SUBORDONAREA

154. Citiţi frazele. Comentaţi-le oral în ordinea următoare: a) numărul propoziţiilor în frază; b) tipul propoziţiilor: dependente/independente; c) elementele de relaţie; d) întrebarea la care răspunde propoziţia dependentă; e) locul propoziţiei dependente în frază. 1. Unde-i subţire, acolo se rupe. (Proverb) 2. Cum îţi vei aşterne aşa, vei dormi. (Proverb) 3. Cineva spunea că miresmele sînt traiul fl orilor. (A. Gujel) 4. Cercetară cum stau lucrurile. (N. Costenco) 5. Calea ta îi zarea largă, ce s-a — stins prin ţara dragă. (P. Cruceniuc) 6. Prefer să tac cînd nu înţeleg. (Sofocle) 7. Copilu-i născut, ca să crească zîmbind. (Em. Bucov)

Repere teoretice

• Subordonarea constituie relaţia dintre un termen (parte de propoziţie sau propoziţie) determinant şi unul determinat. • Fraza formată prin subordonare este alcătuită din două sau mai multe propoziţii, dintre care una sau mai multe gramatical sînt independente, iar altele sînt subordonate celor independente. • Dat fi ind faptul că într-o frază formată prin subordonare elementele consecutive nu sînt egale ca valoare, se disting propoziţii: a) principale — PP (propoziţii total independente); b) subordonate — PS (propoziţiile subordonate altor propoziţii); c) regente — PR (propoziţiile principale, precum şi cele subordonate, care conduc, guvernează, regentează alte propoziţii, adică sînt determinate de alte propoziţii). 155. Citiţi cu voce frazele. Oral, analizaţi-le conform algoritmului ex. № 154. Desenaţi schemele frazelor, ţinînd cont de următoarele:

83

a) dacă propoziţiile frazei sînt întrerupte, această întretăiere, în schemă, trebuie arătat printr-un gol unghiular:

;

b) dacă propoziţiile frazei conţin construcţii verbale, acestea din urmă sînt indicate în schemă prin dreptunghiuri circumscrise: c.i. 1. În mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului, este o nouă insulă mică. 2. Ilieş nu ştia încotro s-o apuce. 3. Cînd s-au ivit zorile, Nicanor a ieşit din ascunziş. 4. Horia, pentru a nu-şi compromite defi nitv breasla, s-a ridicat de pe bancă...(I. Druţă) 5. La sfîrşitul lunii mai Ştefan-Vodă se afl a la Iaşi, unde a primit soliile lui Mohamed, care-i pretindea închinarea. (M. Sadoveanu) 156. Citiţi textul. Notaţi informaţia cunoscută cu semnul +, informaţia necunoscută cu semnul — .

Nunta la moldoveni

Obiceurile de nuntă, cu variate elemente ritualice, erau considerate necesare pentru acceptarea căsătoriei de către rude. Nunta tradiţională este o manifestare complexă, care cuprinde diferite dansuri populare, oraţii, cîntece, înscenări dramatizate. Toate acestea dau nunţii o atmosferă veselă. Pînă la nunta propriu-zisă aveau loc unele obiceiuri pregătitoare: peţitul, logodna, răspunsul... Înţelegerea de căsătorie o

Obicei de nuntă (sec. XIX) începea starostele, care prezenta mirele ca vînător sau ca negustor, iar mireasa — căprioară, fl oare, zînă, marfă. De obicei, nunta începea sîmbăta. Vorniceii veneau la mireasă şi îi aduceau daruri de la mire, rostind diferite oraţii.

84

A doua zi, duminică, alaiul nunţii, în frunte cu mirele şi nunii, se îndrepta spre casa miresei. Mireasa, însoţită de vornicei şi druşte, întîlnea solii mirelui în prag. Părinţii miresei pofteau oaspeţii în casă, unde avea loc ospăţul — masa mică. Nunilor şi rudelor li se dăruia cîte un prosop brodat, care se lega peste umăr. Apoi se scotea zestrea miresei. Avea loc cel mai emoţionant ritual al nunţii — iertăciunea. Mirele şi mireasa, aşezaţi în genunchi în faţa părinţilor, le mulţumeau, cerîndule binecuvîntarea. Vornicelul rostea Iertăciunea, în care ruga părinţii să binecuvînteze căsătoria celor doi. Iertăciunea După blagoslovirea părintească alaiul de nuntă se îndrepta spre casa mirelui. Aici tinerii erau întîmpinaţi cu un colac şi cu miere, cu prăjituri şi un cucoş viu. Apoi avea loc masa mare. Luni dimineaţă nuna pieptăna mireasa şi o lega cu o năframă sau basma ca pe o nevastă. Obiceiul Legătoarea simbolizează trecerea miresei în categoria femeilor măritate. Legătoarea era însoţită de cîntece cum este şi acesta: Obicei de nuntă (sec. XX) Ia-ţi, mireasă, ziua bună De la fraţi, de la surori, De la casa părintească Cu pridvorul plin de fl ori. (T. Callo)

Vocabular

oraţie — felicitare, urare (în versuri).  Desenaţi schemele frazelor din alineatul II.

85

157. Completaţi în baza textului (ex. № 156). • Nunta este o manifestare complexă, care cuprinde: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Obiceiurile pregătitoare ale nunţii sînt: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Starostele prezenta mirele ca: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Mireasa era prezentată de staroste ca: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Părinţii mirelui întîlneau tinerii cu: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Luni dimineaţa nuna: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Nunta avea loc: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... .  Analizaţi fraza obţinută prin completare după algoritmul cunoscut. 158. Răspundeţi la următoarele întrebări (în baza textului ex. № 156) 1. Ce este nunta tradiţională? 2. De ce la nuntă lumea se veseleşte? 3. Care sînt obiceiurile de pînă la nuntă? 4. Ce rol avea starostele la pregătirea nunţii? 5. Cîte zile ţinea, tradiţional, nunta la moldoveni? 6. Ce rol au colacii la nuntă? 7. Prin ce se deosebeşte masa mică de masa mare? 8. De ce Iertăciunea se consideră cel mai emoţionant moment al nunţii? 9. Ce simbolizează Legătoarea?  Numiţi obiceiurile de nuntă care se mai păstrează în localitatea dvs. 159. Comentaţi versurile Ia-ţi, mireasă, ziua bună. • Care momente vă par cele mai emoţionante? • Cum consideraţi, poate fi bună orice zi din viaţa omului?

86

160. Joc de rol. Imaginaţi-vă că sînteţi la nuntă: nunul mare spune o urare pentru tinerii însurăţei. Vorbesc şi 2-3 oaspeţi.

Model : Vă felicităm cu ocazia nunţii. Vă dorim o viaţă bogată, să vă iubiţi şi să vă bucuraţi unul de altul. 161. O tînără pereche a primit invitaţie la nunta unor cunoscuţi. Ei discută aprins ce ar putea să scrie în felicitarea adresată tinerilor şi părinţilor acestora. Veniţi-le în ajutor! Formulaţi cîte o felicitare, conţinînd gîndul început. a) Dragi tineri însurăţei, Vă ................ b) Dragi socri mari, Vă ................ d) Dragi socri mici, Avem ocazia să ... . ............................... 162. Comentaţi (2-3 fraze) gîndurile: 1. Obiceiul este mai mare decît adevărul. (Sofocle) 2. Nu putem trăi bine ziua de azi, dacă nu ne propunem să o trăim ca şi cum ar fi cea din urmă. (Musonius) 3. Timpurile se schimbă şi noi odată cu ele. (Lothar) 163. Citiţi cu atenţie. Alegeţi o variantă care refl ectă opinia dvs. şi este corectă în context. Transformaţi propoziţiile obţinute în fraze. 1. Pentru a reuşi în viaţă, trebuie ... cineva. a) să vă ajute b) să vă caute c) să vă corecteze. 2. Pentru a găsi soluţia unei probleme, trebuie ...numaidecît. a) să o înţelegeţi b) să o analizaţi c) să o citiţi. 3. Pentru a avea succes în faţa cuiva trebuie ... permanent. a) să-l protejaţi b) să-l lăudaţi c) să-l instruiţi.

87

164. Citiţi informaţia, apoi cercetaţi cu atenţie cerereaexemplu.

Reţineţi! Textul cu destinaţie ofi cială prin care o persoană (sau mai multe) solicită rezolvarea unor probleme de ordin personal sau ofi cial, se numeşte cerere.

Exemplu:

5-6 cm Domnule Director, 2-3 cm Subsemnata, Aurelia Ionuţă, elevă în cl. a 9-a, şcoala medie generală, treapta I-III, din satul Soroceni, domiciliată în s. Pădureni, r-nul ..., str. Şcolii, 5, rog să-mi permiteţi plecarea de la lecţii în ziua de 5.XI.2017. Mă angajez să recuperez orele pierdute. 2-3 cm 3. XII. 2017 A. Ionuţă 2-3 cm Directorul şcolii medii generale, treapta I-III, s. Soroceni, dl. Alexandru Varzaru

 Luînd în considerare caracteristicile stilurilor ce urmează, demonstraţi apartenenţa textului-cerere la unul din stiluri. a) Stilul publicistic se caracterizează prin: • logică: • emotivitate; • plasticitate; • aprecierea faptelor, acţiunilor relatate; • expunere laconică; • relatare accesibilă. b) Stilul ofi cial-administrativ se caracterizează prin: • precizie; • claritate;

88

• exactitate; • concizie; • argumentare; • utilizarea cuvintelor numai cu sens propriu. 165. După ce aţi studiat cu atenţie cererea-exemplu, indicaţi structura unei cereri: a) formula de adresare ce include funcţia şi numele persoanei căreia îi este adresată cererea; b) formula consacrată; c) numele, prenumele, statutul, domiciliul solicitantului; d) ... e) ... f) ... 166. Redactaţi textul unei cereri către direcţia unei şcoli-liceu la care aţi vrea să vă continuaţi studiile. 167. Prezentaţi un raport scris al activităţii dvs. şcolare în acest an de studii, pe care l-aţi putea anexa la cererea de înscriere la şcoala-liceu. Menţionaţi:  unde aţi studiat în acest an;  succesele academice (media generală şi mediile la obiecte);  interese particulare;  activitatea extraşcolară pe care o practicaţi. 168. Examinaţi raportul scris al colegului şi adresaţi-i oral 3-4 întrebări de precizare.

Reţineţi! Raportul este o comunicare scrisă sau orală, prezentată unei adunări, unei autorităţi etc., care conţine o relatare ofi cială asupra activităţi personale sau colective, asupra unor fapte, evenimente. 169. Prezentaţi o informaţie personală (în varianta orală de raport) despre activitatea dvs. pe parcursul săptămînii trecute.

89