Ortografi a articolului posesiv

Răspîndind fi ori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi. (V.Alecsandri) 3. Cînd între substantivul în genitiv şi substantivul determinat se intercalează alte substantive sau alte părţi de vorbire: E x e m p l u: Caietul de teme al Lenuţei este la mine. • În unele situaţii, substantivul în genitiv, precedat de două substantive, determină substantivul cel mai apropiat. E x e m p l u: Am vizitat Muzeul de Istorie a Ucrainei. • Într-o serie de substantive în cazul genitiv, articolul posesiv se repetă de obicei înaintea fi ecărui substantiv. E x e m p l u: Poveştile au fermecat copilăria tuturor: a părinţilor, a bunicilor şi a străbunicilor noştri. 4. Cînd în propoziţie lipseşte cuvîntul determinat: E x e m p l u: Ionică, au venit ai noştri! (A.Lupan)

Ortografi a articolului posesiv

Repere teoretice

Articolul posesiv reprezintă o singuă parte de vorbire, de aceea se scrie numai aşa: a, al, ai, ale. Se scrie a-l, a-i numai cînd — l şi — i sînt pronume personale: pentru a-l ajuta = a ajuta pe el; pentru a-i ajuta = pentru a ajuta ei (lui) sau pe ei. 343. Citiţi textul. Găsiţi articolele posesive şi arătaţi oral genul şi numărul lor.

Capătul din vale al satului Mugureni se cufundă în lunga dungă de livezi frumoase şi se opreşte pe malul de nisip, galben şi priporos, al unui rîuşor vioi şi îngust. Uliţa principală a satului de asemenea se Sat aşezat pe malul fl uviului ascunde în umbra răcoroasă a pomilor, se lasă peste podeţ, apoi, ajungînd la celălat mal, apucă îndrăzneţ la deal, se caţără şi şerpuieşte pe după stînci priporoase, printre tufarii ghimpoşi ai malului.

Ajungînd la muchia joasă a dealului, ea se întinde ca o pînză de-a dreptul pe cîmpul neted, întretaie semănăturile frumoase ale satului şi hăt-hăt, departe-departe, în zare, se îngustează şi dispare după orizontul tremurător.

(I. Canna)

1 344. Atestaţi articolele. Subliniaţi cu o linie cuvintele ce indică posesorul, iar cu două — obiectul posedat. 1. D-apoi cînd or veni ai noştri? (I. Creangă) 2. Faţa strălucea ca alba lumină a soarelui. (M. Eminescu) 3. Ploile îmbelşugate ale anului acesta au umplut bazinul din mal în mal. (I. Cutcoveţchii) 4. N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid care nu se înfi oară de-a ta faimă, Baiazid! (M. Eminescu)

3,4 345. Lucru în grup. Puneţi în locul punctelor articolul posesiv la forma cerută. 1. Parcă treziţi de cîntec din somnul greu... nopţii, trei arţari îşi legănau alene crengile. (I. Ciobanu) 2.Vindereul e cel mai mare şi neîmpăcat duşman... tuturor hulubilor. (V. Roşca) 3. În fi ecare zi hulubii mei făceau cîte o plimbare prin înălţimile albastre...văzduhului.(V.Roşca) 4.Viaţa aceasta plină de voie bună păsărească...hulubilor a fost pe neaştepate tulburată de ivirea vindereului. 5. Numai la noi în clasa... 5-a sîntem treizeci. (A. Lupan) 2 346. Explicaţi folosirea articolului posesiv. 1. Doina este prietenul de secole al moldoveanului. 2. Doina cîntă dragostea de viaţă a moldoveanului. 3. Tot ei, doinei, moldoveanul îi încredinţează cele mai intime sentimente ale sale: dragostea, dorul de cei dargi sau de plaiul natal.

3 347. Completaţi îmbinările de cuvinte cu articolele posesive respective. Explicaţi acordul articolului cu cuvîntul determinat. Un lan... satului; fapta eroică... lui Ion; lucrările de pregătire... solului; doinele duioase...moldovenilor.

4 348. Între cuvîntul determinat şi cel determinativ mai plasaţi un cuvînt determinativ. Includeţi articolul posesiv respectiv. Podoaba ... dealurilor; cuvîntul ... mamei; hotărîrea ... colegului; grija ... părinţilor; pagini ... istoriei.

349. Alegeţi varianta corectă: (al, a-l) încuraja (ale, a le) povesti (ai, a-i) pofti (ale, a le) şcolii (ai, a-i) lor (al, a-l) însoţi 4 350. Lucru în grup. Care sînt formele corecte: 1. Lume a pescarilor şi a vînătorilor sportivi. sau Lume a pescarilor şi vînătorilor sportivi? 2. Carte cu povestiri ale începuturilor. sau Carte cu povestiri a începuturilor?

1, 2 351. Completaţi spaţiile punctate cu una din formele articolului posesiv: locul de naştere ... bunicilor; clubul de jocuri ... tinerilor; volumul cu opere ... lui Mihai Eminescu.

2 352. Alcătuiţi propoziţii în care subsatntivul omul, copacii, pădurea, izvorul, fl orile să se afl e în cazul genitiv, cu şi fără articol posesiv. Exemple: Peste tot vezi realizări ale omului. Victoria omului asupra naturii este evidentă. 353. Să comunicăm! Cum credeţi, oamenii pot comunica şi fără cuvinte? Cînd comunicaţi, sînteţi atenţi la mimica şi gesturile interlocutorului? Ştiaţi că există un limbaj al gesturilor?

• Exprimaţi în cuvinte mesajul transmis prin următoarele gesturi: – ridicare a mîinii drepte, cu cotul sprijinit de bancă; – strîngere din umeri; – acoperire a urechilor cu ambele mîini; – mişcare a capului de sus în jos.

Atenţie! Textul comunicării poate fi : – verbal — mesajul se transmite prin intermediul cuvintelor; – nonverbal — mesajul se transmite prin intermediul gesturilor, al mimicii; – mixt — în comunicare se folosesc atît limbajul verbal, cît şi cel nonverbal.

354. Citiţi în gînd următoarea situaţie de comunicare. Găsiţi elementele nonverbale. Determinaţi tipul comunicării folosit în text. Cumpărătorul: Vreau şi eu... (arată cu mîna la pîine) Vînzătorul: (sprîncene ridicate)...? Cumpărătorul: Două. Vînzătorul: Poftim. Cumpărătorul: (face o înclinare uşoară a capului, ia pîinile şi pleacă).

1 355. Lucru în grup. Transformaţi dialogul din exerciţiul 354 într-o comunicare verbală. 2 356. Spuneţi cum înţelegeţi sensul elementelor nonbverbale din următoarele situaţii de comunicare: a) Maricica s-a întors de la olimpiada regională de limba moldovenească şi literatură. Intră bucuroasă în clasă, priveşte zîmbind la colegi şi ridică mîna cu două degete desfăcute (arătător şi mijlociu) ... b) Ionel intră seara tîrziu în casă, după ce a jucat hochei cu băieţii. Mama îl întîmpină, privind supărată la ceas...

3 356. Examinaţi tabelul de mai jos. Completaţi rubrica „Semnifi caţii”, descifrînd sensul elementelor nonverbale.

Elemente nonverbale Exemple Semnifi caţii

Gesturi Două degete desfăcute (arătător şi mijlociu). Strîngerea mîinilor. Victorie!

.................... Mimică Uşoară strîmbătură a gurii. .................... Privire Ochii larg deschişi. Se uită la ceas. .................... .................... Tonul vocii Voce ridicată. .................... Poziţie a corpului. Braţe încrucişate pe piept. ....................

I n f o r m a ţ i i: Salut! Nu-mi place! Mă enervezi! Mă grăbesc! Nu sînt de acord! Mă uimeşti!

Atenţie! Într-o comunicare este important să se respecte următoarele reguli:

Emiţătorul:

– să-şi organizeze bine mesajul; – să-şi exprime clar ideile; – să vorbească corect; – să privească spre cel care vorbeşte; – să folosească un ton adecvat; – să-şi controleze gesturile, mimica; – să fi e atent la reacţiile receptorului/ascultătorului.

Receptorul:

– să asculte cu interes; – să urmărească atent ideile mesajului; – să ia notiţe, dacă mesajul este important; – să ajute emiţătorul, dacă este necesar; – să cîntărească cele transmise, exprimîndu-şi acordul sau dezacordul; – să aibă răbdare cu cel care comunică şi să nu-l întrerupă.