Ortografi a substantivelor proprii

scriu la genitiv-dativ, singular articulat cu — ei sau — ii: (o) vulpe — ( unei) vulpi — vulpii (o) femeie — (unei) femei — femeii 5. Se admite scrierea cu cratimă (între cuvîntul propriu-zis şi desinenţe, articole) a substantivelor neologice, care încă nu s-au încetăţenit în limbă, şi a abrevierilor: design-ul, staff-ului, show-uri, TIR-uri. 4 478. Explicaţi prin regulă ortografi a cuvintelor evidenţiate. 1. Pînă cînd eşti nicovală, rabdă loviturile, iar cînd eşti ciocan, loveşte cît poţi. 2. Ochiul stăpînului e struna slugii.3. Nu vinde pielea vulpii înainte de a o prinde. 4. Picătura ploii piatra găureşte şi funia de tei, cu vremea, marmurile despică. 5. Vitei, care treieră, nu i se leagă gura.

3 479. Declinaţi la forma hotărîtă şi nehotărîtă substantivele: tablou, oraş.

Ortografi a substantivelor proprii

Substantivele proprii se scriu cu iniţiala majusculă:

• numele de persoană, pseudonime sau porecle: Şoimaru, Ştefan cel Mare, Zîna-Zînelor, Luceafărul-de Seară; • numele de animale: Roibu, Cuţu, Suru; • numele punctelor cardinale, folosite ca toponime: Nord, Vest, Apus. Simbolurile literare ale punctelor cardinale se scriu de asemenea cu majusculă: E, N-E, S-V; • denumirile geografi ce: Asia Mică, Insula Şerpilor, Nadrecinoe; • numele de aştri şi constelaţii: Marte, Cloşca-cu-Pui; • denumirile sărbătorilor: Crăciun, Boboteaza, Patruzeci-de-Sfi nţi;

• numele personajelor folclorice, mitologice, divine: Păsări-Lăţi-Lungilă, Heracle, Moş Gerilă, Alba-ca-Zăpada, Dumnezeu, Sfîntul Petre; • numele speciilor de plante şi animale, soiuri folosite ca termeni ştiinţifi ci: Cardinal, Victoria, Feteasca, Muscat; • numele produselor agricole, alimentare şi industriale: Lămîiţă (napolitane), Ghiocel (congelator);

În text asemenea denumiri se scriu între ghilimele.

• abrevierile formate din litere iniţiale: O.N.U.; O.S.C.I.; C.S.I.; • denumirile compuse ale organelor, organizaţiilor, întreprinderilor, insituţiilor: Universitatea de Medicină, Universitatea Pedagogică, Camera Lorzilor; Asociaţia Naţional-Culturală a Moldovenilor din Ucraina; • denumirile de ordine, medalii, premii, distincţii şi titluri onorifi ce: Premiul de Stat al Ucrainei, Maestru în Arte. În text asemenea denumiri se scriu între ghilimele. • simbolurile elementelor chimice sau ale unităţilor de măsură: Fe (fi er), K (caliu), Hz (hertz).

Substantivele proprii se scriu cu iniţială majusculă numai la primul cuvînt dacă:

• sînt denumiri de monumente: Arcul de tiumf, Masa tăcerii; • sînt titluri ale publicaţiilor periodice, ale textelor literare, ale operelor de artă: Şalul verde (operă literară), Luceafărul (revistă), Florile dalbe (concursul obiceiurilor de iarnă). În text asemenea substantive se scriu între ghilimele. • sînt denumiri compuse de soiuri, specii sau produse industriale: Uriaşul alb (iepure), Aromă de cafea, Vişină în ciocolată (bomboane).

1-2 480. Subliniaţi substantivele proprii şi explicaţi ortografi a lor: 1. Sora mea primeşte ziarele „Luceafărul” şi „Odesa de seară”. 2. Eu am citit piesa „Lumina” de Andrei Lupan. 3. De ziua naşterii, colegii mi-au dăruit cartea „Vînturi albastre” de Alexei Marinat. 4. Am citit cu plăcere culegerea de versuri „Strămoşii”, culegerea pămînteanului nostru Pavel Boţu.

3 481. Completaţi spaţiile punctate cu substantive proprii. 1. Capitala Ucrainei este oraşul ... 2.Vasile Alecsandri a scris poezia ... 3. Eroul moldovean ... a repetat fapta vitejească a lui Alexandru Matrosov. 4. Eu trăiesc în regiunea ..., raionul ..., satul (oraşul)... . 5. Poezia „Visul” a fost scrisă de marele poet ucrainean ... .

4 482. Analizaţi cinci substantive conform algoritmului (din textul ce urmează): • forma iniţială (nominativ, singular, nearticulat); • modul de formare (derivat, nederivat, compus ...); • comun sau propriu; • animat/inanimat; • genul; • numărul; • cazul; • declinarea; • determinarea (ariculat/nearticulat, felul articolului); • funcţia sintactică.

Feriţi-vă de fulgerul globular!

Doi copii s-au ascuns de ploaie într-un grajd. Deodată în vîrful unui plop din apropiere a apărut o minge de foc galbenă-roşietică. Ea „a sărit” de pe o creangă pe alta, apoi a coborît pe pămînt şi s-a rostogolit spre grajd. Mingea, ca o bucată de fi er încins, împrăştia în jur scîntei portocalii. Copiii nu se mişcau.