SUBORDONAREA 154. Citiţi frazele. Comentaţi-le oral în ordinea următoare:
a) numărul propoziţiilor în frază; b) tipul propoziţiilor: dependente/independente; c) elementele de relaţie; d) întrebarea la care răspunde propoziţia dependentă; e) locul propoziţiei dependente în frază. 1. Unde-i subţire, acolo se rupe. (Proverb) 2. Cum îţi vei aşterne aşa, vei dormi. (Proverb) 3. Cineva spunea că miresmele sînt traiul florilor. (A. Gujel) 4. Cercetară cum stau lucrurile. (N. Costenco) 5. Calea ta îi zarea largă, ce s-a — stins prin ţara dragă. (P. Cruceniuc) 6. Prefer să tac cînd nu înţeleg. (Sofocle) 7. Copilu-i născut, ca să crească zîmbind. (Em. Bucov) Repere teoretice
• Subordonarea constituie relaţia dintre un termen (parte de propoziţie sau propoziţie) determinant şi unul determinat. • Fraza formată prin subordonare este alcătuită din două sau mai multe propoziţii, dintre care una sau mai multe gramatical sînt independente, iar altele sînt subordonate celor independente. • Dat fiind faptul că într-o frază formată prin subordonare elementele consecutive nu sînt egale ca valoare, se disting propoziţii: a) principale — PP (propoziţii total independente); b) subordonate — PS (propoziţiile subordonate altor propoziţii); c) regente — PR (propoziţiile principale, precum şi cele subordonate, care conduc, guvernează, regentează alte propoziţii, adică sînt determinate de alte propoziţii).
155. Citiţi cu voce frazele. Oral, analizaţi-le conform algo-
ritmului ex. № 154. Desenaţi schemele frazelor, ţinînd cont de următoarele: 83
