indirectă

223. Citiţi. Determinaţi funcţia sintactică a cuvintelor evidenţiate, formulaţi întrebările la care răspund ele. 1. Peştele cu apă nu se prăjeşte. 2. Călătorului îi şade bine cu drumul. 3. Cu pisica bătrînă să-ţi fi e frică de şoareci. 4. Şi coada securii face rău pădurii. 5. Mă gîndeam la prietenul plecat demult. 6. I-am transmis lui Dănuţ o scrisoare prin vecinul nostru. 7. Datorită meteorologilor localnici am fost preîntîmpinaţi despre viitură. Vocabular

viitură — creştere bruscă a nivelului apei dintr-un rîu; inundaţie. 224. Pentru subordonatele propuse găsiţi cîte un verb-predicat acceptabil. 1. . . . (cui?) cui mi-a cerut. 2. ... (pentru cine?) pentru cine va veni primul. 3. ... (din ce?) din ce avem pe masă. 4. ... (cu cine?) cu cine nu m-am aşteptat. 5. ... (la ce?) l-a ce nu m-am gîndit vreodată. 6. ... (de cine?) de cine a fost propus.

Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină un verb, o locuţiune verbală din propoziţia regentă, fi ind echivalentă cu un complement indirect, şi răspunde la întrebările cazului dativ sau acuzativ (cu excepţia întrebărilor pe cine?, ce?): cui?, despre cine?, despre ce?, cu cine?, cu ce?, la cine? la ce?, din ce?, despre ce? ş.a., se numeşte propo-

ziţie subordonată completivă indirectă (CId).

• Completiva indirectă se introduce în frază cu ajutorul diverselor elemente de relaţie: pronume (cine, ce) sau conjuncţii (să, că, de, dacă...). Am discutat cu cine am dorit. • Propoziţia subordonată completiva indirectă poate ocupa orice poziţie în raport cu regenta şi se izolează dacă este antepusă regentei. Cu cine am crezut necesar, m-am întîlnit. • Suordonata completivă indirectă se subliniază ca şi complementul indirect.

114

225. Citiţi, apoi copiaţi frazele şi efectuaţi analiza sintactică a fiecăreia, delimitînd propoziţiile şi construind schema. 1. La poartă sta o fetiţă şi se uită printre leaţuri cum prinde Gheorghe postoroncile. (I. Druţă.) 2. Şi-a adus aminte cum era în clasa a 10-a, cum se sfîrşise lecţiile, cum a susţinut examenele. (G. Adam) 3. Am discutat cu cine am vrut rezolvarea problemei. 4. O femeie cuminte înţelege care este viaţa ei şi ştie ce are de făcut. (M. Sadoveanu) 5. Dragă eşti tu/Cui eşti dragă,/Dară mie nu-mi eşti dragă. (Folclor) 6. Va apărea mai tîrziu o altă ocazie bună, mă gîndesc mereu. 7. Muncitorii vor mînca, iar eu le voi vorbi despre cum a fost chestiunea cu proiectul. (Em. Bucov) 226. Potriviţi pentru verbele-predicate propoziţii subordonate completive indirecte. 1. Am întrebat ... . 2. ... Au citit ... . 3. Vom discuta ... . 4. Le-a dat ... . 5. Maria s-a mulţumit ... . 6. Nu-şi dădea seama ... . 227. Cine e mai isteţ? Care este deosebirea dintre fraza nejoncţională formată prin coordonare şi fraza cu propozii coordonate juxtapuse? 228. Citiţi expresiv dialogul pe care-l conţine textul. Rezumaţi apoi dialogul în 2–3 fraze, identifi caţi dacă frazele obţinute conţin propoziţii subordonate studiate pînă acum. Suvorov spunea: «Nu e bun de nimic soldatul care răspunde «nu ştiu». Totuşi s-a întîmplat odată ca un asemenea răspuns să-i producă o mare satisfacţie. Căutînd să se convingă ce cunoştinţe teoretice are un tînăr ofi ţer, Suvorov îl întrebă printre altele: — Ce înseamnă retiradă (retragere)? — Nu ştiu, răspunse calm ofi ţerul. — Cum se poate una ca asta? se enervă Suvorov. — Nu ştiu, Luminăţia Voastră. În regimentul nostru acest cuvînt este necunoscut. Probabil, de aceea nici eu nu l-am auzit, lămuri ofi ţerul foarte liniştit.

115