Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți
DIMENSIUNEA ISTORICĂ A LINGVISTICII ÎN DOUĂ TEXTE SEMNATE DE EUGEN COȘERIU Iulian MOLDOVANU, bibliotecar, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Botoșani Aproape în același timp cu marele Alexandru Graur, Nordul Moldovei, al Moldovei întregi, voievodale, a dat culturii române, în pleiada de înalte personalități, un al doilea lingvist de nivel mondial, Eugen Coșeriu, care a slujit limba română cu responsabilitatea unei datorii de conștiință. Dacă Alexandru Graur (19001988) a trăit și creat în România, Eugen Coșeriu (1921-2002), născut în Basarabia, a avut „norocul”, cum spunea Grigore Vieru, de a fi plecat la timp pentru a trăi și crea într-o atmosferă de libertate. Opera lui Al. Graur a fost publicată în România și studiată ca temelie a lingvisticii românești, dar a rămas mai puțin cunoscută în străinătate, în pofida numeroaselor contacte științifice pe care acesta le-a avut cu cercetătorii străini. Opera lui Eugen Coșeriu, scrisă în limbi de circulație internațională a fost mai cunoscută mediului academic internațional, dar a fost tradusă în limba română cu o întârziere foarte mare. Cu siguranță, o parte dintre specialiștii români au luat contact cu creațiile sale mai întâi prin edițiile publicate în germană, spaniolă sau italiană, dar restul intelectualilor români au avut acces la opera lui Eugen Coșeriu abia după anii 1990. Nici astăzi opera lingvistului, care a plecat din Mihăilenii Basarabiei, nu este tradusă integral în limba română și nu este studiată așa cum s-ar cuveni, în România. Biblioteca Județeană din Botoșani conservă un fragment din biblioteca personală a lingvistului Alexandru Graur, cu volume ce poartă autografe și dedicații ale multor lingviști străini și români din epocă, iar Biblioteca Municipală din Bălți poartă chiar numele lingvistului Eugen Coșeriu. Sunt mărunte gesturi de consacrare a respectului contemporanilor pentru 27
