Propoziţia subordonată circumstanţială de mod

• Care sînt consecinţele plecării masive a tinerilor şi a talentelor pentru o ţară?  Propuneţi cinci recomandări concrete, pe care ar trebui să le urmeze statul pentru a opri exodul talentelor din ţară? 256. Citiţi frazele. Numerotaţi propoziţiile şi identifi caţi-le pe cele independente. Formulaţi întrebarea la care răspunde propoziţia subordonată. 1. Cu cît facem viaţa mai uşoară pentru popor, cu atît îi mai mare mulţămirea noastră. (Em. Bucov) 2. Precum apa inima ţi-o răcoreşte, aşa şi învăţătura mintea ţi-o limpezeşte. (Folclor) 3. Fără să-şi ieie ochii de la geam, Sevastiţa se apucă de lucru. (Ana Lupan)

Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină predicatul din propoziţia regentă, arătînd modul de desfășurare a acţiunii, și răspunde la întrebările: cum? în ce mod? cît? în ce măsură?, se numește propozi-

ţie subordonată circumstanţială de mod (CM).

• Subordonata circumstanţială de mod poate plasată în prepoziţia, interpoziţia și postpoziţia propoziţiei regente. Ea se introduce în frază prin adverbe (cum, precum, oricum), alte elemente de relaţie: ca și cum, după cum, încît, cît, de, precum, fără, de parcă, ca și cînd și cupluri corelative:așa-cum; așaprecum; astfel-că; cu cît-cu atît; așa-că; tot atît-cum; atît de (așa de) -încît; pe cît-pe atît; într-atît -încît etc. • Propoziţia subordonată circumstanţială de mod se izolează în prepoziţie și interpoziţie sau cînd este postpusă, dar în propoziţia regentă este un complement circustanţial de mod. Ca și cum i-am fost copii, mătușa Catea împărţea cu noi mîncarea sărăcăcioasă. (Ana Lupan) Elevii, fără să-și ia privirile de la învăţător, ascultau explicaţia lui. Vorbea emoţionant, cum era resc pentru această situaţie.

127

257. Citiţi frazele. Determinaţi tipul subordonatelor. Explicaţi utilizarea/neutilizarea semnelor de punctuaţie. 1. Mama l-a privit atent în ochi de parcă îl vedea prima oară. 2. A ieşit din casă fără să spună un cuvînt. 3. Se opreşte pe scări ca şi cum ar fi uitat ceva. (L. Barschi) 4. Eugenia e atît de palidă, încît mă sperie. (G. Meniuc) 5. Bătrînul a slobozit perdeaua, aşezînd-o grijuliu aşa cum a fost. 6. Ion era harnic cum rar se întîlnesc. 258. Completaţi frazele cu propoziţii subordonate circumstanţiale de mod. Puneţi semnele de punctuaţie necesare. 1. Vom învăţa ... .2. Pădurea fremăta ... . 3. Valurile mării se izbeau ... . 4. Maria ascultă melodia ... . 5. Bunica a întîlnit oaspeţii ... . 259. Citiţi frazele. Transcrieţi-le punînd în locul punctelor elemente de relaţie cerute de context. Determinaţi felul subordonatelor. Utilizaţi semnele de punctuaţie necesare. 1. ... îţi vei găti aşa vei prînzi. (Folclor)2. O ducea Ivan întrun cîntec ... era toată lumea a lui. (I. Creangă). 3. Karpo vroia să-şi îmbrace frumos nevasta ... se îmbracă în fl oare livezile primăvara. 4. Şi dacă-ar fi cum vrem noi, am izbucni cu cîntece ... ar răsuna şi satul de voioşia noastră. (M. Vovciok) 5. Băieţelul plîngea ... nu se auzea nici în cer, nici în pămînt. (I. Druţă) 6. Muncea ... să simtă oboseala. (S. Şleahu)  Analizaţi după structuă cuvintele evidenţiate. 260. Construiţi patru fraze cu subordonate circumstanţiale de mod, introduse prin cum, ca şi cum, precum, de parcă. 261. Citiţi. Plasaţi în locul punctelor cupluri corelative potrivite. Izolaţi subordonata circumstanţială modală (de mod) conform regulilor de punctuaţie. 1. Arsenie Vistireanu nu-l ocoleşte pe Tudor, ci păşeşte direct spre el ... Tudor e nevoit să se deie în lături. (E. Damian) 2. Horia ar mai fi vrut să spună ceva, dar era ... emoţionat şi fericit ... nici un cuvînt, absolut nici un cuvînt nu-i venea pe limbă ... muţise cu totul. (I. Druţă) 3. În ziua aceea era cald ... este în multe zile

128

din luna lui iulie. (V. Vasilache) 4. Era ... linişte ... omul îşi auzea desluşit bătaia ritmică a inimii. (G. Gheorghiu) 5. Cerul era ... de senin ... puteai să numeri stelele. (I. C. Ciobanu)  Construiţi schema primei fraze.  Alegeţi varianta corectă. Reşou/reşeu; completa/complecta; întreprindere / intreprindere; dezbate/desbate; orăşean/ orăşan; jăratic/jeratic; deşartă/ deşeartă; poeniţă/poienită. 262. Asociaţi propoziţiile de mai jos cu diferite acţiuni. Utilizaţi verbul-nume al acţiunii ca regent, şi propoziţia dată — ca o propoziţie subordonată circumstanţială de mod. a) Cum a învăţat de la mamă-sa. b) Cum s-a priceput. c) Cum l-a dus capul. d) Cum i-a dictat inima. e) Cum a considerat corect. f) Cum se obişnuia pe vremuri.

Model: A procedat cum l-a dus mintea. 263. Traduceţi frazele în limba moldovenească. Determinaţi tipul subordonatelor. 1. Сонце пекло так, що й у ночі степ пашів. (Ю. Яновський) 2. Хома почував себе так, ніби він стоїть зараз на високій трибуні. (О. Гончар) 3. Чим більше снігу на полі, тим більше вологи в землі. 4. Що довший день, то коротша ніч. (Нар. тв.) 5. Як не вичерпати ложкою море, так не заглушити дружби наших людей. (Ю. Збанацький) 264. Сitiţi cu voce. Traduceţi frazele în limba ucraineană. Motivaţi utilizarea semnelor de punctuaţie în frazele obţinute prin traducere. 1. Fata era într-atît de frumoasă, încît lumina totul în jur. 2. Crengile erau aşa de aplecate, încît acoperişul maşinii se lovea de ele. 3. Chirică fugea de-i scăpărau picioarele. (I. Creangă) 4. Am procedat, aşa cum m-a sfătuit tata. 5. Cu cît ne apropiam de sat, cu atît emoţiile creşteau.

129

265. Citiţi textul. Expuneţi-l după un plan întocmit. Academia Kievo-Movileană este prima instituţie de învăţămînt superior şi unul din cele mai importante focare de cultură ale Ucrainei în sec. XVII–XVIII. A exercitat o mare infl uenţă asupra dezvoltării culturii popoarelor Europei de Est şi de Sud-Est. Fondată în 1632 de Petru Movilă în urma contopirii Şcolii de la Lavra Pecerskaia, înfi nţată tot de el în 1631, cu Şcoala frăţiei ortodoxe din Kiev, deschisă în 1615, ea a primit iniţial denumirea de Colegiu Kievo-Movilean. În 1701 devine academie. Programul de studiu al Academiei Kievo-Movilene (limbile şi literaturile vechi şi noi, istoria, geografi a, fi lozofi a, teologia, matematica, fi zica, astronomia, arhitectura, medicina ş.a.) era organizat după sistemul învăţămîntului din universităţile apusene. Durata studiilor era de 12 ani. Academia Kievo-Movileană. 1615 Contingentul anual oscila între 500-2000 studenţi, aparţinînd diferitor pături sociale şi veniţi din multe ţări, inclusiv din Moldova. Mulţi absolvenţi ai Academiei Kievo-Movilene au devenit ilustre personalităţi de cultură, savanţi, militanţi pe tărîm obştesc. După modelul şi cu sprijinul Academiei Kievo-Movilene se înfi inţează la Iaşi Colegiul slavo-greco-latin (1640) cu sediul la biserica Trei Ierarhi. Academia Kievo-Movileană şi-a încetat activitatea în 1817. În locul ei a luat fi inţă Academia teologică, unde a învăţat şi poetul moldovean A. Mateevici. (După Literatura şi Arta Moldovei)  Răspundeţi desfăşurat la întrebarea: «E necesară renaşterea trecutului învăţămîntului nostru?»

130