Propoziţia subordonată circumstanţială de timp

cei verzi. (Folclor) 5. Cînd se culege, atunci se alege. (Proverb) 6. Cînd ajunge frica aproape de ochi, e nevoie mintea să ţi-o ai la loc. (Folclor)  Propoziţiile evidenţiate sînt regente sau subordonate?  Numiţi elementele de relaţie.  Comentaţi locul subordonatei în frază şi punctuaţia utilizată.

Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină predicatul din propoziţia regentă, arătînd timpul în care se desfăşoară acţiunea, şi răspund la întrebările cînd?, de cînd?, pînă cînd?, cît timp?, se numeşte propoziţie

subordonată circumstanţială de timp (CT).

•Subordonata circumstanţială de timp poate ocupa orice poziţie în raport cu regenta şi se introduce în frază prin adverbe (cînd, cît, cum, oricînd), prin cupluri corelative: atunci-cînd; acum-cînd ş.a. sau alte elemente introductive: pînă cînd, în timp ce, în vreme ce, după ce, pînă, pe cînd, pe măsură ce, cîtă vreme etc. • Propoziţia subordonată circumstanţială de timp se izolează în prepoziţie şi în interpoziţie sau cînd este postpusă, dar în propoziţia regentă este un complement circumstanţial de timp. Cînd plouă, atunci să desfaci umbrela. A venit ieri, cînd soarele cobora de după deal. În lupte, cînd pierzi un tovarăş, povara mai-mai te doboară cu al durerii tăiş ascuţit. (P. Cruceniuc)

241. Citiţi frazele. Identifi caţi propoziţiile subordonate circumstanţiale de timp. Arătaţi regentul şi întrebarea la care răspunde subordonata. 1. Cînd cu gene ostenite seara sufl ă-n lumînare,/ Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare... .(M. Eminescu) 2. Cînd se vede la apus o sprînceană luminoasă, s-aşteaptă să vie o vreme frumoasă. 3. Un lucru poţi să-l faci numai atunci, cînd crezi în puterile tale. (L. Barschi) 4. Abia amurgise cînd Stroici şi Spancioc sosiră. (C. Negruzzi) 5. Dis-de-dimineaţă, pe cînd se mijea

121

de ziuă, Gore se grăbi la baza de aprovizionare. (G. Gheoghiu) 6. De cîte ori avea ocazie, învăţătoarea noastră de biologie ridica această problemă. (A. Busuioc) 242. Completaţi frazele cu propoziţii subordonate circumstanţiale de timp. Transcrieţi-le punînd semnele de punctuaţie. Arătaţi locul subordonatei faţă de regentă. 1. Vom vizita expoziţia ... .2. ... cosmonauţii au fost supuşi controlului medical. 3. Acum ... vom obţine cele mai frumoase rezultate. 4. ... tot a fost acoperit cu un covor galben-argintiu. 5. Discuţia s-a aprins ... . 6. Atunci ... au răsunat aplauze furtunoase. 243. Citiţi. Transformaţi propoziţiile în fraze, substituind (unde e posibil) complementele circumstanţiale prin propoziţii subordonate corespunzătoare. 1. Auzind vorba de cimpoi şi de horă, m-am apropiat de cioban şi l-am îndemnat să ne cînte. (V. Alecsandri) 2. După terminarea şcolii medii voi lucra pe şantier. 3. Toamna păsările călătoare se îndreaptă spre ţările sudice. 4. Pînă la răsăritul soarelui noi reuşisem să ajungem la pădure. 5. Venind, se făcură apă şi pămînt. 6. Lăptişorul de matcă exercită o acţiune permanentă mai ales în cazurile de boală. 244. Citiţi frazele. Schimbaţi, unde este posibil, locul subordonatei circumstanţiale temporale (de timp) faţă de regentă. Puneţi semnele de punctuaţie. 1. Cînd ne adunam tustrei sub perjul cela rotat Filipaş reînvia aceleaşi sunete pe corzile viorii. (G. Meniuc) 2. Aida cum intră în cameră se opri locului pentru a examina lucrurile cu ochi de gospodină. (A. Marinat) 3. Frumosul e necesar cît îndeplineşte funcţia unei valori spirituale. (G. Meniuc) 4. Mihuţă începu să cotrobăiască în lada tatei pînă dădu de ţinte. (A. Şalari) 5. Cînd se născu pe lume voiasa rîndunică ea nu avea făptură ş-aripi de păsărică. (V. Alecsandri) 6. Pe cînd soacra horăia dormind dusă blajina noră migăia prin casă. (I. Creangă)  Analizaţi predicatele din fraza № 4.  Analizaţi fonetic cuvîntul evidenţiat.

122

245. Numiţi autorul şi opera de unde este extrasă fraza №1 (ex. 244). Cine este Filipaş? Prezentaţi-l în 3-4 fraze. Identifi caţi tipul subordonatelor din componenţa frazelor alcătuite. 246. Citiţi. Traduceţi exemplele în limba moldovenească. Cînd se izolează, în limba ucraineană, subordonata circumstanţială de timp? 1. Після того, як не стало батька, доля розлучила нас... (Г. Тютюнник) 2. Після того, як погасли вогнища, стало добре видно. 3. Дивись, я сміюсь, коли серце ридає. (Л. Українка) 4. Коли ми йшли удвох з тобою, я гладив золоте колосся. (Д. Павличко) 5. І поки буде світ стояти, вічно земля батьків стрічатиме зорю. (К. Герасименко) 247. Citiţi, apoi traduceţi propoziţiile în limba ucraineană. Utilizaţi elementele de relaţie sinonime коли, як, в той час як.... Analizaţi structura frazelor. 1. Pînă nu încaleci calul, nu-i cunoşti năravul. (Folclor) 2. Petrică nu se lasă pînă nu despică lemnul. 3. După ce rămase singură, Olea se gîndi la cele discutate. (A. Lupan) 4. Îndată ce Safta a ajuns acasă, a şi venit un jandarm după ea. (A. Lipcan) 5. În vreme ce Toderică îşi făcuse loc pe un colţ de laiţă, iată că vine şi prietenul de şcoală. (I. C. Ciobanu) 6. Cînd arde moara şi şoarecii se prăpădesc. (Folclor)  Este posibilă traducerea mot a mot a proverbelor? 248. Extrageţi, din manualul de istorie şi de geografi e, indici de loc şi de timp. Analizaţi modalităţile de a desemna locul şi timpul. 249. Construiţi din cele două enunţuri alăturate o frază cu subordonată circumstanţială de timp. 1. Bătrînul depăna povestea. Nepoţii ascultau cu interes. 2. Elevii s-au odihnit în tabără. Ei au cules mult material pentru cabinetul de biologie. 3. Părinţii strîng roada, copiii îi ajută. 4. Şahistul mai cerceta situaţia pe tablă. Lenuţa i-a şi făcut mat. 5. Eu am învăţat la universitate. Fratele meu a întreţinut familia. 6. Nu plouă. Trebuie să adunăm fînul în grămezi.

123

250. Relataţi rezumativ un episod din povestea lui I. Creangă «Ivan Turbincă», numind circumstanţialele de timp prin propoziţii subordonate. 251. Formulaţi propoziţii regente posibile pentru subordonatele circumstanţiale de timp date. Dezvoltaţi frazele prin propoziţii de orice tip şi înscrieţi-le. Locul subordonatelor la — alegere. 1. De cum am afl at. 2. Pînă cînd voi face faţă cerinţelor. 3. Cum ni s-a propus. 4. Cînd am înţeles. 5. De cînd am început a citi. 252. Citiţi cu voce textul, apoi realizaţi sarcinile propuse mai jos.

Maria Cebotari — ultima stea rătăcitoare

Maria Cebotari s-a născut la 10 ferbruarie 1910 în oraşul Chişinău. De mică îndrăgeşte muzica şi dansul. Atrage atenţia muzicienilor din Chişinău şi, în primul rînd, a dirijorului de cor Mihail Berezovski. El o invită să cînte în corul pe care îl conducea. Maria avea pe atunci abia 12 ani. Concomitent cu participarea în cor (în calitate de solistă) şi cu studiile la Şcoala normală de fete, Maria urmează canto la Conservatorul din Chişinău. După cinci ani de studii, M. Cebotari devine o cîntăreaţă desăvîrşită. În 1929 la Chişinău vine o trupă de teatru în frunte cu fostul actor al Teatrului Artistic din Moscova Aleksandr Vîrubov. După debutul în piesa «Cadavrul viu» de L. Tolstoi, A. Vîrubov îi propune Mariei Cebotari un loc în trupa sa. După puţin timp trupa părăseşte Chişinăul. A studiat la Paris şi la Berlin. În aprilie 1931, Maria Cebotari a debutat la Teatrul de Operă şi Balet din Dresda, interpretînd cu succes rolul lui Mimi din

124

opera «Boema» de Puccini. Timp de trei ani a fost primadona Operei din Dresda.

Ea cîntă la teatrele din Amsterdan, Bruxelles, Paris, Londra, Stokholm, Praga, Viena. Pentru prima dată apare în acesre capitale ca interpretă a muzicii de cameră. Susţine recitaluri de romanţe ale compozitorilor F. Şchubert, W.A. Mozart, R. Schumann, E. Grieg, I. Brahms, M. Glinka, P. Ceaikovskii, S. Rahmaninov. Marea popularitate a cîntăreţei atrage atenţia scenariştilor şi regizorilor de cinema. În 1936 M. Cebotari debutează ca actriţă de cinema în fi lmul «Fete în alb». După acest fi lm reuşit urmează alte fi lme, în special muzicale, cu participarea ei: «Cîntec de leagăn», «Melodii de dragoste» ş.a. Din 1947 M. Cebotari e solistă a Teatrului de Operă şi Balet din Viena. În anul următor întreprinde un turneu în Italia, cîntînd la Teatrul «La Scala» din Milano. La 9 iunie 1949, fi ind în fl oarea vîrstei şi în plină putere de creaţie, Maria Cebotari se stinge din viaţă. Maria Cebotari este considerată ultima stea rătăcitoare din constelaţia renumiţilor cîntăreţi ai plaiului moldav.

(L. Petrenko)

 Determinaţi stilul textului. Argumentaţi.  Găsiţi echivalente următoarelor îmbinări de cuvinte şi alcătuiţi cîte o propoziţie cu fi ecare din ele: a duce cu vorba, a duce grija cuiva; a (o) duce la capăt. Model: a duce faima → a proslăvi → Maria Bieşu a dus faima ţării sale departe de hotarele acesteia.  Propuneţi 6 întrebări asupra conţinutului textului. 253. Expuneţi (oral) detaliat fragmentele evidenţiate din textul ex. № 252.

125

254. Plasaţi într-o ordine, după importanţă, calităţile necesare unui cîntăreţ, pentru a deveni celеbru. Argumentaţi punctul dvs. de vedere. chip frumos părinţi înţelegători

noroc

voce excelentă profesori excelenţi

muncă asiduă

auz muzical perfect 1 prieteni devotaţi

artistism perseverenţă

 Răspundeţi la întrebările: • Prin ce se deosebesc oamenii talentaţi/dotaţi de ceilalţi oameni? • De ce se consideră că oamenii talentaţi se adaptează mai greu la condiţiile vieţii? • Care ar trebui să fi e atitudinea societăţii faţă de oamenii celebri/dotaţi? 255. Citiţi refl ecţiile unui ziarist în ceea ce priveşte plecarea talentelor peste hotare. Exprimaţi-vă opinia. «Cu certitudine noi încă nu sesizăm dimensiunile pierderilor. Mulţi tineri sănătoşi şi puternici, unii dintre ei dotaţi şi talentaţi, pornesc spre alte tărîmuri în căutarea unui rost în viaţă. Dar consecinţele acestui exod societatea le va resimţi. Le resimţim, de fapt, şi acum.»

(E. Josanu)

Vocabular

exod — aici: părăsire în masă a ţării.  Cum credeţi: • Care sînt motivele care îi determină pe oamenii talentaţi să plece în alte ţări? • Cît de «nou» este fenomenul exodului în lume?

126