4 minute read

Derivarea cu sufi xe (sufi xarea

— Alo! Maria este? — Da! — Daţi-i receptorul?

2 292. Lucru în grup. Se dau următoarele situaţii de comunicare: a) la discoteca şcolară; b) la chioşc. • Pregătiţi un mic dialog pe una din aceste teme şi prezentaţi-l în faţa clasei.

3 293. De la adjectivele propuse alcătuiţi prin prefi xare cuvinte noi:

a-, ne-, in (im), i-, stră-, prea-:

vechi, bun, cunoscut, natural, luminos, repetabil, normal, văzut, ritmic, lucitor, mobil, cuviincios, logic, sănătos, curat.

1 294. Pentru fi ecare substantiv propus alăturaţi prefi xele:

co-, con-, com-:

mesean, sătean, cetăţean, patriot, autor, referent, drumeţ, frate. 295. Găsiţi adjective cu rol de atribut care să determine substantivele următoare: zăpadă, cer, cîntec, lună, lumină, umbră. • Precizaţi sensul propriu /fi gurat al acestor îmbinări.

Derivarea cu sufi xe (sufi xarea)

Repere teoretice

Orice sufi x, ataşat cuvîntului de bază, îi conferă acestuia o nouă valoare semantică şi lexicală. • Sufi xele care formează derivate, numind lucruri, fi inţe mai mici sau incluzînd o notă afectivă, se numesc

diminutivale:

-aş, -iţă, -el, -uş, -şor, -eţ, -icică. E x e m p l e: copilaş, fetiţă, băieţel, ineluş, puişor, ursuleţ, cărticică.

• Sufi xele care exprimă o creştere a dimensiunilor unui obiect (unei fi inţe) se numesc augmentative: -an, -oi, -oaie, -andru. E x e m p l e: băietan (băiat mare), iepuroi (iepure mare), căsoaie (casă mare), copilandru (copil mare). • Sufi xele colective: -ăraie, -et, -iş, -ime, -işte imprimă derivatului sensul de mulţime (în cantităţi mari): apăraie, bănet, frunziş, studenţime. • Sufi xele care au capacitatea de a forma un nou cuvînt de la tema respectivă se numesc lexicale (derivative): masă, măsuţă, mesean. • Sufi xele care fi xează categoriile gramaticale ale cuvîntului în fl exiune se numesc gramaticale (formative): a merge — mergînd, a citi — citesc. 296. Recunoaşteţi sufi xele în cuvintele următoare. Numiţi cuvîntul de bază de la care s-a format derivatul. Propuneţi alte cuvinte cu acelaşi sufi x. Prezentare, gimnazial, locuinţă, dulceaţă, fructieră, iepuraş, brădet, bunătate, învăţător, şcolar.

4 297. Formaţi cîte un şir din 4-5 cuvinte avînd următoarele sufi xe: -ar, -ie, -tate, -el, -tor, -ărie, -esc, -eşte, -ist.

298. Arătaţi, după modelul dat, cum s-au format cuvintele: profesoral, apărător, puştoaică, moldoveneşte, băieţandru, puştan, struguraş, fl oricică, frigider, auriu, pădurar, cititor.

Model: judecător = a judeca (cuvînt de bază) + tor (sifi x)

3 299. Pornind de la cuvintele următoare, formaţi alte cuvinte cu ajutorul sufi xelor, conform modelului: a picta — pictor, pictat, pictură, pictural, pictoriţă; fl oare – lumină –a scrie – a nara –

300. Repartizaţi cuvintele formate prin sufi xare după cum urmează: a) cu sufi xe lexicale; b) cu sufi xe gramaticale. Tencuiesc, tencuind, tencuială, tencuitor; montez, montor; formez, format; zidind, ziditor, zidărie, zidar.

2 301. Cu ajutorul sifi xelor se pot modifi ca verbele. Găsiţi aceste sufi xe în îmbinările date. Construiesc o clădire, construind o clădire; întocmim o scrisoare, întocmind o scrisoare; confecţionez un album, confecţionînd un album.

3 302. Formaţi cuvinte noi cu ajutorul sufi xelor: -iu, -atic, -or, de la următoarele cuvinte de bază: dulce, albastru, toamnă, văr, tîrziu, repede.

1 303. Citiţi textele. Descoperiţi sufi xele în cuvintele evidenţiate. a) În timpul primăverii un tînăr vînător / A ucis o păsăruică, / şi prin a lui urmare / Făcu un rău mai mare / Căci puii ei rămase / sărmani în cuibuşor./ (A. Donici) b) Şi după ce făcusem noi trebuşoara asta, mătuşa nu ştiu cum se împiedică şi cade jos. (I. Creangă) c) Gerilă sufl ă de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite şi căsuţa rămîne nici fi erbinte, nici rece... (I. Creangă)

2 304. Repartizaţi cuvintele, formate prin sufi xare, după cum urmează: a) cu sufi xe lexicale; b) cu sufi xe gramaticale. Constructor, construcţie, construiesc, construit, construind; lemn, lemnărie, lemnar, lemnişor, lemnos, înlemnit; sudură, sudează, sudor, sudat.

4 305. Creaţi. Alcătuiţi un text de o jumătate de pagină în care să descrieţi portretul unui copil (frăţior, surioară), utilizînd cuvinte cu sufi xe diminutivale. 3 306. Arătaţi care cuvinte s-au format prin derivare mixtă: Ionel se întorcea de la pădure şi s-a rătăcit. Înnoptase. În jur domnea liniştea. Cerul era înnorat. Umbre înnegurate se furişau printre copaci.

307. Marcaţi structura cuvintelor de mai jos, utilizînd în acest scop următoarele semne: = prefi x, = sufi x, = rădăcină, = desinenţă. Moldovenesc, naraţiune, lexical, bunicuţă, despărţire, învăţătură, minunat, ucrainean, revărsare.

1 308. Lucru în grup. Copiaţi versurile. Subliniaţi cuvintele formate prin sufi xare. Ce mai faci tu, fl oricică, de ce eşti tot mititică? ori n-ai apă ca să bei, ori n-ai soare – aşa cum vrei, ori nu-ţi place unde eşti, ori atunci de ce nu creşti? • Improvizaţi răspunsul fl oriii.

Model: Vreau în grădină (pădure)...

Amintiţi-vă! În cuvintele ce indică naţionalitatea sau locul de trai se scriu sufi xele — ean, -an, -ian.

E x e m p l e: Ucraina — ucrainean

Chilia — chilian

Moldova — moldovean

Africa — african

309. Citiţi fragmentul şi explicaţi ortografi a cuvintelor evidenţiate. Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai,

This article is from: