr.Mihăescu; „Diagnosticul anatomo-patologic la cazurile de SIDA şi tuberculoză” – autor dr.Doina Mihăilă;

„Tuberculoza

la

vârstnici”

–

autori

Dr.Sabina

Antoniu,

Dr.Adriana Sorete Arbore, Conf.Dr.Tr.Mihăescu; „Programul pilot OMS – rezultate după 12 luni de aplicare” – autori Dr.Adriana Sorete Arbore, conf.dr.Tr.Mihăescu; „Chistul hidatic complicat. Consideraţiuni clinice şi terapeutice” – autori Conf.Dr.A.Aldea, Dr.F.Răutu, Dr.Cristina Pîslaru; „Aspecte

clinice

dr.Nicoleta

şi

etiologice

Brânză,

Conf.Dr.Tr.Mihăescu;

ale

empiemelor

Dr.Doina „Infecţia

pleurale”

Gramadă, pneumococică,

–

autori

Conf.Dr.A.Aldea, o

ameninţare

subestimată” – autori Dr.Verona Mihai, Conf.dr.Tr.Mihăescu; „Nu tot ce zboară

se

rezultatelor

mănâncă

sau

microbiologice

criterii clinice”

obiective –

autor

pentru

interpretarea

Dr.Daniela

Diculencu;

„Implicaţiile pneumologice ale refluxului gastroesofagian” – autor Dr.R.Hreniuc; „Algoritm de tratament al pneumoniilor comunitare” – autori Dr.T.Toma, Conf.Dr.T.Mihăescu; „Noutăţi în lupta antifumat” – autor Dr.Antigona Trofor; „Scintigrafia în diagnosticul tuberculozei pulmonare” – autor Dr.Daniela Boişteanu. o În anii de început si actualului deceniu, au existat preocupări şi în legătură cu tratamentul hipertensiunii pulmonare din BPOC (Anda Tesloianu,

Valentina

Ieşeanu,

Tr.Mihăescu,

Marilena

Spiridon

şi

D.Tesloianu – „Studiu original” – publicat în Pneumologia nr.4/2004) sau prin ilustrarea unor cazuistici relevante în domeniu („Hipertensiunea pulmonară cronică trombo-embolică – o falsă hipertensiune pulmonară 93

primară – caz clinic” – aparţinând A.Tesloianu şi col., publicat tot în revista Pneumologia). o Colaborările, pe diferite teme majore de patologie respiratorie cu cadre medicale valoroase de la instituţii de profil reprezentative din străinătate, au constituit un constant deziderat în proiectele ştiinţifice ale pneumologilor ieşeni, şi nu numai. 

Câteva exemple: „Probabilitatea pre-test pentru sindromul de apnee obstructivă în somn” (colaborare între UMF „Gh.T.Popa” prin Sânziana Lovin, Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi prin Andrei Cernomaz, Conf.Tr.Mihăescu şi ANTADIR 66, Paris, Franţa – prin Dan Veale); „Tratamentul tuberculozei în Europa” în care Tr.Mihăescu face parte dintr-o selectă echipă de autori cuprinzând pe

G.B.Migliori,

L.Clancy

şi

alţii,

M.C.Raviglioni, care

a

P.D.O.Davies,

elaborat

J.P.Zellweger,

recomandările

destinate

standardizării strategiei terapeutice a tuberculozei în regiunea Europa a OMS (publicate în 1999 în European Respiratory Journal şi traduse şi în numărul 2/2000 din Pneumologia. o O serie de articole ştiinţifice având pneumologi ieşeni prim autori sau co-autori, realizate cu personalităţi în domeniu din străinătate şi publicate în reviste medicale de mare prestigiu, au constituit obiectul unor numeroase referinţe în publicaţii de specialitate: - Mihaescu T, Veres L, Zbranca V. Chylothorax in familial lymphedema of the Meige type. Chest 1992; 101: 290-1.

- Similowski T, Duguet A, Straus C, Attali V, Boisteanu D, Derenne JP. Assessment of the voluntary activation of the diaphragm using cervical and cortical magnetic stimulation. European Respiratory Journal 1996; 9: 1224-31 - Chen BY, Vasilakos K, Boisteanu D, Garma L, Derenne JPH, Whitelaw WA. Linkage of hiccup with heartbeat. Journal of Applied Physiology 2000; 88:2159-650

94

-

Cuvelier

A,

Grigoriu

B,

Molano

LC,

Muir

JF.

Limitations

of

transcutaneous carbon dioxide measurements for assessing long-term mechanical ventilation. Chest 2005; 127: 1744-8.

- Bateman ED, Jacques L, Goldfrad C, Atienza T, Mihaescu T, Duggan M. Asthma control can be maintained when fluticasone propionate/salmeterol in a single inhaler is stepped down. Journal of Allergy and Clinical Immunology 2006; 117: 563-70.

- Scherpereel A, Grigoriu B, Conti M, Gey T, Gregoire M, Copin MC, et al.

Soluble mesothelin-related peptides in the diagnosis of malignant pleural mesothelioma. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine 2006; 173: 1155-60.

- Grigoriu BD, Scherpereel A, Devos P, Chahine B, Letourneux M, Lebailly P, et al. Utility of osteopontin and serum mesothelin in malignant pleural mesothelioma diagnosis and prognosis assessment. Clinical Cancer Research 2007; 13: 2928-35. 

Ediţia BMJ în limba română - publicaţie medicală de elită al cărui editor este Prof.Tr.Mihăescu -

a oferit spaţiu unei personalităţi

recunoscute pe plan internaţional, pentru a-şi exprima opiniile privitor la tuberculoza din România (P.D.O. Davies, Director, Tuberculosis Research Unit, Liverpool, Marea Britanie).

95

.

96



Filiala Iaşi a Societăţii Române de Pneumologie a întreţinut o corespondenţă consecventă cu colegii pneumologi din Indonezia, cu informări reciproce asupra activităţilor ştiinţifice din ambele ţări din anul 1999. Schimbul de informaţii a fost iniţiat de realizările din domeniul combaterii tabagismului pentru ca, ulterior să se extindă şi la alte ramuri de activitate din specialitatea noastră.



Activităţile Filialei Iaşi a SRPF s-au desfăsurat, de cele mai multe ori, ca reuniuni ştiinţifice lărgite, în sensul participării şi a unor specialişti din celelalte judeţe ale Moldovei sau din cadrul altor unităţi spitaliceşti din Iaşi, desigur, în funcţie şi de conţinutul şi de interesul temelor abordate. Astfel, anul 1997 se dovedeşte foarte incitant

prin

conţinutul

următoarelor

comunicări:

„Datele

fundamentale în alergia astmului bronşic” (Dr.V.Burinschi, distins coleg din Republica Moldova, format la şcoala de pneumologie ieşeană, unde şi-a obţinut şi titlul de doctor în medicină); ”Spectrul

etiologic

(Conf.Dr.Tr.Mihăescu);

al

pleureziilor ”Tuberculoza

cu

lichid

clar”

pulmonară

cu

chimiorezistenţă secundară a M.tuberculosis„ (Dr.Adriana SoreteArbore); „Tomografia computerizată în pneumologie” (Dr.Antigona Trofor); „Toracoscopia - metodă de diagnostic şi tratament” (Conf.Dr.Tr.Mihăescu); 97

”Polichimiorezistenţa

într-o

secţie

de

ftiziologie”

(Dr.D.Grămadă,

Dr.S.Aramă,

Dr.M.Archip,

Dr.M.Colea); ”Combaterea tuberculozei” - masă rotundă.

Cu tot contextul, mai mult sau mai puţin fericit al relaţiilor dintre autorităţile dela Bucuresti si Chişinău (Republica Moldova), între colectivul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi si Institutul de Ftiziopneumolgie

„Chiril

Draganiuc”

din

Chisinău

au

existat

constante legături de ordin profesional şi ştiinţific (participari pe baza de reciprocitate la manifestari stiintifice,doctorate,cursuri de perfecţionare,schimburi de experienţă etc.). În volumul omagial dedicat împlinirii a 50 de ani de la fondarea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Chişinău (2009), la capitolul consacrat acordurilor internaţionale pe linie ştiinţifică,se consemnează şi cel cu Spitalul clinic de Pneumologie „I.Cihac” (prof.Traian Mihăescu) - privind „ efectuarea cercetărilor ştiinţifice

pentru

optimizarea

diagnosticului

pneumopatiilor

interstiţiale .”

IMAGINE DIN ZILELE NOASTRE DE LA CHIŞINĂU, Rep.MOLDOVA In anul 2000 ,Republica Moldova a aderat la Strategia DOTS,ceea ce a în semnat un important volum

de lucru pentru implementarea 98

componentelor strategiei. Printre experţii străini care şi-au adus o contribuţie la formarea şi perfecţionarea în controlul TB a

cadrelor

medicale din ţara soră vecină, s-au numărat şi câţiva specialişti români.

Prof.Tr. Mihăescu (Iasi, România) între Prof GB Migliori(Italia) şi Directorul Institutului de Ftizio pneumologie „Chiril Draganiuc”, din Chişinău – Dr.GH. Ţîmbalari, în anul 2001, cu ocazia implementării Strategiei DOTS în Republica Moldova

·

Şedinţele secţiei de Pneumologie ale Societăţii de Medici şi

Naturalişti iaşi şi-au conservat în timp vigoarea în abordarea problemelor prioritare de sănătate, de informare largă în medicină, de înlesnire a accesului la informaţia ştiinţifică şi de desăvârşire în domeniul practicii pneumologice.

99

o Implementarea

de

tehnici

noi

de

diagnostic

în

programul

educaţional al studenţilor (în Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti, Iaşi, 1991, vol.85, nr.1-2, este publicat referatul general: ”Toracoscopia, metodă de investigaţie în patologia toracică” al autorilor R.Hreniuc, Tr.Mihăescu). o Instruirea studenţilor privind programele OMS de supraveghere şi tratament al tuberculozei (clinica fiind centrul pilot), programul GOLD privind standardizarea urmăririi şi tratamentului în bolile pulmonare obstructive cronice, proiectul OTTO privind tratamentul infecţiilor respiratorii. o Prin colaborare cu clinici de specialitate din străinătate s-a reuşit obţinerea de stagii de perfecţionare pentru personalul clinicii şi participări la congrese internaţionale. o Au fost organizate: 

cursuri postuniversitare, aprobate de MS, cu care ocazie au fost acordate competenţe (bronhologie);



cursuri postuniversitare pentru medici de familie şi medici specialişti privind: diagnosticul şi tratamentul astmului bronşic, implicaţiile

100

medicale ale tabagismului şi sevrajul tabagic, tratamentul pacienţilor cu BPOC, infecţiile de tract respirator inferior; 

simpozioane ştiintifice şi prelegeri pe teme medicale în judeţe din Moldova („Şcoala de Vară” - Bisericani, Universitatea Itinerantă a Astmului Bronşic, etc.).

o Au fost obţinute burse: ICRETT şi ERS.

In spiritul celor mai bune traditii ale Clinicii de Pneumologie din Iasi de implicare efectiva in rezolvarea problemelor majore de sanatate publica din tara noastra, prof.dr.Traian Mihaescu si col. au propus in cursul anului 2010, IMPLEMENTAREA UNEI STRATEGII NATIONALE PENTRU BPOC (publicat in MEDICA ACADEMICA-10/2010). Initiatorii au constientizat ca dezvoltarea si implementarea unei strategii nationale pentru BPOC va asigura limitarea actiunii factorilor de risc,diagnosticarea precoce a cazurilor, managementul bolnavilor intr-un sistem medical integrat in care se aplica principiile medicinei bazate pe dovezi,care aloca in mod dinamic resurse si sevicii medicale in functie de severitatea patologiei, cu optimizarea costurilor si a indicatorilor de morbiditate.

° Alte evenimente demne de consemnat.

In România puţine organizaţii non-guvernamentale funcţionează în domeniul tuberculozei. The Romanian Christian Humanitarian Foundation este o organizaţie britanicâ non-profit, coordonată de Brian Douglas,acesta fiind cetăţean britanic şi lucrând ca voluntar în România din 1994. In primii trei ani petrecuţi în România şi-a consacrat timpul copiilor cu dizabilităţi, instituţionalizaţi în căminul din Comuna Bivolari, judeţul Iaşi. După închiderea căminului, a lucrat timp de cinci ani la secţia de copii Dr.Clunet, până la asimilarea acesteia în Secţia Paşcanu. A dezvoltat ulterior programe educaţionale pentru a ajuta copii şi adulţii să înţeleagă tuberculoza şi posibilităţile de evitare a îmbolnăvirii. Aceste programe s-au derulat în şcoli din mediul urban şi rural, având acordul Ministerului 101

Educaţiei. Urmărind acelaşi obiectiv, a conceput un joc interactiv prin care copiii învaţă despre tuberculoză. Organizaţia The Romanian Christian Humanitarian Foundation este membră a campaniei STOP-TB.

CĂRŢI SI CURSURI UNIVERSITARE, CAPITOLE TRATATE, CĂRŢI (selecţie) o Sindromul apneilor obstructive din somn - Daniela Boişteanu, Edit.Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 1997.

Conf.Dr.Daniela Boişteanu Medic primar pneumolog,doctor

în ştiinţe medicale,cu stagii de

specializare şi perfcţionare în străinătate (Paris,1992,1993 si 2000). Medic şef al secţiei a III-a clinice a Spitalului Clinic de Pneumologie, Coordonator al Institutului pentru Medicina Somnului si Terapie din cadrul UMF „Gr.T.Popa” Iasi, Expert extern al European Medicament Agency (din 2007). Premiul „Constantin I.Parhon” al Academiei Române (în colectiv) pentru monofgrafia

Homeostazia hidroelectrolitică (2000). Membru

Corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale (2009). Membru a mai multe societăţi profesionale din ţară şi străinătate (Societatea Română de Pneumologie, Societatea Germană a Somnului, American Association of Chest Physician, Asociaţia Mediteraniană de Cooperare în Medicină ş.a.).

102

În prefaţa cărţii, Prof.Dr.I.Bruckner consemna: “În acest context lucrarea „Sindromul apneei obstructive din somn” a doamnei Dr.Daniela Boişteanu (care a lucrat într-un astfel de laborator şi aplică astăzi această experienţă în ţara noastră) reprezintă o reală deschidere de drum, fiind prima tratare completă a unei entităţi a patologiei respiratorii a somnului în literatura autohtonă”

Ultimul volum al autoarei, destinat medicinii somnului (Editura Medicală, în colaborare, 2009)

103

o Pneumoftiziologie

I

–

Tehnici

de

investigaţie

instrumentală,

Tr.Mihăescu, A.Trofor, Edit DAN, Iaşi, 1999. o Pneumoftiziologie II -Tuberculoza: o introducere în pneumologie, Tr.Mihăescu, Edit DAN, Iaşi, 1999. o Pneumoftiziologie Îndrumător

–

pentru

Ediţia

a

studenţi

2-a şi

revăzută rezidenţi

şi (Sub

adăugită. redacţia

Conf.Dr.Tr.Mihăescu) – C.Cojocaru, Z.Ţarevici, T.Mihăescu, Edit DAN, Iaşi, 2001.

o Patologie Pleurală – Tr.Mihăescu, B.D.Grigoriu, C.Mitrofan, Edit DAN, Iaşi, 2001. o Course of Pneumophtysiology - Daniela Boişteanu, “Carol Davila” University Press, Bucharest, 2001.

104

o Curs

de

Pneumoftiziologie

–

Antigona

Trofor,

Edit.Institutul

European, 2001. o Pneumoftiziologie II – Tuberculoza: o introducere în pneumologie (ediţia a II- a revăzută şi adaugită) - Tr.Mihăescu, Edit DAN, Iaşi, 2001. o Tuberculoza – Mic tratat de pneumologie – Editor Traian Mihăescu, Seria Pneumoftiziologie, Ediţia a treia, Edit DAN, Iaşi, 2002.

o Cancerul Bronhopulmonar – Aspecte de practică clinică şi tratament, L.Miron, Tr.Mihăescu, Edit DAN, Iaşi, 2002.

105

o Sarcoidoza – sindrom de graniţă – Liliana Vereş, Edit.Junimea, Iaşi, 2002. In perioada 2000-2001 dr.Liliana Vereş a fost

Director Medical

pentru Asia Pacific, SKOLAR, MD – companie ce contribuie la educarea medicala

continua

prin

Internet,

prima

de

acest

gen

creata

de

Universitatea Stanford din California, SUA. În anul 2008, publică în editura Tehnopress

din

Iaşi,

volumul

“Sarcoidoza:

întrebări

frecvente”.

În

momentul de faţă este şefa Clinicii de Alergologie a UMF „Gr.T.Popa” din Iaşi.

o Bronhopneumopatia obstructivă cronică – Editor: Tr.Mihăescu, Edit DAN, Iaşi, 2002.

o 106

o Fumatul de la obicei la boală – Antigona Trofor, Cornel Radu-Loghin, Edit.Tehnopress, Iaşi, 2004. o Pleureziile maligne – Costel Mitrofan, Edit.Dan Iaşi, 2007. o Patologie

pleurala

–

B.D.Grigoriu,

Tr.Mihăescu,

C.Mitrofan,

Edit.Junimea, Iaşi, 2007.

Patologia pleurală, constituie azi, o continuare a preocupărilor înaintaşilor Şcolii ieşene de pneumoftiziologie

Prof.Dr.Bogdan Dragoş Grigoriu Concomitent cu o specializare pe multiple planuri ale pneumologiei, timp de 4 ani la Lille (Franţa) şi ulterior la Clinica de Pneumologie din Iaşi, 107

Prof.Dr.Bogdan Dragoş Grigoriu devine medic specialist în anul 1999, după care se perfecţionează în pneumologie intervenţională şi reanimare medicală la Lille şi, respectiv, Paris (2000-2003). Este doctor în ştiinţe medicale din anul 2006. Parcurge treptele ierarhiei universitare, fiind în prezent Conferenţiar în Clinica de profil ieşeană, Şef de Secţie. Este autor principal sau coautor a numeroase articole publicate în ţară şi străinătate, participant la granturi de cercetare ştiinţifică, ultima oară în calitate de director de proiect Grand Cercetare PNCDI – cu titlul „Rolul Endocan în migrarea limfocitară la nivelul endoteliului pulmonar”.

o Ghid practic pentru renuntarea la fumat – Antigona Trofor, Tr.Mihăescu, Edit DAN, Iaşi, 2007. o Ghid de antibioticoterapie pentru practica medicală în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi - Doina Azoicăi, Doina Carmen Manciuc, Edit DAN, Iaşi, 2007. o Pleureziile maligne – C.Mitrofan, Edit DAN, Iaşi, 2007.

o Mezoteliomul

malign

pleural

diagnostic şi tratament -

-

Elemente

de

patogeneză,

L.Miron, Irina Rodica Chiseliţă, Cristina

Grigorescu, C.Mitrofan, Edit DAN, Iaşi, 2008.

108

o Cancerul pulmonar - Traian Mihăescu, în „Pneumologie” (sub redacţia Miron Alexandru Bogdan), Edit.Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2008. o Sarcoidoză – întrebări frecvente – Liliana Vereş, Edit.Tehnopress, Iaşi, 2008.

Un număr de reputaţi specialişti din capitala Moldovei aparţinând altor unităţi medicale decât Spitalul Clinic de Pneumologie din Iaşi au publicat, de asemeni, lucrări de interes practic în domeniul patologiei respiratorii: o Tehnici şi instrumente utilizate în pneumologie – Paraschiva Postolache, Clementina Cojocaru, Seria Pneumoftiziologie – Editor Traian Mihăescu, Edit Dan, Iaşi, 2002. o Ghid de antibioticoterapie pentru practica medicală în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi – Doina Azoicăi, Doina Carmen Manciuc, Edit Dan, Iaşi, 2008.

109

ºAspecte endoscopice în micozele bronhopulmonare- Ingrid Cezara Apetrei, Andrei Cernomaz,Traian Mihăescu. Capitolul XI în” Actualităţi în endoscopia toracică şi terapeutică” (sub. red.Ruxandra Ulmeanu,Florin Dumitru Mihălţan,Ion Cordoş,Dan Ioan Ulmeanu),Editura Universitară “Carol Davila”,Bucureşti,2009:224-241. º

Pneumologie-Manual pentru studenţi şi rezidenţi- Cristian

Cojocaru,Elena Cojocaru, Traian Mihăescu. Ediţia a III-a, Edit DAN, Iaşi, 2010.

110

º

Sindromul picioarelor neliniştite ,“Restless legs syndrome-RLS “

–Raluca Bercea, Gianina Rusu, Traian Mihăescu. Edit DAN, Iaşi,2010.

Am alocat un spaţiu special Doctorului Toma Tudor, absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din Iaşi, rezident al Clinicii de Pneumologie din aceeaşi localitate, în prezent Consultant Respiratory Phisician la University Hospital Lewisham din Londra, profesor asociat al UMF „Grigore T.Popa” din Iaşi. A obţinut rezultate remarcabile pe plan internaţional în domeniul pneumologiei (printre altele, pentru prima dată în lume, tratamentul endoscopic al pacienţilor cu emfizem sever).

111

Dr. Tudor Toma În Iaşi – şi alte cadre didactice, medici primari pneumologi şi/sau de medicină internă obţin rezultate remarcabile în recuperarea medicală respiratorie, printre acestea distingându-se Conf.Dr.Paraschiva Postolache – Şef Secţie Clinica Recuperare Medicală Respiratorie (Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi) şi Conf.Dr.Laura Ciobanu, din aceeaşi Clinică.

I. ACTVITATEA DE CHIRURGIE TORACICĂ - începuturi – o Primele

intervenţii

chirurgicale

sunt

făcute

cu

concursul

Prof.Dr.N.Bumbăcescu la Secţia a II-a Paşcani (operaţii Jacobeus de secţionare de bride pleurale, toracoplastii, oleo-toraxuri etc.). Ulterior chirurgia s-a mutat la Secţia I. o Din 1955 

paleta intervenţiilor se lărgeşte, odată cu numirea ca şef de secţie a Dr.Todică Chirileanu (revenit în 1960 la Sanatoriul Bisericani).



la Sanatoriul Solca, în secţia chirurgicală existentă, se efectua pneumotorax extramusculo-periostal blocat cu diferite materiale (Dr.Constantinescu), inclusiv cu mănuşi de cauciuc chirurgicale.

o În 1960 112



la Iaşi, Dr.Burlea Alexandru devine Şef de Secţie, secţia de chirurgie câştigând în autoritate şi prestigiu. S-a născut în anul 1921 şi a decedat în anul 1978; a muncit enorm pentru profesia lui, infiinţând chirurgia toracică în Moldova, la sugestia celui care a fost mentorul şi profesorul lui, Cărpinişanu, primul chirurg thoracic al ţării noastre.

Dr.Burlea Alexandru 

este marcat de Simpozionul de la Iaşi pe tema “Tratamentul medico-chirurgical al tuberculozei pulmonare”, simpozion care, în afară de orientarea dată în domeniul terapiei, a inaugurat cu succes la noi în ţară, sistemul discuţiilor la masa rotundă, folosit în prezent

pe

scară

Prof.N.Bumbăcescu

a

largă prilejuit

(simpozionul, prezenţa

unor

condus

de

personalităţi

remarcabile din ţară, precum Popper M., Barbu Z., Daniello L., Anastasatu C., Constantinescu O. – Deva; Cipău T. – Oradea; Duţu Şt., Zitti E., Cărpinişan E., Baraneţchi C., Civică C. – Craiova ş.a.). o După 1966, odată cu plecarea Dr.Burlea la Sanatoriul Bârnova, intervenţiile chirurgicale au fost făcute de Dr.Diaconescu (Clinica III Chirurgie) şi Prof.Dr.Chipail, ultimul angajat, după pensionarea de la catedră, cu ½ normă la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi. o În 1981 – la Secţia de Chirurgie toracică a venit Dr.Fănică Răutu.

113

o Evoluţia ulterioară a chirurgiei toracice ieşene 

în perioada anilor 90 în secţia de chirurgie toracică îşi desfăşurau activitatea 3 chirurgi primari de chirurgie toracică: Dr.Finichiu Gheorghe (pensionat 1997), Dr.Panainte Constantin (pensionat 1997) şi Dr.Răutu Fănică (pensionat 2002). Numărul intervenţiilor era, în medie, de 350-400 pe an. Seful serviciului de terapie intensivă era doctorul Crişan Manolache.



Gh.Finichiu,

Cr.Manolache,

C.Painte

şi

F.Răutu

comunică

rezultatele unei cercetări efectuate pe 224 decorticări pulmonare autonome, asociate cu metode de exereză sau/şi toracoplastie, considerând cu această ocazie că „singura metodă de rezolvare a pungilor pleurale cronice supurate sau nesupurate, indiferent de etiologia lor, pe cazuri bine selecţionate şi bine pregătite, este decorticarea pulmonară autonomă sau asociată”. 

Noua generaţie de chirurgi: •

1995 - şef lucrări Dr.Cristina Grigorescu (Pîslariu).

•

1996 - se înfiinţează Clinica de Chirurgie Toracică din cadrul UMF „Gr.T.Popa” Iaşi.

•

1997 - preparator Dr.Bosănceanu Mugurel-Liviu.

•

1998 - asistent universitar Dr.Mitrofan Costel.

•

1999 - Prof.Univ.Dr.Aldea Adrian, şef clinică chirurgie toracică.



•

2002 - Dr.Onea Florin, Dr.Bârzu Dragoş.

•

2003 - Dr.Fărmatu Lucian.

•

2007 - Dr.Sandu Cristian.

Numărul

intervenţiilor

chirurgicale

a

crescut

constant,

ajungându-se la aproximativ 1.100 intervenţii pe an, cu o largă paletă de tehnici operatorii: toracoscopia medicală din 1996, chirurgia toracoscopică video-asistată din 2000, chirurgie de graniţă

toraco-abdominală,

cervico-toracică, extragere

corpi

străini intrabonşici, mediastinoscopie (2005), toate tipurile de 114

intervenţii chirurgicale din sfera chirurgiei toracice generale, chirurgia traheei (2008). 

În prezent, prin pensionarea Prof.Dr.Aldea Adrian, şef de lucrări Dr.Cristina Grigorescu a devenit şef de clinică.

I. MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE DE ANVERGURĂ o “ DIAGNOSTICUL PNEUMOLOGIC AZI “ -A fost titlul unei importante Consfătuiri Naţionale pluridisciplinare organizată la Iaşi sub auspiciile Societăţii de Medici şi Naturalişti, IMF Iaşi şi secţiile USSM de Pneumologie şi Medicină Internă din localitate, la 16-17 Octombrie 1981. o S-a subliniat că “tuberculoza pulmonară îmbracă, practic, aspectele radio-clinice ale întregii patologii pulmonare” (din raportul prezentat de Prof C.Anastasatul şi Conf.C.Ionescu).

“INSPIR IAŞI” Conferinţă Anuală de Pneumologie cu participare internaţională (eveniment naţional prestigios) 30 Octombrie-1 Noiembrie 2003 - Prima ediţie

Mijloace moderne de diseminare a informaţiilor (CD)

115

o În anul 2007 Ediţie specială, organizându-se şi prima ediţie a Forumului



Naţional privind infecţiile respiratorii, odată cu a IV-a Conferinţă Naţională de Bronhologie. o În anul 2008 Conferinţa Anuală de Pneumologie a fost dedicată celor 150 de ani



de

activitate

pneumologică

la

Spitalul

Paşcanu,

patologiei

mediastinale, tabacologiei, apneei în somn, resuscitării cardiorespiratorii

şi

implementării

unui

program

de

realibilitare

respiratorie. o În anul 2009 •

Conferinţa Anuală de Pneumologie, desfaşurată la Piatra Neamţ,

avand o tematică somnologie,

foarte actuală (probleme ale TB, BPOC,

oncologie

toracică),

reuniunea

fiind

onorată

de

personalităţi din afara graniţelor ţării precum P.D.O.Davies (UK).

Tudor Toma (UK), Gunar Guenther (Germania) si alţii. o În anul 2010 •

Conferinţa

Anuală

de

Pneumologie

cu

participare

internaţională, desfăşurată la Iaşi şi aflată la a VIII-a ediţie, a avut o tematică generoasă legată de bolile respiratorii obstructive cronice, particularităţile de diagnostic şi tratament ale bolilor respiratorii cu etiologie infecţioasă, fără a omite să aloce un suficient timp pentru mistere medicale ilustrate de cazuri clinice pe măsură. Printre participanţii străini, prieteni mai vechi sau mai noi ai Iaşului cum au fost: Donal Bradley (Manchester,UK), prof.dr.

Romana Patacchioli (Roma, Italia), dr. Olga Stirba (Chişinău, Republica Moldova) ş.a.

116

o De înaltă ţinută ştiinţifică, cu participare internaţională şi de larg interes, s-au bucurat şi cele două Conferinţe Naţionale Antifumat care s-au organizat la Iaşi în anii 2006 (întâia) şi 2009 (a treia), sub auspiciile Filialei Iaşi a SRP şi a Spitalului Clinic de Pneumologie din localitate,

ultima

având

ca

temă

“Abordarea

multidisciplinară

dependenţei nicotinice”.

Prof.Dr.Antigona Trofor

117

Lupta antifumat – un veritabil hobby

a

Un merit în organizarea acestor evenimente a revenit, incontestabil, colegei Prof.Dr.Antigona Trofor, absolventă a unor prestigioase cursuri în domeniu cu experţi externi - American Advocacy Institute - Varşovia (2000); American Cancer Society - Bucureşti (2002, 2003), pentru ca, ulterior, să organzeze primul curs român postuniversitar de „Metode de renunţare la fumat„ (U.M.F Iaşi, 2000) şi să iniţieze cursul interactiv „Smoking Cessation” al European Respiratory Society (E.R.S.). În prezent, este

Preşedinte

al

Secţiunii

Tabacologie

a

Societăţii

Române

de

Pneumologie (2007-2009) şi face parte din Tobacco Control Committee al European Respiratory Society. In

cursul anului 2010 a fost oficializat

„Ghidul de renunţare la fumat şi asistenţă de specialitate a fumătorului” (GREFA), ghid al Societăţii Române de Pneumologie,ediţia a 2-a revizuită şi adăugită, coordonatorul Comitetului ştiinţific al elaborării ediţiei fiind Conf.dr.Antigona Trofor. Activitatea profesională cuprinde şi alte domenii ale patologiei toracice, o bună parte din acestea valorificate şi sub forma de monografii şi cursuri.

118

Alte reuniuni ştiinţifice importante cu implicare a disciplinei de pneumologie desfaşurate în anul 2010: In intervalul 23 - 27 martie 2010

a avut loc la Iasi Conferinta

"Zilele Spitalului Clinic de Recuperare Iasi - Editia a VIII-a",

avand

urmatoarea tema: Recuperarea multidisciplinara in afectiunile medicochirurgicale

si

reintegrarea

socio-profesionala.

In cadrul manifestarii, vineri, 26.03.2010, intre orele 11.00 si 14.00 s-a organizat o masă rotundă

cu tema: Reabilitarea respiratorie la care au

luat parte foarte mulţi specialişti interesati de domeniu.

In perioada 6-8 Mai 2010 s-a desfăşurat în Aula Bibliotecii centrale Universitare"Mihai Eminescu", Iaşi Cea de-a treia Conferinţă Natională de Sarcoidoză cu participare internaţională, în organizarea Societăţii Română de Pneumologie - Grupul de lucru Sarcoidoză împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T.Popa Iaşi, Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi şi în colaborare cu Medical University of South Carolina (MUSC), Sarcoidosis Center, USA. 119

Sub patronajul American College of Chest Physicians (ACCP) s-a desfăşurat la Iaşi în perioada 20-23 mai 2010 Intâlnirea Educaţională cu tema: "Actualităţi privind Reabilitarea pulmonară şi Ventilaţia mecanică la domiciliu" (the Education Meeting endorsed by ACCP on: Pulmonary Rehabilitation and Home Mechanical Ventilation. State of Science and Practice.), care a beneficiat de prezenţa unor renumiţi specialişti străini ca speakeri şi

participanţi precum şi de egida Societății Române de

Pneumologie. Au fost organizate cu acest prilej două cursuri cu participare internatională, "Actualităţi în reabilitarea respiratorie şi ventilaţia noninvazivă la domiciliu", manifestare promovată de către American College of Chest Physicians (ACCP) pe site-ul Chest precum si "Cursul de medicina somnului - program pentru Europa centrală", eveniment satelit organizat sub egida European Sleep Research Society (ESRS).

Departamentul

de

Medicina

Respiratorie

din

cadrul

Spitalului

Universitar Lewisham, Londra şi Societatea Română de Pneumologie au reunit, în luna octombrie 2010, în localitatea Vama, lângă Suceava, specialişti în medicina respiratorie din ţară şi din Marea Britanie. Aceştia au dezbătut problematica protocoalelor medicina respiratorie, un subiect important al oricarui sistem de sănătate.

Profesorii Traian Mihăescu - Iaşi,Florin Mihălţan - Bucureşti,Tudor Toma - Londra şi Vasile Astărăstoaie - Iaşi (de la stânga la dreapta) la reuniunea de la Vama, j.Suceava (foto MEDICA ACADEMICA)

120

Un parcurs al cadrelor medicale superioare ce au funcţionat în 19902019 , cu rezerva unor omisiuni involuntare, este redat mai jos: - Secţia Clinică I-a de Pneumoftiziologie Traian Mihăescu (Profesor Doctor, Medic Primar, Şef Secţie) Antigona Trofor (Medic primar, Profesor UMF) Veronica Zbranca (Medic primar) Liliana Vereş (Medic primar pneumolog, şef de lucrări UMF) Elena Cristina Mitrofan (Medic primar pneumologie, Asistent UMF) Sabina Antoniu (Medic specialist, Asistent UMF) Cristian Cojocaru (Medic specialist, Asistent UMF) Macovei Carmen Mirela (Medic specialist) Sandu Mihaela Victoriţa (Medic specialist) - Centrul Diagnostic de Zi Amuliu Aramă (Medic primar) - Secţia Clinică a II-a de Pneumoftiziologie Paşcanu Bogdan Dragos Grigoriu ( Medic primar, Conferantiar UMF, Şef de Secţie) Bogdan Moldoveanu (Medic primar) Doina Gramada (Medic primar) Silvia Aramă (Medic primar) Daniela Simion (Medic primar) Cernomaz Enache Andrei (Medic specialist, Asistent universitar) Mihaela Enache (Medic primar) - Secţia Clinică a III-a de Pneumoftiziologie

(locatia Tudor

Vladimirescu) Daniela Boişteanu (Medic primar, Conferenţiar UMF, Şef Secţie) Sorin Nistor (Medic primar) Lavinia Madalina Berlea(Medic primar) Liliana Elena Purice(Medic primar) Monica Ion (Medic primar) - Compartiment Pneumoftiziologie Copii Nicoleta Branză (Medic primar) 121

Merită menţionat că în anul 2005 s-a realizat mutarea Secţiei a III-a din

Str.Ralet,

în

locaţia

din

Tudor

Vladimirescu.

Lucrările

pentru

amenajarea acestei secţii au fost finalizate pe parcurs, fiind o investiţie financiară considerabilă.

- Secţia Clinică a IV-a de Pneumoftiziologie „Dr. Clunet (locaţia Bucium 106) Angelica Dirţu (Medic primar, Şef Secţie) Neculae Chirana (Medic primar) Doina Elena Asanache (Medic primar) - Secţia Clinică de Chirurgie Toracică Cristina Grigorescu (Medic primar, Conferentiar UMF, Şef Secţie) Costică Mitrofan (Medic primar, Asistent UMF) Mugurel Bosînceanu (Medic primar, Asistent UMF) Lucian Farmatu (Medic primar) Dragoş Bîrzu (Medic primar) Florin Onea (Medic specialist) - Secţia Clinică de A.T.I. Gabriel-Florin Iosep (Medic primar, Coordonator Secţie) Iulia Jitaru (Medic primar) - Camera de gardă Zitta-Eugenia Ţarevici (Medic primar) - Compartiment Bacteriologie Daniela Diculencu (Medic primar, Şef laborator) Adriana Ignat (Medic primar) Beatrice Şaramet (biolog) Violeta Dinu (biolog) - Laborator Radiologie şi Imagistică Medicală Cristina-Elena Moldoveanu (Medic Primar Radiodiagnostic şi Imagistică Medicală) Victor Bejan (Medic Primar Radiodiagnostic şi Imagistică Medicală) 122

- Serviciul de Anatomie Patologică a. Compartiment citologie b. Compartiment histopatologie c. Compartiment prosectură Irina Chiseliţa (Medic primar anatomie patologică) Elena Doina Murărescu (Medic primar anatomie patologică) - Laborator Explorari Functionale Mihaela Duduc (Medic primar pneumologie) - Laborator Endoscopie Bronşica Amuliu Aramă (Medic primar) - Dispensar TBC Adriana-Ioana Sorete-Arbore (Medic primar, Şef ambulator) Camelia Vasilescu (Medic primar) Maria Pănescu (Medic primar) Mihaela Archip (Medic primar) Violeta-Doina Cojocariu (Medic primar) Liliana Sîrbu (Medic primar) Verona Mihai (Medic primar) Constantin-Cristian Grigoraş (Medic primar) Valentina Eşanu (Medic primar) Corina Elena Horodniceanu (Medic primar) Elisabeta-Elena Barnea (Medic specialist) Zvetlana Bodi (Medic primar pneumoftiziologie copii) Adina Elena Rotariu (Asistent social)

Conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie Iaşi a semnt în cursul anului 2010 contractul în cadrul unui proiect pe fonduri europene intitulat "îmbunătăţirea performanţelor administrative ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi". Proiectul face parte din Programul Operational Sectorial 123

Creşterea

Competitivităţii

Economice,

Axa

Prioritară

2,

şi

valoarea sa totală se ridică la 469.607 leObiectivul general al proiectului este îmbunatăţirea performanţelor administrative în cadrul spitalului prin eficientizarea activităţiii serviciului administrativ implicat în gestionarea proiectelor de cercetare. Spitalul va fi dotat cu instrumente IT de ultimă generaţie, servere, computere, notebook-uri, imprimante, accesorii pentru reţea, diferite soft-uri.

Nu putem închide rândurile acestui capitol,fără a consemna că pentru pneumologii ieşeni,ca de altfel pentru toţi ieşenii,”Antibiotice Iaşi” este o mândrie, o emblemă a creativităţii şi inovării. In anul 2010, unitatea a sărbătorit 55 de ani de existenţă. Sub diverse forme, la dezvoltarea ei au participat de-a lungul anilor, direct sau indirect, aproape toţi ieşenii.

Compania Antibiotice este cel mai important producător român de medicamente generice care are ca misiune transformarea tratamentelor valoroase într-un mijloc mai accesibil de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor.

Pe cele 8 fluxuri de fabricaţie, modernizate şi certificate conform standardelor

Good

Manufacturing

Practice

(GMP)

sunt

produse

medicamente în 5 forme farmaceutice: pulberi pentru soluţii şi suspensii injectabile (din clasa penicilinelor), capsule, comprimate, supozitoare şi preparate

de

uz

topic

(unguente,

geluri,

creme).

In total, acestea formează un portofoliu complex de peste 120 de medicamente de uz uman, destinate tratării unei game largi de afecţiuni dermatologice, cardiovasculare, respiratorii, ale sitemului nervos central, ale tractului digestiv sau ale sistemului musculo-scheletic. In deceniul ce tocmai s-a încheiat Compania Antibiotice a fost capabilă să producă toată gama de antituberculoase prevăzută în Programul Naţional de Control al Tuberculozei din ţara noastră.

124

VIII. JUDEŢUL BACĂU

Municipiul Bacau ( 600 ani de la prima atestare documentară în 2008) este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Bacău, România.

Este traversat de râul Bistriţa, care asigură o parte din energia electrică necesară.

Suprafaţa

municipiului este de 60km², iar populaţia este de

aproximativ 175.921 de locuitori. Oraşul este străbătut de drumuri europene, artere de circulaţie europeană si natională ce fac legatura cu Bucuresti, cu nordul ţării, precum si cu Transilvania. Bacăul beneficiază de o calea feroviară care asigură legaturile naţionale si internaţionale iar cea aeriană dispune de un aeroport international..

125

Municipiul Bacău, ca dealtfel întreg teritoriul judeţului, constituie unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă oraşele Oneşti şi Dărmăneşti. După căderea comunismului, activităţile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutriţională; Industria de Lemn şi de Hârtie; Industria

Textilă;

Industria

Chimica;

Industria

Mecanică;

Industria

Aeronautică. Este Centru Universitar.

SPITALUL DE PNEUMOLOGIE BACĂU o Primele clădiri ale Spitalului ar data din anul 1900. o Primul pavilion modern al Spitalului a fost construit în anul 1972, cu un număr de 80 de paturi. o Al doilea pavilion modern al Spitalului a fost construit în anul 1979, cu un număr de 80 de paturi. o În prezent unitatea are 180 de paturi.

126

La data de 01.11.2010, Spitalul de Pneumologie Bacău avea următoarea structură de conducere şi de personal cu pregătire superioară: - Comitetul Director Dr. Gavrilã Gabriel – manager Dr. Apostu Marius – director medical Ec. Ganac Gheorghe - director financiar-contabil - Consiliul Medical Dr. Apostu Marius - director medical Dr. Ciuchi Cezara - sef sectia I Dr. Frigioiu Mihaela - sef sectia II Dr. Chiriac Gratiela - sef laborator de analize medicale Farm Glod Elena - farmacist-sef Dr. Codreanu Viorel - coordonator laboratorul de radiologie Dr.Rusu Cristina -coordonator dispensarul TBC - Consiliul etic Dr. Ciuchi Cezara - presedinte As. Tanase Rodica - membru Jr. Gavrilescu Cornel - membru Dr. Stancia Sorin - membru As. Capril Dana - secretar - Sectia Pneumoftiziologie I • Dr. Ciuche Cezara, medic primar, sef de sectie • Dr. Brânzei Luminita, medic primar • Dr. Gavrilã Gabriel, medic primar 127

- Sectia Pneumoftiziologie II • Dr. Frigioiu Mihaela, medic primar • Dr. Halbedel Cristina, medic specialist • Dr. Apostu Marius, medic primar - Laboratorul de analize medicale • Dr. Chiriac Gratiela, medic primar, sef de laborator -Laboratorul de radiologie • Dr. Codreanu Viorel, medic specialist - Ambulatoriul de pneumoftiziologie • Dr. Rusu Cristina, medic primar, coordonator al ambulatorului • Dr. Asanache Carmen, medic specialist • Dr. Mihãilã Dana, medic specialist • Dr. Moisuc Doina, medic primar • Dr. Ungureanu Dragos, medic specialist • Dr. Gheonea Anca, medic primar

o La 3 Noiembrie 1962, la Sanatoriul Dărmăneşti a fost organizată o reuniune de lucru la care au participat medici ftiziologi din teritoriul regiunii Bacău, prezenţa fiind onorată de Prof.Dr.N.Bumbăcescu, şeful clinicii de specialitate din Iaşi. Au fost abordate teme cu privire la eficienţa RF 7x7, tratamentul ambulator cu tuberculostatice în mediul rural,

atitudinea

nou-depistat,

terapeutică

principiile

de

faţă

de

profilaxie

bolnalvul ale

de

tuberculozei

tuberculoză în

mediul

industrial şi rural-agricol (în spiritul celei de-a VIII-a Conferinţe Naţionale de Tuberculoză, ţinută la Bucureşti, în 18-20 octombrie 1962. o La 15 noiembrie 1969, la Bacău, a avut loc Consfătuirea cu tema: “Boli pulmonare cronice netuberculoase” (sub auspiciile Clinicii de profil 128

din Iaşi). Au fost abordate o serie de teme de deosebit interes în asistenţa medicală a bolilor cronice netuberculoase (“Constatări şi obiective în asistenţa pneumologică”; “Unităţile de ftiziopediatrie, unităţi deschise?”; “Formaţiuni aerice pulmonare netuberculoase la copil”; “Consideraţii bronhologice cu privire la bronhopatiile cronice la copil”; “Aportul radiofotografiei medicale în depistarea afecţiunilor pulmonare netuberculoase”; “Cancerul bronhopulmonar necrozat şi supurat” etc.). Această reuniune s-a bucurat de prezenţa unor somităţi în

materie

din

Prof.Dr.I.Lupaşcu

ţară, –

precum:

Bucureşti;

Prof.Dr.N.Bumbăcescu Dr.Săftica

Tonceanu

–

–

Iaşi;

Oradea;

Dr.P.Cucu – Iaşi; Dr.I.Marin – Târgovişte; Dr.P.Chirileanu – Bisericani; Dr.Ghe.Unteanu – Bucureşti; Dr.R.Hreniuc – Deleni; Dr.I.Rogoz – Braşov ş.a. o În 1982 (14-29 Septembrie), o Comisie de specialişti de la Institutul de Ftiziologie din Bucureşti, aflată în activitate de îndrumare şi control în jud.Bacău, a evideţiat cu acest prilej, străduinţele medicilor băcăuani de a asigura un diagnostic corect cazurilor suspecte de TB al aparatului respirator:

86%

confirmare

bacteriologică

(formulare

conform

Raportului). De asemeni, rata de eşec în cazurile TB supuse primului tratament, s-a situat la un nivel de 3-4% în cei 2 ani premergători vizitei. o În 1989, M.Papadopol împreună cu A.Ionescu şi V.Moise avertizează printr-un articol publicat în Pneumoftiziologia, asupra unor aspecte de noncomplianţă la bolnavi, în condiţiile tratamentelor de scurtă durată (3+3) pe teritoriul dispensarului TBC Bacău. o Continuându-se tradiţiile reuniunilor ştiinţifice cu tematică de actualitate pneumologică,

la

9

martie

2001,

în

alocuţiunea

principală,

Conf.Tr.Mihăescu a prezentat date generale de epidemiologie, criterii de spitalizare şi opţiuni terapeutice pentru diferite tipuri de infecţii ale căilor respiratorii inferioare, precum şi valoarea profilaxiei acestora. o În anul 2002 (26-27 septembrie), Municipiul Bacău a fost din nou gazda unui important simpozion consacrat „Conceptelor actuale în 129

BPOC”, reuniune aflată în calendarul oficial al sesiunilor ştiinţifice ale Societăţii Române de Pneumologie. 

Având o susţinere ştiinţifică consistentă (Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi şi Spitalul Judeţean de Pneumologie Bacău), simpozionul s-a bucurat nu numai de participarea a numeroşi medici pneumologi din 7 judeţe ale Moldovei ci şi de prezenţa unor valoroşi specialişti din alte judeţe din ţară (Gorj, Mehedinţi, Constanţa etc.).



Într-o excelentă organizare (principali protagonişti: Dr.Gavrilă Gabriel – coordonatorul Comitetului de organizare, Dr.Apostu Marius – directorul Spitalului de Pneumologie Bacău şi Dr.Gheonea Anca), Simpozionul de la Bacău consacrat BPOC a făcut excelente oficii cunoaşterii şi aprofundării strategiei globale de diagnostic, tratament

şi

prevenţie

pentru

bronhopneumopatia

cronică

obstructivă.

O serie de medici cu recunoscut şi apreciat statut profesional, au contribuit la dezvoltarea asistenţei pneumoftiziologice din judeţul Bacău: -

Dr.I.Sechter, Dr.N.Popa, Dr.I.Lefter, Dr.N.Dănăilă (Bacău), Dr.H.Mendelovici (Buhuşi) şi Dr.I.Şipoteanu (Botoşani) au fost conectaţi în activităţi de cercetare, un exemplu în acest sens constituind-u-l „reactivările” la reîncadraţii din mediul textil, condiţii de apariţie” publicat în „Cercetări de Ftiziologie”, Editura Medicală, în anul 1956.

-

Dr.Apostol Artemiza, medic specialist de laborator, a condus laboratorul de bacteriologie bK, între anii 1971-1993.

-

Dr.Dăneţ Ion, medic primar pneumolog, a fost şeful secţiei de adulţi între 1952-1988.

-

Dr.Ionescu Artemidor, medic primar pneumolog, a lucrat în dispensarul TBC între 1950-1992. Pe lângă activatatea curentă de medic de ambulatoriu a făcut şi bronhologie (bronhoscopii şi bronhografii).

130

-

Dr.Roşu Aurica, medic primar ftiziopediatru, a fost medic şef al compartimentului de copii în perioada 1993-1998. A fost medic director

al

spitalului

TBC

Bacău

în

perioada

1998-2001

şi

coordonator judeţean al PNCT. -

Dr.Prodan Arcadie, medic primar ftiziopediatru, a înfiinţat secţia de copii a Spitalului TBC Bacău, cu 50 de paturi şi a fost director al Spitalului TBC şi coordonator judeţean al PNCT în perioada 19501975. Acesta, împreună cu Artemiza Apostol a colaborat la realizarea Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979).

-

Dr.Moise Virginia, medic specialist pneumolog, a lucrat în spitalul TBC între 1967-1993. A introdus investigaţia spirometrică în practica medicală a spitalului.

-

Dr.Papadopol Mircea, medic primar ftiziolog, a fost angajat al spitalului între 1975-1998. A fost medic director al spitalului TBC în perioada 1980-1998 şi coordonator judeţean al PNCT.

-

Dr.Olteanu

Ion,

medic

primar

pneumolog,

şi-a

desfăşurat

activitatea în dispensarul TBC Oneşti până în anul 2000.

PENITENCIARUL - SPITAL TÂRGU-OCNA o Aşezământul unităţii Spitalului Penitenciar datează de la sfârşitul anului 1855 şi a fost construit din ordinul Domnitorului Moldovei Grigore Ghika (1849-1856) o Până în anul 1977, aşezământul a funcţionat ca spital penitenciar cu profil TBC, ulterior Spitalul Penitenciar Târgu-Ocna fiind desfiinţat, în locul lui fiind creat un cămin de bolnavi cronici psihici o În anul 1997, prin Ordinul Ministrului Justiţiei, nr.1133/C, Spitalul Penitenciar a fost reînfiinţat

131

Unitatea are trei pavilioane, după cum urmează: -

Pavilion A: secţie deţinere loturi de muncă, spălătorie, bloc alimentar, dat în folosinţă în 1855.

-

Pavilion C - Spital: deţinere secţii TBC, deţinere secţii cronici, cabinet ORL, serviciu radiologie şi ecografie, laboratorul de explorări funcţionale şi farmacie. o Sectia TBC 1, capacitate 84 paturi; profil TBC pulmonar activ, cazuri cu chimiorezistenţă. o Sectia TBC 2, capacitate 84 paturi; profil TBC pulmonar stabilizat Compartiment boli cronice interne.

-

Pavilion B: Ludbeck (spatiu nepopulat de detinuţi) care este destinat pentru: cabinet stomatologic, birouri administrative, birouri compartimentele integrare socială, şi club cadre (construit în 1996). * *

*

Cu valoare istorică, trebuie consemnat şi rolul jucat de Maria – sora lui Dimitrie N.Ghika - Comăneşteanu – căsătorită cu Alexandru Ştirbei, fiul fostului domnitor Ştirbei Vodă din Ţara Românească. Maria şi Alexandru 132

Ştirbei sunt părinţii lui Barbu Ştirbei (1872-1947) cunoscut ca un mare om politic.

Castelul lor de la Dărmăneşti a devenit pe parcursul timpului, spital TBC iar în anii din urmă găzduieşte Tabăra Şcolară Dărmăneşti – Bacău.

Un alt nume de reţinut este cel al lui George Mazdrack – Directorul Tehnic al Societăţii Anonime Miniere „Creditul Carbonifer”, înfiinţată cu ajutorul lui Dimitrie Ghika. Locuinţa sa din Şupan a fost Spital TBC şi sediul Societăţii “Prestarea”.

133

IX. JUDEŢUL NEAMŢ

Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 135.842 de locuitori în 1992, 115.000 în 2006, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă în ultimul timp, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord - est. Centru turistic remarcabil.

134

SANATORIUL BISERICANI o 1905 – din iniţiativa Prof.I.Cantacuzino ia fiinţă Sanatoriul Bisericani (alături de Spitalul Filaret şi Sanatoriul Bârnova – jud.Iaşi, cele mai vechi unităţi din ţară). 

Conform site-ului creştin-ortodox.ro, pe la mijlocul veacului al XV-lea, un călugăr pe nume Iosif, care dusese ani lungi de pustnicie

în

sfintele

locuri

de

la

Ierusalim,

s-a

întors

pe

meleagurile natale din Ţinutul Neamţului şi a ridicat un schit în dealul Bisericanilor. După o năvală a turcilor, în 1449, schitul a fost ars până în temelii, iar Iosif şi-a adunat cei nouă călugări discipoli şi a vrut să plece la Muntele Athos, cunoscut drept "Grădina a Maicii Domnului". Legenda spune că, la prima răspântie, cei zece monahi au fost opriţi de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a coborât, plină de lumină din crengile unui stejar şi care le-a spus: "Rămâneţi pe loc, căci şi aici este Grădina Mea". Călugării au găsit apoi, în scorbura stejarului, o icoană a Maicii Domnului. Pe acel loc au înălţat o bisericuţă din lemn, iar după câţiva ani, prin ajutorul voievodului Ştefan cel Mare şi al urmaşului său Ştefăniţă Vodă, a fost zidită Mănăstirea de la Bisericani, care dăinuieste şi astăzi. Icoana Maicii Domnului, găsită în scorbură, s-a făcut renumită prin puterea ei de a alunga duhurile

necurate

abătute

asupra

oamenilor.

Icoana

Maicii

Domnului de la Bisericani are şi darul de a curma suferinţele celor care suferă de boli ale plămânilor. Localnicii şi călugării spun că aerul din jurul mănăstirii este binecuvantat, având o tărie şi o putere miraculoase. 

Cuviosul Iosif a organizat rânduiala slujbei neîntrerupte, împărţind călugării în trei cete, fiecare ceată slujind trei ore, după modelul mănăstirii Studion din Constantinopol. La vremea aceea, era singura mănăstire cu această rânuială din ţara noastră. La Bisericani au făcut îmbunătăţiri şi au dăruit scumpe odoare

135

logofătul Pătraşcu, Başotă şi soţia sa, Grozava, în 1627, Toma Postelnicul şi soţia, Iftimia, Dumitraşcu Ştefan, marele logofăt şi soţia sa Maria, în 1631, ca şi Dumitraşcu Buhuşi cu Ileana şi Dumitraşcu Şoldan. Înflorirea la care a ajuns schitul în sec. XVII, a făcut ca acesta să devină mănăstire. 

În 1885 partea vestică a mănăstirii devine penitenciar până în 1900, când s-au dărâmat zidurile şi puşcăriaşii au fost duşi la Mănăstirea Pângăraţi.



În aceeaşi ultimă perioadă, în incinta fostei mari mănăstiri, în partea vestică, s-a organizat un sanatoriu TBC.

o 1905 

din

iniţiativa

Prof.I.Cantacuzino

ia

fiinţă

oficial

Sanatoriul

Bisericani (alături de Spitalul Filaret şi Sanatoriul Bârnova – jud.Iaşi). 

Conform actualei hărţi rutiere a României, urmărind drumul asfaltat al şoselei Piatra Neamţ-Bicaz (DN 15), la doar circa 10 km. de oraş se desprinde un drum lateral (DJ 157C) cu un traseu şerpuit care, la o altitudine de circa 650 m., şfârşeşte în faţa complexului de clădiri ale Sanatoriului Bisericani.

136

o 1909 

unitatea

trece

în

administraţia

“Societăţii

pentru

profilaxia

tuberculozei” având 80 de paturi. o 1915 

se măreşte capacitatea (150-200 paturi).

o 1924-1930 

se fac supraetajări, alte construcţii şi se extind pavilioanele, capacitatea crescând la 500 paturi.



Asistenţa medicală şi condiţiile de sanatorizare au fost până în 1944 în funcţie de posibilităţile materiale ale bolnavilor pe sistemul claselor (clasa I-a contra-cost, clasele II şi III pe sistemul asigurărilor sociale sau pe faimoasele acte de pauperitate).

o Din 1948 – unitatea trece în patrimoniul statului, intrând în subordinea Ministerului Sănătăţii.

La

1

Noembrie

1949,

prin

Ordin

al

Ministrului

Sănătăţii

-

Prof.dr.Vasile Mârza, este numit director al Sanatoriului Bisericani, doctorul Ungureanu Dumitru, absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, promoţia 1947. Noul director a preluat funcţia într-un moment foarte dificil pentru unitate, ”răvăşită” de război şi de un incendiu care a devastat un pavilion. In aceste condiţii, dr. Dumitru Ungureanu a reuşit să pună în funcţie instalaţia de transport a apei la sanatoriu, de la o distanţă de 5 km, având de parcurs un teren foarte accidentat. Au fost revizuite şi reparate sub acelaşi directorat: rezervorul de apă, instalaţia de apă în interior, instalatia de evacuare a apei menajere, instalaţia electrică (racordată la reţeaua naţională), instalaţia de calorifere ş.a. De asemeni au fost începute lucrările de reparare a aripei sanatoriului distrusă de cutremurul din 1940 şi cele ale instalaţiei de epurare a apei, aceasta din urmă finalizată după 26 august 1956 când doctorul Ungureanu şi-a încetat activitatea ca urmare a survenirii unei recidive de TB osos.

137

138

o 1954 -

Lucrări de modernizare şi dotare, capacitatea creşte la 600 paturi.

-

Unitatea devine sanatoriu de subordonare republicană. În cadrul unităţii

a

funcţionat

şi

un

serviciu

de

chirurgie

toracică

(Dr.T.Chirileanu – medic şef).

-

Timp de mulţi ani, sanatoriul a fost remarcabil condus de Dr.Otilia Berlescu – medic emerit

o 1962 -

Colectivul

de

medici

format

din

I.Berbescu,

Otilia

Berbescu

(director), C.Constantinescu, E.Ghenciu şi E.Popa au făcut cunoscute preocupările

privind

recuperarea

profesională

a

bolnavilor

de

tuberculoză pulmonară într-un amplu articol publicat în “Ftiziologia” Nr.2/martie-aprilie 1962. o 1965 -

Otilia Berbescu, I.Berbescu, C.Constantinescu, fac cunoscute în Ftiziologia nr.3/1965 preocupările colectivului medical din Sanatoriul Bisericani privind “contraste utile în explorarea radiologică-standard a hemitoracelor de transparenţă diferită”.

o 1966 - Colectivul medical condus de Otilia Berbescu oferă un studiu în legătură

cu

reabilitarea

a

1.000

de

bolnavi

de

tuberculoză

pulmonară cavitară. În condiţiile existente la momentul respectiv în teritoriul

aferent,

din

punctul

de

vedere

al

şi

preocupării

posibilităţilor de readaptare-recalificare în muncă, pentru bolnavii de tuberculoză pulmonară cavitară care părăseau sanatoriul după confirmarea

stabilizării,

se

putea

conta

pe

recuperarea

lor

profesională ulterioară în 81,10% din cazuri, durabilă în aproximativ 75% şi supusă unor recăderi temporare în restul de 6% din cazuri. o 1972 - Otilia

Berbescu,

abordează

în

I.Berbescu,

cadrul

C.Constantinescu,

Simpozionului

„Probleme

C.Stupcanu actuale

de

fiziopatologie respiratorie; investigaţia funcţiei respiratorii în bolile 139

pulmonare cronice” de la Piatra Neamţ (1 Iulie 1972), consacrat investigaţiei

funcţiei

respiratorii

în

bolile

pulmonare

cronice,

coraportul „Explorarea funcţională respiratorie în chirurgia bolilor pulmonare cronice”. o 1979 

Dr.C.Ciobanu şi Dr.Elena Toma colaborează la realizarea Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979).

o 1981 -

Programul de măsuri tehnico-organizatorice privind combaterea tuberculozei, este realizat la toţi indicatorii, cu excepţia controalelor RFM care nu au putut fi efectuate în numărul planificat din lipsă de filme. Dintr-o informare asupra anului 1981, efectuată de către coordonatorul judeţean al problemei tuberculozei (Dr.C.Ciobanu) reies următoarele date: Acţiunea Judeţ P.Neamţ Roman Tg.Neamţ Planificat 10.000 4.000 4.000 2.000 V.BCG Realizat 9.971 4.225 3.862 1.884 Planificat 12.000 5.000 5.000 2.000 R.BCG Realizat 19.926 5.569 10.831 3.526 Planificat 42.000 18.000 18.000 6.000 IDR Realizat 44.828 16.794 19.266 8.768 Planificat 150.000 75.000 40.000 3.500 RFM Realizat 98.494 51.697 32.290 14.507 Planificat 700 270 230 200 CN.P. Realizat 1.529 312 965 252

Comparativ cu indicatorii realizaţi pe ţară în 1981, situaţia din jud.Neamţ a fost conform datelor de mai jos:

CAZURI TBC TBC NOI COPII RECIDIVE România 54,1%ooo 9,7%ooo 6,7%ooo Neamţ 53,7%ooo 9,8%ooo 5,6%ooo

140

o 1984 -

Are loc, la Sanatoriul de Tuberculoză Bisericani o reuniune la care, alaturi de numeroşi specialişti din judeţele limitrofe, a participat şi Clinica de Ftiziologie din Cluj Napoca. Se reţin dintre comunicarile care au avut autori principali din cadrul sanatoriului gazdă: “Rolul actual al unitatilor cu paturi în combaterea tuberculozei” (Elena Ghenciu şi col.); “Sistemul informaţional în tuberculoăa” (C.Ciobanu şi col.),”Tratamentul medical al supuraţiilor bronho-pulmonare” (S.Udrea şi col.).

o În anii 2000 şi 2004 -

În intenţia de a se eficientiza activitatea, numărul de paturi s-a redus la 320 (în prezent), în structura organizatorică existând şi centrul de referinţă pentru tratarea MDR-TB. Manager actual este Dr.Elena Botezatu – medic primar pneumolog.

o În

anul

2009

(altele,

diverse,

dar

nu

mai

puţin

importante

consemnări): -

În cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Roman functionează o secţie de boli infecţioase cu un compartiment de pneumologie (20 paturi). În cadrul acestui din urmă compartiment (anterior, secţie) şi-a adus un preţios aport profesional Dr.Octav Clocotici, preţuit şi pentru calitatea sa de rafinat istoric al medicinii locale şi nu numai.

-

Un colectiv de specialişti în patologia pulmonară, coordonat de Dr.I.Földes a efectuat o acţiune triplă: depistarea tuberculinică la grupa 1-16 ani, urmată de examinarea RF a 8 grupe de persoane, precum şi o examinare bacteriologică bK (direct şi cultură) a sputelor recoltate de la tuşitorii din cele 8 grupe (1972-1973). Au fost trase concluzii interesante cu privire la existenţa unor discordanţe inerente între evidenţele serviciului antituberculos şi cazurile active din teritoriu, precum şi a perfectibilităţii şi adaptării în funcţie de condiţiile locale ale acestui gen de acţiuni. De asemeni, programarea acestora în perioada relativ liberă de muncile agricole (decembriemartie) în mediul rural, ar fi în avantajul rezultatelor.

141

o Printre numeroasele reuniuni ştiinţifice care au avut loc la Roman sub egida Societăţii Medicilor şi Naturaliştilor din Iaşi, se numără şi cea a Secţiei de Pneumoftiziologie din anul 1976, consacrată diagnosticului, tratamentului şi organizării asistenţei tuberculozei extrarespiratorii. În cuvântul său introductiv, Conf.dr Constantin Ionescu, şeful Clinicii de Ftiziologie din Iaşi,spunea:”Astăzi tuberculoza nu mai este –sau n-ar mai trebui- considerată o boală “aparte” de care se ocupă doar ftiziologii, ci o boală de care se ocupă în multiplele ei domenii specialităţi foarte diverse, de la Centrul Sanitar Antiepidemic până la pediatrie,urolog,ortoped,ginecolog ş.a.” În anul 1975 s-au înregistrat în cele 8 judeţe din

Moldova un număr de 531 cazuri de

TB

extrarespiratorie, cele mai numeroase fiind localizările osteo-articulare (154),

urmate

de

cele

ganglionare

periferice

(129),uro-genitale

(64),renale (58) etc. Prezenţa unor personalităţi din diverse ramuri de specialitate

medicală,

de

talia

prof.dr.doc.Gh.Chipail-Iaşi

dr.T.Constantinopol-Bucureşti,Conf.dr.Gh

Lupaşcu-iaşi, dr.O.Clocotici142

Roman,

dr.R

Hreniuc-Iaşi,

dr.A

Arbore-Iaşi,

dr.N.Mânecan-Iaşi,

dr.i.Stoica – Oneşti, dr.Al.Dobrescu- Iaşi şi dr.P.Cucu-Iaşi , pentru a consemna numai o parte dintre valorile umane şi ştiinţifice participante, au oferit o cotă ridicată de professionalism precum şi o ţinută academică lucrărilor mesei rotunde ce a avut loc cu această ocazie.

- Tot în Roman, trăieşte distinsul medic pneumolog Epifanie Cozărescu (n.24.01.1914), de asemenea, un redutabil istoric, opera sa în acest domeniu intitulându-se Istoricul Spitalului Municipal “Precista Mare“ din Roman până la Bicentenar 1998, parţial şi al vieţii medicofarmaceutice romaşcane”.

-

“Manastirea

Pângăraţi apare pentru prima oară sub denumirea de

astăzi, abia în 1577, fiind amplasată în apropriere de Bisericani şi de Hidrocentrala Dimitrie Leonida de la Stejaru, la răsărit de Muntele Botoşani.

-

Mănăstirea Pângăraţi este un aşezământ monahal denumit astfel de la călugărul Pangratie. Având de înfruntat vitregiile timpului, ajunge să se impună sub Voievodul Alexandu Lăpuşneanu, care a zidit Turnul Clopotniţei şi a donat mănăstirii poienile din jur. La sfarşitul domniei lui Vasile Lupu, Mănăstirea Pângăraţi stăpânea mai multe poieni de pe Muntele Botoşanu, sate din ocolul Târgului Piatra şi întinse suprafeţe de teren pe Valea Tarcăului, numeroase locuri de

143

prisacă, mori, cârciumi şi familii de ţigani robi. Dispunând de putere economică, mănăstirea s-a dezvoltat continuu. După 1863, viaţa călugarească se restrânge şi se stinge treptat, desfiinţându-se în 1872, iar biserica începe să se deterioreze.

-

În timpul domniei regelui Carol I, clădirea mănăstirii a fost folosită ca penitenciar, transformată în spital militar în 1914, în sanatoriu TBC în 1918, pentru ca, ulterior, clădirile să rămână nefolosite. Ulterior, s-au găsit unele utilizări (staţiune de cercetări geografice, geologice şi biologice, sau laborator de plante farmaceutice), iar după 1990 acest preţios ansamblu monumental reintră în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române.

144

X. JUDEŢUL GALAŢI

Galaţi este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ situat în Moldova, România.Prima atestare documentară datează din 1445. Populatia oraşului este de circa 361.000 locuitori, fiind al cincilea ca populaţie din ţara după Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe fluviul Dunărea şi astfel pe cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre - Main - Rin.Este un important Centru Universitar.

145

SPITALUL TBC GALAŢI (în prezent, de Pneumoftiziologie) o 1862 

Doamna Elena Cuza vizitează Spitalul Epitropiei Sfântul Spiridon (actualul Spital TBC). Constatând existenţa unui număr prea mic de paturi, îi propune doctorului Aristide Serfioti, medicul spitalului, să construiască o nouă anexă cu 90 de paturi. Pentru realizarea acestei noi secţii, a oferit 1.000 de lei.



In primii ani ce au urmat celui de-al doilea Război Mondial, tuberculoza devenise o problemă prioritară a sănătăţii, anual înregistrându-se peste 600 bolnavi noi TB şi peste 200 decese datorate

acestei boli la 100.000 de locuitori. Spitalele şi secţiile

cu paturi pentru

tuberculoză erau puţine. Nu erau condiţii de

izolare şi nu existau fonduri pentru construcţii de spitale noi.

Ministerul Sănătăţii a fost nevoit să preia conace boiereşti şi să le amenajeze ca sanatorii de tuberculoză. În regiunea Galaţi au fost amenajate două sanatorii, unul la Urleasca, cu o capacitate de 50 de paturi şi unul la Vârlezi, în conacul familiei Orleanu, cu o capacitate de 80 paturi.

o 1949 o la 1 Februarie 1949, spitalul cu profil de chirurgie, s-a profilat pe tuberculoza pulmonară, prin transferarea secţiei de profil de la Spitalul Municipal de adulti, care avea 80 de paturi. A trebuit ca în cele două saloane a 30 de paturi, să încapă căte 40 ! În 1986, spitalul a implinit 150 de ani de la momentul 22 decembrie 1836, când

a

fost

raportat

Comitetului

Sănătăţii

al

Principatului

Moldovei, de către doctorul Nicolae Kiriacopol, înfiinţarea în Târgul Galaţi a unui spital cu 8 crivaturi. 

Spitalul avea deci, iniţial, 2 saloane cu un total de 60 paturi, ulterior 80 paturi, avea o sală de radiologie, o sală de operaţii şi 146

între ele o sală de consultaţii şi tratament (în aceasta din urmă se făcea pneumotorax, puncţii evacuatoare în caz de pleurezii sau pleurezii purulente cu spălături). Existau 2 medici în spital (doctorul Codreanu Gheorghe care era şi director şi, doctoriţa Călin) şi alti 2 în dispensar, care se aflau într-o altă locaţie, pe o altă stradă (doctorii Lupescu şi, respectiv, Katz). o 1950 

Spitalul a ajuns la 115 paturi, căpătând o altă imagine după ample lucrări de amenajare iniţiate de Dr.Chiril Baraneţchi – între timp devenit directorul unităţii.

o 1951 

Dr.Chiril

Baraneţchi

(lobectomie

inferioară

efectuează pentru

cu TB,

succes cu

prima

anestezie

rezecţie

locală

cu

novocaină). 

Spitalul era cuplat cu dispensarul TB, a cărui locaţie a fost schimbată după primii ani de funcţionare cu una mai bună, avea repartizat 60 ha de pământ aproape de oraş (Str.Culturii) şi 5 ha de grădină, peste Dunăre (gospodăririi anexe).

o 1952-1953 

Se înfiinţează secţia de ftiziopediatrie (în structura Spitalului de copii, medic şef de secţie Dr.N.Dancău).



Necesitatea

paturilor

destinate

izolării

era

acută

(incidenţă

600%ooo şi mortalitate 100%); se amenajează un sanatoriu cu 80 paturi la Vârlezi, în conacul moşierului Orbanu. o În anii 1955-1957 

ca urmare a unor construcţii noi, capacitatea Spitalului din Galaţi a crescut la 250 paturi.

o 1960 

Dispensarul TB este acreditat să trateze supuraţii pulmonare.



Unitatea dispensarială a funcţionat până de curând în clădirea din imagine, situată pe Str.Culturii nr.12. Această casă a aparţinut familiei Macri şi a fost vândută în 1922 comerciantului Gh.Florea.

147

Prin naţionalizare, după anii 1960, imobilul a fost confiscat şi a devenit Dispensar TBC. În prezent, revendicat de către nepoţii comerciantului şi, în cele din urmă, a revenit acestora.

o În anii ’70 se creează un pavilion pentru ftiziopediatrie (în felul acesta



asistenţa făcându-se în cadrul Spitalului TBC Galaţi, iar spitalul ajunge să aibă o capacitate de 375 paturi). o 1974 Continuă



studiile

clinice

efectuate

de

colectivul

condus

de

Dr.C.Baraneţchi în Revista de Pneumoftiziologie (nr.4/1974) sunt publicate

“Dificultăţile

de

diagnostic

în

afecţiunile

toraco-

pulmonare elucidate intraoperator”. Este elaborat de către doctorii C.Baraneţchi, Gh.Moscalu, C.Poiană şi N.Pşegalinschi, coraportul „Aportul radiofotografiei medicale la depistarea tuberculozei” (susţinut la Consfătuirea de Radiofotografie din acelasi an, desfasurată la Galaţi). o 1979 o Dr.C.Baraneţchi împreună cu Dr.C.Tănase, a colaborat la realizarea Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979). o În anul 1981 

Cu

ocazia

unei

vizite

efectuate

la

Spitalul

TBC

Galaţi,

Prof.Dr.Doc.Constantin Coman consemna: ”Secţia de chirurgie 148

toracică (60 paturi) asigură rezolvarea cazurilor de boli pulmonare chirurgicale din judeţul Galaţi şi judeţele limitrofe: Brăila, Vrancea, Tulcea şi, parţial, Vaslui. Totodată asigură rezolvarea cazurilor de urgenţă chirurgicală, de traumatologie toracică, având gardă organizată permanent. În anul 1980, s-au efectuat 411 intervenţii chirurgicale, faţă de 336 intervenţii în anul 1979; alte 45 intervenţii au fost efectuate în colaborare cu echipa de gardă de urgenţă din Spitalul judeţean Galaţi. Ca tipuri de intervenţii, fuseseră efectuate 196 intervenţii mari, 173 intervenţii de amploare medie şi 87 intervenţii mici”. o În anul 1982 

Secţia de Ftiziopediatrie “îmbracă straie noi”, în luna aprilie a anului respectiv având loc inaugurarea, în prezenţa oficialităţilor locale şi a reprezentantului Institutului de Ftiziologie din Bucureşti, în persoana Dr.Macry Victor. Această secţie era înacadradă cu un medic primar – Dr.Udrea Elena şi un medic secundar – Dr.Ciocoiu Aurelia.

o Procesul

de

integrare

a

circumscripţiei

medicale

în

lupta

antituberculoasă a adus în aria preocupărilor acesteia şi sarcina luptei în focar, inclusiv pe cea a tratamentului, însemnând cca.2/3 din durata lui, practic întreaga etapă de consolidare” afirmau în 1981, C.Baraneţchi şi C.Tănase,

într-un

articol

din

Pneumoftiziolgia

nr.2,

confirmând

constanţa preocupărilor reţelei de specialitate gălăţene în domeniu. o Sub directoratul doctorului Chiril Baraneţchi, acest spital a fost un centru, o şcoală pentru specializarea şi perfecţionarea cadrelor medicale de specialitate.

149

o Aici s-au specializat şi perfecţionat în chirurgie toracică medici, ca: Dr.Mircea Papadavid, ajuns medic primar de secţie, Dr.Octav Brânceanu, ajuns medic prima de chirurgie generală la Bârlad, Dr.Martic Nistorescu, pregătit a fi medic primar şef de secţie. S-au perfecţionat tot în chirurgia toracică Dr.Alexandru Berberianu, ajuns medic primar de anestezie

şi

terapie

intensivă

la

spitalul

de

pediatrie

„Grigore

Alexandrescu” din Bucureşti, doctorul Ladislau Birta, doctorul Alexandru Iurea, devenit medic primar şef de secţie la acest spital. o S-au specializat şi perfecţionat în ftiziologie: Dr.Margareta Albu, devenită şefa Dispensarului TBC Nr.1 din Galaţi, Dr.Caton Tănase, ajuns medic primar Şef de Secţie Ftiziologie I şi Director al spitalului, precum şi

Dr.Lenuţa

perfecţionat,

Stoleru, devenind

ajunsă medic

medic

primar

primar

Şef

Şef de

de Secţie

Secţie.

S-a

Dr.Nicolae

Pşegalinschi, o personalitate medicală marcantă.

Spitalul TBC – Imagine de ansamblu

Spitalul TBC – Intrarea 150

o S-au perfecţionat, atingând înalte cote de competenţă, medici ca: Dr.Friderich Vaida, medic primar şef de secţie, Dr.Gheorghe Muscali, devenit Şef al Dispensatului TBC Nr.II din Galaţi, Dr.Mihai Veştemeanu, Dr.Elena Muscalu, o mare personalitate medicală a Galaţiului. o Au făcut,

deasemeni,

cinste acestui spital, după cum chiar Dr.

Baraneţchi ţine să consemneze în paginile sale de memorialistică, medici ca: Dr.Nicolae Dancău, medic primar, şef de secţie la ftiziopediatrie şi doctorul Constantin Poiană, devenit medic primar – şef de secţie. Au lucrat

cu

multă

competenţă

în

ftiziopediatrie

doctorul

Gheorghe

Rudeanu şi doctoriţa Elena Udrea. o O menţiune specială trebuie să facem unor medici ca Gheorghe Codreanu, Ludmila Galin, Nicolae Lupescu şi Kats, care în condiţii grele, cu lipsuri, în special de medicamente şi paturi, între anii 1949-1954, cu mulţi bolnavi de tuberculoză şi multe operaţii pulmonare, au desfăşurat o activitate deosebit de importantă, dovedind competenţă, pasiune şi devotament. o Cu multă competenţă şi-au desfăşurat activitatea de bronhologie medicii Tiberiu Dumitru şi Solomon Haimovici. Tot în acelaşi domeniu a acordat asistenţă şi doctorul Păunel Mihăescu, o mare personalitate medicală a Galaţiului. o Personalul de la laboratorul clinic a adus o contribuţie importantă la fixarea

diagnosticului,

a

stării

biologice

şi

urmăririi

eficienţie

tratamentului. O menţiune specială facem doctoriţei Iancovici, lui Gheorghe Donici şi inginerului Luiza Pugacev.

151

Spitalul TBC – Sala de mese o Multitudinea de preocupări asupra patologiei toracice este dovedită de numeroase studii care depăşesc sfera patologiei tuberculoase (aflată pe primul plan al preocupărilor). Printre acestea, „Determinări hepatice în sarcoidoză”

(1990,

studiu

elaborat

de

doctorul

C.Baraneţchi

în

colaborare cu C.Tănase şi publicat în Pneumoftiziologia nr.1/1990). o Rămân memorabile reuniuni ştiinţifice cu caracter naţional consacrate chimioterapiei în tuberculoza pulmonară cronică (1971),Radiofotografiei medicale (1974), cancerului bronhopulmonar (1983), TB şi aspectelor sociale (1987) etc. o O altă generaţie se află acum la deplina maturitate profesională, coordonator tehnic al PNCT fiind în prezent Dr.Marilena Tănase, medic primar pneumolog şi, o perioadă de timp şi director al spitalului.

152

Actualul colectiv de medici de la stânga la dreapta: Aurelia Ştefan - medic primar şef de secţie Pediatrie Roxana Spiridon - medic primar pneumolog, Dispensarul TB Nr.1 Galaţi Virginia Bocaneală - chimist, şef laborator bacteriologie Irina Violeta Georgescu – medic primar şef secţie Medicală 1 Radu Tafta - medic primar pneumolog Medicală 1 Genoveve Isfan, medic primar pneumolog Medicală 2 Liliana Dobrotă - medic primar pneumolog şef secţie Medicală 2 Lenuţa Stoleru - medic primar pneumolog şef secţie Medicală 3 şi jos, Lilica Brănişteanu - medic specialist şef compartiment Reanimare

o Spiritul de tradiţie al marilor reuniuni ştiinţifice a fost continuat. 

Galaţiul a fost gazda unui simpozion cu o temă de maximă actualitate: „Riscul de infecţie şi îmbolnăvire prin tuberculoză în rândul personalului sanitar din unităţile de pneumoftiziologie” (2001).



În organizarea Filialei Galaţi a Societăţii Române de Pneumologie, reuniunea ştiinţifică s-a bucurat de participarea a numeroşi specialişti

de

profil,

pneumologie

şi

chirurgie

toracică

din

Municipiul Bucureşti şi o serie de judeţe din ţară (Constanţa, Tulcea, Braşov, Peahova, Vaslui, Bacău şi Brăila) la care s-au adăugat cei ai judeţului gazdă. Prezenţa la lucrări a Doctorului Aurel Nechita – director al DSP a judeţului Galaţi şi a doctoriţei Costinela Georgescu din cadrul aceleiaşi instituţii, a dovedit reala 153

preocupare a factorilor de decizie medicală locală asupra endemiei prin tuberculoză, problemă prioritară de sănătate publică. 

Din raportul principal asupra „Tuberculozei la personalul angajat în unităţile antituberculoase din România în anul 2000” (prezentat de Dr.Iulia

Husar

şi

elaborat

de

un

colectiv

condus

de

Prof.I.P.Stoicescu – Directorul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta”) a reieşit că riscul de îmbolnăvire prin tuberculoză la personalul care lucrează în unităţile de profil este de 6 ori mai mare decât la populaţia generală.

Dr. CHIRIL BARANEŢCHI 1914-1999 o Specializat în chirurgia toraco-pulmonară şi tuberculoza pulmonară, cu un stagiu de perfecţionare la secţia Zerlendi a Spitalului de Ftiziologie Filaret, unde exista, pe lângă asistenţa de ftiziologie (spital, dispensar, un centru de cercetări) şi o secţie de chirurgie toraco-pulmonară condusă de Dr.Ion Bogdan.

154

o Împreună cu acesta din urmă, va efectua în primavara anului 1949, una din primele rezecţii pulmonare din ţara noastră (lobectomie superioară stângă pentu o tumoră pulmonară). A introdus anestezia cu IOT în chirurgia toracică. A imaginat şi aplicat cu succes procedeul personal cunoscut sub numele de velopexie. o Este numit medic primar în chirurgie toracică la Spitalul TBC Galaţi (1950). o Pe

parcursul

activitatii

sale

profesionale,

a

avut

următoarele

responsabilităti: -

Director de Spital TBC (1949-1984). La 1 mai 1984, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, este pensionat, predând ştafeta de director discipolului

său,

doctorul

Tănase

Caton,

un

distins

pneumolog.

-

Preşedintele Uniunii Societăţilor Ştiinţelor Medicale – filiala Galaţi.

-

Preşedintele Colegiului Medicilor şi Farmaciştilor – filiala Galaţi.

-

Membru în Comisia de Specialitate Ftiziologie a MS.

-

Coordonator regional/judeţean al problemei tuberculozei.

- Presedinte de Onoare al Filialei Galaţi a „Asociaţiei Medicilor din România” .

- Preşedinte al Filialei Galaţi a „Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina.”

Având un real har de povestitor,doctorul Chiril Baraneţchi ne-a lăsat două cărţi, în care pe lângă numeroase momente autobiografice, unele cu accente grave iar altele savuroase, se poate vorbi de o adevarată frescă a evoluţiei lumii medicale din Galaţi.

155

DISPENSARUL TBC TECUCI Aflat

în

prezent

în

structura

Spitalului

de

Pneumoftiziologie

„Sf.Spiridon” din Galaţi, Dispensarul TBC Tecuci este a treia unitate de profil, ca nivel teritorial de asistenţă medicală, după cele două dispensare tbc din Galaţi. Din sursa cea mai autorizată, doctorul Mihai Gavrilescu medic primar pneumolog, având cea mai lungă activitate profesională desfăşurată efectiv în Tecuci pe parcursul a 56 ani, 1950-2006 (în perioada 1953-1973 a mai lucrat în reţeaua de sănătate publică şi de specialitate la Bârlad ca inspector cu probleme TBC, urmând 5 ani de detenţie politică, apoi reîncadrat succesiv la Dispensarul TBC Bârlad, sanatoriul Tulgheş după obţinerea titlului de medic primar în 1964, Dispensarul TBC Adjud după care revine în Tecuci. In Tecuci exista, încă din 1948, un Spital TBC cu 50 de paturi, bine dotat la capitolul imagisică, amplasat într-o locaţie ce la rându-i fusese cunoscută anterior ca „Sanatoriul doctorului Capotă” şi în care au lucrat iniţial doctorii Dumitriu Gheorghe şi Jalbă Toader. Totuşi, din raţiuni organizatorice, în 1958 Spitalul TBC a fost desfinţat, iar câţiva ani mai târziu, dispensarul de profil a fost mutat în policlinica nouă.

156

După pensionare - 1990, dr Mihai Gavrilescu a continuat să lucreze la Dispensarul TBC Tecuci (cu ½ normă), rămânând singurul pneumolog al unităţii până în anul 2005, după aceea asistenţa de specialitate fiind asigurată

de

dr.Mădălina

Baltă,

tânără

specialistă,

de

provenienţă

tecuceancă, nevoită însă după un an să se transfere la Slobozia (apropiere de familie, aflată în Bucureşti). Ulterior, asistenţa pneumologică a fost asigurată, prin rotaţie, de medicii specialişti şi primari ai spitalului de specalitate din Galaţi, în

a cărui stuctură administrativă,

de altfel,

ajunsese Dispensarul din Tecuci. Ar merita de consemnat şi faptul că foarte mulţi ani dispensarul TBC Tecuci, a dispus de un colectiv de cadre medii statornic şi cu o foarte bună pregătire profesională (Mocanu Ana, Lazăr Anişoara, Chircă Dorina şi Carabulea Aurelia).

157

XI. JUDEŢUL BOTOŞANI

Istoricul orasului Botosani, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, incepe din vremuri îndepărtate, fiind menţionat pentru prima data în documente în anul 1439.

Din Botoşani , s-au ridicat şi s-au făcut cunoscute mari personalităţi, precum: Mihai Eminescu (născut la Botoşani în 1850, si a cărui operă, prin intermediul traducerilor în 65 de limbi, este cunoscută astăzi pe toate meridianele globului), Octav Onicescu (matematicianul, ctitorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, întemeietorul şcolii de statistică, Nicolae Iorga (savantul si istoricul, ce ne-a lăsat o moştenire ştiinţifică valorificată muzeistic la Botoşani, în cadrul Casei memoriale a marelui istoric, George Enescu (geniul muzicii româneşti), scriitorii Mihai Sevastos, Mihail Sorbu, Vasile Pogor, artiştii plastici Octav Băncila, Constantin Piliuţa, Ştefan Luchian,

naturaliştii-geografi Grigore 158

Antipa, Nicolae Leon, Victor Tufescu, filologi ca Ovid Densuşianu, Alexandru Lambrior şi mulţi alţii.

o Pe meleagurile unde au văzut lumina zilei Eminescu, Enescu şi Iorga, tuberculoza a avut “neşansa” să aibă alături medici specialişti de înaltă clasă în unităţi dotate comparabil cu celelalte din ţară. o Ca unităţi cu paturi, au funcţionat Secţii de Ftiziologie în cadrul diferitelor unităţi spitaliceşti (Spitalul Nr.3, Spitalul Judeţean Botoşani, Spitalul de Specialitate) ca, din 01.09.2002 să se înfiinţeze Spitalul de pneumoftiziologie Botoşani, unitate cu personalitate juridică, având ca prim director pe Dr.Dan Şt.Popescu.

Clădirea Spitalului de Pneumoloftiziologie Botoşani este, în prezent, disputată

în

instanţă

la

Înalta

Curte

de

Casaţie

şi

Justiţie.

Reprezentanţii unităţii spitaliceşti şi Consiliul Local se judecă de aproape doi ani cu Fundaţia “Caritatea” cea care a revendicat clădirea şi terenul unde funcţionează în prezent spitalul (informaţie conformă site-ului Botoşani News.ro/16 August 2010). o Dr.Paul Dumitrache (1937-1998), doctor în stiinţe medicale, director de policlinică judeţeană, şef de secţie şi ftiziolog judeţean mult timp. o În judeţul Botoşani au funcţionat şi 2 unităţi sanatoriale: Sanatoriul TBC Guranda şi Sanatoriul TBC “Vârfu Câmpului”, transformat în secţie exterioară a Spitalului de Psihiatrie Botoşani, din 1997. o Dr.Gheorghe

Orhei

(1924-1996),

director

la

Sanatoriul

“Vârfu

Câmpului” şi, ulterior, director la Spitalul Nr.3 Botoşani, care avea, în structura sa şi secţii de tuberculoză, mult timp ftiziolog judeţean.

Acesta, împreună cu Ioana Langa, au fost colaboratori la realizarea „Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979)”. o Dintre medicii cu rezultate deosebite în prevenirea şi combaterea tuberculozei din Judeţul Botoşani, ne reamintim de Dr.Adrian Arbore 159

(1919-1994), doctor în ştiinţe medicale, primul director al Sanatoriului TBC Guranda. o 1970 120 de paturi pentru adulţi, 75 de paturi pentru copii – în spitale



şi 200 paturi în sanatorii (120 - Guranda şi 80 - Vf.Câmpului). o 1971 în ziua de 6 noiembrie 1971, Cercul de Ftiziologie al Filialei USSM



Botoşani a organizat Consfătuirea de Ftiziologie cu tema: “Stadiul actual al endemiei tuberculoase, perspective de viitor”, reuniune care s-a bucurat de participarea cadrelor didactice de la Clinica Ftiziologică Iaşi, ftiziologi din judeţul Botoşani şi judeţele Bacău, Galaţi, Iaşi, Suceava şi Vaslui. o 1972 

415 paturi amplasate în 4 staţionare şi 2 sanatorii şi 1 preventoriu cu 50 paturi;



3 dispensare TB la Botoşani, Dorohoi şi Săveni.

o 1982 

o valoasă activitate în domeniul combaterii tuberculozei este consemnată în “Raportul asupra vizitei de asistenţă tehnică în Judeţul Botoşani”, efectuată de o echipă a Institutului de Ftiziologie,

condusă

de

Dr.Doc.Ghe.Bungeţianu.

Astfel,

în

Mun.Botoşani, organizarea de acţiuni de depistare întreprinse de Centrul RF, se soldaseră cu un randament de 3,4%o bolnavi descoperiţi din rândul persoanelor cu risc crescut examinate şi de 5,49%

randament

în

cadrul

controlului

simptomaticilor.

Tehnicitatea laboratorului de bacteriologie bK, deşi amplasat într-o clădire veche la momentul respectiv (lângă Centrul RF), avea o tehnicitate

bună

(conform

Ordinului

nr.1/1982

al

M.S.).

Chimioterapia antibacilară era asigurată corect, fiind administrată strict supravegheat.

160

o

2000 

la

16

iunie,

a

fost

organizat

la

Botoşani

un

Simpozion

Interjudeţean având ca tema „Tuberculoza în medii defavorizate”.

Reuniunea

a

demonstrat,

dincolo

de

ancorarea

într-o

problematică de actualitate a filialei locale a Societăţii Române de Pneumologie, interesul major pe care-l putea suscita un astfel de subiect. 

reprezentanţi din 3 Clinici Universitare de Pneumologie (Bucureşti, Iaşi

şi

Cluj),

pneumologi

şi

bacteriologi

din

8

judeţe

şi

Mun.Bucureşti, precum şi specialişti aparţinând altor profile dar conexe asistenţei bolnavilor de tuberculoză (chirurgie toracică, epidemiologie

etc.)

au

onorat

cu

prezenţa

lor

eforturile

remarcabile ale organizatorilor. 

memorabil rămâne şi momentul „50 de ani în slujba sănătăţii” (Dr.I.Rotundu

–

Sanatoriul

de

Pneumoftiziologie

Guranda),

precum şi demersul plin de fină ironie la adresa statutului unui asigurat de sănătate de la acea vreme, făcut de colegul senator Gheorghe Avram, ceea ce a contribuit în a oferi o notă de optimism celor prezenţi, angajaţi în asistenţa tuberculozei din mediile defavorizate. o 2008 

115 paturi de spital (75 pentru TB şi 40 pentru pneumologie) şi 5 paturi

pentru

copii,

cu

pneumoftiziologie Guranda.

161

50

de

paturi

în

Sanatoriul

de

În anul 2008, bolnavii se mai puteau plimba doar într-o curte interioară, asta, şi pentru că, clădirea în care îşi desfăşura activitatea Secţia a II-a şi, de asemeni, o clădire anexă în care erau găzduite spălătoria, un atelier, laboratorul bK, morga, precum şi câteva depozite au fost recâştigate de fotul proprietar. Pentru restul locaţiei, proprietarul a perceput chirii împovărătoare pentru posibilităţile financiare locale.

Anexă a Sanatoriului Guranda, revendicată şi căştigată de proprietar

o În perioada ultimilor 25 de ani, se reţin eforturile meritorii ale activităţii de combatere a tuberculozei desfăşurate de Dr.Dumitrache Paul, Dr.Orhei Gheorghe, Dr.Şipoteanu Adrian, Dr.Popescu Ştefan, Dr.Avram 162

Gheorghe (în activitate, fost senator, cu care ocazie a sprijinit efectiv domeniul pneumoftiziologiei) ş.a.; în prezent, Dr.Gherghel Mihaela este medic coordonator. o La Dorohoi, în casele Ghika (clădiri vechi de mai bine de un secol) s-a intenţionat să se organizeze în cursul anului 2009, prima secţie TBC din Dorohoi. Ulterior, însă, s-a renunţat la idee pe argumente de costbeneficiu.

163

XII. JUDEŢUL SUCEAVA

Suceava (denumiri istorice în germană Sotschen, în poloneză Suczawa

[3]

) este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului

Suceava (România).

Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost reședință principală a statului Moldova, iar între 1775–1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei.

Cel mai important punct industrial rămâne Combinatul de prelucrare a lemnului căruia i se mai spune Combinatul de celuloză şi hârtie. Are diferite fabrici de utilaje şi aparate specializate pe diferite ramuri ale 164

economiei cum ar fi industria alimentaţiei: Centru de prelucrare a laptelui, carne conserve şi băuturi alcoolice cum ar fi Fabrica de bere. Suceava este şi un mare centru cultural din Moldova deoarece are institute de invăţământ

de

toate

gradele, de la grădiniţe până la

universiate

(Universiatea Ştefan cel Mare).

UNITĂŢI CU PATURI

o Sanatoriul Solca – oficial, a fost înfiinţat la 01.11.1952 conform Ordinului M.S.466/22.10.1952, în fostul sanatoriu de tratament pentru bolnavii de tuberculoză Regina Maria, având 300 paturi şi o secţie de chirurgie toracică unde funcţionau Dr. Nestor Constantinescu şi Dr. Maria Constantinescu; în 1980, cu ocazia unei reorganizări sanitare, se înfiinţează secţia de medicină internă, structura devenind de 140 paturi medicină internă şi 160 paturi TBC (spitalul funcţionând în sistem pavilionar).

165

o În 2002, conform deciziei M.S.nr.112/10.07.2002 Sanatoriul Solca se transforma în Spitalul de Pneumoftiziologie Solca cu 160 paturi din care 90 paturi pneumoftiziologie şi 70 paturi boli interne. o În 2004, Spitalul se transformă în Spital de boli cronice cu 90 paturi din care 50 paturi pneumologie şi 40 paturi boli interne. o Prin Decizia M.S. 26/22.01.2007 se reduce numărul de paturi la 80 din care 40 paturi pneumologie şi 40 paturi boli interne (structura existentă şi în momentul de faţă). Alţi medici care au funcţionau la Sanatoriul Solca: Dr.Ivanovici Liviu, Dr.Onigas Dinu, Dr.Popa Mircea iar din 1998 şi până în prezent Dr.Cojocariu Florin. o Până în 1967, a funcţionat la Putna Sanatoriul TBC Putna, cu 120 paturi şi până în 1969 Sanatoriul Rotunda din Cârlibaba cu 120 paturi, la desfiinţarea acestora personalul şi bolnavii fiind transferaţi la Sanatoriul Solca. o În Suceava până în 1965 a funcţionat o secţie TBC pe lângă Mănăstirea “Sf.Ioan cel Nou”; din 1965 secţia s-a mutat la Iacobeşti lângă Vatra Dornei. o În 1966 se construieşte un spital nou în Suceava iar din 1967 secţia TBC s-a mutat în Spitalul vechi unde functionează şi în prezent. o Nume ca Dr.M.Todea (perioada 1971-1992), Dr.G.Veniamin, Dr.G.Holca (perioada 1968-1993, coordonator judeţean al problemei tuberculozei) şi Dr.Lucuţar Silvestru (perioada 1962-2000) şi nu pot fi date uitării pentru contribuţia avută. o În anul 1979, Dr.G.Holca împreună cu Dr.C.Caras au colaborat la realizarea Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979). o Din date care au la bază Rapoarte ale unor specialişti ai Institutului de Ftiziologie din Bucureşti, ce s-au deplasat în scop metodologic la începutul anilor ’80 la Suceava (Dr.Ghe.Bungeţianu, Dr.Algeorge, Dr.M.Cristea ş.a.), reiese că reţeaua de ftiziologie locală era bine organizată. La momentul respectiv, 75% din cazurile noi adulte luate în evidenţă fuseseră depistate prin controlul simptomaticilor care se 166

prezentaseră la circumscripţii, la diferite cabinete de policlinică sau direct la Cabinetul de Tuberculoză. Existau camere de recoltare a sputei amenajate corespunzător. o Suceava a constituit gazda în zilele de 10-11 iunie 1999, a unui Simpozion

consacrat

„Tuberculozei

la

imunodeprimaţi”.

Lucrările

simpozionului organizat de Filiala Suceava a Societăţii Române de Pneumologie cu sprijinul metodologic al conducerii centrale a acesteia precum şi al Clinicii de Pneumoftiziologie din Iaşi au beneficiat de o numeroasă participare, fiind prezenţi specialişti din toate judeţele Moldovei,

precum

şi

Constanţa,

Vâlcea,

Călăraşi,

Maramureş

şi

Municipiul Bucureşti.



Concluziile Simpozionului, ce au revenit Prof.I.P.Stoicescu – preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, au subliniat faptul că succesul aplicării strategiilor şi îndeplinirii directivelor Programului de Control al Tuberculozei 1977-2000, depinde de

167

finanţarea integrală a acţiunilor prevăzute şi de priceperea fiecărui participant la îndeplinirea sarcinilor care îi revin. o În anul 2004, cu sprijinul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucureşti şi a Clinicii de Pneumologie din Iaşi, Filiala Suceava a Societăţii Române de Pneumologie organizează la Gura Humorului un important Simpozion de Pneumologie, cu o participare remarcabilă a numeroase personalităţi ale pneumologiei şi abordarea unei palete largi de

problematici

ale

specialităţii

(tuberculoză,

astm

bronşic,

hipertensiune pulmonară, patologie mediastinală, aborduri în chirurgia toracică etc.).

o În judeţ mai există secţii TBC la Rădăuţi, care funcţionează din 1952, iniţial, într-o vilă (pe strada Ştefan cel Mare, 53, locaţie revendicată şi redobândită de proprietar), iar din 2002 până în prezent în “Spitalul Vechi” Rădăuţi şi o secţie la Fălticeni, existentă din 1972.

168

o Secţia Pneumoftiziologie Rădăuţi Secţia Pneumoftiziologie funcţionează, practic, din 2003 la parterul pavilionului central din Spitalul Vechi.

Istoria acestei clădiri începe în anul 1818, când şeful secţiei economice Gottfried von Asbath ia hotărârea de a înfiinţa în Rădăuţi un spital civil.

Fondurile necesare s-au adunat greu, astfel că o parcelă a fost cumpărată abia la 12 iunie 1859. Restul suprafeţei s-a obţinut la 15 martie 1860, în actul de cesiune specificându-se clar că donaţia se face cu ocazia naşterii prinţului de coroană Rudolf (21 august 1858). Această suprafaţă aparţinea unui cimitir desfiinţat la 7 decembrie 1959.

Prefectul Pitey a dispus întocmirea planurilor şi devizelor pentru spitalul proiectat iar Direcţia Economică a pus la dispoziţie în pădure, fară plată, lemnul necesar.

Fondul disponibil la acel moment era de 30.000 florini şi spitalul urma să se construiască în regie proprie.

După discuţiile cu comunele din judeţ la 12 decembrie 1860 s-a admis că spitalul proiectat să trateze toţi bolnavii fără deosebire de naţionalitate, religie sau cetăţenie.

Piatra de temelie s-a pus pe 23 iunie 1863 iar construcţia s-a efectuat cu materiale şi muncitori din zonă, terminându-se în anul 1864. În cursul anilor 1865 şi 1866 s-au amenajat interioarele astfel că la jumătate

de

secol

visul

lui

von

Asbath

s-a

împlinit.

Din

lipsa

regulamentului şi statutului, dar şi din lipsă de medici spitalul a funcţionat abia din 1 ianuarie 1879, la inaugurare participând şi Mihai Pitey, consilier de Curte de Apel, fost prefect la Rădăuti, care se străduise mult pentru înfiinţarea acestui spital.

Primul medic angajat a fost chirurgul Dr.Karl Offner.

169

După vizita la 17 septembrie 1880 a împăratului Franz Iosef I spitalul a primit denumirea Spitalul Public “Fundatia Prinţ moştenitor Rudolf“.

Numărul paturilor era de 52. În grădina spitalului se află pavilionul de boli infecţioase şi morga. În timpul războaielor, în aceste clădiri au fost trataţi austrieci, ruşi, germani, români. Şi ulterior, uşile spitalului au fost deschise pentru pacienţi de toate naţionalităţile şi religiile. În pavilionul central au funcţionat secţii ca medicina internă, chirurgia, pediatria, neurologia.

Astazi pavilionul cuprinde la etaj 30 paturi boli infecţioase iar la parter 60 paturi

pneumologie

(20

pneumologie,

40

ftiziologie).

Serviciul

de

radiologie este în vecinătate, la Dispensarul TB, iar laboratorul de bacteriologie este într-o cladire separată. Pentru alte investigaţii pacienţii sunt transportaţi cu salvarea la Spitalul Nou aflat la 3 km distanţă.

SANATORIUL TBC SOLCA

170

SANATORIUL TBC SOLCA

SANATORIUL TBC SOLCA

171

SANATORIUL TBC SOLCA

SANATORIUL TBC SOLCA

172

SANATORIUL TBC SOLCA

173

XIII. JUDEŢUL VRANCEA

Focşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Vrancea, Moldova, România. Are o populaţie de 103.219 locuitori. Focşaniul are numeroase locaţii şi monumente cu valoare istorică inestimabilă (Biserica Sfântu Ioan, Biserica Proorocului Samuil Clădirea Teatrului, Monumentul Eroilor Români etc. În anii de după revoluţie producţia industrială a cunoscut profunde modificări structurale, astfel încât începând cu anul 2000 producţia preponderentă o constituie confecţiile textile, alături de 174

producţia vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare mobilier din lemn ş.a.

UNITĂŢI CU PATURI o În 25.01.1911, medicul oraşului Focşani, Dr.M.Câmpean propune ca Spitalul din Câmpineanca (Floreşti) să fie destinat exclusiv pentru tuberculoză (20 de paturi) “căci aceşti bolnavi sunt respinşi din toate spitalele, cei săraci trăind în promiscuitate cu ceilalţi şi răspândind boala”. Propunerea nu are ecou, ulterior însă se obţine o sală la “Adăpostul Comunal” pentru bolnavii cu tuberculoză (10 paturi). o În 1920, la Focşani ia fiinţă “Comitetul Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei”, cu concursul Societăţii de “Cruce Roşie”, având ca preşedinte pe Gen.Dr.Ion Macridescu. o În 1922 ia fiinţă un Dispensar de tuberculoză în Focşani. o În 1925 se înfiinţează un sanatoriu la Poiana Mărului, în judeţul Putna – Vrancea, cu existenţă efemeră. o În 1928 Spitalul Mărăşeşti figurează cu 4 paturi pentru TBC şi a oferit asistenţă la un număr de 171 bolnavi (dintre care au decedat 44), spitalul devenind astfel o unitate de specialitate. o În 1933 Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Ocrotirilor Sociale aprobă deschiderea la Spitalul Vidra, pe lângă celelalte secţii, şi a unei secţii cu 20 paturi pentru bolnavii TBC o În 1938, se înfiinţează Preventoriul de copii de la Coteşti (30 paturi iniţial, ulterior ajungând, în 1975, la 50). o În 1948-1949, la Spitalul Vidra se înfiinţează Sanatoriul de TBC osteo-articulară cu 90 de paturi. În 1954, are 105 paturi şi este încadrat cu 4 medici. Sanatoriul TBC Osteoarticular Vidra funcţionează până la 01.10.1968, ulterior unitatea restructurându-se şi rămânând în continuare 20 de paturi cu acelaşi profil încă o vreme.

175

o În 1949, în cadrul Spitalului Unificat Focşani funcţionează o secţie pentru TBC pulmonară cu 50 de paturi, care în 1959 va avea 55 de paturi, condusă la început de Dr.I.Panăit, apoi de Dr.R.Străuţiu (19681982), urmat de Dr.V.Bandrabur, până în 1998. o În anul 1958 apar 20 de paturi de ftiziopediatrie ca subsecţie a Secţiei de Pediatrie; în 1961 secţia avea 25 de paturi şi era condusă de Dr. Tătaru Ion. o Secţia de Ftiziologie ocupă din 1956 un sediu în strada Caraiman nr.23 (care a fost construit ca spital în 1938 şi numit Spitalul “Profetul Samoil”). o În 1972 se dă în funcţiune noul spital Focşani; secţia TBC continuă să rămână în structura acestuia, dar în anul 1984, se mută temporar într-un bloc cu 2 etaje cu destinaţia iniţială de locuinţe, având 110 paturi.

o Conform unui raport din anul 1983, aparţinând unei Comisii de specialişti din Institutul de Ftiziologie din Bucureşti, aflată în îndrumare metodologică la nivelul judeţului Vrancea, se menţionează că “în condiţiile de provizorat în care sunt amplasate o serie de structuri ale reţelei TBC (Centrul RF şi Dispensarul TBC din Focşani), cadrele 176

medicale din aceste unităţi au depus o activitate susţinută pentru ca asistenţa medicală a bolnavilor de tuberculoză să se desfăşoare la un nivel calitativ acceptabil. Restrângerdea spaţiului la cabinetele de consultaţii din Dispensarul TBC a creat o serie de probleme privind desfăşurarea programului de consultaţii, a circulaţiei persoanelor la consultaţii etc. Aceste dificultăţi au fost rezolvate, situaţie care permite desfăşurarea consultaţiilor în mod corespunzător”. Situaţia existentă urma să se remedieze până la 30.06.1984, când organele locale urmau să pună la dispoziţie unităţilor antituberculoase din Focşani (Dispensar TBC, Secţie TBC, Centru RFM şi Laborator de bacteriologie bK) a unui spaţiu corespunzător, într-o zonă apropiată de Spitalul judeţean şi Staţia de Salvare.

O activitate remarcabilă au desfăşurat în ultimele patru decenii valoroşi medici ftiziologi, unii dintre aceştia deţinând şi funcţia de coordonator judeţean pe probleme de tuberculoză: R.Străuţiu, I.Tătaru şi V.Bandrabur iar, în prezent, Dr.Mariana David.

177



Un colectiv de medici condus de R.Străuţiu a elaborat în anul 1972 un studiu intitulat „Particularităţi epidemiologice şi măsuri de combatere a tuberculozei într-un judeţ cu endemie moderată”.

Plecând de la constatarea ponderii cronicilor baciliferi în zonele cu viticultură intensivă, se demonstrează o relaţie strânsă între consumul exagerat de alcool şi fenomenul de cronicizare. Rămân, oricum, sugestive cele 2 reprezentări grafice ale studiului.

Teritorii cu viticultură intensă în Judeţul Vrancea

178

Teritorii cu prevalenţa cronicilor peste 1%o în Judeţul Vrancea



Sunt relevante studiile privind rezultatele chimioterapiei iniţiale în tuberculoza

pulmonară

(1982).

Astfel,

R.Străuţiu,

I.Tătaru,

V.Bandrabur, M.Baldovin, Gh.Beleuţă, T.Enache, S.Gheorghiu, M.Mihalciuc şi I.Pănăite, de la Cabinetele de ftiziologie din jud.Vrancea, au analizat cu un recul de 0-7 ani, rezultatele chimioterapiei iniţiale la 500 bolnavi cu tuberculoză pulmonară secundară,

trataţi

în

perioada

1973-1978.

La

încheierea

tratamentului s-au consemnat: 94,8% negativaţi bacteriologic şi 5,2% cazuri neinfluenţate (cu bK prezent constant). În cursul perioadei de supraveghere au survenit 7,5% repozitivări, care au fost rezolvate în proporţie de 84,2% prin reluarea tratamentului. În final, s-au notat 95,2% rezultate favorabile globale şi 4,8% eşecuri. 

În 1979, Dr.I.Tătaru, Dr.R.Străuţiu şi Dr.Mariana Mihalciuc au colaborat la realizarea Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare.



Printre medicii de origine vrânceană figurează şi Eugenia PopaCohut (n.1927) – medic ftiziolog, scriitoare. Pe lângă activitatea

179

medicală deosebită, s-a distins prin colaborarea la mai multe reviste literare din ţară. A publicat 4 volume de poezii pentru copii şi romanele “Am să fiu pasăre” (1972), “Mama” (1982) şi “Prietenii lui Ştefănuţ” (1984) fiind deţinătoare a mai multor premii literare.

180

XIV. JUDEŢUL VASLUI

Prima atestare documentară a localităţii Vaslui datează din anul 1375.

Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când oraşul devine capitala judeţului Vaslui. În 10 ani populaţia cresşte de la 19.820 la 45.000 de locuitori în 1978, astfel că în anul 1979, Vasluiul capătă statutul de municipiu. Astăzi este un însemnat centru socialeconomic în această parte a Moldovei -industria constructoare de masini 181

ventilatoare şi reductoare, şuruburi, industria chimică - fire poliesterice, industria materialelor de construcţii, lemnului, textilă şi a confecţiilor, alimentară etc

SANATORIUL REPUBLICAN TBC BÂRLAD

o Înfiinţat sub egida Prof.Dr.N.Bumbăcescu în 1955. o Documentele arată că la începutul secolului al XIX-lea, locul unde acum este Sanatoriul TBC era cunoscut drept "Dealul Spânzuraţilor“, acolo având loc execuţiile publice. Din documentele anului 1924 reiese că autorităţile ţinutului au decis că se impune construirea unui internat pentru elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu”. Mai rezultă că s-a dorit construirea internatului prin colectă publică reuşindu-se cumpărarea terenului şi construirea fundaţiei clăririi.

Ulterior zona a fost lăsată în paragină. După 1950, autorităţile comuniste au decis să construiască o şcoală pentru asistentele medicale. Clădirea inaugurată în 1953, construită în stil baroc, s-a dovedit a fi una din cele mai frumoase din oraş. Aşa cum s-a menţionat mai sus, a devenit din 1955 Sanatoriul Republican TBC Bârlad. o A fost sanatoriu până în 1965 - când devine secţie a Spitalului Adulţi Bârlad.

182

o Avea în componenţă: 

Sectia de pneumoftiziologie de 220 paturi; •

chirurgie toracică;

•

primul

serviciu

de

bronholgie

din

Moldova

deservit de Dr.Eremia Rodica - fostă Poiană (40.000 bronhoscopii). o Primul director 1955-1956: Dr.George Constantin. o Al 2-lea director 1957-1958: Dr.Eremia Rodica. o Al 3-lea director 1959-1965: Dr.Banioti Sterie (venit de la Câmpeni). 

Serviciul de chirurgie toracică - până în 1965 - deservit de:

-

Dr.Bănceanu Octavian (de la Galaţi).

-

Dr.Dihter Arnold (plecat în Israel).

-

Dr.Răutu Fănică (care pleacă la Clinica de la Iaşi).

Un studiu efectuat de primii doi şi Dr.L.Baichis asupra deceselor prin tuberculoză

pulmonară

survenite

în

Sanatoriul

din

Bârlad,

între

15.10.1955-20.07.1962 (100), relevă o predominenţă a deceselor între 20 şi 30 ani (28%).

Sunt, de asemeni, publicate şi alte aspecte de interes practic, cum este acela privind „lobectomia superioară dreaptă în prezenţa lobului supranumerar azygos”, autori fiind I.Dichter, O.Bănceanu şi F.Răutu 183

(Ftiziologia nr.6/1966) sau consideraţiile pe margine unui caz clinic de chist pleuropericardic (I.Dichter şi col., Ftiziologia nr.1/1967). În aceeaşi notă, se încadrază şi articolul „un caz de hipoplazie pulmonară rezolvat prin pneumonectomie (I.Dichter şi col., în Ftiziologia nr.2/1967) şi consideraţiile asupra 3 cazuri de bronşiectazie congenitală (I.Dichter, R.Hreniuc, F.Răutu, Ftiziologia, nr.1/1969).

ATI – Dr. Dimitriu Mura - care pleacă la Filaret – Bucureşti. o Secţia a fost deservită de: -

Dr.Negoiţă Aglaida

-

Dr.Banioti Sterie (până în 2000)

-

Dr.Gherasimescu Ecaterina (până în 2000)

-

Dr.Constantinescu Clara (trece pe ginecologie)

-

Dr.Eremia Rodica (până în 2000)

-

Dr.Rata Eugenia (până în 2004)

-

Dr.Baitis Lili (plecata în Israel)

-

Dr.Costache Iftincan (venit de la Baloteşti).

o Din 1992: Dr.Caşotă Simona, Dr.Moisuc Cezar, Şef Secţie P II (decedat în 2008). o Din 2000: Dr.Marian Cornel (actualmente Şef Secţie P I-50 paturi). o Din 2003: Dr.Hritcu Irina. o Din 2004: Dr.Todiroaie Cristina (actualmente Şef Secţie P II-75 paturi).

Are Laborator bK - acreditat Renar. o În prezent, clădirea de pe strada Nicolae Bălcescu nr.22, la fel de impunătoare ca şi altădată, găzduieşte Secţiile Pneumologie I şi II şi Secţia de Psihiatrie ale Spitalului de Adulţi. Multe din secretele existenţei acestei clădiri sunt cunoscute de profesorul de istorie Marcel Proca, de la Şcoala Generală nr.1 “Iorgu Radu”, acesta evocându-le nu demult, în presa locală. o Din evenimentele ştiinţifice memorabile, de referinţă este cel din 12 Iunie 1971, când la Bârlad, are loc Consfătuirea Judeţeană “Aspecte actuale ale meningo-encefalitelor tuberculoase la copil şi adult” în 184

cuprinsul căreia au figurat: integrarea acţiunii antituberculoase în activitatea reţelei sanitare generale; actualitatea problemei meningitei tuberculoase;

sinteză

privind

aspectele

epidemiologice,

clinice,

prognostice, terapeutice, profilactice şi organizatorice ale meningitelor TBC în unele din judeţele moldovene. Consfătuirea s-a bucurat de o prezenţă de elită, reţinându-se nume ca cele ale Dr. Claiciu Ion, Dr. Maria Bungeţianu (Bucureşti), Prof.Dr. N.Bumbăcescu, Prof.Dr. Asia Chipail,

Prof.Dr.

Alla

Vîţă,

Prof.Dr.Gr.Teodorovici,

Dr.C.Petreanu.

Dr.Cornelia Hreniuc (Iaşi), Dr.N.Dancău (Galaţi), Dr.Mitta Ceapă (Botoşani), Dr.G.Mihalache, Dr.Florica Onete, Dr.Rodica Eremia şi Dr.S.Banioti (Bârlad).

SANATORIUL TBC VASLUI o În urma degradării clădirii, Epitropia spitalului solicită o comisie de expertiză care, prin procesul-verbal întocmit la 31 decembrie 1907, propune dărâmarea clădirii ca fiind improprie şi reclădirea ei integrală.

O contribuţie deosebită la construirea noilor pavilioane ale spitalului, au avut-o inginerul Panaite Donici, care a fost mult timp prefectul judeţului Vaslui precum şi primarul Eduard Motaş. În urma raportului şi a propunerilor făcute, s-a trecut la reclădirea spitalului „Drăghici” (este vorba de Banul Dimitrie Drăghici, care în anul 1852 a înfiinţat primul aşezământ spitalicesc vasluian), în perioada 1908-1909 şi care se compunea din: 

pavilion

central

pentru

„boalele

ordinare

neinfecţioase”,

cuprinzând şi o secţie chirurgicală; 

pavilon pentru contagioşi;



pavilion pentru tuberculoşi;



pavilion pentru consultaţii;



o capelă (paraclis) pentru serviciul religios, ridicată în faţa pavilionului central.

185

o Activitatea spitalului era deosebit de prodigioasă, deservind întreg teritoriul judeţului. Tuberculoza – care se număra printre bolile asistate – a avut internaţi în anul 1924 un număr de 40 bolnavi cu tuberculoză (2 au decedat). Odată cu reorganizarea administrativ-teritorială, se asistă la a treia perioadă de dezvoltarea şi a asistenţei medicale în Municipiul Vaslui. o Sanatoriul TBC Vaslui înfiinţat în 1948 (devenit ulterior Spitalul TBC Vaslui), a fost unitate cu personalitate juridică până în Decembrie 1980, când a devenit secţie a Spitalului Judeţean Vaslui cu 120 paturi. Spitalul judeţean Vaslui - cea mai mare unitate spitalicească din judeţ - a început să se construiască după formarea judeţului şi s-a inaugurat în august 1972, locaţia fiind poziţionată lângă cea a Spitalului TBC. o Spitalul TBC Vaslui avea în componenţă - 220 paturi pentrub adulţi şi copii (deservea raioanele învecinate - fiecare dispensar TB având un număr de paturi repartizat). o Cu sau fără o formulă organizatorică omologată definitiv, bolnavii cu diverse pneumopatii acute sau cronice au venit în tot acest timp la structurile medicale ale reţelei TBC, bucurându-se de o accesibilitate relativ uşoară (consult şi rezolvare în limita posibilităţilor existente în acel moment). Cu toată problematica dificilă pe care o ridica nivelul endemiei din teritoriu, cadrele medicale găseau resurse şi pentru abordarea aspectelor ştiinţifice ale domeniului. Astfel, A.Dimitriu, F.Gheorhiu şi C.Kaufman au publicat „un caz de diverticul esofagian şi tuberculoză pulmonară în numărul 6/1967 al revistei Pneumoftiziologia.

Margareta

Năstase

nr.1/1975

“două

şi

colaboratorii

observaţii

de

publică

accidente

în

Pneumoftiziologia

hemolitice

în

cursul

tratamentului intermitent cu Rifampicină”. În anul 1971, ca urmare a unei acţiuni de depistare RF integrale în Circumscripţia sanitară Pogana, s-au depistat 11 focare, toate la adulţi, incidenţa prin tuberculoză în comună fiind de 357%000, cea mai mare din judeţ.

186

Asupra depistărilor RF integrale din judeţul Vaslui, doctorul Stere Baniotti a făcut la vremea respectivă considraţii temeinice pe care le-a publicat în “Culegere de Materiale Documentare si Metodologice“, editate de Institutul de Ftiziologie, sub egida Ministerului Sănătăţii (1973). o În anul 1979, Dr.T.Zavate împreună cu Dr.Niura Damian, au colaborat la realizarea Anchetei naţionale asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979). o În anul 1983, un raport efectuat de o echipă de specialişti a Institutului de

Ftiziologie

deplasată

în

scop

metodologic

în

judeţul

Vaslui,

consemna o activitate de asistenţă medicală meritorie la Secţia de Ftiziologie din cadrul Spitalului Judeţean; printre cei remarcaţi se aflau Dr.T.Zavate (coordonator judeţean al problemei tuberculozei), Dr. C.Kauffman, Dr.M.Simionescu. De asemeni, la nivelul Dispensarului de Tuberculoză Vaslui, Dr.E.Voinescu şi Dr.C.Stanali asigurau profilaxia şi combaterea tuberculozei în rândul unei populaţii urbane de aproximativ 54.000 locuitori şi a uneia rurale, de cca.102.000 locuitori. o Cu toate acestea, nivelul endemiei tuberculoase în teritoriul Cabinetului TBC Vaslui a cunoscut la acel moment o creştere în cifre absolute şi proporţional, fiind preponderentă în mediul urban.

Acest aspect este ilustrat în tabelul următor aparţinând Raportului menţionat:

Popula ţia

Urb an Rur al Tota l 187

54.272 102.10 9 156.38 1

Semestrul I.1982 Cazu Readm ri total işi noi C.ab %0 s.

00 18 3 21 77,2

Semestrul I.1983 Cazu Readm ri Total işi noi C.a %0 bs 00 22 3 25 92,0

25

0

25

48,8

27

2

29

56,8

43

3

46

58,8

49

5

54

69,0

o La Cabinetul de Tuberculoză Huşi, unde funcţiona Dr.Hariton Victor, conform aceloraşi consemnări de raport, erau vizibile atât profesionalismul medicului, cât şi calităţile acestuia de organizator de sănătate (o perioadă de timp fiind şi director al Spitalului General).

Nici preocupările de ordin ştiinţific nu au fost minimalizate, o generaţie

tânără

de

pneumologi

dorind

să

continue

deschiderea

predecesorilor pentru întreaga specialitate de pneumologie. 

Cu sprijinul conducerii SRPF, Filiala Vaslui a acesteia a organizat o sesiune de comunicări ştiinţifice la 30 noiembrie 1994, în sediul secţiei de Pneumoftiziologie a Spitalului judeţean Vaslui. Au fost invitaţi să participe şi specialişti din judeţele apropiate celui care a găzduit manifestarea ştiinţifică. Au fost prezentate următoarele comunicări: „Evoluţia endemiei tuberculoase pe primele 10 luni ale anului 1994 în judeţul Vaslui” – Dr.Cristina Barbu (secţia de pneumoftiziologie a Spitalului judeţean Vaslui); „Aspecte ale evoluţiei incidenţei şi mortalităţii prin tuberculoză la copii în România” – Dr.C.Didilescu, Dr.C.Marica, Dr.M.Jalbă (Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – Bucureşti); „Multirezistenţa la tuberculostatice.

Mecanisme,

date

epidemiologice”

–

Dr.Tr.Mihăescu, Dr.Mihaela Georgescu, Dr.Elena Popa (Clinica de Pneumoftiziologie a IMF Iaşi); „Rolul prevenirii fumatului la adolescenţi” - Emilia Postelnicu (Laboratorul de Promovare a Sănătăţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă al Judeţului Vaslui). 

De

menţionat,

pe

lângă

participarea

unor

cadre

medicale

superioare aparţinând şi altor specialităţi (pediatrie, sănătate publică etc.), prezenţa televiziunii şi presei locale, atrase de subiectele de stringentă actualitate anunţate. 

În zilele de 15-16 iunie 2001 a avut loc la Vaslui o Conferinţă Interjudeţeană

cu

tema

„Managementul

modern

în

astmul 188

bronşic” care s-a constituit într-o nouă provocare adresată de Societatea Română de Pneumologie şi Secţia de Pneumologie a Spitalului Judeţean participanţilor veniţi din toate colţurile ţării. 

Dintre comunicări, au fost demne de reţinut: „Poziţia diverselor mijloace

terapeutice

în

prevederile

GINA”

(Prof.

Dr.

Miron

Bogdan); „Astmul bronşic – o poveste personală” (Conf. Dr. Tr.Mihăescu); „Tratamentul medicamentos în astmul bronşic” (Conf. Dr. Fl.Mihălţan); „Astmul bronşic şi fumatul” (Dr.C.Didilescu şi

colab.);

„Dependenţa

nicotinică,

factor

ce

influenţează

severitatea astmului bronşic la fumători” (Antigona Trofor şi colab.); „Antibioterapia în astmul bronşic” (Dr.Claudia Bilha); „Sânziana sau povestea unui astm închipuit” (Dr.Doina Grămadă şi colab.) şi altele. 

Această conferinţă a fost un succes pe multiple planuri. În primul rând, s-a realizat un consens asupra modalităţilor de abordare a acestei boli prin participarea diferitelor categorii profesisonale implicate în terapia astmului. În al doilea rând, s-au clarificat o serie de elemente importante pentru suspravegherea la distanţă a astmaticului.

Totul

a

fost

posibil

datorită

unei

organizări

impecabile. o După înfiinţarea Sanatoriilor TBC pentru copii (exemplu: Deleni) toate paturile au rămas pentru adulţi: 

compartiment chirurgical în care se efectuau: colapsoterapii completate cu operaţia Jacobeus şi spălături pleurale pentru colapsurile complicate cu empieme pleurale;



bronhologie Rodica,

–

Dr.Simionescu

Dr.Serinda

Casandra,

Mihai

(actualmente

Dr.Rotaru

Carmen,

Cristina, Dr.Moronescu Mihaela). o Directori:

189



Dr.Dimitriu Arsene - până la pensionare.



Dr.Gheorghiu Fănel - până în momentul decesului.



Dr.Bejan Octavian.

Dr.Robu Dr.Barbu



Dr.Năstase Romeo - pleacă la Iaşi.



Dr.Zavate Teodor - 01.07.1973-25.12.1980.

o Secţia de 220 paturi - a fost deservită de: 

Dr.Zavate Teodor - şef secţie 25.12.1980 - 01.02.1992 - a lucrat până în 2004.



Dr.Kaufman Carol - până în 1996 (pensie).



Dr.Simionescu Mihai - devine director la Bârnova – 1987.



Dr.Nastase Romeo – pleacă la Clinică la Iaşi.



Dr.Năstase Margareta - pleacă la Clinică la Iaşi.



Dr.Polcovnicu Sandina - pleacă la Negreşti - 1980.



Dr.Ispasiu Mircea - până în 1980 (pensie).



Dr.Brener Mihai - chirurg.



Dr.Bursacovschi Elena.



Dr.Bucur Emil.



Dr.Cancel Dumitru.



Din 1992: Dr.Barbu Cristina, Dr.Garban Mariana.



Din 1996: Dr.Moronescu Mihaela.



Din 2000: Dr.Serindac Casandra.



Din 1999: Dr.Robu Rodica - venită de la Bârlad (Spitalul de Copii).

o Şef secţie: Dr.Barbu Cristina din 1992-2002 

2 secţii pneumoftiziologie din 01.07.2002 de 70 paturi

o Şef Secţie PI: Dr.Barbu Cristina. o Laborator bK - acreditat Renar. o Şef Secţie PII: Dr.Robu Rodica Cabinet de Somnologie. o Compartiment de Pneumologie Pediatrică: 10 paturi

190

DISPENSAR/SECŢIE TBC NEGREŞTI o Cu un dispensar TBC existent de mai multă vreme, de la 1 august 2002, la Negreşti, a luat fiinţă o secţie pentru bolnavii de tuberculoză, cu o capacitate 30 de paturi. Demersul a urmărit descongestionarea secţiei de profil a Spitalului Judeţean. "În secţia de la Vaslui sunt 140 de paturi şi în aproape toate, stau câte două persoane. Vom transfera o parte dintre bolnavi la Negreşti, iar la Spitalul Judeţean vom încerca să înfiinţăm o secţie pentru copiii bolnavi de tuberculoză, cu o capacitate de 20 de paturi", ne-a spus directorul general al DSP, Narcis Gafton.

Concluzie proprie: Sumara trecere în revistă a excelentelor realizări de-a lungul timpului ale pneumoftiziologiei din Moldova, ar putea apărea celor de astăzi, înfăptuiri meritorii, însă, privite în contextul istoric, social-cultural şi al dezvoltării ştiinţei, acestea ne apar ca rezolvări practice de excepţie ce au însemnat un real salt în combaterea tuberculozei şi nu numai … Au însemnat sacrificii, devotament profesional şi, mai ales, iubire de oameni !

191

192

Bibliografie 1.

Mihăescu Tr. (sub red.) - Tuberculoza, Mic tratat de pneumologie, Editia a treia, Edit DAN, 2002.

2.

Bulla Al. (sub red.) - Elemente de combatere şi eradicare a tuberculozei, Edit.Medicală, Bucureşti ,1965.

3.

Nemann-Grigg E.R.I. - Essai sur les causes et conditions du developpement de La pandemie tuberculeuse avec une etude sur La tuberculose en Roumanie, J.B. Bailliere&Fils, Paris, Jean Leon, Bucharest,1948.

4.

Brill A., Bulla A., Bumbăcescu N., Bungeţianu Gh., Cărpinişan C., Daniello L., Nastam., Popper M., Saim A., Veber Th. (sub redacţia) Ftiziologia, Editura de Stat pentru Literatura Ştiinţifică, Bucureşti, 1952: 514.

5.

Irimescu St. - Tuberculoza în România, Congresul I de Tuberculoză, 1931, Rapp.I. 6.

Bumbăcescu N. - Realizări în lupta antituberculoasă în raza de îndrumare a Clinicii de ftiziologie din Iaşi, Ftiziologia, vol.XIII, nr.4, 1964: 325-332.

7.

Baraneţchi Chiril - Memoriile unui medic, Editura Porto-Franco, Galaţi, 2006: 188-251.

8.

Toma A., Leizerovici L. – Vaccinarea antituberculoasă cu BCG în doze mari, pe cale bucală (metoda braziliană), Ftiziologia, 5, septembrieoctombrie, Editura Medicală, Bucureşti, 1957: 395-404.

9.

Bumbăcescu N., Leizerovici L. – Influenţa calităţii tuberculinei asupra frecvenţei şi intensităţii alergiei tuberculoase, Ftiziologia, vol.XIV, nr.2, 1965: 115-125 10. Bumbăcescu N., Leizerovici L. – Experienţa Filialei Iaşi a Institutului de Ftiziologie privitor la depistarea tuberculozei în mediul rural, Ftiziologia, anul VI, 3 ,1957: 265-271.

11. Bumbăcescu N. - Contribuţia Clinicii ftiziologice Iaşi la organizarea luptei antituberculoase, Ftiziologia, vol.X, 6, 1961:499-503.

12. Dichter I., Bănceanu O., Baichis L. – Consideraţii asupra deceselor prin tuberculoză pulmonară, Ftiziologia, Vol.XIV, 2, 1965: 149-150.

13. Ionescu C., Hreniuc R., Arbore Georgeta, Tănase-Galicescu C., Tudose P., Mihăescu Tr. – Factori de risc în bronşita cronică, Pneumoftiziologia, vol.XXXIV, nr.3, 1985: 237-242.

14. Alexa I. – Unele aspecte din trecut ale activităţii Spitalului de Boli Contagioase “Izolarea” Iaşi, Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat., vol.92, nr.2, Iaşi, 1988: 409-418.

193

15. Ionescu C., Mihăescu Tr. – Pneumologie şi chirurgie toracopulmonară, Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat., vol.92, nr.2, Iaşi, 1988: 403-405.

16. Mesrobeanu I.,Duţescu B.- Lupta contra bolilor infecţioase în Moldova (1917-1918), după însemnările zilnice ale Prof.Ioan Cantacuzino, Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi naturalişti din Iaşi, anul LXXVI, 1972, 4 oct-dec.:1961.

17. Dumitru Şt.M. - Manifestări ştinţifice, Spitalul Clinic de boli infecţioase” Izolarea” Iaşi la 75 de ani de activitate, Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat.Iaşi, 1986, vol.90, nr.4 :765 – 766.

18. Hreniuc R., Mihaescu Tr. – Toracoscopia, metodă de investigaţie în patologia toracică, Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat.Iaşi, 1991, vol.95, nr.1-2: 177-180.

19. Popper M. – Ftiziologia, IMF, Bucureşti, Clinica Ftiziologică, 1955: 342.

20. http://www.evenimentul.ro/articol/sanatoriul-de-pe-dealulspinzuratilor.html 21.

http://www.evenimentul.ro/articol/secţie-tbc-la-spitalul.html

22.

http://www.evenimentul.ro/articol/sanatoriul-tbc-din-bisericani.html

23. http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6667&idm=1,1 2&idl=1 24.

https://domar.3x.ro/oameni.html

25.

http://atanasie.afisatepe.net/

26. http://www.evenimentul.ro/articol/fostul-mostenitor-solicitaprimariei.html 27.

Htpp:/www.spitalroman.ro/news.htm

28. Bologa V.L., Brătescu G., Duţescu B., Milcu St.M.- ”Istoria Medicinei Romaneşti”, Editura Medicală, Bucureşti, 1972:159.

29.

http:www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_bisericani.html

30.

http://tbced.blogspot.com/2006

31. Ion N.D. – Elitele şi a arhitectura rezidenţială în ţările Române (sec.XIX–XX), rezumat Teză de doctorat, Universitatea “Valahia”, Târgovişte.

32. Anastasatu C., Bercea O., Dinulica E. - Din realizările Societăţii de ftiziologie în regimul democrat-popular, Ftiziologia, vol.XIII, 4 1964:308.

33. Anastasatu C. - Cercetarea ştiintifica în domeniul ftiziologiei şi aportul ei în lupta antituberculoasă, Probleme de tuberculoza IV, 1964: 27-34.

34. Bulla A. - Cercetarea ştiinţifică în domeniul tuberculozei, Ftiziologia, 1964:4.

194

35. Bologa V.L. (sub îngrijirea) - Istoria Medicinei Universale, Editura Medicală, Bucureşti, 1970:483-485.

36.

http:/www.primariaroman.ro/CarteAur-EpifanieCozarescu.htm.

37. Bumbăcescu N., Ionescu C., Ciocirlie Eug., Sfarti P. - Rezultatele acţiunilor de depistare a tuberculozei în raionul experimental Paşcani, Probleme de tuberculoză, VIII, Bucureşti, 1968: 121-126.

38.

***Ftiziologia, anul III, nr.2, aprilie-iunie, 1954: 88-95.

39. Dumitru Şt., Bungeţianu Gh. - Profilaxia tuberculozei în Tratat de Ftiziologie (sub red. Virgil Moisescu), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977: 500-559.

40. Berbescu I., Berbescu Otilia, Constantinescu C., Ghenciu E., Popa E. – Recuperarea profesională a bolnavilor de tuberculoză pulmonară, “Ftiziologia”, 2, Martie-Aprilie 1962: 141-149.

41. *** Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi” , Anul L XVII ,Nr.1-2, Ianuarie-Martie, 1963: 219.

42. *** Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXIX, Nr.3, Iulie-Septembrie, 1965: 745-771.

43. Arbore A. – Reabilitarea bolnavilor de tuberculoză pulmonară (criteriul funcţional la reîncadrarea în muncă), Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXII, Nr.3-4, IulieSeptembrie, 1968: 557-566.

44. Bumbăcescu N.- Rolul medicului de circumscripţie în acţiunea de combatere a tuberculozei, Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXVII, Nr.4,Octombrie-Decembrie,1963: 819-823.

45. *** Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXIII, Nr.1, Ianuarie-Martie, 1969: 207-220.

46. *** Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXII, Nr.1, Ianuarie-Martie, 1968: 235.

47. *** Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXIV, Nr.2, Aprilie-Iunie, 1970: 511-518.

48. *** Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXVI, Nr.1, Ianuarie-Martie, 1972: 235-249; 250-252; 253-254.

49. Ionescu C., Arbore A. – Evoluţia endemiei tuberculoase în jud.Iaşi între anii 1961-1971, Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXVII, Nr.4, Octombrie-Decembrie, 1973: 767776.

50. Hurmuzache E. – Din trecutul asistenţei medico-sociale a tuberculozei în general şi a copilului în special, în România, după primul război mondial (fragmente), Revista medico-chirurgicală a “Societăţii de 195

medici şi naturalişti din Iaşi”, Anul LXXVII, Nr.4, Octombrie-Decembrie, 1973: 903-907.

51.

Bumbăcescu N.- Curs de ftiziologie, Iaşi, 1959.

52. Tudoran Gh. - Tuberculoza pulmonară. Tratament elementar, Centrul universitar Iaşi, 1949.

53.

Toma A. - Ftiziologia , vol.VI, nr.2: 99-104.

54. Bumbăcescu N., Cucu P.- Rev.med.chir. Iaşi,1959, vol.LXIII, 2: 282288.

55. ***Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judeţul Bacău (14-29 Septembrie, 1982), Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

56. *** Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judeţul Vaslui (29.06.-02.07.1983), Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

57. *** Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judetul Galaţi (05.01.1981), Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

58. *** Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judeţul Botoşani (29.06.-03.07.1982), Arhivele institutului de Pneumoftiziologie.

59. *** Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judeţul Vrancea (1-4.11.1983), Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

60. *** Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judeţul Iaşi (31.10-03.11.1982), Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

61. Ciobanu C. – Informare privind realizarea indicatorilor din planul MTO de profilaxia tuberculozei în jud.Neamţ, în anul 1981. Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

62. *** Raport cu privire la deplasarea de îndrumare şi control în judeţul Suceava (09-12.06.1981), Arhivele Institutului de Pneumoftiziologie.

63. Petrescu G. - Tuberculoza Pulmonară, UMF “Iuliu Haţieganu,” Cluj – Napoca, 2008, Tipar executat de www.trimpress.ro: 329-330; 336-337.

64. Didilescu C., Marica C. - Tuberculoza în România, Editura “Curtea Veche”, Bucureşti, 1998.

65. Ionescu C., Hreniuc R. – Aspecte actuale în clinica tuberculozei pulmonare la copii, Pneumoftiziologia, nr.3, vol.XXVII, 1978: 169-175.

66. Arbore A., Margareta Năstase – Evaluarea tratamentului iniţial al tuberculozei, aplicat, supravegheat şi integrat, Pneumoftiziologia, vol.XXVIII, nr.2, 1979: 109-114.

67. Arbore A., Ionescu C. – Sistem informaţional în prevenirea şi combaterea integrată a tuberculozei, Pneumoftiziologia, vol.XXIX, nr.1, 1980: 29-34.

68. Străuţiu R., Tătaru I., Bandrabur V., Baldovin M., Beleuţă Gh., Enache T., Gheorghiu S., Biol.Mihalciuc M., Pânăite I. – Consideraţii privind 196

rezultatele chimioterapiei iniţiale în tuberculoza Pneumoftiziologia, vol.XXXI, nr.2, 1982: 177-184.

pulmonară,

69. Ionescu C., Arbore A., Georgescu M. – Valoarea controlului bacteriologic în urmărirea, din punct de vedere epidemiologic, al tuberculozei, Pneumoftiziologia, vol.XXXI, nr.2, 1982: 107-115.

70. Ionescu C., Arbore G., Tudose E., Armaşu C. – Sondaje privind prevalenţa bronşitei cronice în jud.Iaşi, Pneumoftiziologia, vol.XXXI, nr.4, 1982: 365-370.

71. Ionescu C., Cucu P., Dăneţ D. – Probleme de organizare în asistenţa cancerului bronhopulmonar, Pneumoftiziologia, vol.XXXII, nr.1, 1983: 2124.

72. Ionescu C., Cucu P. – Consideraţii referitoare la diagnosticul precoce în cancerul bronhopulmonar, Pneumoftiziologia, vol.XXXII, nr.2, 1983: 117-120.

73. Bumbăcescu N., Cucu P., Cărare A., Onofrei T. – Tumorile traheobronşice benigne, Ftiziologia, vol.XIII, nr.3, mai-iunie, 1964, 239-252.

74. Bumbăcescu N. – Realizări în lupta antituberculoasă în raza de îndrumare a Clinicii de Ftiziologie din Iaşi, Ftiziologia, vol.XIII, nr.4, iulieagugust, 1964: 325-332.

75. Bumbăcescu N., Leizerovici L. – Influenţa calităţii tuberculinei asupra frecvenţei şi intensităţii alergiei tuberculoase, Ftiziologia, vol.XIV, nr.2, martie-aprilie, 1965: 115-125.

76. Berbescu O., Berbescu I., Constantinescu C. – Contraste utile în explorarea radiologică-standard a hemitoracelor de transparenţă diferită, Ftiziologia, vol.XIV, nr.3, mai-iunie, 1965: 275-277.

77. Bumbăcescu N., Alexandrescu I., Blumenfeld S., Arbore A. – Aspecte psihologico-sociale ale tuberculozei, Ftiziologia, vol.XXII, nr.2, martieaprilie, 1973: 135-146.

78. Baraneţchi C., Papadavid M., Nestorescu M., Nichiteanu C., Moscalu E. – Dificultăţi de diagnostic în afecţiunile toraco-pulmonare elucidate intraoperator, Pneumoftiziologia, vol.XXIII, nr.4, iulie-septembrie, 1974: 387-394.

79. Năstase M., Brener E., Năstase R., Borgovan L. – Două observaţii de accidente hemolitice în cursul tratamentului intermitent cu Rifampicină, Pneumoftiziologia, vol.XXIV, nr.1, ianuarie-martie, 1975: 43-46.

80. Străuţiu C., Veiza L., Sebastian N., Popa A., Clocotici O., Eva I.– Consideraţii critice asupra tuberculozei cavitare cronice, Ftiziologia, vol.XII, nr.2, 1963: 135-142.

81. Bumbăcescu N., Vasilescu S., Armaşu C.– Observaţii privind tratamentul pleureziei purulente tuberculoase, Ftiziologia, vol.XII, nr.5, 1963: 419-424.

197

82. Hreniuc R., Galicescu D., Tănase C., Diaconescu M.– Implicaţii medicale ale ergoterapiei şcolare la copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară, Ftiziologie, vol.XVII, bnr.1, 1968: 73-77.

83. Bulla Al. – Recenzie la volumul „Ftiziologia”, Ed.didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965, publicată în Ftiziologia, vol.XI; nr.3, 1966.

84. Năstase R., Năstase M. – Rezultate îndepărtate ale tratamentului menigitei tuberculoase la adult, Ftiziologia, vol.XVI, nr.1, 1967: 37-42.

85. Dichter I., Brăneanu O., Răutu F. – Lobectomia superioară dreaptă în prezenţa lobului supranumerar ayzgos, Ftiziologia, vol.XV, nr.6, 1966.

86. Dichter I., .Banioti S., Eremia R., Gherasimescu Ej., Negoiţă A., Răutu F. – Chist pleuropericardic (consideraţii asupra unui caz clinic), Ftiziologia, vol.XVI, nr.1, anul 1967.

87. Dichter I., Eremia R., Răutu F., Răutu I. – Un caz de hipoplazie pulmonară rezolvat prin pneumonectomie, Ftiziologia, vol.XVI, nr.2, 1967: 177-182.

88. Dimitriu A., Gheorghiu F., Kaufman C. - Un caz de diverticul esofagian şi tuberculoză pulmonară, Ftiziologia, vol.XVI, nr.6, 1967: 561562.

89. Dichter I., Hreniuc R., Răutu F. – Consideraţii asupra 3 cazuri de bronşiectazie congenitală, Ftiziologia, vol.XVII, nr.1, 1969: 75-77.

90. Brener E. - Cu privire la noţiunea de tuberculoză cronică, Ftiziologia, vol. XX, nr.1,1971:107-109.

91. Armaşu C., Dobrescu G., Cucu P., N.Bumbăcescu - Histopatologia bronşitei cronice prin biopsia de mucoasă bronşică, Ftiziologia, vol.XX, nr.3, 1971: 287-294.

92. Bumbăcescu N., Petreanu C., Oană C., Radu D., Hreniuc C., Hurduc G., Hreniuc R. - Observaţiile privind diagnosticul meningitei tuberculoase în practica medicală, Ftiziologia, vol.XX, nr.5, 1971: 485-488.

93. Arbore A., Berler E. – Evaluarea riscului de infecţie şi de îmbolnăvire la contacţii din focarele de tuberculoză pulmonară cronicizată, Ftiziologia, vol.XVIII, nr.5, Septembrie-octombrie 1969: 439-457.

94. Berbescu O., Berbescu I., Butnaru Gh., Constantinescu C., Herşcu I., Duliu T., Jercan S., Crăciun L.– Consideraţii în legătură cu reabilitarea a 1000 de bolnavi de tuberculoză pulmonară cavitară, Ftiziologia, vol.XV, nr.4, 1966: 345-342.

95. Străuţiu R., Vasiliu D., Enache T., Baldovin M., Bandrabur V., Gavrilescu M., Pascal M., Marin Şt., Rădulescu C.– Particularităţi epidemiologice şi măsuri de combatere a tuberculozei într-un judeţ cu endemie moderată, Ftiziologia, vol.XXI, nr.2, 1972: 185-192.

198

96. Finichiu Gh., Manolache Cr., Painte C., Răutu F.– Decorticarea pleuropulmonară în tratamentul pungilor pleurale cronice, Pneumoftiziologia, vol.XXXIX, nr.2, 1990: 157-172.

97. Berbescu O., Berbescu I., Constantinescu C., Stupcanu C.„Explorarea funcţională respiratorie în chirurgia bolilor pulmonare cronice”, (Coraport), Ftiziologia, vol.XXII, nr.1, 1973: 9-12.

98. Baraneţchi C., Tănase C. – Determinări hepatice în sarcoidoză, Pneumoftiziologia, vol.XXXIX, nr.1, 1990: 71-72.

99. Ionescu C., Mihăescu Tr. – Patogenia actuală a sarcoidozei, Pneumoftiziologia, vol. XXXVIII, nr.3, 1989: 193-200.

100. Hreniuc R., Mihăescu Tr. - Răspândirea sarcoidozei în R.S.România, Pneumoftiziologia, vol. XXXVIII, nr.3, 1989: 201-207.

101. Dobrescu G., Dobrescu Al. - Studii privind procesul de constituire a granulomului sarcoidotic, Pneumoftiziologia, vol.XXXVIII, nr.3, 1989:213218.

102. Ionescu S.D. - Aspecte actuale în sarcoidoză, Pneumoftiziologia, vol.

XXXVII, nr.3, 1989: 223-224.

103. Ionescu C., Hreniuc R., Cucu P., Tănase C., Mihăescu Tr. - Observaţii clinico-radiologice asupra sarcoidozei mediastino-pulmonare, Pneumoftiziologia, vol.XXXVIII, nr.3, 1989: 235-244.

104. Hăulică I., Ionescu C., Roşca V., Mihăescu Tr., Rusu V., TănaseGalicescu C., Boişteanu D. - Pneumoftiziologia, vol.XXXVIII, nr.3, 1989:265-270.

105. Hreniuc R., Mihăescu Tr., Tănase C. - Erori de diagnostic în sarcoidoză, Pneumoftiziologia, vol.XXXVIII, nr.3, 1989:279-280.

106. Gheorghiu V., Mihaescu Tr. - Aportul examenului ORL în diagnosticul sarcoidozei, Pneumoftiziologia,vol.XXXVIII, nr.3, 1989:281-284.

107. Cucu P., Gheorghiu V., Grigoraş M. - Eficienţa puncţiei transbronşice la bolnavii cu sarcoidoză, Pneumftiziolgia, vol.XXXVIII, nr.3, 1989:285287.

108. Papadopol M., Ionescu A., Moise V. - Aspecte de noncomplianţă la bolnavi în condiţiile tratamentelor de scurtă durată (3+3) pe teritoriul dispensarului TBC Bacău, Pneumoftiziologia, vol.XXXVIII, nr.2, 1989:185186.

109. Ionescu C., Mihăescu Tr. – Funcţiile celulelor bronhoalveolare, Pneumoftiziologia, vol.XXXVI, nr.1, 1987: 1-8.

110. Hreniuc R., Mihăescu Tr. – Aspecte critice privind capacitatea informativă a biopsiei pleurale prin ac, Pneumoftiziologia, vol.XXXVI, nr.1, 1987: 73-78.

199

111. Ionescu C., Hreniuc R., Mihăescu Tr. - Evaluarea tratamentului integrat al tuberculozei în 20 dispensare antituberculoase, Pneumoftiziologia, vol.XXXV, nr.1, 186: 75-77.

112. Năstase M., Arbore A., Năstase R. – Eficienţa educaţiei sanitare efectuată prin metoda tehnicii audio, Pneumoftiziologia, vol.XXXV, nr.4, 1986: 381-384.

113. Baraneţchi C. - Primul spital civil din Galaţi - Editura LOGOS Galaţi, 1998: 19-21.97-99 114. Ionescu C., Cucu P., Mihăescu Tr. – Posibilităţi de diagnostic precoce în cancerul bronhopulmonar, Pneumoftiziologia, vol.XXXIII, nr.3, 1984: 245-252.

115. Ionescu C., Hreniuc R., Arbore G., Tănase-Galicescu C., Tudose P., Mihăescu Tr. – Factori de risc în bronşita cronică, Pneumoftiziologia, vol.XXXIV, nr.3, 1985: 237-282.

116. Baraneţchi C., Tănase C. – Unele dificultăţi în integrarea luptei antituberculoase, Pneumoftiziologia, vol.XXX, nr.2, 1981: 123-128.

117. Sorete Arbore A.– Din activitatea filialei Iaşi a Societăţii Române de Pneumologie, Pneumologia, vol.XLIX, nr.1, 2000: 77.

118. Tesloianu A., Eşanu V., Mihăescu Tr., Spiridon M., Tesloianu D. – Pneumologia, vol.53, nr.4, 2004: 147-154.

119. Tesloianu A., Eşan V., Mihăescu Tr., Tesloianu D. – O falsă hipertensiune pulmonară primară – caz clinic, Pneumologia, vol53, nr.4, 2004: 193-200.

120. Lovin S., Veale D., Cernomaz A., Mihăescu Tr. – Probabilitatea pretest pentru sindromul de apnee obstructivă în somn, Pneumologia, vol.66, n4.4, 2007: 194-201.

121. Migliori G.B., Raviglioni M.C., Schaberg T., Davies P.D.O., Zeelweger J.P., Grzemska M., Mihăescu Tr., Cleancy L., Casali L. – Tratamentul tuberculozei în Europa, Pneumologia, vol.XLIX, nr.2, 2000: 101-120.

122. Mihălţan Fl., Didilescu C. – Astmul bronşic din nou în actualitate – Vaslui 2001, Pneumologia, vol.L, nr.2, 2001: 132-133.

123. Bîlha Cl.– Trimestrul I al anului 2001 în Moldova, Pneumologia, vol.L, nr.1, 2001: 56-57.

124. Didilescu C. – Risc de infecţie şi îmbolnăvire prin tuberculoză la personalul sanitar din unităţile de pneumoftiziologie (Galaţi, 18 mai 2001), Pneumologia, vol.L, nr.2, 2001: 129-130.

125. Didilescu C., Mihălţan Fl. – Concepţia actuală în tratamentul BPOC, Pneumologia, vol.LI, nr.3, 2002: 256-257.

126. Didilescu C. – Tuberculoza în medii defavorizate (Simpozion interjudeţean, Botoşani, 16 iunie 2000), Pneumologia, vol.XLIX, nr.2, 2000: 156-157.

200

127. Sefer M.– Personalităţi ale medicinii româneşti, despre care s-a vorbit/scris puţin sau deloc, Ed.Viaţa Medicală Românească, 60-64.

128. Trofor A. – Din activitatea Societăţii Indoneziene de Pneumologie, Pneumologia, vol.XLIX, nr.4, 2000: 310-311.

129. Didilescu C. – Simpozionul „Tuberculoza la imunodeprimaţi” (Suceava, 10-11 iunie 1999), Pneumologia, vol.XLVIII, nr.2, 1999: 154155.

130. Didilescu C. – Filiala Vaslui a SRPF, Pneumoftiziologia, vol.XLIV, nr.1-2, 1995: 93.

131. Spânu V. – Din activitatea filialelor Constanţa şi Iaşi ale SRPF pe anul 1997, Pneumoftiziologia, vol.XLVII, nr.1, 1998: 65-66.

132. Ionescu C. - “Bolile netumorale ale mediastinului„ în Tratat de Medicină Internă - aparatul respirator (sub red. Radu Păun şi coord.

Constantin Anastasatu), vol.1, Editura Medicală, Bucureşti, 1983: 820830.

133. Ionescu C. „Anomaliile şi malformaţiile congenitale bronhopulmonare” în Tratat de Medicină Internă - aparatul respirator (sub red. Radu Păun şi coord.Constantin Anastasatu), vol.1, Editura Medicală, Bucureşti, 1983: 579-603.

134. Bârlădeanu N. – Itinerar în istoria Spitalului Vaslui, Pagini medicale bârlădene, Nr.39, Anul IV, Iunie/Cireşar 2001: 10.

135. Davies P.D.O. – Tuberculoza în România: un punct de vedere personal, BMJ, Ediţia în limba română, vol.7, nr.7, 2000: 319-320.

136. http://www.bio.uaic.ro/muzeu/prezentare.html.

137. Mihăescu Tr. - Cancerul pulmonar, în Pneumologia (sub red.Miron Alexandru Bogdan), Editura Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2008:205-217.

138. *** Jurnalul de Duminică – „Conacul Ghika Deleni”, 6-12 septembrie 2009, 54-55.

139. Didilescu C., Marica C. – Tuberculoza în România, Breviar epidemiologic, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Ed.Curtea Veche, 1998:125-126.

140. Azoicăi D., Manciuc D.C. – Ghid de antibioticoterapie pentru practica medicală în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi, Ediţia a VII-a, Edit Dan, Iaşi, 2008.

141. Postolache P., Cojocar C. – Tehnici şi instumente utilizate în pneumologie. Elemente de curs şi aplicaţii pentru studenţii Facultăţii de Bioinginerie Medicală, Edit Dan, Iaşi, 2002.

142. Vereş L. – Sarcoidoza – sindrom de graniţă – Edit.Junimea, Iaşi, 2002.

143. Vereş L. – Sarcoidoza: întrebări frecvente, Edit.Tehnopress, Iaşi, 2008.

201

144. Grigoriu B.D., Mihăescu Tr., Mitrofan C. – Patologie pleurală, Edit.Junimea, Iaşi, 2007.

145. Trofor A. – Hipoplazia pulmonară, Edit.Timpul, Iaşi, 2000.

146. Antoniu A.S., Boişteanu D., Cojocaru C., Diculencu D., Grigoriu B.D., Grigoraş C., Ionescu S., Mihăescu Tr., Pîslaru C., Rascarachi G., Trofor A., Toma T.P., Ungureanu G. – Bronhopneumopatia obstructivă cronică, Seria Pneumoftiziologie, Editor: Mihăescu TR., Edit Dan, Iaşi, 2002.

147. Mitrofan C. – Pleureziile maligne, Edit Dan, Iaşi, 2007.

148. Trofor A. – Curs de pneumoftiziologie, Seria Medicină, Institutul European, Iaşi, 2001.

149. Bumbăcescu N., Leizerovici I. – Date preliminare privind organizarea şi funcţionarea dispensarului antituberculos din mediul rural, Cercetări de Ftiziologie, Vol.al VI-lea (volum editat de Institutul de Ftiziologie), Editura Medicală, Bucureşti, 1957: 11-20.

150. Sechter I., Popa N., Lefter I., Dănăilă N. (Bacău), Mendelovici H. (Buhuşi), Şipoteanu L. (Botoşani) – Reactivările la reîncadraţii din mediul textil, condiţii de apariţie, Cercetări de Ftiziologie, Vol.al V-lea (volum editat de Institutul de Ftiziologie), Editura Medicală, Bucureşti, 1956: 6466.

151. Bumbăcescu N., Bungeţianu Ghe., Barbu T., Weiss F. – Profilaxia tuberculozei în mediul rural-agricol (text prescurtat), Probleme de Tuberculoză, Vol.al IV-lea (volum editat de Institutul de Ftiziologie), Editura Medicală, Bucureşti, 1964: 41-50.

152. Bumbăcescu N. – Tratamentul tuberculozei pulmonare (Experienţa Clinicii de Ftiziologie din Iaşi), Probleme de Tuberculoză, Vol.IX (volum editat de Institutul de Ftiziologie), Bucureşti, 1969: 157-170.

153. *** Revista medico-chirurgicală, Societatea de medici şi naturalişti, 150 de ani de activitate (extras), Nr.4, 1980: 1-15.

154. Cojocaru C., Ţarevici Z., Mihăescu Tr. - Pneumoftiziologie – Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită. Îndrumător pentru studenţi şi rezidenţi (Sub redacţia Conf.Dr.Tr.Mihăescu), Edit Dan, 2001.

155. Anastasatu C. – „30 de ani de la înfiinţarea Institutului de Ftiziologie din Bucureşti”, Probleme de Tuberculoză şi Alte boli pulmonare cronice (editat de Ministerul Sănătăţii – Institutul de Ftiziologie), vol.XVI, Bucureşti, 1980: 5-7.

156. Bgdănescu V., Diaconescu C., Martinaş O., Iacob L. – Ancheta naţională asupra chimiorezistenţei primare şi secundare (1979), Probleme de Tuberculoză şi Alte boli pulmonare cronice (editat de Ministerul Sănătăţii – Institutul de Ftiziologie), vol.XVII, Bucureşti, 1981: 58.

157. Fonea M., Mihăilescu P., Plopeanu D., Sasu A-M., Lehrer A., Luchaup A. – Distribuţia geografică a tuberculozei extrarespiratorii în Republica Socialistă România în perioada 1982-1984, Probleme de Tuberculoză şi 202

Alte boli pulmonare cronice (editat de Ministerul Sănătăţii – Institutul de Ftiziologie), vol.XX, Bucureşti, 1985: 85-113.

158. Ionescu C. – Actualităţi în patologia Pneumoftiziologie, nr.2, aprilie-iunie, 1978: 66-70.

pleurei

(Raport),

159. Arbore A., Ionescu C. - Sistem informaţional în prevenirea şi combaterea integrată a tuberculozei, Pneumoftiziologia, nr.1, ianuariemartie, 1980: 29-34.

160. Bumbăcescu N., Alexandrescu I., Blumenfeld S., Arbore A. – Aspecte psihologice ale tuberculozei, Ftiziologia, vol.XXII, nr.2, martie-aprilie 1973: 135-146.

161. Földes I., Greif N. Földes Irina, Caranfil C., Ciobanu C. – Acţiunea anuală de control selectiv, vizând tuberculoza în teritoriul rural arondat serviciului antituberculos oraş Roman, Ftiziologia, vol.XII, nr.4, 1973: 385390.

162. Bercuş C.I. – Tuberculoza în familiile domnitorilor noştri din trecut, Ftiziologia, vol.XXII, nr.5, 1973: 545:552.

163. Arbore A. – Reabilitarea bolnavilor de tuberculoză. Concept tehnicoorganizatoric, principii, metode, Pneumoftiziologie, vol.XXVI, nr.3, 1977: 179-184.

164. Baraneţchi C., Moscalu Ghe., Poiană C., Pşegalinschi N. - Aportul medicale la depistarea tuberculozei (coraport), radiofotografiei Pneumoftiziologia, vol.XXIV, nr.3, 1975: 141-144.

165. Trofor A., Mihăescu Tr. – Ghid practic de renunţare la fumat pentru pacienţi, Seria Pneumoftiziologie, Edit DAN, 2007.

166. Baniotti S.- Acţiunea de radiofotografie în anul 1971 în judeţul Vaslui, în Culegere de Materiale Documentare si Metodologice (editate de Ministerul Sănătătii si Institutul de Ftiziologie), Bucureşti,1977: 55-60.

167. Bumbăcescu N., Arbore A., G.Arbore, S.Banu, S.Vasiliu, N.Sebastian – Observaţii asupra reabilitării bolnavilor de tuberculoză pulmonară, comunicare realizată la Consfătuirea Regională „Probleme actuale ale reîncadrării în muncă” (Iaşi, 28 Decembrei 1966), Revista medicochirurgicală a Ssocietăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, Nr.2, Anul LXXI, Aprilie-Iunie, 1967: 501-509.

168. Mihăescu Tr.,Vereş – Pneumothrax and pulmonary cavitation in a man with systemic sarcoidosis.Sarcoidosis, 7(1),1990 169. Pele A., Pele S.- Scurtă introspecţie în trecutul pneumologiei româneşti (sub redacţia Prof.Dr.Florin D.Mihălţan) 170. Duţescu B., Marcu N. - „Medicina în perioada dintre cele două razboaie

mondiale”

în

“Istoria

medicinei

româneşti”,

sub

redacţia

V.L.Bologa, G.Brătescu, B.Duţescu, St.M.Milcu, Editura Medicală Bucureşti, 1972:294.

203

Bun de tipar: 2022. Ap\rut: 2022 Editura Tehnopress, str. L. Catargi nr. 38, 700107 Ia[i Tel./fax: 0232 260092 email: tehnopress@yahoo.com www.tehnopress.ro

INCURSIUNI ÎN ISTORIA PNEUMOLOGIEI DIN MOLDOVA

Intenţia noastră a fost de a trece în revistă evoluţia de-a lungul timpului a cunoştinţelor şi a mijloacelor de combatere a tuberculozei şi a altor boli pulmonare cronice din Moldova.

Majoritatea oamenilor percep şi astăzi pe medic după performanţele lui profesionale, după cazuistica sa de succese.

Activitatea medicului nu se poate reduce însă numai la acoperirea problematicii terapeutice, fiind în mod indubitabil – mai ales în domeniul bolilor respiratorii şi în special, al tuberculozei - mult mai complexă, cu deosebire în plan social.

Am avut satisfacţia ca în „galeria” de personaje pe care modesta noastră încercare a dorit să o evoce, să întâlnim de timpuriu greaua încărcătură de responsabilităţi ale vieţii de medic.

Tocmai de aceea, au fost abordate aproape toate aspectele relevante pentru formarea unei imagini asupra a ce a însemnat contribuţia pneumologiei din Moldova la patrimoniul medical naţional. Pentru că, prin ceea ce au realizat predecesorii noştri, pneumologi, epidemiologi, medici de laborator şi din multe alte specialităţi, înalţi ierarhi, boieri şi edili, scoterea din contextul valorilor naţionale ar constitui o impietate. Marii gânditori si cercetători ai medicinei ca Ion Cantacuzino, Nicolae Manicatide, Mihai Ciucă, Anton Toma, Nicolae Bumbăcescu şi numeroşi altii, sau străduit să intreprindă cercetări originale, imbogăţind ştiinţa medicală natională si universală.

INCURSIUNI ÎN ISTORIA PNEUMOLOGIEI DIN MOLDOVA editura 9 786066 874885