Propoziţia subordonată circumstanţială fi nală

 Ce idei înaintează mesajul? Alegeţi una din variante (sau propuneţi varianta dvs.) care demonstrează că informaţia citită este una interesantă. • arată cum trebuie să-i învăţăm pe copii; • pune accentul pe sentimentele copilului; • orice copil este un talent; • se constată că orice copil este o minune; • . . . . . . . . . . . . . . . . 278. Identifi caţi, în textul informaţiei ex. № 277, tipul subordonatelor. 279. Efectuaţi analiza sintactică a frazelor, delimitînd propoziţiile şi formulînd întrebările la care răspund propoziţiile subordonate. 1. Olguţa şi-a făcut de cîteva ori cărare la fîntînă, doar l-a întîlni pe Ilieş. (A. Lupan) 2. Ca să grăbim zidirea, vom folosi cu rost toate maşinile. (Em. Bucov) 3. Prostul taie copacul, ca să-i mănînce rodul. (Folclor) 4. Adună la tinereţe, ca să ai la bătrîneţe. 5. Pînă atunci însă, pentru ca să nu te afl e tată-meu, eu te voi preface într-o fl oare. (M. Eminescu) 6. Copilu-i născut, ca să crească zîmbind. (Em. Bucov)  Identifi caţi poziţia subordonatei în raport cu regenta.

Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină predicatul din propoziţia regentă, arătînd scopul realizării acţiunii din această propoziţie, și răspunde la întrebările cu ce scop? pentru ce?, se numește propoziţie subordonată circumstanţială nală (CF) sau de scop (PSCSc.). • Subordonata circumstanţială nală se introduce în frază prin conjuncţii și locuţiuni conjuncţionale: să, de, ca să, pentru ca să, așa ca să, pînă ce etc. • Propoziţiile subordonate circumstanţiale nale pot ocupa orice poziţie în raport cu regenta și întotdeauna se izolează, cu excepţia subordonaleor introduse prin conjuncţiile să, de.

134

a) Moșneagul pornește spre casă, ca să-și aducă feciorul. (I. Creangă) b) Cărăbuș s-a dus cu Tincuţa la gară de i-a petrecut. (I. Druţă) c) Lelea Catinca, ca să se mai răcorească de căldura mersului, a băut o cană cu apă. (G. Adam)

280. Citiţi cu voce. Transcrieţi exemplele, punînd semnele de punctuaţie necesare la subordonatele circumstanţiale fi nale. Suplimentar, comentaţi jonctivele şi topica. 1. Dă din mîini de vrei să ieşi la mal. (Folclor) 2. Pentru ca procesul literar să se desfăşoare rodnic şi fi resc sînt necesare discuţiile, studiile, eseurile... (G. Meniuc) 3. Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului ca să-l poată descotorosi odată de frate-său. (I. Creangă) 4. Nu ştiam cum să fac pentru ca să-l atrag din meditaţia lui... (V. Alecsandri) 5. Nu tăia pomul din rădăcină ca să cadă şi să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el ca să culegi şi la anul. (Folclor)  Desenaţi schema enunţului № 3. 281. Enumeraţi trei obiective pe care le aveţi pentru acest an de studii. Exprimaţi-vă în propoziţii subordonate circumstanţiale fi nale.

Model: Obiectivul meu este să termin cu succes anul şcolar. (PSPr.) Ca să termin cu succes anul şcolar, trebuie să învăţ mult. (PSCF) 282. Includeţi în contexte adecvate construcţiile verbale date. Transformaţi-le în propoziţii subordonate circumstanţiale fi nale. 1. Pentru a scrie un raport. 2. Spre a-şi îndeplini scopul. 3. Pentru a face o consultaţie. 283. Continuaţi prin regente corespunzătoare opiniei dvs. propoziţiile subordonate circumstanţiale fi nale. 1. Ca să devii o persoană stimată, ... 2. Ca să susţii cu succes examenele, ... 3. Ca să cunoşti multe, ...

135

284. Enumeraţi-vă activităţi-le şi ocupaţiile extraşcolare. Răspundeţi la două întrebări în raport cu fi ecare activitate/ocupaţie: De ce o practicaţi? Cu ce scop o practicaţi? 285. Prin expansiune, din propoziţii cu complemente circumstanţiale fi nale obţineţi fraze cu subordonate circumstanţiale fi nale. 1. Moţoc întrebuinţa creditul ce avea la domn spre împilarea gloatei. (C. Negruzzi) 2. Trei mocani coborau la iernat. (G. Meniuc) 3. Copiii veneau în fugă la scăldat. 4. Cîmpia întreagă le ieşise întru întîmpinare. (I. Druţă) 5. Purcelul însă umbla muşluind prin casă după mîncare. (I. Creangă) 6. Lupii ies după pradă. (V. Alecsandri)

Vocabular

a muşlui — a adulmeca, a scotoci cu botul după mîncare.

286. Citiţi cu voce. Traduceţi în limba moldovenească frazele. Identifi caţi regentele, determinaţi tipul. 1. Щоб рибку з’їсти, треба в воду лізти. (Нар. тв.) 2. Христя, щоб як-небудь скоротити час, почала вишивати сорочку. (П. Мирний) 3. Для того, щоб любити власний народ, не треба нам ненавидіти інший народ. (О. Кобилянська) 4. Зважте кожний крок, аби не наробити помилок. (Р. Третьяков) 5. Щоб зірвати одну квітку, треба виростити десять. (В. Сухомлинський) 287. Citiţi frazele cu voce. Traduceţi-le în limba ucraineană, utilizînd elemente de relaţie necesare. 1. Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc. (Folclor) 2. Ieşi la plimbare, pentru ca să te recreezi după o muncă asiduă. 3. Ca să citeşti integral «Voinicul în piele de tigru» de Ş. Rustaveli, trebuie să împrumuţi cartea de la bibliotecă. 4. Ca să obţii un succes, trebuie să munceşti mult. 5. Trebuie să înveţi intens, ca să eviţi eşecul la testarea idependentă. 288. Discutaţi ! Răspundeţi la întrebările: 1. Cum credeţi, educaţia răspunde azi necesităţilor societăţii?

136

2. Care sînt problemele din domeniul educaţiei? 3. Care probleme vă par mai greu de rezolvat? 4. Cine dintre dvs. a visat să devină profesor? 5. Cum credeţi, care este trăsătura de bază a unui profesor bun? 6. Pe care elevi îi consideraţi difi cili? 289. Alegeţi o afi rmaţie din variantele propuse şi comentaţi alegerea ori propuneţi varianta dvs. 1. Au nevoie de îndrumător copiii: • fără caracter; • fără dorinţă de a învăţa; • fără iniţiativă. • . . . . . . . . . . . . 2. Copiii care manifestă iniţiativă sînt: • deştepţi; • talentaţi; • responsabili; • . . . . . . . . . 3. Copiii încep să se orienteze în problemele vieţii la vîrsta de: • 10 ani; • 12 ani; • 16 ani. • . . . . . . . . . 4. Copiii • încep să se formeze ca cetăţeni din copilărie; • au dreptul la părerea sa; • sînt oglinda părinţilor; • . . . . . . . . . 290. Discutaţi, apoi relataţi argumentînd pe care uşă va intra un copil care vrea să înveţe: a bibliotecii; a bazinului de înot; a şcolii; a cinematografului; a discotecii?

137

291. L. Tolstoi spunea: «Dacă învăţătorul are dragoste doar pentru profesia sa, el este un învăţător bun. Dacă învăţătorul are dragoste pentru profesie şi pentru elevi, el este un învăţător desăvîrşit.»  Sînteţi de acord cu afi rmaţia titanului literaturii ruse?  Formulaţi 3 sfaturi pentru tinerii care vor să devină pedagogi. 292. Citiţi cu voce. Încercuiţi cuvîntul «da» sau «nu» pentru a indica părerea dvs. referitor la ideile date. Argumentaţi. • Educaţia trebuie să e un domeniu prioritar al societăţii. • Liceul este o instituţie de tip nou. • Numai liceul trebuie să pregătească elevul pentru viaţă. • Şcoala oferă copiilor şansa de a face studii superioare. • Ideea de democraţie este esenţială pentru şcoala de azi. • Elevii de azi sînt foarte ingenioşi. • Elevii la etapa actuală bene ciază de multă informaţie necesară. da nu

da nu da nu

da nu

da nu

da nu

• Societatea apreciază mult munca profesorului. da nu • Nu este su cient ca elevul să cunoască, el trebuie să poată aplica în practică cele învăţate. da nu

293. Citiţi. Completaţi gîndul transformîndu-l într-o frază cu subordonate. Argumentaţi-vă completarea gîndurilor. 1. Pentru mine şcoala înseamnă... 2. Şcoala are scopul de a ... 3. Formarea caracterului începe la grădiniţă... 4. Elevul contemporan trebuie să fi e... 5. Consider că la momentul actual şcoala trebuie să fi e...  Analizaţi structura frazelor obţinute.

138