5-mo

Despărţirea cuvintelor în silabe.

Trecerea regulamentară a cuvintelor dintr-un rînd în altul Trecerea cuvintelor dint-un rînd în altul se face pe silabe.

La trecerea lor trebuie respectate anumite reguli.

1. Cînd o consoană se află între două vocale (sau între un diftong ori triftong), ea trece în silaba următoare: fo-ne-ti-că.

• Litera x se pronunţă în două consoane (cs, gz), dar este considerată o unitate: exer-ci-ţiu.

2. Două consoane între două vocale, la desăpărţirea lor în silabe, trec: prima consoană rămîne în prima silabă, iar cealaltă trece în silaba următoare: sol-dat.

• Cînd prima consoană este b, p, d, t, v, f, g, c, iar a doua este l sau r, ambele consoane trec la silaba următoare: ce-dru; ca-blu; ti-gru; pa-tru; sfe-clă; su-ple-ţe; aflu-ent; co-vrig; pehli-van; (dar: gîr-lă, vîs-lă).

3. Două vocale alăturate fac parte din silabe diferite: la-ud.

4. Grupul de trei sau mai multe consoane, aflate între două vocale, se despart după cum urmează: prima consoană trece la silaba dinainte, iar celelalte consoane — la silaba următoare: sub-stan-tiv; con-struc-ţie. În cazul grupurilor lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv, despărţirea se face după a doua consoană din grup: somptu-os; sculp-tu-ră; punc-taj; func-ţie; arc-tic; jert-fă; ast-mă; sand-viş.

5. Diftongii şi triftongii, alcătuind o singură silabă, nu se dezmembrează: du-ios, poar-tă, lu-poai-că.

6. O vocală, un diftong (un triftong), plasate la începutul sau la sfîrşitul unui cuvînt polisilabic, nu se despart de restul acestuia: apă, odaie.

7. Cuvintele derivate se trec dintr-un rînd în altul după părţile componente: inter-urban, des-com-pun.

8. La sfîrşitul rîndului cratima nu trebuie să fie considerată liniuţă de despărţire în silabe: ciu-lin-du-şi; mi-am.

85