Formarea verbelor

— De ce aţi făcut o cale atît de lungă, tinere? Parcă numai în Franţa sînt învăţaţi cu renume? Tocmai citeam lucrările compatriotului Dumneavoastră Pirogov. Sînt extrem de interesante. Luaţi loc, Vă rog, l-a invitat amabil Vellipau. Spuneţi-mi, tinere, n-aţi avut ocazia să-l cunoaşteţi pe Pirogov? Necunoscutul zîmbi: — Am avut ocazie. — E minunat că-l cunoaşteţi pe acest mare învăţat. Fiţi atît de amabil şi spuneţi-i la întoarcere despre respectul şi recunoştinţa mea. — O să îndeplinesc cu plăcere însărcinarea Dumneavoastră, dragă profesor, cu atît mai mult că pentru aceasta nu e nevoie să mă întorc în Rusia. Pirogov e în faţa Dumneavoastră.

Formarea verbelor

Repere teoretice

Limba moldovenească contemporană dispune de un număr impunător de verbe, completat continuu cu unităţi noi. Majoritatea verbelor se formează de la diferite părţi de vorbire (substantive, adjective, numerale, verbe, adverbe, interjecţii) pe două căi: derivarea şi compunerea. I. Derivarea constituie formarea verbelor cu ajutorul afi xelor: 1. prin prefi xare verbele se formează de la: a) alte verbe: a trece — a petrece; a face — a desface; b) substantive: scenă — a înscena; lemn — a înlemni; c) adjective: bun — a îmbuna; bătrîn — a îmbătrîni; d) numerale: patru — a împătri; sută — a însuti; e) adverbe: jos — a înjosi, tîrziu — a întîrzia. 2. prin sufi xare verbele se formează de la: a) substantive: mînă — a mînui; dar — dărui; b) adjective: legal — a legaliza; util– a utiliza;

c) adverb: repede — a repezi; departe — a depărta; d) interjecţii: of — a ofta; mac — a măcăi. II. Compunerea reprezintă formarea verbelor prin unirea a două rădăcini: bine + a voi = a binevoi; auto + a se critica = a se autocritica.

554. Stabiliţi cum s-au format verbele compuse; separaţi-le în coloniţe conform mijloacelor de formare: a) sufi xare; b) prefi xare; c) compunere. A binecuvînta, a apropia, a micşora, a îngălbeni, a se înroşi, a vopsi, a vărui, a îndrăgi, a se mîndri, a conduce, a străbate, a recita, a memora, a locui.

555. Formaţi verbe prin derivare de la următoarele cuvinte: lanţ, parte, gheaţă, surd, verde, trist, pestriţ, înalt, jumătate, mult, aproape, a vinde, a gusta, a da, a coase, a forma. 2 556. În locul punctelor plasaţi cuvîntul potrivit din paranteză. a) În compunerea elevului a fost ... (invocată, evocată) fapta eroică a consăteanului său. b) Animalul s-a ... (adaptat, adoptat) la mediu. c) Trofi maş eroul îndrăgit al copiilor moldoveni (a devenit, a reveni). d) Învăţătorul ... (a ne preveni, a proveni) din timp despre excursia la mare. 1 557. Creaţi. Scrieţi o compunere pe tema: „O dimineaţă de primăvară” în baza planului din citate ce urmează. Subliniaţi verbele cu sens fi gurat (în planul prezentat). a) ”Primăvara bate-n uşă cu săgeţi de foc.” (L.Corneanu) b) ”Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură.” Butrimova. Dimineaţă de primăvară