Biblio - Info 2022

(34)

Sumar

Instruirea continuă

Lilia Rogot, QR codul – instrument inovativ în activitatea bibliotecii..................................................2

Biblioteca – centru comunitar

Aliona Spelciuc, „Lectura ne oferă destinații unde putem merge, chiar dacă trebuie să rămânem acolo unde suntem” Mason Cooley...............................................6

Lilia Rogot, Etapa municipală a Concursului Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii”.....................8 Elena Iurceac, Библиотека на связи онлайн и офлайн......................................................................10

Tatiana Romaniuc, Adolescența – vârsta schimbărilor și a riscurilor.............................................................13

Imagine inspirată din: community-connections.ca

Biblio

Colegiul de redacție: Maria Caraștefan Victoria Țîcu Natalia Serjantu

–

Info

Procesare computerizată: Diana Țurcanu

Responsabil de ediție: Ludmila Ouș

E-mail: bibliobalti@gmail.com Blog: coseriubibliotecabalti.wordpress.com; https://memoriebalteana.wordpress.com/ https://www.facebook.com/BibliotecaMunicipală-Eugeniu-Coșeriu-Bălți

Orice publicație reflectă punctul de vedere al semnatarului și nu coincide neapărat cu cel al redacției Biblio-info

Istorii de succes Lilia Cebotari, Parteneriatul – o modalitate eficientă de studiere a limbii și literaturii române.........................15 Liliana Andriuță, Angela Motruc, Carte dragă, de la tine multe pot învăța............................................................17

Colecții de bibliotecă Elena Grosu, Cărți interactive în colecțiile bibliotecii pentru cei mai mici utilizatori....................................20

Activitate de cercetare Elena Belinschi, Despre carte și autorul ei...................24 Svetlana Boico, Lidia Noroc-Pînzaru: momente interesante din noua biobibliografie......................................28 Ludmila Ouș, Programul anual și raportul analitic anual al bibliotecii – instrumente manageriale importante în activitatea instituției................................................ 31 Margarita Vîgnan, Медиаграмотность и роль библиотек в медиаобразовании...................................... 49

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

QR codul – instrument inovativ în activitatea bibliotecii

Lilia Rogot, bibliotecar principal, Biblioteca Gimnaziului „A. I. Cuza” Bălți

Biblioteca, prin activitatea sa, dintotdeauna s-a adaptat necesităților utilizatorilor. Situația pandemică din ultimii ani a schimbat semnificativ atât percepţia, cât şi relaţia utilizatorilor cu biblioteca, ceea ce a dus la apariţia unor noi necesităţi şi a unor noi oferte. La moment bibliotecile din întreaga lume organizează evenimente culturale la distanță, livrează servicii online, formează și informează utilizând diferite instrumente web de ultimă generație. Fără a părăsi zona de confort utilizatorul are acces la o gamă largă de oportunități şi servicii. Viața de dincolo de pandemie nu se va schimba prea mult. Utilizatorii vor solicita și în continuare serviciile la distanță, pentru că așa este comod, accesibil, rapid, econom. De aceea biblioteca va fi nevoită să câștige cât mai mult teren în domeniul tehnologiilor informaționale. Din fericire, resursele de utilizare a diverselor instrumente și aplicații în domeniul biblioteconomic sunt nelimitate.

Un instrument care poate fi ușor

Instruirea continuă

adaptat la activitatea bibliotecii este QR codul. Codurile QR sunt prezente peste tot în lume: pot fi găsite imprimate pe ambalaje, pe instrucțiuni, cărți de vizită, reclame TV, panouri publicitare și, mai nou, sunt utilizate ca marcare a statutului de vaccinare contra COVID-19, numit și „codul verde”. Cu alte cuvinte, codurile QR sunt folosite pentru a stoca și distribui tot felul de informații, într-o manieră ușor accesibilă fiecărei persoane ce posedă un dispozitiv de scanare și decodare. Un astfel de dispozitiv este prezent practic în fiecare buzunar și nu este alt ceva decât un telefon de tip smartphone sau Android. Tot de ce este nevoie este instalarea unei aplicații de scanare de coduri QR. Există destule astfel de aplicații în Magazinul Play. Atunci când camera smartphone-ului este îndreptată către un cod QR, aplicația de scanare îl va traduce automat. Unele platforme de messenger gratuite, cum ar fi Viber sau WhatsApp, permit scanarea codurilor QR direct din platformă, fără a avea o aplicație de scanare instalată.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Termenul de cod QR este o prescurtare din engleză de la quick response code (cod răspuns rapid). Acest tip de cod este un cod de bare pătrate (bidimensional), care a fost inventat și folosit pentru prima dată în 1994 de către compania japoneză Denso Wave.

La fel ca orice alt cod de bare, un cod QR nu este nimic mai mult decât o metodă de a stoca informația într-o etichetă vizuală, ce poate fi citită de un dispozitiv. Acestea reprezintă o metodă eficientă de a stoca tot felul de informații într-un spațiu mic. Un singur cod QR poate să rețină peste 4000 de caractere alfanumerice. Datele conținute de un cod QR pot fi orice, de la un simplu text, la adrese de e-mail, numere de telefon, link-uri ş.a.

Codurile QR sunt ușor de generat și de folosit. În domeniul biblioteconomic codul QR poate fi utilizat ca instrument al culturii informației. Este o metodă modernă și interesantă. De exemplu, în cadrul unei expoziții de documente (cărți jubiliare) fie ea online sau offline poate fi utilizat QR codul ca trimitere la lista completă a operelor omagiate în anul cutare. În cadrul unui training poate fi utilizat QR codul ca trimitere la niște surse online necesare. La organizarea unei conferinţe codul QR poate servi drept metodă originală de salut a participanţilor. La elaborarea unui

material promoțional QR codul servește ca instrument modern de codare a paginii web sau a blogului bibliotecii. Prin urmare, acest instrument poate fi utilizat atât de o bibliotecă mare, cât și de o bibliotecă mică, cum este cea școlară. Apropo, tinerii sunt foarte fascinați de acest nou tip de organizare a informației, or ei sunt cei mai plictisiți de tot ceea ce este tradițional. Modul de aplicare a QR codului în activitatea de biliotecă depinde doar de imaginația și creativitatea bibliotecarului. În continuare, vom prezenta, pas cu pas, cea mai eficientă și ușoară metodă de creare a coduri QR, care poate fi folosită de orice bibliotecar, ce posedă un nivel minim de cunoștințe în domeniul TI. În acest scop bibliotecarul poate utiliza atât un calculator, cât și un telefon de tip nou, evident conectate la rețeaua Internet. Am optat pentru elaborarea unor instrucțiuni tehnologice de generare a QR codurilor la calculator, deoarece este cea mai optimală variantă, cu cele mai avantajoase oportunități. În cazul în care bibliotecarul va utiliza un telefon pentru a crea coduri QR, există diverse generatoare de Qr coduri care pot fi descărcate direct pe dispozitiv din Magazinul Play. De fapt, este aceeași procedură și aceiași pași ca și în cazul generării unui cod QR de pe calculator.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Crearea codurilor QR pe calculator, folosind site-uri web care generează coduri QR

1. După cum poate confirma o simplă căutare pe Google, există multe site-uri web care pot genera coduri QR. Cel care ar fi cel mai potrivit pentru bibliotecari este qrcodemonkey.com, acesta fiind complet gratuit, care oferă posibilitatea de a coda mai multe tipuri de informații la alegere: URL, Text, Email, Phone (Telefon), SMS, vCard, Location (Locație), YouTube, WiFi etc. De exemplu, dacă dorim să creăm un QR code care să ducă la pagina de Facebook a bibliotecii, vom alege URL:

3. Apăsând pe butonul “Create QR Code” (Creare cod QR), QR codul poate fi deja salvat și descărcat. Însă, QR Code Monkey oferă posibilitatea personalizării culorilor și stilului codurilor QR create, inclusiv și posibilitatea de a adăuga un logou:

NOTĂ: Este de remarcat și faptul că acest generator are obțiunea de a alege limba dorită de utilizare a acestuia.

2. După ce alegem tipul de conținut dorit, completăm spațiile date cu informațiile necesare. În cazul nostru, crearea unui cod QR cu URL înseamnă că trebuie să specificăm adresa paginii bibliotecii:

Instruirea continuă

4. După operația personalizării codului QR, este recomandată alegerea rezoluției în pixeli a codului QR generat, folosind cursorul Quality (Calitate). Dacă codul QR urmează a fi tipărit, este preferabilă alegerea unei rezoluții mai mari.

5. Accesarea butonului “Create QR Code” (Creare cod QR) ne oferă posibilitatea previzualizării codului QR creat.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

NOTĂ: Înainte de a descărca codul QR creat, vă puteți asigura că funcționează exact așa cum ați intenționat, folosind aplicația pentru scanarea de coduri QR de pe telefonul dvs.

6. Codul QR poate fi acum descărcat apăsând pe butonul “Download PNG” (Descărcare PNG), în cazul când doriți să salvați codul QR ca imagine pe calculatorul dvs. După aceasta, codul poate fi tipărit, trimis anumitor persoane, copiat în Word sau încorporat într-o prezentare. Totul depinde de scopul creării codului QR.

În concluzie, e de remarcat faptul că acest instrument este și poate fi un nou mijloc de organizare a informației, care funcționează ca momeală pentru utilizatorii provocați să folosească TI în scopul urmărit de bibliotecar.

Referințe:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ QR

2. https://www.digitalcitizen.ro/ intrebari-simple-ce-sunt-codurileqr-si-de-ce-sunt-ele-utile/

3. https://www.digitalcitizen.ro/ creaza-cod-qr/

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

„Lectura ne oferă destinații unde putem merge, chiar dacă trebuie să rămânem acolo unde suntem” Mason Cooley

Aliona Spelciuc, bibliotecar, Filiala nr. 1, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Ce este biblioteca pentru un copil?

O necesitate vitală la început de cale în lumea mare, o șansă de a deveni cineva în viață, un popas în lumea imensă a informației, un locușor pentru lectură, recreere și relaxare. Într-o bibliotecă, totul trebuie să fie convingător, ambianța să emane căldură și buna dispoziție.

diversificarea și modernizarea serviciilor, dezvoltarea calității serviciilor oferite, care sunt orientate exclusiv asupra Cărții și Lecturii.

Lectura joacă un rol foarte important din punct de vedere educativ, stimulează dorința de cunoaștere, imaginația și creativitatea copilului. Ea facilitează accesul copilului la cuvinte și expresii noi, permite înțelegerea sensului unor cuvinte metaforice, dezvoltând astfel limbajul și gândirea.

Tot în acest context, copilul învață să își definească emoțiile pozitive, în raport cu cele negative și dezvoltă anumite comportamente de tip social.

În ultimii ani, cu părere de rău, la generația în creștere, rolul lecturii este subestimat. Din acest punct de vedere biblioteca tinde să fie pentru copii un spațiu mult dorit, cu activități care să-i implice, să le ofere posibilitatea de a se dezvolta într-o atmosferă deschisă, stimulatoare.

Un impact deosebit asupra creării imaginii pozitive a bibliotecii o are

Biblioteca - centru comunitar

Lectura îi familiarizează pe copii cu ceva interesant și atractiv, promovează dezvoltarea creierului și imaginației, îi învață despre lumea din jurul lor, le dezvoltă vocabularul și, în cele din urmă, cultivă dragostea pentru literatură și îi încurajează să fie curioși ca să continuie să citească mai departe.

Pentru aprecierea, provocarea și

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

promovarea cărții, lecturii și informației, am inițiat un serviciu de bibliotecă pentru copii denumit „Book-urii în coșuleț”, grupul țintă fiind 250 de copii din cartierul Dacia, care își dezvoltă abilități de cunoaștere în diferite domenii prin lecturi cu voce tare, poezii, cântece, ghicitori, jocuri, victorine, ateliere de creație.

Coșulețul propriu-zis este înzestrat cu cărți de povești, ghicitori, materiale didactice, jucării la tema respectivă.

Tema activităților din cadrul serviciului respectiv a fost aleasă conform anotimpurilor anului. De exemplu: Iarna – „Ninge, ninge-ncetișor,/ Cade, cade-un fulg ușor”, „O poveste de iarnă”; Primăvara – „Bună ziua, Primăvara, /Timp frumos, bine-ai venit!” etc.

Fiecare anotimp este frumos în felul său și acest lucru se reflectă foarte bine

în literatură: basme, povești, povestiri, poezii pe care le utilizăm la evenimentele date. În așa mod copiii au posibilitatea de a face cunoștință cu colecția bibliotecii, de a se interesa, de a avea dorință să vină, să citească, să participe la activități. Cărțile ajută elevilor să devină mai alfabetizați și mai inteligenți. De aceea este incredibil de important să însuflețim dragostea pentru lectură, să-i încurajăm pe copii să citească, să descoperim pentru ei lumea minunată a cărții.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

2022

Etapa municipală a Concursului Național de Lectură

„La izvoarele înțelepciunii”

Lilia Rogot, bibliotecar principal, Biblioteca Gimnaziului „A. I. Cuza” Bălți

„Orice om e o carte în devenire”

Nicolae Dabija

Lectura a devenit pentru unii elevi o pasiune, una, cu care se pot mândri atât copiii, cât și cadrele didactice, bibliotecarii, părinții. A ține o carte în mână, și nu un telefon, a devenit astăzi o „zăbavă” mai rar întâlnită. Cu toate acestea, cei care au simțit gustul dulce al lecturii și conștientizează aportul enorm pe care îl aduce Cartea în procesul de modelare al personalității unui om, nu mai lasă această bijuterie din mâini.

fiecare an. Concursul, ajuns deja la cea de-a XXXII-a ediția, consacrată vieții și creației scriitorului Nicolae Dabija, trece prin mai multe etape: locală, municipală / raională, republicană și internațională. În orașul Bălți, etapa municipală s-a desfășurat la 20 aprilie 2022.

Pasiunea față de carte și lectură a acestor copii se manifestă și prin participarea la diverse concursuri de lectură. Unul dintre acestea este Concursul Național „La izvoarele înțelepciunii” la care elevii bălțeni participă cu drag în

Biblioteca - centru comunitar

La etapa municipală a concursului de lectură au participat 18 elevi din gimnaziile și liceele bălțene, atât naționale, cât și alolingve. Aceștia și-au încercat cunoștințele în cadrul a trei probe, întitulate simbolic: „Precizia”, „Declamația” și „Elocvența”. Proba întâi, „Precizia”, a inclus un test axat pe datele generale din viața și activitatea scriitorului, precum și pe critica literară a operei acestuia. „Declamația” a fost orientată spre cizelarea abilităților de citire expresivă a elevilor și spre identificarea fragmentelor din proza și

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

poezia lui Nicolae Dabija. Proba a treia a inclus elaborarea unui eseu cu genericul: „A fi om este o artă sau un destin?”. Elevii au fost foarte iscusiți, mai ales la scrierea eseului, dând dovadă de un adevărat spirit creativ, vocabular dezvoltat, coerență și ordine de idei. Este de remarcat și faptul că toți participanții au fost foarte bine pregătiți, ei au consultat literatura propusă spre studiere și au citit minuțios opera scriitorului, ceea ce a contribuit la cimentarea deprinderilor de lectură și amplificarea cunoștințelor despre scriitorii naționali.

Cei care au aprins scânteia lecturii în inimile acestor copii au fost profesorii și bibliotecarii. Ei au pregătit participanții pentru acest concurs și au contribuit la formarea unui spirit de concurență ridicat. Organizatorii etapei municipale a Concursului „La izvoarele înțelepciunii” au fost Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți în parteneriat cu biblioteca

Gimnaziului „A. I. Cuza”. Conform regulamentului, municipiul Bălți a desemnat trei câștigători, care, ulterior ne-au reprezentat orașul la etapa republicană, la 21 mai 2022. Aceștia sunt: Dolghii Andreea, I. P. L. T „M. Eminescu”, clasa a X-a „A”, deținătoarea locului I; Clipa Adrian, L. T. „L. Blaga”, calsa a X-a „B”, deținătorul locului II și Zuza Anastasia, I. P. L. T „M. Eminescu”, clasa a XI-a „B”, deținătoarea locului III. Cu toate că acești elevi s-au ales doar cu mențiuni la etapa republicană, ei toți au avut de câștigat în urma acestui concurs, deoarece au acumulat experiență competitivă, au cunoscut locuri și oameni noi și au legat prietenii. Cartea vieții acestor tineri e abia în devenire, după cum afirmă și Nicolae Dabija. Fila „La izvoarele înțelepciunii” este una din multe altele, dar care va rămâne cu drag în amintire, fiind scrisă cu și din dragoste de Carte și Lectură.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Библиотека на связи онлайн и офлайн

Iurceac Elena, ex-bibliotecar Filiala nr. 3, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Почему с книгами наша жизнь интереснее, здоровее и счастливее? Вы когда-нибудь задумывались, сколько книг вы прочитываете за месяц? А за год? Но, к сожалению, есть такие люди, которых литература не интересует совсем. Конечно, читать или нет — выбор абсолютно каждого человека. Но учитывая то, что полезнее занятия, чем чтение книги, не найти, было бы неплохо выработать в себе эту полезную привычку. Психологи уверены: человек, добровольно отказывающийся от чтения, лишает себя массы преимуществ, потому что чтение не только расширяет наши познания в разных областях, но и позволяет развить память, креативность, нестандартное мышление, и эти навыки могут оказаться очень полезными. Наверное, все согласны с тем, что книги обязательно должны присутствовать в жизни ребенка. Конечно, компьютеры и телевизоры во многом заменяют книгу, но надо стремиться к тому, чтобы ребенок понимал: чтение – это важно.

Biblioteca - centru comunitar

И дело даже не в том, что если ребенок умеет читать и делает это регулярно, ему будет легко учиться в школе, но и в том, что именно книга учит, как правильно жить, рассказывает о вечных ценностях и возвышает душу. Каждый библиотекарь не понаслышке знает, что такое каждый день придумывать что-то новое ради удержания интереса детей к чтению, тем более что в начале 2020 года библиотеки всего мира приняли уникальный вызов, потому что пандемия внесла свои коррективы в работу библиотек. На плечи сотрудников обрушилось огромное количество работы. Это и онлайн-мероприятия на разные темы на платформах zoom, google meet, создание массы видеороликов, с помощью которых можно занять себя и ребенка чем-то полезным, обзоры книжных новинок, различные информационные журналы и многое другое. Другими словами, пришлось учиться работать в других условиях и проводить мероприятия в новых форматах.

nr. 1 (34) 2022

форме прочтены книги „Ieduțul” (Vasile Romanciuc), Furnica și porumbica (Из книги „Povești cu tâlc pentru copii isteți”), „Ce e bine și ce – i rău” (Sergiu Botezatu”) и другие. Увлекательны были литературные путешествия в мир сказок, в мир знаний, в мир насекомых. Особый интерес вызвали различные видеоролики, как «Песни опаленные войной» (история песни «Смуглянка»), «Живу я в лучшем из миров» о Владимире Высоцком», «За одним столом с писателями», с участием детей - „Un tei în amurg... și Eminescu”, „Ștefan Vodă cel vestit, Ștefan cel nebiruit...”, „Ion Druță – scriitorul cu cele mai multe doruri. Vraja frunzelor de dor” . С соблюдением санитарных норм, мы проводили и офлайн мероприятия. С удовольствием дети приходили на различные познавательно

– креативные

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

как библиотеке, нам нужно быстро адаптироваться, находить пути решения трудных проблем, учиться буквально на ходу. Библиотеки справляются, адаптируются, стараются соответствовать. Еще есть куда развиваться. И мы постараемся это сделать. Приобретенный опыт не может оказаться лишним. А всем пользователям библиотеки хочется сказать: Если вы не можете прийти в библиотеку, это не

Referințe:

1. https://gazetaingush.ru/obshchestvo/ ili-kak-vliyaet-chtenie-vsluh-na-organizmcheloveka

2. http://cultinfo.ru/news/2021/5/ pandemiya-nauchila-detskaya-bibliotekana-svyazi-s

3. https://eksmo.ru/articles/chem-poleznochtenie-ID15485892/ https://www.myjane.ru/articles/ text/?id=17051 Biblioteca - centru comunitar

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Adolescența - vârsta schimbărilor și a riscurilor

Romaniuc Tatiana, ex-șef Filiala nr. 3, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Căutarea identităţii, este o călătorie care durează toată viața, al cărui punct de plecare este în copilărie şi care își accelerează viteza în timpul adolescenței.

Adolescența este perioada de autocunoaștere și proiectare a idealurilor în viață.

Aceasta se manifestă diferit de la individ la individ, bazându-se pe comportamentul și calitățile fiecăruia.

Noi, bibliotecarii, în parteneriat cu instituțiile de învățământ ne străduim să ajutăm adolescenții să acumuleze noi informații, să-și dezvolte abilitățile și capacitățile de a lua decizii importante, de a-și asuma greșelile și de a suporta consecințele, urcând o treaptă pe scara maturității.

Una din marile provocări este găsirea păcii și liniștii interioare, împăcarea cu sinele. Întrebările „Cine sunt?”, „Care este scopul meu în viață?” îi macină adesea pe adolescenți. Este foarte important ca ei să găsească răspuns la aceste întrebări.

Problemele adolescenților cer abordare și în cadrul bibliotecilor, unde prin carte, informare corectă și educație putem da o

mână de ajutor. Conștiențizăm că tentațiile la vârsta adolescenței – abuzul utilizării computerului, relațiile intime premature, alcoolul, comunicarea incorectă cu semenii și maturii, alte pericole legate de vârstă trebuie să devină teme de discuție. Lipsa de timp este o problemă tot mai îngrijorătoare în societatea actuală. Majoritatea adolescenților nu reușesc să învețe cum să-și organizeze sau săși valorifice timpul într-un mod cât mai productiv. Din această cauză, auzim destul de des: „Voi face mai târziu!” Această amânare ale acțiunilor devine o problemă serioasă, pe măsură ce copiii încep să aibă tot mai multe responsabilități. Este necesar și important să învățăm adolescenții a organiza corect timpul. Din această cauză am decis să implementăm în anul 2021 serviciul de dezvoltare non – formală „Managementul timpului” în cadrul căruia am organizat așa sesiuni informative ca: „Tehnici și instrumente pentru a economisi eficient timpul”, „Managementul timpului - baza armoniei și echilibrului vieții”, „Managementul timpului: secrete și modalități de gestionare a timpului.”

Biblioteca - centru comunitar

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Serviciul a fost foarte binevenit. Cu adolescenții am organizat activități și în afara serviciului.

Am ales să vorbim despre traficul de persoane (Sesiune informativă: „Copiii în risc de a deveni victime ale traficului de ființe umane”), întrucât aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi sexual sau le sunt preluate organele.

Consider că am încercat să tragem un semnal de alarmă, de care, sper, vor ţine cont adolescenții pe viitor şi vor şti să evite pericolele la care ar putea fi expuşi.

fii specialist într-un oarecare domeniu de cunoaștere sau să obții o diplomă de învățământ superior. Este mult mai important să dezvolți așa-numitele softuri skills, abilități adăugătoare, inclusiv pe cele care pot fi clasificate ca inteligență emoțională.

Învățarea emoțională începe din primii ani de viață și continuă pe toată perioada anilor de școală, urmând să se rafineze pe tot parcursul vieții.

Ce este IQ și EQ, cum te ajută un EQ dezvoltat să-ți atingi scopurile, care sunt cele patru componente principale ale EQ, analiza scării tonurilor emoționale după Ron Hubbard - despre toate acestea s-a discutat la activitate.

O altă activitate a fost „Dezvoltarea inteligenței emoționale – calea ta spre succes”. Un proverb britanic spune: „Nu pot controla pe alții acei care nu sunt capabili să se controleze pe sine”. Astăzi lumea se schimbă foarte repede: pentru a obține succes nu mai este suficient să

Adolescența este o perioadă interesantă, frumoasă și plină de provocări. Este mai ușor să dezvoltăm abilități de prevenire, ca adolescenții să poată identifica și înțelege cu ce riscuri se pot confrunta, să știe cum să le depășească în eventualitatea în care ei au nimerit în aceste situații. Pentru asta ne adunăm aici, la bibliotecă.

Referințe:

https://edict.ro/inteligenta-emotionala-laadolescenti-studiu/

https://sanatateinfo.md/News/Item/7042

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca - centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Parteneriatul - o modalitate eficientă de studiere a limbii și literaturii române

Lilia Cebotari, profesor de Limba și literatura română, grad didactic superior L. T. „A. Pușkin” Bălți

Spune - mi și voi uita, arată - mi și voi ține minte, implică - mă și voi înțelege.

Benjamin Franklin

Studierea limbii și literaturii române ca limbă de stat în instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale asigură formarea competențelor de comunicare necesare în lumea contemporană, în orice domeniu de cunoaștere ori tip de activitate profesională: exprimare corectă, clară

strădui ca materialul utilizat să fie adecvat diverselor stiluri de învățare ale elevilor, modelele aplicate să asigure implicarea tuturor elevilor, să-i încurajez și să apreciez oricare progres în activitatea lor.

Pentru însușirea aprofundată a limbii și literaturii române, în ultimii ani, elevii liceului ciclul gimnazial și liceal de la Liceul Teoretic „A. Pușkin” din orașul Bălți, încurajați și susținuți de administrația instituției de învățământ, ghidată de managerul Lidia Gagim, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” (Filiala „Ion Creangă”) și Școala de Arte „Ciprian Porumbescu” au participat la o serie de activități, dintre care menționez:

și coerentă în limba română, audierea, ascultarea, înțelegerea și producerea de mesaje orale și scrise în diverse situații de comunicare.

La proiectarea activităților didactice mă

1. Cafeneaua literară „Aș vrea să nu mai întrerupă / Visul acesta – tu și eu ... / e ca un film de dragoste / după scenariul lui Dumnezeu...” Vasile Romanciuc, clasa a XI-a „B”. (Programul Național „Lectura Central” și Programul Municipal „Scriitori care mi-au format destinul cititoresc”)

Istorii de succes

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

2. Medalion literar „Și iar cad frunze colorate /Din cartea toamnei aurii...”, clasa a VI-a „A” (Programul „Cartea în mâna cititorului. Ce îl face pe om Om”)

3. Compoziție literar-muzicală „Scriu la lumina ochilor celor dragi mie... Grigore Vieru”, clasa a VI-a „V” (Proiectul Municipal „Carte dragă, de la tine eu pot multe învăța”)

4. Activitate extracurriculară altfel „Pâinea noastră cea de toate zilele / Dăne-o, Doamne, astăzi, pe pământ”, clasa a VII-a „B”. (În parteneriat cu Școala de Arte „Ciprian Porumbescu” Bălți)

Implicarea activă a elevilor în activități de parteneriat presupune o aventură cognitivă, ei sunt în căutarea materialului suplimentar la subiectele puse în discuție, sunt tentați să studieze continuu, ceea ce contribuie mai eficient la formarea abilităților de comunicare în limba română, la dezvoltarea imaginației, creativității. Gazda tuturor activităților realizate în parteneriat, doamnele Ana Botezat și Natalia Fotescu, le inspiră elevilor încredere în ceea ce fac, îi motivează să participe la diverse activități prin organizarea diverselor experimente și

activități instructiv-educative ce-i implică activ și pe cei mai modești participanți.

Pozele de la activități, certificatele de participare, diplomele de merit dau o nuanță roz acestor întâlniri de suflet. Părinții elevilor implicați în astfel de activități sunt mulțumiți de rezultatele copiilor, de faptul că stăpânesc un lexic adecvat și cunoștințe necesare actului comunicativ și că mai lesne se vor putea încadra în viața comunității.

Pentru a menține și a crește calitatea vieții noastre, e necesar să deținem anumite abilități de comunicare, care pot fi formate și în cadrul activităților de parteneriat, iar fiecare copil ori cadru didactic poate să simtă zilnic satisfacție pentru pregătirea și participarea la astfel de măsuri instructiveducative.

Istorii de succes

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Carte dragă, de la tine multe pot învăța

Andriuță Liliana, învățătoare

Instituția Publică Liceul Teoretic „M. Eminescu” Bălți, coordonator de proiect; Angela Motruc, învățătoare

Instituția Publică Liceul Teoretic „M. Eminescu” Bălți, coordonator de proiect

Vârsta şcolarului mic este cea mai favorabilă perioadă pentru acumularea unor impresii puternice, este vârsta imaginaţiei, a fanteziei, a visării şi a jocului. E unanim acceptat faptul că este uşor să influenţezi formarea personalităţii copilului prin literatură, făcând apel la sensibilitatea celui educat. Lectura este un instrument care dezvoltǎ posibilitǎţile de comunicare ale elevilor; un instrument dintre cele mai preţioase ale activitǎţii intelectuale şi de petrecere minunatǎ a timpului liber; de cantitatea şi calitatea lecturii depinzând armonizarea personalitǎţii umane. Cu toatǎ amploarea pe care au luat-o

mijloacele audio-vizuale în difuzarea culturii, cartea şi lectura ei rǎmân calea cea mai sigurǎ pentru formarea personalitǎţii elevului. Ỉn practica şcolarǎ se pot folosi o multitudine de strategii, care sǎ trezeascǎ interesul pentru lecturǎ, s-o dezvolte şi s-o menţinǎ. Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă ce înglobează răbdare, perseverență, continuitate, voință.

Pe lângă grădiniță, familie și școală, bibliotecile au fost și vor rămâne parte componentă a sistemului instructiveducativ. Biblioteca încurajează și susține școala în realizarea obiectivelor prioritare: dezvoltarea abilităților de comunicare a copiilor pentru integrarea socială a acestora și orientarea pentru atingerea performanțelor. Iată motivul pentru care IPLT „Mihai Eminescu”, mun. Bălți, a inițiat Proiectul educațional CARTE DRAGĂ, DE LA TINE MULTE POT ÎNVĂȚA, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”, Filiala

Istorii de succes

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

pentru Copii „Ion Creangă”, mun. Bălți.

Scopul parteneriatului: Educarea elevilor în sensul receptării valorilor culturale, stimularea interesului pentru lectură, formarea competențelor de lectură în vederea asigurării succesului școlar.

Obiectivele proiectului:

• Formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură;

• Asigurarea unei exprimări corecte;

• Stimularea capacității creatoare;

• Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte;

• Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;

• Definirea şi aprecierea valorilor morale. În cadrul proiectului s-au organizat diverse activități:

 masă rotundă cu genericul POVESTEA CĂRŢII;

Elevii au citit texte, au învățat poezii, proverbe și ghicitori despre carte.

 discuție cu tema: BIBLIOTECATEMPLU AL LECTURII ȘI AL CUNOASTERII ; Copiii au aflat cum să beneficieze de serviciile bibliotecii.

 atelier de lectură, CRI, CRI, TOAMNĂ GRI;

Istorii de succes

În cadrul activității elevii au citit cărți din care au descoperit noi informații despre viața animalelor și a plantelor, cum pot deveni buni prieteni ai necuvântătoarelor.

 un atelier de discuție cu titlul: DIN CĂRȚI ÎNVĂȚ BUNELE MANIERE; Participanții la activitate au descoperit, în urma lecturii, tipuri de comportamente și s-au convins de un adevăr cunoscut, „drumul libertății trece prin cultură”.

 un program artistic cu genericul: OBICEIURI DIN STRĂBUNI;

Copiii au studiat și au selectat, din cărți, datini și obiceiuri de iarnă ale neamului. Elevii au demonstrat responsabilitate, curiozitate, creativitate. Munca lor s-a încununat cu o activitate de succes în cadrul căreia au prezentat datini, tradiții și obiceiuri din străbuni.

 ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CITITULUI ÎMPREUNĂ am promovat-o în format online. Bibliotecarul a citit cu voce tare povestea „Omul de zăpadă” din cartea Cele mai frumoase povești de Hans Christian Andersen, o carte minunată ce conține ilustrații superbe și personaje de neuitat, lăsând elevilor un semn de curiozitate în finalizarea întâmplărilor.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

 în cadrul Concursului de Creaţie Literară

IUBIȚI-L PE VIERU au participat 40 de elevi din clasele a III-a și a IV-a care au aptitudini literare şi care au dorit săşi prezinte creaţiile într-o competiţie şcolară. Participanții au valorificat în creațiile sale (poezie, compunere, acrotext) rolul și esența operei poetului Grigore Vieru. Au demonstrat originalitate, creativitate, cultură a comunicării. Au dat dovadă de interes pentru creația viereană și au promovat convingător importanța studierii în școală a poeziei lui Grigore Vieru.

 șezătoare literară: SFĂTOSULE BUNIC DIN HUMULEȘTI, din cadrul Festivalului Internațional „Zilele Creangă”, ediția a XII –a. Participanții la această șezătoare au fost elevi din Bălți, Chișinău, Orhei, precum și personalități de onoare din Iași, TârguNeamț, Pipirig. Elevii au dat viaţă personajelor din opera crengiană, au împrospătat acele pierle pe care le-au acumulat pe parcursul anilor....

 compoziție literar - muzicală: DE MĂRȚIȘOR PRIMIȚI PRIMĂVARA ÎN SUFLET

Elevii au recitat poezii, au cântat, au dramatizat Legenda Mărțișorului  ZIUA INTERNAŢIONALĂ A CĂRŢII

PENTRU COPII ŞI TINERET elevii au petrecut-o la bibliotecă, lecturând. Au prezentat cu succes cărțile recent citite trezindu-le curiozitate colegilor. S-au făcut totalurile concursului Cel mai bun cititor, demarat în luna septembrie. Învingătorii concursului au fost decorați cu diplome. Suntem convinse că relaţia acestui

parteneriat se va transforma într-o prietenie durabilă şi elegantă, destul de necesară.

Toţi cei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai puternici, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede. (Mircea Eliade)

Istorii de succes

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Cărți interactive în colecțiile bibliotecii pentru cei mai mici utilizatori. Joacă și descoperă!

Grosu Elena, bibliotecar serviciul Dezvoltarea resurselor informaționale, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca publică are ca atribuții principale constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de carte, publicaţiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date, şi de a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare şi educaţie. Colecţia de resurse informaţionale constituie temelia funcţionării oricărei biblioteci. O bibliotecă modernă trebuie să dispună de o colecţie de resurse informaţionale actuală, relevantă necesităţilor informaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor. În acest sens, rolul Serviciului Dezvoltarea resurselor informaţionale este esenţial prin contribuţia la:  Actualitatea şi continuitatea colecţiei  Completarea şi organizarea colecţiei  Dezvoltarea şi conservarea colecţiei  Întreţinerea şi promovarea colecţiei

Biblioteca îşi va dezvolta resursele informaţionale pentru a oferi accesul la

informaţie, a inspira dragostea de carte, a educa gustul şi plăcerea de lectură la copii şi tineret, pentru formarea deprinderilor de studiu individual şi de muncă independentă, a capacităţilor de a gândi, de a acţiona creator.

Actualmente, în „era exploziei informaţionale”, colecţiile de bibliotecă se completează cu documente atât pe suport tradiţional (imprimate şi neimprimate), cât şi în format electronic, multimedia, cărţi interactive.

Cărțile sunt cei dintâi prieteni ai copiilor cei mai siguri şi sinceri, le descoperim în locuri cu adevărat magicebibliotecile pentru copii. E bine cunoscut rolul cărților în dezvoltarea copiilorsporirea creativității, puterii de concentrare, abilităților cognitive, îmbogățirii vocabularului etc. La ora actuală, copiii sunt încântați de cărțile interactive: cu imagini și sunete ale animalelor, în special, cărțile cartonate integral cu paginile de diferite forme; cu jucării de deget incluse;

Colecții de bibliotecă

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

de cele cu ferestre pe care să le deschidă și să găsească ei obiectele și animăluțele ascunse, sau de cele cu diverse mecanisme. Astfel, lectura se transformă într-o activitate plăcută, văzută ca o joacă de către cei mici.

Pentru cei mai mici utilizatori, Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălţi propune o varietate de cărți interactive, pe care le poți lectura și în același timp juca cu ele. Din seria cărților interactive vom delimita câteva categorii: cărți tridimensionale sau 3D, cărți cu păpușă de deget, cărți sonore, cărți cu diverse mecanisme, cărți din seria Ochii jucăuși, cărți-jucării, carte-slaider, carte-panoramă. În cărțile tridimensionale sau 3D fiecare pagină se transformă în scenă mărită, ce asigură participarea activă a copiilor și interacționarea optimă cu personajele cărții, ilustrațiile tridimensionale dau viață personajelor, locurilor și poveștii. Poveștile copilăriei vor deveni mai plăcute și mai atrăgătoare cu noile cărți în imagini tridimensionale. Fiecare pagină întoarsă crează un nou cadru interactiv, care dezvoltă imaginația copilului și îi trezește dorința de a se juca. Copilul se joacă și ascultă. Din seria Cărților 3D le propunem micilor utilizatori spre lectură și joacă colecția de povești clasice: Găinușa

porumbacă, Gogoașa, povestea animată Jack și vrejul de fasole, Гуси-Лебеди, Золушка, Иван Царевич и Серый волк, Курочка Ряба, Репка, Сказка о золотом петушке de A. S. Pușkin, Три Медведя.

Cartea tridimensională despre mijloacele de transport Машины (Энциклопедия транспорта) - e recomandată în special pentru băieți, dar poate fi interesantă și pentru fete - include informație despre o sută de tipuri de mașini și mecanisme cu elemente voluminoase, mobile, care se mișcă, se deschid pentru a se cerceta conținutul lor interior.

Cărțile din seria ,,ochii jucăuși”: La fermă cu Mimi, Волк и козлята, Золушка, Красная шапочка, Петушок-золотой гребешок, Репка, Три поросенка au copertă și pagini necartonate și buretate. Aceste cărți educative cu „ochi jucăuși” din plastic se mișcă haios la întoarcerea fiecărei pagini, dă viață personajelor și acțiunii textului, trezește curiozitatea și îl amuză pe copil. Cărțile-jucării Машины в городе, Машины - помощники, Машины на стройке, Летим, плывём и едем au conținut cognitiv, panoramă 3D și elemente ce pot fi mișcate. Anume mișcarea imaginilor, schimbarea locului

Colecții de bibliotecă

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

lor, închiderea și deschiderea ferestrelor -imagini, găsirea obiectelor ascunse va capta atenția și spori concentrarea oricărui copil.

În cărțile cu păpușă de deget - Buburuza, Iepurașul, Puiul de tigru, Rățușca descoperim puii de animale și mediul în care aceștia trăiesc, copiii se pot juca cu jucării de deget incluse și asculta versurile despre animăluțul respectiv. Dacă în cartea - slider Кто это? В море mișcăm imaginile de pe marginea cărții, descoperim ce animale locuiesc în mare și cum se numesc ele.

Colecții de bibliotecă

Cartea - panoramă В саванне, dacă o deschidem, se transformă într-o hartă mare în care e descrisă lumea animală din Africa.

Din categoria cărți sonore, colecția Apasă și ascultă, cinci animale (delfinul, leul, elefantul, lupul și maimuța) și-au unit glasurile în cartea Animale sălbatice pentru ca să ne povestească ceva din viața lor prin versuri zglobii, dar mai cu seamă, să le putem asculta prin apăsarea butonului. Din aceeași categorie este cartea Bunele maniere: o carte magică cu sunete și ilustrații frumoase ce conține o serie de reguli de etichetă( bună purtare) și 30 de

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

butonașe sonore. Cu ajutorul acestei cărți vom învăța cum să ne comportăm în public, la masă , la grădiniță, pe terenul de joacă și acasă.

Cartea 101 ghicitori este o carte ideală pentru copiii curioși care apasă pe butoane, ascultă ghicitorile și găsesc răspunsul. Alo, 112, este o carte cu sunete, cu 18 butoane și imagini frumos ilustrate ce ne învață cum să ne ferim de pericole pe stradă sau în parc, acasă sau pe derdeluș, cum să ne purtăm cu animalele sau cum să ne ferim de străini, să nu umblăm la priză, să ne jucăm cu focul sau lichidele fierbinți și multe alte lucruri interesante. Cărțile interactive sporesc varietatea de informație pe care copiii o primesc despre lumea înconjurătoare, formează abilități de ascultare, memorie și vorbire. Pe lângă cunoaștere, prin simțul vizual și tactil, copilul își dezvoltă motricitatea fină- mișcă obiecte pe sfoară, mută forme geometrice, potrivește culori, prinde capse, deschide și închide fermoare etc. Cărțile interactive familiarizează micul utilizator cu alfabetul, bunele maniere, regulile de etichetă, diverse aspecte ale vieții sociale,

ghicitori și răspunsul la ele. Toate acestea se realizează în timpul lecturii prin joacă. Aşadar, aceste cărţi interactive sunt atractive prin design, ilustraţii colorate şi haioase, posibilitatea de a mişca paginile, diferite elemente cartonate, apăsarea butonaşelor şi producerea sunetelor multiple, variate, prezentarea unui teatru de păpuşi ce va trezi curiozitatea micului utilizator pentru joacă, cunoaştere şi descoperire.

Referinţe:

1. Cărţi pentru copii. Activităţi şi jocuri [online]. Disponibil: https://www. elefant.ro/list/carti/carte/carti-pentrucopii/activitati-si-jocuri-pentru-copii

2. Cărţi pentru copii [online]. Disponibil: https://librarius.md/ro/books/ category/000002-carti-pentru-copii/ gender/65

3. Cărţi sunet. [online]. Disponibil: https:// librariadorinta.md/ro/category/cartisunet

4. Păpuşă de deget [online]. Disponibil: https://www.pinterest.com/ ideas/p%C4%83pu%C8%99i-dedeget/958595433979/

Colecții de bibliotecă

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Despre carte și autorul ei

Belinschi Elena, bibliotecar Serviciul relații cu publicul, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Dragă cititorule, ceea ce avem acum în față este Cartea Teatrului, alcătuită de bălțianul Valentin Jitaru. Autorul ne-a pus în față bogăția unui adevăr, care sună cam așa: „Și unde-i greu sau când e greu, ne unește cartea.” (Cât de frumos s-a exprimat marele istoric Nicolae Iorga!) Această carte nu se analizează după

canoanele tradiționale. Nu există nici eroi principali și nici eroi secundari. Există oameni de cultură „care,- zice alcătuitorul

Activitate de cercetare

cărții Valeriu-Valentin Jitaru, au intrat în istoria Teatrului”: unii - pentru totdeauna, alții - continuând a fi la locul potrivit. Mă închin cu plecăciune pentru cei enumerați și rămași in memoriam. Începând cu Boris Harcenco, regizor fondator al Teatrului „V. Alecsandri”, autorul cărții prezintă vreo 40 de personalități care nu mai sunt (printre care îi vom numi pe: Codău, Valeanschi, Odagiu, Ciobanu, Muradu, Potângă, Măneață, Pînzaru - Anatol și Lidia Noroc, Volontir ș.a). Exprim respect la maxim pentru cei contemporani, care, prin gama de tematici ale scriitorilor naționali și celor ale altor țări și popoare, ne învață să prețuim cultura, obiceiurile, datinile, tradițiile, credința și limba. -Stimate Redactor literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, domnule Valentin Jitaru, a venit ziua când ai a ne spune ce ai adunat atât de atent și migălos pentru un moment aniversar. Aceștea sunt 65 de ani de la înființarea Teatrului bălțean. Anul 2022 e un an de jubileu pentru colegii Dumitale în serviciu, dar și pentru spectatori. Nouă nu ne este indiferentă strădania colectivului harnic și

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

ingenios al Teatrului. Aici se plămădește, se face cultură de către experimentații actori și tinerele talente - urmași cu mare viitor în arta Teatrului.

Îmi amintesc destul de bine aplauzele pentru actorii bălțeni, ovațiile și lipsa de locuri libere la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. De-ați ști cât bine ni se făcea și nouă, când plecați „pe roate” și în afara Moldovei! Dacă noi ne îmbogățeam cu literatură românească din librăriile ucrainene sau „Дружба” e tot meritul trupei bălțene care se afla în deplasare/ delegație la Cernăuți, Kiev sau la Moscova.

Un semn de respect mai personal este exemplul real, local, când, fără a ne coopera cu D-voastră, suntem săraci și cam iresponsabili. Concret: din activitatea cenaclului „Sfânta casă de acasă” Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți luăm două momente veritabile. Primul moment: Cănd l-am omagiat pe Mihai Eminescu, Natalia și Pavel Lupacescu și feciorașul au recitat și au înscenat fragmente de poezie și poeme, de rămâneau pentru mult timp invitații în picioare, iar mai apoi, copilul lor, însoțit de mama și tata, un colac împletit frumos musafirilor din sală l-au împărțit și l-au dăruit. Al doilea moment: La ședința cenaclului, prin rețeaua informațională on-

line, pe vreme neliniștită de pandemie, la întâlnire cu poetul Ion Hadârcă, recitalul de poezii din partea actorului Constantin Stavrat a fost model sufletist de cultură a vorbirii, dicție și emotivitate. Invitații, ba și cei din afara Bălțului urmăreau încântați dialogul dintre Hadârcă și actorul Constantin Stavrat, actor care nu o dată ne-a făcut sesiunile cenaclului atăt de surprinzătoare. E momentul să mulțumim administrației Teatrului, în persoana Dnei director, Onorina Burlacu-Tănase, pentru parteneriatul atât de necesar în cultură. (Vorba ceea: „Unde-i unul, nu-i putere...”).

- Domnule Jitaru, azi ați pus pe masă cartea Teatrului, semnată de D-ta. În acest volum de 160 de pagini, le-ați dat prioritate celor motivat absenți, iar pe cei de azi i-ați enumerat și prezentat atent, le-ați adunat pozele din segmente de spectacol. Și, în consecință, (recunoaștem și noispectatorii) această lume teatrală (actor, regizor, scenarist, muzicant, decorator, montor, responsabili de costume sau lumină...), după ce cortina cade, coboară din spectacol, îmbogățește cu tragere de inimă repertoriul pentru cultura locală și nu numai.

Totodată, țin să-mi exprim un mare respect și pentru acele alte personalități care au contribuit la îmbogățirea substanțială

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

a volumului de azi, aceștia sunt autorii articolelor, din paragraful al treilea al cărții TEATRUL „VASILE ALECSANDRI” ÎN

CRONICILE TIMPULUI, cum ar fi: M. Cimpoi, P. Proca,Vytautas Žalakevičius, Nicolae Bătrînu, Klara Luciko, Ludmila Cerguță ș.a. Numai Valeriu Jitaru a semnat aici 6 articole, iar dna secretar literar, Ludmila Cerguță, a prezentat 8 lucrări și un bun dialog cu directorul general, dna Burlacu-Tănase, pentru deschidere, numit În loc de prefață. Cu articolele incluse, ne dăm seama că pentru fiecare din cei numiți sau omagiați, teatrul e Teatru, iar stupul de albini sunt ei-actorii, dornici de a munci și de a avea o activitate demnă de reținut. Această dăruire, muncă, apreciere sunt descrise în cartea de azi... Alcătuitorul de volum Jitaru a selectat atâtea prețioase relicve, a adunat așa comunicări serioase, sincere și puțin cunoscute despre artiștii noștri bălțeni, încât nu ar strica să utilizăm sintagma „Va mai urma!”

Conchid cele citite despre personalitățile de ieri și cele de azi de care a avut, are și va avea nevoie teatrul, folosindu-mă de proverbul „Nu locul sfințește omul, ci omul sfințește locul.” Dar și mai: „Actorul este rezumatul și cronica scurtă a vremurilor”. (Ludmila Cerguță)

Am înțeles un lucru: în posesia Patrimoniului Teatrului, mai este mult de

Activitate de cercetare

cunoscut, precum și de memorat. Parcă simt cum vom scutura zestrea culturală locală (averea istorică, actorii, regizorii). Aceasta înseamnă, înainte de toate, dorul de a ne cunoaște și de a ne afirma oamenii culturii. Îmi plac multe articole din această carte. Mă bucur că unele articole îndreptățesc și funcția informativă, și cea de literat: ele sunt în captarea unui stil, model de exprimare, ortografie, ortoepie și punctuație. Prin valoarea conținutului, volumul TEATRUL NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI” DIN BĂLȚI LA CEAS ANIVERSAR: 65 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE 1957-2022, Chișinău • Epigraf • 2022 rămâne o carte plină de informații obiective, corecte și, după cum se afirmă în interviul dnei Cerguță cu dna Burlacu-Tănase, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți este „barometrul culturii nu doar din zona de nord a republicii”. Or, autorul Valentin Jitaru e de laudă, pentru că îi va rămâne lucrarea în arhiva municipiului, în posesia Patrimoniului TNVAB. Da, ne-a adunat vestea că astăzi e o Lansare de carte. Mai originală compoziție n-am găsit până azi despre edificiul și viața vechiului teatru. Cartea autorului Jitaru e o lucrare în premieră, are o tematică cu adevărat temerară ce ține de prezentul și trecutul teatrului. Răsfoind, dăm de pragurile pe care a trebuit să urce

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

teatrul: de la Scala până la ultima numire - Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Urmăriți capitolele: 1. TEATRUL „VASILE ALECSANDRI”: FILE DE ISTORIE; 2. PREZENT TEATRAL CONTINUU; 3. TEATRUL „VASILE ALECSANDRI” ÎN CRONICILE

TIMPULUI. Articole – Omagieri –Interviuri – Recenzii. Afară de aceste 3 capitole, sunt înserate „În loc de prefață” și „Bibliografie”.

Privim lucrarea și avem impresia că nu e o carte - e, pur și simplu, o scenă. Uite, s-a ridicat cortina, urmărim mersul acțiunii, dar repetăm în gând actorii: Codău, Valeanschi, Muradu, Maneață, Pînzaru, Volontir, Stavrat, Marcoci... Citind articolele, am face o remarcă. Profit de ocazie și-i propun dnei director al Teatrului, ca pe lângă lucruri serioase, în ziua spectacolului, să ne alegem cu o programă ilustrată și cu numele actorilor

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

(fie și contraplată). O fiind, poate, și asta tot un semn de bună cultură. Teatrul, pentru mine, a fost și rămâne locul unde veneam cu pantofii subsuoară și cu o floare în mână. Pe loc, în hol, toți urmam sfatul lui Constantin Stanislavski: „Teatrul începe de la garderobă”.

După lecturare, mi-am amintit spusele lui Esop: „Adevărata comoară a omului este capacitatea lui de a munci.” Sunt convinsă că acest cărturar local al Bălțului – autorul și alcătuitorul, este gata, și în continuare, să muncească, să pună umărul în rezolvarea multor probleme lingvistico-stilistice și de cultură. Acesta este lectorul Facultății de Limbi Străine și redactorul literar Valeriu-Valentin Jitaru. De obârșie bălțeană, cu ani de copilărie, adolescență și școală medie acasă, la Bălți, devenit, tot aici, student la Facultatea Limbi străine, apoi, lector superior la același Institut (actualmente, USARB) și om în serviciu - redactor literar, L-am văzut ajuns la cei 80 de ani, ieri-alaltăieri, împliniți. Un cuvânt de încheiere în discuția Lansare de carte ar fi cam așa: Felicitări. Și alte bune împliniri să Vă însoțească.

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Lidia Noroc-Pînzaru: momente interesante din noua biobibliografie

Boico Svetlana, Șef Filiala nr. 3, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

La finele anului 2019 am avut onoarea și mi-am asumat responsabilitatea să încep cercetările în direcția întocmirii biobibliografiei despre renumita actriță bălțeană Lidia Noroc-Pînzaru, în care vor fi intercalate atât materiale noi la subiectul dat, cât și materiale deja editate în biobibliografia „Lidia Noroc-Pînzaru” editată în 2007. Volumul va prezenta aspecte din viața și activitatea actriței, reflectate în materialele din literatura și presa anilor 1976 – 2020, selectate și structurate conform tematicii capitolelor. Datorită activității sale în interpretarea rolurilor pe scena teatrului bălțean, dna Lidia Noroc-Pînzaru este cunoscută în întreaga Republică Moldova și nu numai. Ne-a dăruit 70 de roluri pe parcursul mai multor ani. Iată unele din ele: Valentina din drama lui Alexandru Vampilov „Astăvară la Ciulimsk”, Luluța din „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri, Alice din „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, fiica judecătorului din „Sabia lui Damocles” de Nazîm Hikmet ș.a. A făcut parte din trupa Teatrului Național

Activitate de cercetare

„Vasile Alecsandri” din Bălți începând cu anul 1959, venită direct de pe băncile școlii. În perioada anilor 1959-1990 a fost actriţă la Teatrul Muzical-Dramatic „Vasile Alecsandri” din Bălţi și această perioadă frumoasă din viața actriței m-am străduit s-o reflect cât mai detaliat în noua biobibliografie, intercalând un volum suficient de informație necesară pentru studiere în viitor de către utilizatorii bibliotecii.

Activitatea teatrală a renumitei actrițe a ocupat o perioadă importantă în viața ei neobișnuită, dar, a lăsat loc și pentru alte funcții nu mai puțin importante în societatea bălțeană. Astfel, la capitolul „Lidia Noroc-Pînzaru – șef Direcție Cultură Bălți” am depus efort să colectez și să înserez cât mai multă informație, care descrie o altă perioadă din viața acestei doamne harismatice. Datorită articolelor scrise personal de dna Lidia Noroc-Pînzaru la tema dezvoltării culturii în municipiul Bălți, vom afla atât despre succesele obținute în domeniul culturii, cât și despre neajunsurile care stopau dezvoltarea

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

acesteia într-o perioadă de stagnare a societății. Iată unele din ele: „Cultura este un mesaj al frumosului, al spiritului”, „Datina şi folclorul bălţean”, „Floare eternă – cultura”, „În cântec şi dans ne regăsim”, „Să tragem otgonul spre noi”, „Să troneze înțelegerea și conlucrarea!”, «Воцарить взаимопонимание и сотрудничество», «Грустный триумф культуры», «И в воздух чепчики бросали», «О бедной культуре замолвите слово» etc.

Am deschis ușa mai pe larg în această biobibliografie și la alt capitol important din viața acestei personalități incomparabile, și anume: „Activitatea actriței Lidia NorocPînzaru în Muzeul de Istorie și Etnografie” Bălți. Mesajele anexate vor fi interesante atât prin activitățile desfășurate și mai apoi descrise de dna muzeograf Lidia Vasile Noroc-Pînzaru, cât și prin faptul că ne înștiințează despre evenimente istorice, cultura, viața economică, fauna, flora municipiului Bălți și ale Republicii Moldova: „Armele albe în sec. XIV-XV pe teritoriul Moldovei”: [manifestare comemorativă în cinstea marelui domnitor Ștefan cel Mare], „ Omul. Natura. Cultura”: [expoziţie de filatelie], „Bulevardul Mihai Eminescu”: [din istoria înființării bulevardului], „Cartea poștală în istorie”: [expoziție „Cartea poștală în structura

patrimoniului muzeal”], „File din istoria Bălțiului”: [orașul Bălți: monumente de importanță națională și locală], „Un buchet de mesaje spirituale” etc.

Lucrarea dată va fi o sursă informativă de calitate și un instrument de promovare a vieții acestei personalități excepționale. Datorită informației documentate și expuse în această biobibliografie, utilizatorul cointeresat va avea posibilitatea să studieze în detaliu atât momente din viața actriței, cât și evenimente de mare valoare din viața culturală a municipiului Bălți pe parcursul unei perioade imense de activitate a Lidiei Noroc-Pînzaru ca om de cultură. Astfel, am propus utilizatorului un volum vast de materiale ce țin de relatări a dnei noastre bălțene Lidia Noroc-Pînzaru, și anume: mesaje despre arta muzicii și a dansurilor folclorice, comunicări despre datinile și obiceiurile ajunse până la noi din strămoși, informări despre arta tablourilor pictorilor renumiți bălțeni și a pictorilor-incepători – elevilor Școlii de Arte Plastice din Bălți evaluate prin expozițiile minunate etc. Aduc sincere mulțumiri tuturor celor, care mi-au susținut solicitările mele și mi-au pus la dispoziție materialele de care dispun, și datorită cărora am primit un sprijin adevărat în această muncă deosebită, și anume: Mariana Mihalevschi

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

– muzeograf în Muzeul de Istorie și Etnografie Bălți; Tatiana Pogrebneac și Taisia Aculova – bibliografi la Centrul de Informare și Cercetare bibliografică Subdiviziunea Referințe bibliografice Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți; Snejana Zadainova – bibliotecar Biroul sălii de lectură Secția Relații cu publicul, sala lectură nr. 1, Științe socioumaniste și economice Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți; Natalia Luchianciuc –bibliotecar Biroul sălii de lectură Secția Relații cu publicul, sala lectură nr. 2, Științe filologice Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți. Le doresc tuturor celor cointeresați să obțină o sursă informativă destoinică datorită acestei biobibliografii.

Referințe:

1. CERGUȚĂ, Ludmila. Lumina ce mănvaţă a iubi. În: Vocea Bălţiului, 2007, 30 noiembr., p. 3.

2. LEAHU, Nicolae. Cultura naţională va prospera. În: Plai bălţean, 2000, 24 noiembr., p. 2.

3. LIDIA Noroc-Pînzaru, roluri în scenă şi în viaţă. În: Curierul de Nord, 1992, 26 dec., p. 2.

4. NOROC-PÎNZARU, Lidia. Cultura este un mesaj al frumosului, al spiritului. În: Plai bălţean, 2002, 4 oct., p. 2.

5. NOROC-PÎNZARU, Lidia. Expoziție dedicată copilăriei. În: Vocea Bălțului, 2010, 4 iun., p. 1.

6. NOROC-PÎNZARU, Lidia. Floare eternă – cultura. În: Curierul de Nord, 1996, 15 febr., p. 2.

7. NOROC-PÎNZARU, Lidia. Să tragem otgonul spre noi: Cultură. În: Vocea popurului, 2005, 24 iun., p. 3.

8. NOROC-PÎNZARU, Lidia. Să troneze înțelegerea și conlucrarea! În: Vocea popurului, 2005, 29 iun., p. 4.

9. НОРОК-ПЫНЗАРУ, Лидия. Воцарить взаимопонимание и сотрудничество. В : Голос народа, 2005, 4 нояб., с. 9.

10. НОРОК-ПЫНЗАРУ, Лидия. Грустный триумф культуры. В: Голос Бэлць, 1997, 18 янв., с. 2.

11. НОРОК-ПЫНЗАРУ, Лидия. Культура требует внимания. В: Голос Бэлць, 1998, 7 февр., с. 4.

12. .НОРОК-ПЫНЗАРУ, Лидия. О бедной культуре замолвите слово В: Голос Бэлць, 1995, 8 февр., с. 3.

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Programul anual și raportul analitic anual al bibliotecii - instrumente manageriale importante în activitatea instituției

Ludmila Ouș, director Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Peter F. Drucker, om de știință american de origine austriacă, economist, publicist, profesor, unul dintre cei mai influenți teoreticieni ai managementului secolului al XX-lea, în lucrarea sa Management: Atribuții, responsabilități, practici menționa: „Managementul are obligația să anticipeze viitorul, să încerce să-l modeleze și să creeze un echilibru între obiectivele pe scurt și cele pe termen lung... Realizările viitoare nu se vor materializa pur și simplu doar dacă ne dorim cu suficientă ardoare acest lucru. Pentru asta este nevoie să luăm decizii acum și să ne asumăm riscuri, tot acum. Și trebuie să acționăm acum. Este necesar să alocăm anumite resurse pentru aceasta, și în special resurse umane – și asta tot acum. Și este nevoie să se muncească pentru asta – tot acum” [8, pag. 20].

În ultimii ani, se atestă o sporire a câmpului acțional și a eficacității utilizării instrumentelor manageriale în toate domeniile de activitate, iar bibliotecile nu sunt o excepție. Lista instrumentelor manageriale utilizate în biblioteci este mare. Printre acestea pot fi menționate:

recomandarea, evaluarea, directiva, hotărârea, ordinul, sancţiunea, aprobarea, avizul, îndrumarea, aprecierea ș.a.

Planificarea anuală și raportul analitic anual al instituției sunt două instrumente manageriale pe care le consider de o importanță majoră pentru buna funcționare a bibliotecii și pentru imaginea acesteia în raport cu comunitatea servită și decidenții. Orice instituție bibliotecară trebuie, pentru o bună funcționare a sa și pentru a avea un impact pozitiv în comunitate, să elaboreze aceste două documente.

Noul cadru de reglementare a bibliotecilor publice din Republica Moldova vine să confirme cele menționate anterior. Astfel, în art. 40 din Regulamentulcadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice, aprobat prin Ordinul ministrului educației, culturii și cercetării nr. 186 din 26.02.2019, este stipulat că: „Biblioteca publică își desfășoară activitatea în baza strategiei de dezvoltare și a planului/planurilor de acțiuni cu privire la implementarea strategiei, cât și a planurilor operaționale” [6, art. 40], iar conform Art.

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

41 din documentul menționat, „planul operațional vizează activitatea bibliotecii pentru o perioadă de un an și se aprobă până la 1 decembrie a anului în curs, pentru următorul an de activitate” [6, art. 41].

În сeea ce privește raportul bibliotecii, conform Art. 42 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice, „directorul bibliotecii publice, trimestrial și anual, analizează și raportează privind activitatea bibliotecii autorității publice, instituției sau entității care a constituit biblioteca și/sau în subordinea sau în cadrul căreia aceasta activează, precum și Ministerului educației, culturii și cercetării” [6, art. 42], iar în Art. 45 din același Regulament se menționează că „Raportarea anuală privind activitatea bibliotecii publice se realizează prin întocmirea raportului anual de activitatea bibliotecii pentru anul de referință [6, art. 45].

Referindu-mă la necesitatea elaborării de către fiecare bibliotecă din Republica Moldova a programelor anuale și a rapoartelor de activitate, menționez că responsabilitatea de bază în acest context îi revine directorului bibliotecii. Astfel, în Art.18 , care se referă la conducerea bibliotecilor publice și la atribuțiile directorului bibliotecii, din Regulamentulcadru de organizare și funcționare a

Activitate de cercetare

bibliotecilor publice, este stipulat că directorul „prezintă, în termenul stabilit, raportul de activitate” al bibliotecii (pnct. 1, lit. „i”) și că directorul „asigură elaborarea strategiilor, programelor și/sau planurilor de activitate ale bibliotecii (pnct. 2, lit. „c”) [6, art. 18].

Luând în calcul că toate bibliotecile publice din Republica Moldova trebuie să elaboreze și să prezinte spre aprobare, conform competenței, propriile regulamente în concordanță cu prevederile Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice, consider inoportun ca fiecare bibliotecă să includă în propriul regulament de organizare și funcționare stipulările menționate anterior.

Program anual de activitate. Noțiuni generale

Pentru a da o explicație noțiunii de program anual, am apelat la Dicționarul explicativ de biblioteconomie și știința informării de M. Regneală. Conform acestei surse, prin program înțelegem: „1) Plan de activitate în care sunt stabilite etapele propuse pentru o perioadă. 2) Ansamblu de acțiuni, de operații prevăzute a se realiza conform unei ordini și unor modalități determinate” [2, pag. 134].

Din lucrarea Planificarea activității de bibliotecă. Recomandări metodice am

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

extras următoarea definiție a noțiunii de programare anuală: „un mijloc important prin intermediul căruia este asigurată aceeași direcție ale eforturilor depuse de toate subdiviziunile structurale ale bibliotecii, a întreg personalului pentru a asigura realizarea tuturor scopurilor și obiectivelor instituției” [6, pag. 2].

O altă definiție dată noțiunii de planificare, pe care vreau s-o aduc în această lucrare este următoarea: ,,Planificarea înseamnă schițarea în linii mari a ceea ce trebuie de făcut și a metodelor prin care se va realiza acest lucru în vederea atingerii obiectivelor întreprinderii” [8, pag. 9]

Făcând o sinteză a acestor definiții, concluzionăm că:

1. Programul anual de activitate al bibliotecii reprezintă un document în care sunt incluse totalitatea acțiunilor realizate de o bibliotecă pentru a fi îndeplinite obiectivele stabilite de aceasta.

2. Aceste acțiuni sunt realizate într-o anumită perioadă de timp, într-o anumită ordine, fiind utilizate anumite modalități specifice.

3. La realizarea programului anual de activitate a bibliotecii își aduc aportul toate subdiviziunile instituției. Acțiunile realizate de acestea sunt sinergetice.

4. Programul anual de activitate reprezintă

drumul parcurs de bibliotecă pe parcursul unui an, pornind de la starea de lucruri de la începutul anului și ajungând la sfârșitul anului cu anumite realizări, în dependență de obiectivele pe care și le-a propus biblioteca.

Programul anual de activitate a bibliotecii stabilește:

• Scopurile, obiective și principalele direcții de activitate a instituției.

• Subiecte, conținut, forme, metode, tehnici și tehnologii ale bibliotecii în general sau într-o direcție dată.

• Volumele de muncă exprimate în sistemul indicatorilor planificaţi.

• Resursele bibliotecii: financiare, logistice, de personal și temporar.

Programul anual de activitate a bibliotecii este orientat spre asigurarea utilizării cât mai raționale a resurselor materiale și umane. Se consideră că programarea anuală servește pentru asigurarea cât mai optimală a coraportului dintre timp, muncă, cheltuieli și calitate pentru realizarea obiectivelor bibliotecii.

Principalele sarcini ale programării anuale sunt:

• Identificarea necesităților comunității servite în servicii livrate de bibliotecă.

• Identificarea direcțiilor de dezvoltare și îmbunătățire ulterioară a activității bibliotecii.

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

• Asigurarea proporționalității și regularității activităților în toate domeniile tehnologice, echilibrul ritmului și a volumului de muncă.

• Introducerea inovațiilor în activitatea bibliotecii.

• Îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor livrate de bibliotecă în corespundere cu necesitățile comunității servite.

De corectitudinea și calitatea elaborării programului anual de activitate a bibliotecii în mare măsură depinde eficiența și productivitatea ulterioarei activități a acesteia. Un program bine elaborat reprezintă cheia schimbărilor spre bine în bibliotecă în timpul procesului de realizare a acestuia.

activitate a bibliotecilor. Astfel, se cerea și o modificare a conținutului, și de ce nu, și a structurii programului de activitate a bibliotecii, un program care să includă toate acțiunile instituției pe parcursul unui an, orientate spre îndeplinirea noilor obiective: prestarea serviciilor moderne de bibliotecă (denumirea mai recentă a serviciilor de educație non-formală), implementarea proiectelor și programelor, stabilirea parteneriatelor, implementarea cadrului de reglementare etc.

Programul anual de activitate –experiența Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Dezvoltarea din ultimii ani a bibliotecilor din Republica Moldova și implicarea tot mai activă a acestora în procesul de formare/dezvoltare a comunităților, în general, și a fiecărei persoane, în particular, acestea devenind instituții comunitare indispensabile proceselor menționate anterior, a creat necesitatea îmbunătățirii și instrumentelor manageriale aplicate în procesul de

Activitate de cercetare

În contextul celor menționate anterior, includeam aceste acțiuni în programele anuale de activitate a Bibliotecii Municipale „E. Coșeriu” Bălți, dar o făceam într-un mod oarecare aleatoriu. Aprobarea, prin Hotărâre nr. HG747/2020 din 07.10.2020 a Guvernului Republicii Moldova, a Regulamentului privind evaluarea bibliotecilor publice, un regulament bazat pe calitate și performanță, ne-a făcut să ne determinăm asupra unui nou conținut și, respectiv asupra unei noi structuri a Programului anual de activitate a Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți, care să vizeze toate domeniile și criteriile de evaluare a bibliotecilor publice, stabilite prin regulamentul menționat:

1. Domeniul de evaluare A – contextul organizațional: a) cadrul strategic și directiv, de reglementare, normativ

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

și tehnologic; b) proiecte/inovații; c) parteneriate cu acord; d) voluntariat; e) instrumente de comunicare; f) evidență și raportare; g) membru al comisiilor/ grupurilor de lucru.

2. Domeniul de evaluare B – resurse informaționale: a) acces liber la colecții; b) catalogul bibliotecii; c) dezvoltarea colecțiilor; d) gestionarea colecțiilor.

3. Domeniul de evaluare C – utilizatori și servicii: a) varietatea/diversitatea serviciilor; b) rata de atragere a utilizatorilor la servicii; c) promovarea serviciilor.

4. Domeniul de evaluare D – cercetare: a) cercetare; b) varietatea activităților științifice; c) publicații; d) comunicări.

5. Domeniul de evaluare E – formare profesională continuă: a) cercetarea necesităților de formare profesională continuă a bibliotecarilor; b) oferta educațională; c) instruirea bibliotecarilor.

6. Domeniul de evaluare F – facilități, dotări, buget și finanțare: a) localul bibliotecii; b) echipament; c) acces, securitate; d) eficiența utilizării bugetului; e) extinderea bugetului (surse extrabugetare) prin proiecte, echipament, tehnologii, mobilier, voluntariat, activități de advocacy etc. [7, art. 8].

Totodată, criteriile specifice de evaluare, reprezentate în Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice ne-au permis să stabilim acțiunile concrete pe care trebuie să le realizeze Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți în vederea îndeplinirii misiunii sale, a scopurilor și obiectivelor trasate.

În continuare, în baza Programului de activitate a Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru anul 2022 (în continuare: Program), voi relata despre experiența instituției de a elabora programele anuale ale instituției în conformitate cu stipulările Regulamentului privind evaluarea bibliotecilor publice, modalitate care, pe lângă faptul că indică calea pe care trebuie să meargă Biblioteca sau, altfel zis, care sunt acțiunile concrete pe care să le exercite aceasta, sau care trebuie să fie direcțiile de activitate ale bibliotecii în anul de referință, mai și facilitează procesul de pregătire a Bibliotecii pentru ulterioara evaluare.

Astfel, în Capitolul nr. 1 al Programului am inclus viziunea, misiunea și valorile Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți. La fel, în acest compartiment am inclus prioritățile și, respectiv, inițiativele cheie ale instituției. Atât prioritățile Bibliotecii Municipale

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

„Eugeniu Coșeriu” Bălți, cât și inițiativelecheie corespund direcției trasate de toate bibliotecile publice teritoriale din țară la Forumul Managerilor Sistemului Național de Biblioteci din Republica Moldova și sunt corelate cu prioritățile acesteia. Cu alte cuvinte, toate acțiunile pe care și le-a propus Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru a-și realiza misiunea sa în comunitate sunt corelate cu cele de la nivel național [4, pag. 2].

Următoarele capitole ale Programului sunt în conformitate cu ordinea celor șase domenii de evaluare din Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice: contextul organizațional; resurse informaționale; utilizatori și servicii; cercetare; formare profesională continuă; facilități, dotări, buget și finanțare. În cadrul fiecărui capitol al Programului, am elaborat obiectivele Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru perioada de planificare, acestea fiind corelate cu criteriile de evaluare a bibliotecilor publice stipulate în Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice. Pentru a fi realizat fiecare obiectiv, au fost stabilite acțiunile instituției în anul de planificare. Aceste acțiuni sunt corelate cu criteriile specifice de evaluare, reprezentate în Anexa nr.

Activitate de cercetare

1 la Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice. De asemenea, am inclus indicatorii/rezultatul scontat, termenul de realizare, precum și subdiviziunea sau persoana responsabilă, după caz. Structural acest lucru se exprimă în felul următor:

Astfel, în ceea privește contextul organizațional (Capitolulnr. 2), în Programă au fost stabilite următoarele obiective, formulate în conformitate cu criteriile de evaluare a bibliotecilor publice:

1. Elaborarea și implementarea cadrului strategic, de reglementare, normativ și tehnologic.

2. Elaborarea și implementarea proiectelor/programelor/inovațiilor.

3. Dezvoltarea parteneriatelor.

4. Optimizarea activității de voluntariat.

5. Eficientizarea instrumentelor de comunicare ale Bibliotecii.

6. Eficientizarea calculării indicatorilor statistici, a indicatorilor de performanță și a celor de impact[4, pag. 5].

În continuare, voi indica acțiunile

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

inserate în Program întru realizarea Obiectivului nr. 2 „Elaborarea și implementarea proiectelor/programelor/ inovațiilor”:

1. Implementarea Proiectului Internațional „Centrul Cultural Transfrontalier Multietnic” în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 –2020.

2. Implementarea Proiectului Municipal de identificare, generare, stocare și comunicare a informației locale „Cunoaștere și memorie bălțeană”.

3. Implementarea Programului Municipal de Promovare a Cărții și Lecturii „Literatura iese în oraș”.

4. Implementarea Proiectului Sociocultural Cenaclul „Sfânta casă de acasă”.

5. Participare la implementarea proiectului educațional în parteneriat „Carte dragă, de la tine mult pot învăța”, aplicant Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Bălți.

6. Implementarea Programului „Educație pentru lectură”.

7. Participare la implementarea Programului Național LecturaCENTRAL [4, pag. 2].

Respectiv, pentru fiecare acțiune, în rubrica corespunzătoare, au fost inserați indicatorii/rezultatele, perioada de realizare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

și persoana sau subdiviziunea Bibliotecii responsabilă de acțiunea respectivă.

Totodată, vreau aici să menționez că Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți acordă o atenție deosebită includerii în programele anuale de activitate a proiectelor. În acest context, vorbim despre managementul prin proiecte, care „se bazează, în primul rând, pe asigurarea conlucrării la toate nivelurile structurale ale organizației, eficiența lui depinzând de pertinența proiectului propus și de capacitatea echipei manageriale de a acționa în următoarele direcții:

• Delimitări în atribuții și responsabilități.

• Sistem informatizat eficient.

• Nivel de pregătire ridicat; grad mare de autonomie.

• Climat de muncă performant” [3, pag. 12].

Aici este momentul să menționez și faptul că este necesar de inserat în programele anuale de activitate și anexele. Și dacă e să exemplificăm prin obiectivul menționat anterior, acestea se referă la informații detaliate despre proiectele inserate în programul anual de activitate. Astfel, am inclus în programul anual de activitate următoarele anexe:

• Anexa nr. 3. Activități din cadrul Proiectului Internațional „Centrul Cultural Transfrontalier Multietnic” [4,

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

pag. 32].

• Anexa nr. 4. Proiectul Municipal „Cunoaștere și memorie bălțeană” [4, pag. 34].

• Anexa nr. 5. Activitățile din cadrul Proiectului „Carte dragă de la tine, eu pot multe învăţa” [4, pag. 42].

De exemplu: În Program sunt incluse și alte anexe, care detaliază unele acțiuni din Program:

• Anexa nr. 1. Servicii de instruire nonformală în diverse domenii [4, pag. 19].

• Anexa nr. 2. Programe și activități cu caracter literar, cultural, educativ, social, academic și de recreere [4, pag. 23].

• Anexa nr. 6 . Formare profesională continuă [4, pag. 41].

• Anexa nr. 7. Bugetul Bibliotecii [4, pag. 44].

De exemplu:

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Totodată, am inclus în Program și unele obiective/acțiuni și capitole ce nu se regăsesc în „Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice”. Acest lucru este în conformitate cu competențele fiecărei biblioteci și prioritățile anului biblioteconomic la nivelul Sistemului Național de Biblioteci din Republica Moldova.

De, exemplu, în Capitolul nr. 3, „Resurse informaționale”, am inclus obiectivul „Asigurarea securității și integrității colecțiilor” [4, pag. 10], în Capitolul nr.4 „Utilizatori și servicii”, am inclus obiectivul „Diversificarea serviciilor prestate de Bibliotecă conform agendei ONU” [4, pag. 11], în Capitolul nr. 5 „Cercetare”, a fost inclus obiectivul „Valorificarea și promovarea istoriei locale” [4, pag. 13], iar în Capitolul nr. 6 „Formare profesională continuă” – obiectivul „Formarea/dezvoltarea la bibliotecarii din rețea și a celor din zona de nord a Republicii Moldova a competențelor de livrare a serviciilor în conformitate cu prioritățile anului 2022” [4, pag. 16]. ș.a. Respectiv, pentru realizarea fiecăruia dintre aceste obiective au fost planificate anumite acțiuni, totodată fiind indicate și rezultatele așteptate/indicatorii, termenele de realizare și responsabilii.

De exemplu:

Luând în calcul importanța personalului bibliotecii pentru funcționarea eficientă și dezvoltarea acesteia, în Program a fost inclus Capitolul „Resurse umane”. În acest capitol am înserat două obiective: „Actualizarea bazei de date cu privire la personal şi motivarea acestuia” și „Implicarea personalului Bibliotecii în livrarea activităților de formare și motivarea acestuia pentru a-și conferi/confirma categoria de calificare profesională”.

De exemplu:

Raportul analitic anual. Noțiuni generale Conform „Dicționarului explicativ de biblioteconomie și știința informării” de M. Regneală, prin raport se subînțelege un „document care prezintă rezultatele activității unei persoane sau instituții, în urma unei investigații speciale. Raportul are rolul de a informa autoritățile competente asupra activităților desfășurate, cercetărilor întreprinse sau stadiului unei probleme” [2,

pag. 155].

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Parafrazând definiția dată de M. Regneală, prin raportul anual al bibliotecii înțelegem un document care prezintă rezultatele activității acesteia în perioada unui an de activitate.

Raportul analitic anual, pe lângă faptul că reflectă starea bibliotecii, mai și îndreaptă atenția angajaților spre acele zone ale instituției care au nevoie de îmbunătățire, reprezentând o bază importantă pentru următoarea planificare.

În Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice este stipulat că: „Raportul anual de activitate conține în mod obligatoriu partea statistică și partea analitică. Partea statistică se prezintă în forma stabilită de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Partea analitică prezintă evaluarea și analiza datelor statistice prin raportarea acestora la indicatorii de impact” [6, art. 45].

Conform literaturii de specialitate, structura raportului analitic anual al bibliotecii nu este statică. Aceasta se poate modifica în dependență de situație. Raportul analitic anual trebuie să conțină rubricile de bază, care reflectă direcțiile primordiale ale activității bibliotecii și, totodată, poate include și unele rubrice temporare, care se referă la unele acțiuni de o importanță majoră în activitatea bibliotecii în anul de

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

referință. Rubricile temporare sunt incluse în rapoarte în acele cazuri când conținutul acestora este actual și contribuie la sporirea imaginii instituției. Raportul analitic anual se elaborează într-o anumită ordine, se selectează documentele și materialele necesare (agende, procese verbale ale ședințelor, conferințelor și întrunirilor metodice, rapoarte lunare și simestriale etc.), se verifică rezultatele realizării programului anual de activitate. Se recomandă foarte minuțios de gândit schema și denumirile compartimentelor raportului anual. Ca bază se recomandă de utilizat schema programului anual de activitate a bibliotecii, venind cu unele modificări și completări. În continuare se purcede la elaborarea unor tabele, completarea acestora, calcularea indicatorilor statistici și a celor de performanță, elaborarea concluziilor.

Adunând materialele necesare pentru raportul analitic anual, în deosebi, indicatorii statistici, aceștia trebuie să fie verificați ca să corespundă realității și înscrierilor din registrele bibliotecii, se recomandă evitarea aproximațiilor și înscrierilor din memorie, ceea ce poate duce la pericolul inserării în raport a datelor eronate.

De asemenea, în raportul analitic

Activitate de cercetare

anual pot fi incluse anexele. În anexe pot fi incluse fotografiile celor mai reprezentative evenimente, diagrame, scheme, feedbackurile utilizatorilor referitor la serviciile prestate de bibliotecă, informații despre sondajele organizate de aceasta ș.a.

Raportul analitic anual trebuie să fie elaborat corect din punct de vedere gramatical, să conțină date veritabile, să aibă un conținut accesibil, bine structurat și machetat.

Totodată, literatura de specialitate indică asupra importanței de a nu admite divergențele dintre datele statistice și înscrierile în raportul analitic anual. Luând în calcul că bibliotecile publice din Republica Moldova completează, la sfârșitul fiecărui an, rapoartele statistice 6-c, menționez necesitatea corespunderii indicatorilor statistici inserați în aceste rapoarte cu cei inserați în raportul analitic anual.

În contextul celor menționate anterior, vin cu remarca că bibliotecile publice din Republica Moldova beneficiază de un suport metodologic incontestabil din partea Direcției Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie și Științe ale Informării din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește elaborarea rapoartelor analitice anuale. Astfel, începând cu anul 2018,

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

bibliotecile publice teritoriale din țară, iar Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți nu este o excepție, și-au elaborat rapoartele analitice în conformitate cu „Algoritmul elaborării/ întocmirii raportului anual textual privind activitatea rețelei de biblioteci publice teritoriale”, recomandat de direcția menționată. Conform acestei surse: „Raportul anual textual privind activitatea rețelei de biblioteci este întocmit de către centrul biblioteconomic teritorial și departamental. Este un studiu analiticosintetic, rezultat al managementului creativ, urmărind scopul de a reliefa îndeplinirea obiectivelor, performanțele obținute, precum și problemele și orientările în perspectiva soluționării acestora. Rapoartele anuale textuale sunt prezentate de către centrele biblioteconomice Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, acestea constituind o sursă importantă pentru analiza și evaluarea activității bibliotecare” [1, pag. 1]. În Art. 45 din Regulamentulcadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice este stipulat că: „Elaborarea raportului de activitate trebuie să se realizeze în baza datelor statistice care reflectă impactul serviciilor prestate de bibliotecă și al activității acesteia din perspectiva oferirii accesului la informație, a tehnologiilor informaționale utilizate și puse la dispoziția utilizatorilor, a instruirilor

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

și serviciilor prestate utilizatorilor, cât și din cea a realizării altor funcții ale bibliotecii” [6, art. 45].

Luând în considerație indicațiile metodologice menționate anterior, cât și stipulările din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice, vin cu următoarele concluzii:

1. Raportul analitic anual este un studiu analitic referitor la realizarea obiectivelor stabilite de bibliotecă pentru un an de activitate.

2. Raportul analitic anual indică atât asupra performanțelor obținute, precum și a problemelor bibliotecii, acestea servind ca bază pentru programul de activitate pentru anul următor.

3. Elaborarea raportului analitic anual are loc în baza datelor statistice cu reflectarea impactului serviciilor prestate de bibliotecă.

4. Raportul analitic anual trebuie să aibă un conținut bine structurat ce corespunde schemei programului anual al bibliotecii.

Raportul analitic anual –experiența Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți, la elaborarea rapoartelor analitice anuale, întotdeauna a ținut cont de toate rigorile menționate în capitolul anterior,

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

iar aprobarea Regulamentului privind evaluarea bibliotecilor publice, care stabilește „cerinţele minime obligatorii pentru organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice şi de a orienta şi optimiza activitatea acestora, precum şi de a stimula motivaţia personalului bibliotecilor publice de a spori performanţele bibliotecii” [7, art. 2], ne-a orientat spre elaborarea raportului analitic anual în conformitate cu Anexa nr. 1 Fișa de evaluare a bibliotecii publice la Regulamentul dat, fiind păstrată conexiunea dintre programul anual de activitate și raportul analitic anual. De menționat că algoritmul recomandat în anul 2018 de către Direcția Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie și Științe ale Informării din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova includea o bună parte din stipulările din anexa menționată anterior, iar inițiativa noastră constă în modificarea structurii raportului analitic anual și completarea acestuia cu acțiunile ce nu se regăseau în algoritmul menționat, dar se regăsesc în Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice.

Raportul analitic anual al Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru anul 2021 (în continuare: Raport) este alcătuit din opt capitole. Șase dintre acestea corespund anexei

Activitate de cercetare

menționate anterior, iar două, ca și în cazul Programului, sunt adăugate (Capitolul nr. 1 [5, pag. 6], ce se referă la misiune, valori, priorități și inițiativele cheie, și Capitolul nr. 7 [5, pag. 39], ce se referă la resursele umane). De asemenea, în Raport sunt incluse și anexele, în calitate de dovezi a celor menționate în textul de bază.

După cum am menționat, în Capitolul nr. 1 al Raportului am inclus, ca și în cazul Programului, pe lângă misiune și valori, prioritățile și inițiativele cheie ale Bibliotecii. Aici este foarte important de a se ține cont de două momente:

1. Corelarea priorităților și inițiativelor cheie cu cele stabilite în cadrul Sistemului Național de Biblioteci din Republica Moldova.

2. Toate acțiunile organizate în anul de raportare și, respectiv, introduse în raportul analitic anual al bibliotecii vor reieși din prioritățile și inițiativele stabilite.

Pentru a indica acțiunile întreprinse de Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți pentru realizarea fiecărui obiectiv, a fost elaborată o tabelă:

1. Colonița nr. 1: Numărul de ordine ce corespunde numărului capitolului și subnumărului obiectivului stabilit de instituție.

2. Colonița nr. 2: Obiectivele stabilite, în

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

conformitate cu criteriile de evaluare a bibliotecilor publice.

3. Colonița nr. 3: Indicatori și indicatorii statistici sau de performanță, ce corespund cu indicatorii și conformitatea indicate în Anexa nr. 1 Fișa de evaluare a bibliotecii publice la Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice.

4. Colonița nr. 4: Acțiunile efectuate de Bibliotecă întru realizarea obiectivelor trasate în anul de referință [5, pag. 8].

De exemplu:

Astfel, în Capitolul nr. 2 „Contextul organizațional”, în rubrica „Obiective” [5, pag. 8] au fost incluse opt obiective corelate cu criteriile de evaluare a bibliotecilor publice și, respectiv, cu Programul. De menționat că fiecare bibliotecă publică va include în programul de activitate și, respectiv, în raportul analitic anual numai acele obiective/acțiuni pe care le va realiza și care îi sunt caracteristice.

Astfel, din cele 11 criterii specifice de evaluare, reprezentate în Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice incluse în criteriul „Cadrul strategic și directiv de reglementare,

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

normativ și tehnologic”, Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți a planificat și, respectiv, a inclus în Raport doar două criterii specifice/acțiuni, reprezentate în rubrica „Indicatori”: „Regulamentul de organizare și funcționare a Bibliotecii” și „Fișele posturilor”. Pentru fiecare indicator, în rubrica respectivă, sunt indicate acțiunile realizate de instituție în anul de referință [5, pag. 8].

Menționez inserarea, în rubrica „Indicatori” atât a indicatorilor statistici, cât și a celor de performanță. De exemplu, la Obiectivul 2.2 „Participare la proiecte, programe și inovații”, în rubrica „Indicatori”, am inclus următorii indicatori statistici: „1 proiect municipal”, „1 program național”, „2 proiecte internaționale” [5, pag. 8]. La Obiectivul 2.3 „Elaborarea și implementarea proiectelor, programelor și inovațiilor” [5, pag. 10], am inclus următorii indicatori statistici: „2 programe instituționale”, „1 program municipal”, „1 proiect internațional”. În Capitolul nr. 4 „Utilizatori și servicii”, la Obiectivul 4.2 „Asigurarea accesului în incinta Bibliotecii și/sau la distanță la serviciile prestate de Bibliotecă”, în rubrica „Indicatori” am inclus indicatorii de performanță „utilizator activ ca procent din populație” [5, pag. 26], „intrări per utilizator” [5, pag. 28] și „împrumuturi

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

per utilizator” [5, pag. 29]. În Capitolul nr. 7 „Formare profesională continuă”, la Obiectivul 7.3 „Formarea/dezvoltarea la bibliotecarii din rețea a competențelor de livrare a serviciilor electronice și promovare a lecturii ca bază pentru dezvoltarea multilaterală”, în rubrica „Indicatori” a fost inclus indicatorul de performanță „număr de ore de instruire per bibliotecar” [41, pag. 8].

În rubrica „Acțiuni” sunt descrise toate acțiunile efectuate de Bibliotecă pentru a fi realizate obiectivele și a confirma indicatorii incluși în rubrica „Indicatori”. Această rubrică este cea mai mare ca conținut. Aici sunt descrise toate acțiunile realizate de Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți, acestea fiind structurate conform domeniilor și criteriilor de evaluare a bibliotecilor publice, stabilite prin Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice.

Voi exemplifica acest lucru referindu-mă la Obiectivul 2.3 „Elaborarea și implementarea proiectelor, programelor și inovațiilor”[5, pag. 10]: • În rubrica „Indicatori” au fost inserate 2 programe instituționale, iar în rubrica „Acțiuni” au fost descrise aceste programe: 1) Programul „Cartea în mâna cititorului. Ce îl face pe om OM”; 2) Programul „Scriitorii care ne-au

Activitate de cercetare

format destinul cititoresc” [5, pag. 10].

• În rubrica „Indicatori” a fost inserat 1 program municipal, iar în rubrica „Acțiuni” a fost descris programul „Literatura iese în oraș” [5, pag. 11].

• În rubrica „Indicatori” a fost inserat 1 proiect internațional, iar în rubrica „Acțiuni” a fost descris proiectul „Centrul Cultural Transfrontalier Multietnic” [5, pag. 11].

Descrierea proiectului/programului a inclus grupul țintă, partenerii, scopul și obiectivele, echipa de proiect, perioada de implementare, număr de activități organizate în cadrul programului/ proiectului, genericurile activităților, număr de participanți, impactul și durabilitatea programului/proiectului. Cât privește Proiectul „Centrul Cultural Transfrontalier Multietnic”, ținând cont de recomandarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova de a include în raportul analitic anual o istorie de succes și faptul că Centrul menționat anterior este unicul de acest gen în Republica Moldova, am elaborat istoria de succes „La Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți – primul Centru din Republica Moldova unde își dau întâlnire minoritățile etnice”. Această istorie de succes corespunde Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 10 „Inegalități reduse” și este elaborat în conformitate cu

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

cerințele IFLA față de istoriile de succes. Istoria de succes la Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți – primul Centru din Republica Moldova unde își dau întâlnire minoritățile etnice” [5, pag. 11] a fost inclusă în Anexa nr. 10 a Raportului. Modalitatea de descriere a acțiunilor realizate de Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți diferă, în dependență de specificul acestora. Astfel, la Obiectivul 3.3 „Dezvoltarea colecțiilor”, fiind inserat obiectivul de performanță „86,3% din achiziții în colecție sunt editate în ultimii 5 ani”, în rubrica „Acțiuni” au fost incluse toate acțiunile Bibliotecii care țin de dezvoltarea colecțiilor ce au contribuit la realizarea obiectivului de performanță menționat: surse de achiziții, numărul de resurse informaționale și valoarea acestora, analiza comparativă a achizițiilor din buget în ultimii 5 ani și a achizițiilor din alte surse (2017-2021) și, respectiv, diagrama ce reprezintă dinamica resurselor informaționale din bugetul instituției și din alte surse, concluziile de rigoare, precum și tabela ce reprezintă „Analiza achizițiilor în funcție de anul editării documentelor achiziționate”[5, pag. 15]. De asemenea, am inclus în lista acțiunilor reprezentarea grafică a achiziţiilor conform genului, conținutului și limbii, precum și analiza comparativă cu anii precedenți.

O atenție deosebită am acordat indicării acțiunilor ce țin de Capitolul nr. 4 „Utilizatori și servicii”. Astfel, la Obiectivul 4.1 „Diversificarea serviciilor prestate de Bibliotecă”, fiind inserat în rubrica „Indicatori” indicatorul statistic „30 de servicii”, în rubrica „Acțiuni” am indicat faptul că în anul de referință, prin Deciza Consiliului municipal Bălți, a fost aprobată lista de 35 de servicii de bază, obligatorii prestate de Bibliotecă și faptul că din cele 35 de servicii din lista menționată, în anul de referință au fost prestate 30 de servicii [5, pag. 22], în Anexa nr. 4 la Raport fiind indicată lista dată.

Un alt exemplu pe care vreau să-l aduc este cel ce ține de servicii electronice. Fiind inserat în rubrica „Indicatori” indicatorul statistic „6 servicii electronice”, în rubrica „Acțiuni” au fost inserate cele 6 tipuri de servicii electronice prestate de Bibliotecă în anul 2021: serviciul de referințe „e-Biblioteca rapidă”; serviciul de instruire a utilizatorilor privind cultura informației „Cultura informației pentru toți”; reviste bibliografice, servicii de instruire nonformală în diferite domenii, programe și activități cu caracter literar și expoziții [5, pag. 10]. Am indicat numărul de activități organizate în cadrul fiecărui serviciu, grupul țintă, numărul de participanți, precum și impactul serviciilor

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

date în comunitate.

După cum am menționat anterior, indicarea impactului serviciilor livrate de Biblioteca Municipală „E. Coșeriu” Bălți în Raport este foarte importantă, acest lucru fiind stipulat, după cum am mai menționat, și în art. 45 al Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice. Aceasta ne dă posibilitatea să stabilim punctele forte, dar și cele slabe în activitatea instituției. În această ordine de idei, este binevenită includerea în raportul analitic anual a cercetărilor de impact. Astfel, în Raport am inclus cercetarea de impact în Capitolul nr. 5 „Cercetare”, la Obiectivul 5.1 „Diversificarea activității de cercetare a Bibliotecii”, în rubrica „Indicatori” am indicat indicatorul statistic „1 cercetare de impact”, iar la rubrica „Acțiuni” am descris rezultatele sondajului de opinii „Chestionar de evaluare a serviciilor de bibliotecă”, implementat în perioada 14-20 decembrie 2021 [5, pag. 35].

De asemenea, la implementarea Obiectivului 5.1 „Diversificarea activității de cercetare a Bibliotecii”, au contribuit și cercetările bibliografice, cât și cele ale necesităților de informare. Astfel, în rubrica „Indicatori” a fost inserate obiectivul „2 cercetări bibliografice”, iar în rubrica „Acțiuni” – cele două cercetări bibliografice

Activitate de cercetare

realizate de Bibliotecă: 1) Cercetarea și descrierea bibliografică a diverselor articole din presa locală și națională, editate în anul 2021, din domeniile cultură, bibliografie, biblioteconomie, religie, politică, relații interetnice, economie, muncă ș.a., care au fost incluse în Indicele bibliografic curent „Orașul Bălți”, fascicula a 51-a, anul 2021 și 2) Cercetarea și descrierea bibliografică a colecției de cărți cu autograf, precum și număr total de articole descrise [5, pag. 32]. În ceea ce privește cercetările necesităților de informare, în rubrica „Indicatori” au fost inserați indicatorii statistici „2 cercetări ale necesităților de informare”, iar în rubrica „Acțiuni” – descrierea a două chestionare pentru partenerii și utilizatorii Bibliotecii: 1) „Chestionar privind interesul pentru lectură a membrilor comunității bălțene” [5, pag. 35] și 2) „Chestionarul privind Lectura în viața mea” [5, pag. 34]. În calitate de dovezi, folosind metoda capturii de ecran, chestionarele date au fost incluse în Anexele nr. 9-10 ale raportului analitic anual [5, pag. 60].

La fel și indicatorii de performanță ai Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți sunt incluși în anexă (Anexa nr. 1) [5, pag. 45]. Aceștia corespund Standardului Moldovenesc SM ISO 11620:2016, aprobat prin Hotărârea nr. 309

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

din 22 noiembrie 2016 de către Institutul Naţional de Standardizare (INS), identic cu standardul internaţional ISO 11620:2014. Indicatorii de performanță incluși în anexa dată sunt prezentați comparativ cu anul 2020, ceea ce ne dă posibilitatea să monitorizăm procesul de îmbunătățire sau înrăutățire a acestora, pentru stabilirea ulterioară a căilor de soluționare a problemelor apărute, or „Managementul este acea activitate generală complexă care vizează crearea unei misiuni/meniri a muncii, stabilirea de obiective și motivații personale, determinarea evaluărilor de performanță atât pentru personal, cât și pentru sisteme, aprecierea rezultatelor și adaptarea direcțiilor de acțiune pentru a garanta rezultatele respectivei munci” [8, pag. 20].

În concluzie vreau să afirm că planificarea „trebuie să fie nucleul activității manageriale, întrucât este implicată în fiecare segment al respectivului proces de dezvoltare” [8, pag. 20]. Multe biblioteci până acuma au neglijat planificarea, cauzele fiind diverse, principala cauză fiind aceea că planificarea este un proces de lungă durată, dificil și derutant. Totuși, există numeroase argumente în favoarea elaborării și prezenței unui program de activitate a bibliotecii, primul și cel mai esențial venind din dinamismul a tot ce ne înconjoară pe noi și

apariția necesității redefinirii și consolidării surselor și serviciilor de bibliotecă, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe măsura antrenării angajaților bibliotecii în procesul de planificare aceștia „se vor implica în realizarea obiectivelor celor stabilite prin planificare și vor acționa ca susținători ai direcțiilor de dezvoltare...” [8, pag. 20]. Și dacă planificarea presupune „hotărârea viitorului” [8, pag. 20], atunci raportul analitic anual este o descriere a acelui viitor. Și dacă biblioteca și-a realizat toate obiectivele pe care și le-a propus, raportul analitic anual devine o istorie de succes.

Referințe :

1. ALGORITMUL elaborării/ întocmirii raportului anual textual privind activitatea rețelei de biblioteci publice teritoriale”[online] [citat 2 martie 2022]. Disponibil: https://www. slideshare.net/rmbiblioteci/algoritmulelaborrii-ntocmirii-raportului-analiticanual-privind-activitatea-reelei-debiblioteci-publice-teritoriale.

2. REGNEALĂ, Mircea. Dicționar explicativ de biblioteconomie și știința informării.Volumul 2. București, 2001, 425 p. ISBN 973-85555-2-3.

3. PETRESCU, Victor, SACHELARIE, Octavian Mihail. Introducere în

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

managementul de bibliotecă. Târgoviște, 2003,194 p. ISBN 9738413-44-3.

4. Program de activitate a Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru anul 2022. [online] [citat 2 martie 2022]. Disponibil: https://coseriubibliotecabalti.files. wordpress.com/2021/12/bibliotecaprogram-2022.pdf.

5. RAPORTUL analitic al Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru anul 2021. [online] [citat 2 martie 2022].Disponibil: https:// coseriubibliotecabalti.files.wordpress. com/2022/01/biblioteca-balti-raportanalitic.pdf.

6. REGULAMENTUL-cadru de organizare și funcționare a bibliotecilor publice: aprobat prin Ordinul nr. 186 din 26.02.2019 al ministrului educației, culturii și cercetării. [online] [citat 9 februarie 2022]. Disponibil: https:// https://mecc.gov.md/sites/default/files/

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

rof_aprobat.pdf.

7. Regulament privind evaluarea bibliotecilor publice: aprobat prin Hotărârea nr. 747 din 07.10.2020 a Guvernului Republicii Moldova. In: Monitorul oficial al Republicii Moldova. 2020, nr. 272-277 (76007605), pp. 51-65.

8. STUEART, Robert D., MORAN, Barbara B. Management pentru Biblioteci și centre de informare, Ediția a patra. București, 1998. 331 p. ISBN 9736-0-00573-4.

9. Планирование библиотечной деятельности (Методические рекомендации) [online] [citat 5 februarie 2022]. Disponibil: https:// clib.yar.ru/wp-content/uploads/2015 /11/planirovanie.pdf. 10. Годовой информационный отчет о деятельности библиотеки: методические рекомендации [online] [citat 3 februarie 2022]. Disponibil: http://volglib.ru/files/Godovoy%20 otchet.pdf.

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Медиаграмотность и роль библиотек в медиаобразовании

Маrgarita Vîgnan, șef Serviciul dezvoltarea resurselor informaționale, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Введение Без медиасредств массовой коммуникации невозможно представить современный мир. Но в жизни человека особую значимость медиа (печать, пресса, телевидение, кинематограф, радио, звукозапись и система Интернет) приобрели во второй половине ХХ века. И сегодня медиа – одна из важнейших сфер в жизни людей. Медиаобразование (англ. media education) – изучение средств массовой коммуникации – прессы, телевидения и радиовещания, кинематографа, Интернета – как в рамках профессиональной подготовки работников этой сферы, так и как необходимое любому современному человеку освоение существующих информационных технологий, формирующее

мире, используемых ими кодовых и репрезентационных систем. Концепция медиаобразования восходит, к идеям Маршалла Маклюэна, сформулировавшего принцип «Средство передачи сообщения и есть содержание сообщения» (англ. The Medium is the Message). Маршалл Маклюэн, высказал тезис «the medium is the message» в своей книге «Понимание медиа» в 1964 году. «Сталкиваясь с информационными перегрузками, мы не имеем другой альтернативы кроме восприятия по образцам (стереотипам)» [1]. Для того чтобы понять смысл сообщения, необходимо понимать, как именно устроен тот канал, по которому это сообщение приходит, как специфика этого канала воздействует на поступающую по нему информацию.

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

«…человек, не подготовленный к восприятию информации в различных ее видах, не может полноценно ее понимать и анализировать, не в силах противостоять манипулятивным воздействиям медиа (если такая манипуляция имеет место), не способен к самостоятельному выражению своих мыслей и чувств». [2]. А начиная с 60-х годов XX века, в ведущих странах мира сформировалось специфическое направление «медиаобразование». В 1978 году под эгидой ЮНЕСКО была разработана программа массового медиаобразования – General Curricular Model for Mass Media Education. Согласно основополагающим документам этой организации, медиаобразование в современном мире рассматривается как процесс развития личности с помощью и на материале средств медиа с целью формирования культуры общения с медиа. И уже в начале 80-х годов медиаспециалисты утверждали, что общество должно признать силу средств информации, её существенное влияние, и проникновение во все сферы жизни как установленный факт. На 29-ой Генеральной конференции ЮНЕСКО, в рамках программы 1998–1999 гг., провозгласили необходимость обеспечения поддержки

Activitate de cercetare

медиаобразования и создания медиапространства для молодежи с помощью различных методик и видов деятельности. И в настоящее время медиаграмотность и медиаобразование актуальны во всем мире. В 1998 году Австрийская национальная комиссия по делам ЮНЕСКО и Австрийское федеральное министерство образования и культуры совместно с ЮНЕСКО организовали международную конференцию «Обучение медиа в цифровой эпохе». В 2002 году состоялся Севильский семинар «Медиаобразование и молодежь». В его рекомендациях говорилось о развитии критического медиаобразования, также подчеркивалось особое значение развития критической компетентности, способности реагировать на любого рода полученную информацию и умения пользователей защищать свои права.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

образования на протяжении всей жизни. [3]. [4]. Как следствие Европарламент утверждал, что медиаобразование должно стать компонентом формального образования, доступным всем детям, оно должно стать неотъемлемой частью учебного программы на каждой ступени школьного обучения и рекомендовал сделать медиаобразование максимально приближенным к практической деятельности и связать его с предметами экономической, политической, словесной, социальной, художественной и информационной направленности. Информационная грамотность и медиаграмотность традиционно воспринимались как отдельные и обособленные области. Стратегия ЮНЕСКО сегодня объединяет эти два понятия как набор компетенций (знания, навыки и отношения), необходимых для жизни и работы современного гражданина. Медийно-информационная грамотность признает все формы медиа и различные источники

– библиотеки, архивы, музеи и сети, независимо от используемых технологий. Учитывая тесную связь между

медиаграмотностью и информационной грамотностью в ЮНЕСКО, было принято решение об объединении двух понятий в одно целое – медийноинформационная грамотность (МИГ) (Media and Information literacy (MIL)). Сущность и задачи медиаобразования Медиаобразование – это обучение теории и практическим умениям для освоения современных массмедиа. Которые рассматривается как процесс развития личности с помощью и на материале средств массовой коммуникации (медиа) с целью формирования культуры общения с медиа, коммуникативных способностей, критического мышления, умений полноценного восприятия, интерпретации, анализа и оценки медиатекстов, обучения различным формам самовыражения при помощи медиатехники. Русский ученый А. В. Федоров определяет медиа как технические средства, с помощью которых создается, записывается, тиражируется, хранится, распространяется информация. Он также особо отмечает, что медиа являются комплексным средством освоения окружающего мира во всем его многообразии. [5].

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Медиаграмотность помогает человеку активно использовать возможности информационного поля телевидения, радио, видео, кинематографа, прессы, Интернета, помогает ему лучше понять язык медиакультуры. В своей резолюции по медиаграмотности в мире цифровых технологий, Европарламент подчеркнул, что медиаграмотность – базовый элемент политики в сфере потребления информации, и она должна охватывать все категории людей на протяжении всей их жизни, для того чтобы помочь им практически и творчески использовать медиа. В резолюции Европарламента отмечается, что «границы между всеми видами медиа (аудиовизуальными и печатными, традиционными и цифровыми) стираются, и различные формы медиа сближаются в техническом и содержательном

пока человек не сможет их контролировать присущие ему чувства, эмоции и желания и не поставит свой разум над ними, кто-то всегда незаметно повлиять на него. И инструментом станут СМИ.

Медиаобразование как набор средств и методик для обучения молодежи адекватному восприятию средств массовой коммуникации сегодня как никогда актуально. Из чего состоит информация, которую мы потребляем? Из фактов? Или же в ней можно найти примеси манипуляций, пропаганды, слухов, рекламы? В условиях, когда далеко не все СМИ добросовестно выполняют свои обязанности по информированию населения, за качество потребляемой нами информации отвечаем мы сами. И чтобы не стать жертвой всевозможных манипуляций, необходимо осваивать базовые навыки медиаграмотности. Специфические цели и задачи медиаобразования раскрываются в документах ЮНЕСКО, энциклопедических изданиях, в трудах известных ученых А. Федорова, Н. Кирилловой, О.П. Жилавской. Задача медиаграмотности – в

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

в организации логической связи со средствами масс-медиа, основанной на принципе выгоды. Например, медиаграмотный человек знает цели и задачи средств масс-медиа и осознанно применяет их. Такой пользователь знаком с ролью звуков, музыки и других специальных эффектов, обеспечивающих среду и смысловую нагрузку в кино и на телевидении. Он знает, как определенная единица информации, передаваясь через средства телевидения, кино, газеты, журналы, радио, рекламные щиты или мультимедийные игры, может оказывать самое разнообразное влияние. Один из ведущих теоретиков современного медиаобразования, британский ученый и педагог Л.Мастерман обосновал семь причин актуальности медиаобразования

Высокий

в современном мире:

4. Интенсивность проникновения медиа в основные демократические процессы.

5. Повышение значимости визуальной коммуникации и информации во всех областях.

6. Необходимость обучения школьников/ студентов с ориентацией на соответствие будущим требованиям.

7.Нарастающие национальные международные процессы приватизации информации. В то же время ЮНЕСКО представляет пять принципов информационной грамотности и медиаграмотности: Принцип 1. Информация, коммуникация, библиотеки, медиа, технологии, интернет должны использоваться обществом критично. Они равны по статусу, и ни один из этих источников не стоит считать более значимым, чем другие. Принцип 2. Каждый гражданин является создателем информации / знаний. Каждый

на доступ

/ знаниям и право на самовыражение. Медийная и информационная грамотность должна быть доступной для всех - и для мужчин,

и для женщин, – и тесно связана с правами человека. Принцип 3. Информация, знания и сообщения не всегда являются нейтральными, независимыми или беспристрастными. Любая концептуализация, использование и применение принципов медиаграмотности должны сделать это утверждение прозрачным и понятным для всех граждан.

Принцип 4. Каждый гражданин хочет получать и понимать новую информацию, знания и сообщения и иметь возможность общения с другими, даже если он не выражает это стремление. Его права на это никогда не должны нарушаться. Принцип 5. Медийная и информационная грамотность не приобретается мгновенно. Это постоянный и динамичный опыт и процесс. Его можно считать завершенным, если он включает в себя знания, умения и установки по использованию, созданию и передаче информации через медиа и технологический контент [7].

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

Медиаобразование повсеместно получает признание и энергично развивается, и в первую очередь в Европе. Особую роль играет ЮНЕСКО – общепризнанный лидер в развитии и осуществлении политики и стратегии в области медиа и информационной грамотности (МИГ). В соответствии с тезисами, изложенными в рамках Венской конференции 1999 г., медиаобразование «расширяет возможности человека в понимании общественных СМИ и характера их воздействия, а также в получении навыков использования этих медиа для коммуникации с другими людьми». К основным навыкам, приобретение которых должен обеспечивать цикл медиаобразования, относят: «анализ, критическое осмысление и создание медиатекстов; определение источников медиатекстов, их политических, социальных, коммерческих или культурных интересов и их контекста; правильную интерпретацию содержания сообщений

развитие индивидуального

развития медиаобразования в Венгрии обусловлена историческими процессами, происходящими в послевоенной Европе, политикой государства по отношению к СМИ. К концу 1990-х годов тема

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

социальной роли СМИ стала звучать в различных концептуальных аранжировках на страницах научных изданий все громче, но особенно выразительно, когда речь заходила о приобщении массовой аудитории к психологии консюмеризма, о воздействии рекламы, развлекательного контента и пр. Это отразилось как на теории, так и на практике медиаобразования. Ракурс социологической теории добавил в содержание дисциплины «Кино и медиаобразование» такие темы как СМИ и гражданское общество, экономические взаимоотношения государства и массмедиа, медиа и политика, глобализация и глокализация и др. В современной Венгрии решения о культурном и креативном измерении образования производятся и на государственном (Министерством образования и культуры), и на школьном уровне. На государственном уровне, Национальный образовательный стандарт определяет основные междисциплинарные цели и области знаний, список компетенций, которые необходимо развить. Национальный стандарт определяет следующие ключевые компетенции, которые должны приобрести учащиеся в ходе

Activitate de cercetare

обучения: коммуникация на родном языке; коммуникация на иностранном языке; математическая компетенция; компетенция в естественных науках; информационная компетенция; умение самостоятельного и организованного обучения; инициатива; эстетически художественное восприятие и выражение; экономическая компетенция; экологическое мышление; эстетическихудожественное восприятие и выражение. Один из наиболее значимых этапов в истории медиаобразования в Венгрии – организация национального конкурса по медиаграмотности для школьников, вызвавшего позитивный резонанс и в профессиональном сообществе, и у общественности. За пределами средних школ и вузов в Венгрии существует не так много медиаобразовательных программ или инициатив. Нельзя не отметить, что Венгрия активно сотрудничает с другими странами Евросоюза, но чаще в качестве участника, а не инициатора проектов. Анализ медиаобразовательных моделей дает право утверждать, что в Словакии нет единой теоретической концепции. В основе

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

медиаобразовательной деятельности лежат несколько теорий (инъекционная, семиотическая, практическая, теория развития критического мышления), которые в большинстве своем синтезируются.

В историческом контексте развития медиаобразования в Словакии можно выделить два основных этапа:

1) период 1993 – 1998 годов, когда страна не предпринимала активных попыток интегрироваться с западной Европой. Соответственно медиапедагоги слабо использовали медиаобразовательный опыт других стран.

2) начало 1999 – настоящее время. Активная интеграция Словакии с ЕС. Создание единой терминологической базы, рекомендаций, критериев, стандартов медиаобразования и медиакомпетентности. Использования технологий, разработанных в других странах ЕС. Медиаобразование в Словакии в последние два десятилетия развивается эволюционным путем, который определяется его важностью, целесообразностью

с новыми наработками. Медиапедагогами Словакии используется как отечественные, так и мировые наработки (с опорой на Европейские модели медиаобразования и медиакомпетентности). Медиаобразование в Словакии базируется на интеграции таких медиаобразовательных теорий как практической, семиотической, культурологической, защитной и теории развития критического мышления. В Словакии развивается такое важное и нужное направление медиаобразования как образование дошкольников, школьников в медиаэфире. Поддержка медиаобразования в Словакии осуществляется на государственном уровне. Она включает в себя техническое обеспечение школ, университетов, развитие детских телевизионных передач (созданных профессионалами для детской аудитории), а также документы, государственные законы, способствующие активному развитию этого направления педагогики. На рубеже 2010 года медиаобразование

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

с 1 по 12 классы. В крупномасштабном исследовании уровня медиаграмотности/медиакомпетентности населения, проведенном в 2009 году Европейской Комиссией в 27 странах, Румыния заняла последнее место. В исследовании было учтено два измерения медиаграмотности: индивидуальные компетенции и факторы среды. Индивидуальные компетенции включают способность к анализу, коммуникации, критическому мышлению, производству и передаче сообщения. Факторы среды – это ряд контекстуальных факторов, воздействующих на индивидуальные компетенции, включающие доступность информации, медиаполитику, образование, и пр. Рассмотрим, в каком направлении развивается медиаобразование в Румынии, и как оно интегрируется в систему среднего и высшего образования. Как и во многих государствах, образование в Румынии состоит из среднего, среднеспециального (профессионального)

обучения и вторую ступень, дающую право поступления в высшие учебные заведения, (10-12 лет обучения). В Румынии действует система учреждений профессионального обучения (срок обучения в которых 2-4 года), ремесленных школ (срок обучения 1-3 года), готовящих квалифицированных специалистов для различных отраслей экономики.

Румынский Национальный Совет по образованию определяет задачи каждого образовательного цикла следующим образом: а) начальный цикл: основная цель –первичная грамотность и адаптация к школьным требованиям: освоение базовых элементов условных языков (письмо, чтение, арифметика); развитие восприятия и формирование знаний ребенка об окружающем мире; развитие креативности, интуиции и воображения; формирование мотивации к обучению.

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

структурного мышления и способности применять способы решения задач на практике; ознакомление с междисциплинарным подходом в обучении; формирование ценностей, соответствующих демократическому и плюралистическому обществу; поощрение таланта и самовыражения в различных формах искусства; воспитание чувства ответственности за собственное развитие и здоровье; формирование ответственного отношения к окружающей среде. c) цикл наблюдения и ориентации (7-9 классы) на первый план выдвигает профессиональную ориентацию: определение школьником своих симпатий, стремлений и ценностей для построения собственного позитивного имиджа; определение компетенций, необходимых для будущей карьеры; развитие коммуникативных способностей, включая иноязычную компетенцию; развитие автономного мышления и ответственности за интеграцию в

мается во внимание

в области

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

стратегии может быть полезен анализ подходов, механизмов и опыта других европейских стран, более успешно осуществляющих политику в этой сфере – Германии, Финляндии, Франции [8]. Медиaобразование в Молдове Международная правозащитная организация Freedom House в опубликованном докладе «О состоянии свободы в мире» (Freedom in the World 2020) [9] оценила степень политических и гражданских свобод в 206 государственных образованиях –195 государствах, а также территориях, не имеющих государственного статуса. Молдова, по данным Freedom House, остается «частично свободной» страной, набрав 60 баллов по шкале от 0 до 100, где ноль – это самая плохая ситуация, а 100 – лучшая ситуация. За последние несколько лет ситуация со свободой СМИ в Молдове ухудшилась. Среди 195 государств, охваченных нынешним исследованием, число стран, которые с точки зрения Freedom House можно отнести к «свободным», составляет 83 (85 в 2016 году) и в них

демократических институтов и гражданских свобод признан самым высоким в мире. В последнее время информационное манипулирование в Республике Молдова стало акцентированной проблемой. Это явление вызвано и подпитывается политической нестабильностью в стране. Вина за эту ситуацию лежит на политиках и партиях, влияющих на СМИ. Другая причина – это экономическая уязвимость прессы в Республике Молдова. Редакции соглашаются манипулировать общественным мнением в обмен на определенные преимущества. Но нельзя замалчивать действия журналистов, которые манипулируют сознательно. У медиаобразования в Молдове нет сложившихся исторических традиций, за исключением, тех, что сформировались в рамках журналистского образования, имеющего университетский статус. Начиная с середины 1960-х годов, журналистской профессии

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

nr. 1 (34) 2022

журналистских расследований, взаимодействие СМИ, права и этики и др. Кроме того, значительная часть учебного времени посвящается стажировке юных журналистов в различных представительствах СМИ. Обучение заканчивается презентацией выпускной дипломной работы. У нас медиаграмотность никогда не была приоритетом политики Молдовы. Это началось где-то в 2015-2016 годах, как ответ на такие феномены, как манипулирование, дезинформация, пропаганда и фейки. Это феномены, которые развиваются очень агрессивно в последние годы. И особенно агрессивно они развиваются в предвыборных кампаниях. Вот тогда мы осознали, насколько важна медиаграмотность. И под «мы» я имею в виду не государство, а именно неправительственные организации Молдовы, которые хором сказали: «Нужно что-то делать, потому что невозможно уже контролировать

эти феномены».

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

художественные альбомы, ноты, материалы на CD и DVD, и др. И, в отличие от книжных магазинов,

издания разных лет. Так что это очень насыщенная информационная среда и, что важно особенно для детей, дружественная и безопасная. Здесь всегда есть возможность обратиться к профессионалу за разъяснением или консультацией по конкретному вопросу. В функциональные обязанности библиотекарей входит соблюдение обязательных параметров пополнения коллекций: актуальность, читательское назначение, профильность библиотеки и др. Перед пользователями встает задача по получению навыков использования медийного контента и знакомства с новыми технологиями. Еще одна важная особенность библиотеки – ее не ангажированность. Она финансируется на средства налогоплательщиков, а не рекламодателей. Поэтому пользователь защищен в ней от любой рекламы

как

политической. [8].

информационные

как библиотеки и образовательные учреждения, всегда была тесно взаимосвязана. Да, библиотека принимает самое непосредственное участие в образовательном процессе, не являясь образовательным учреждением. Медиаобразование даёт библиотеке новый потенциал для успешного развития в современном мире. По своей сути медиаобразование, основная задача которого – формирование общих информационных умений, культуры работы с информацией, этики и эстетики общения в мире массовых коммуникаций, приводит к необходимости создания на базе библиотек социального института медиаобразования [10]. Жизнь современного общества основывается на информации. Сегодня, проблемой является избыток информации, а не отсутствие к ней доступа. Иногда возникают сложности с выбором релевантной информации среди множества доступной информации. Для многих источников характерны

учащихся и преподавателей в том, что касается нахождения, оценки и использования информации. Они должны перестроить свою работу, чтобы не только оказывать помощь в нахождении и выборе источников информации, но и учить, как ее искать и использовать». [11]. Современная библиотека не ограничена в формате деятельности и трансформировалась в открытое для местного социума постоянно развивающееся общественное пространство. Одним из ведущих условий успешного развития является включение её в мир цифровых коммуникаций. С приходом Интернета библиотека может потерять свои позиции. Следовательно, задача современной библиотеки – стать тем местом, помимо работы, школы, вуза, где человек смог бы получить и реализовать все возможности читать, учиться, общаться, играть, участвовать в мероприятиях в режиме онлайн. Функционирование любого образовательного учреждения, осуществление любой образовательной программы невозможно без опоры на библиотеку и её несогласованность, ненадежность и слишком большой объем информации, вследствие чего становится трудно организовать управление информацией. В результате возникает необходимость в том, чтобы обращать

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

пристальное внимание на выбор, анализ и обобщение достоверной информации. Качество информации зачастую страдает от того, что ее созданием занимаются любители, а не профессионалы. А значит, следует активно использовать критический подход во время чтения, анализа текста и обращать внимание на его источник. Последний момент важен потому, что источник может являться отражением точки зрения его создателей и подчиняться их интересам. Информационная грамотность в обязательном порядке включает в себя навыки критического восприятия информации. Современная библиотека с ее ресурсными возможностями, и в том числе, возможностью получения информации из Интернета, способна предоставить пользователю материалы, отражающие разные авторские позиции по тому или иному вопросу. Это способствует формированию критического мышления человека, развивает его познавательную активность.

в сфере внутреннего обучения и обучения пользователей вместе с получением навыков отношений с общественностью и рекламой. Наиболее значительным событием в последние годы в продвижении медийной грамотности стал проект по медиаграмотности для населения Молдовы, который был реализован для библиотекарей в партнерстве с IREX Молдова. В течение 2015-2021гг. среди библиотекарей осуществлялся проект «Продвижение медиаграмотности посредством библиотек» по программе «Укрепление независимой прессы и медиаобразования в Республике Молдова». За этот период 175 библиотекарей из публичных, школьных, университетских и специализированных библиотек прошли непосредственное обучение. Эти библиотекари приняли участие

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți Biblio-info nr. 1 (34) 2022

библиотекари прошли 6 дней обучения

и получили статус тренеров в сфере медиа-информационного образования. Участникам тренинга была представлена возможность участвовать в конкурсе для организации медиауголков. Финансовая поддержка осуществлена

ERIM (ранее IREX Europe). Библиотекари имели возможность укомплектовать свои медиауголки товарами на общую сумму 1000 EUR/ USD, которые они сами выбрали в соответствии с потребностями библиотеки. Всего в ходе программы было организовано 45 медиауголков в более чем 20 районах. 12 библиотекарей получили квалификацию тренеров с повышением квалификации в EMI - Super-trainers. В свою очередь, они распространили полученные знания среди 400 коллегбиблиотекарей по всей стране. Обучено более 7000 граждан, из них 5000 студентов. Также

Республики Молдова разработали первое интерактивное пособие по медиа и информационному образованию (доступно бесплатно на https://biblioemi. abrm.md/). Пособие доступно в двух версиях: румынской и русской. Концепция пособия соответствует европейским рамкам обучения компетенции медиаобразования, разработана на уровне каждой темы в 5 этапов/ шагов и ориентирована на развитие критического мышления. IREX Europe была запущена социальная реклама https://www. facebook.com/IREXEurope.Moldova/ videos/313596959800482/. Целью рекламы стало продвижение имиджа библиотекаря и библиотеки как пропагандиста медиа – и информационного образования.

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

и флэипчарт на общую сумму 58,4 тыс. лей.

В том же году тренер Е. Войценюк в числе других 12 библиотекарей Молдовы изучила необходимые для квалификации 8 модулей, охватывающих актуальные и важные для развития критического мышления граждан темы: информационный океан и искушенный медиапотребитель; СМИ в современном обществе; информационная культура; работа со СМИ; онлайн-безопасность; новые медиа и новая система медианавыков в 21 веке; этика в журналистике; роль СМИ в продвижении активной гражданской позиции. И получила квалификацию Super-trainers. За 5 лет тренеры библиотеки по медиаграмотности провели более 50 тренингов, лекций, обменов мнений. Участниками медиауголков стали ученики гимназий и лицеев и их родители, студенты колледжей, школьные библиотекари, педагоги, воспитатели детских садов, работники Центра Временного Содержания для Детей, пользователи библиотеки.

Около 500 участников медиауголков

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

демократии, научились анализировать и критически осмысливать медиатексты. В ходе мероприятий тренерыбиблиотекари мотивировали участников распознавать как предвзятую информацию, так и объективную, что предотвратит манипуляции со СМИ.

В 2020 году, несмотря на сложную обстановку в связи с пандемией, были проведены 14 онлайн и офлайн тренингов по теме «Подготовка тренеров с передовыми навыками в области медиаобразования» для 12 библиотекарей Севера Молдовы. В марте 2022 года проект «Продвижение медиаграмотности посредством библиотек» завершился. Но не прекращают свою деятельность медиауголки Бельцкой Муниципальной Библиотеки им. Е. Кошериу. Именно в эти дни супер тренер Е. Войценюк провела трехдневных марафон для более 180 учащихся 3 и 4 классов ТЛ им. Н. Гоголя на тему «Безопасность детей в виртуальном пространстве». И проведение этого мероприятие

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

современного общества основывается на информации. Сегодня, проблемой является избыток информации, а не отсутствие к ней доступа. Иногда возникают сложности с выбором релевантной информации среди множества доступной информации. Для многих источников характерны несогласованность, ненадежность и слишком большой объем информации, вследствие чего становится трудно организовать управление информацией. В результате возникает необходимость в том, чтобы обращать пристальное внимание на выбор, анализ и обобщение достоверной информации. Качество информации зачастую страдает от того, что ее созданием занимаются любители, а не профессионалы. А значит, следует активно использовать критический подход во время чтения, анализа текста и обращать внимание на его источник. Последний момент важен потому, что источник

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

получением формального образования –этот процесс продолжается всю жизнь. Умение фильтровать информацию, является обязательным качеством члена современного общества, иначе есть вероятность погрузиться в море информации, иногда нерелевантной. В условиях все более усложняющейся жизни общества людям надо приобретать новые навыки на различных этапах собственной жизни. Сейчас появились основания надеяться, что современная библиотека – это не только собрание книжных коллекций, но и огромный мир социальных коммуникаций для людей, объединённых поиском знаний. Реальное будущее за теми библиотеками, которые сочетают традиционную культуру общения с книгой и новыми информационными технологиями. Поскольку информация считается сегодня главным достижением человечества и большая ее часть аккумулируется в библиотеке, то, соответственно, одной из главных функций библиотеки остается именно информационная.

Referințe: 1. Маклюэн М. Понимание медиа. [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим

Activitate de cercetare

доступа https://bookap.info/ book/maklyuen_ponimanie_ media_vneshnie_rasshireniya_ cheloveka_2003/load/pdf.shtm.

2. Федоров А.В. Медиаобразование и медиаграмотность. . [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступаhttps://www.mediagram.ru/netcat_ files/108/110/h_eeb1101786a4523d0a 2cdb2f01e962a0 .

3. Жилавская О.П. Медийноинформационная грамотность как целостное понятие в изменяющемся мире. [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа- http://mic.org. ru/vyp/18-nomer-2016/mediynoinformatsionnaya-gramotnostkak-tselostnoe-ponyatie-vizmenyayushchemsya/

4. Парижская программа или 12 рекомендаций по медиаобразованию ЮНЕСКО. (21–22 июня 2007 г.) [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа - https://www.mediagram.ru/ netcat_files/106/104/h_7a4b2a575064f b8b0c6e937d12d0c3c6

5. Федоров А.В., Медиаобразование и медиаграмотность. [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа -

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

6.

https://www.mediagram.ru/netcat_ files/108/110/h_eeb1101786a4523d0a 2cdb2f01e962a0

Резолюции

Европарламента«European Parliament resolution of 16 December 2008 on media literacy in a digital world» . [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа - http://www europarl europa eu/sides/getDoc do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA2008-0598+0+DOC+XML+V0//EN

7.

Юнеско: 5 законов информационной грамотности. [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа - https://izbirkom.org. ua/urlikbez/obshchestvo-19/2017/chtotakoe-mediagramotnost-printsipyiunesko-124/

8. Федоров, А.В., Левицкая А.А., Челышева И.В., Мурюкина Е.В., Григорова Д.Е. Медиаобразование в странах Восточной Европы. [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа - http://ifap.ru/library/ book544.pdf

9. Доклад: Freedom in the World 2020. [Электронный ресурс] [Дата

Biblio-info nr. 1 (34) 2022

обращения 20.03.2022]. Режим доступаhttps://freedomhouse.org/ru/article/ novyy-doklad-freedom-world-2020vyyavil-upadok-ustoyavshikhsyademokratiy

10. Фиськова О. Библиотека как социальный институт медиаобразования на примере муниципальной библиотеки г. Озёры . [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа - http://mic.org.ru/2015g/12nomer-2015/373-bibliotekakaksotsialnyj-institut-mediaobrazovaniyana-primere-munitsipalnoj-bibliotekigozjory.

11. Голубева Е. Н. Роль библиотеки в реализации целей медиаобразования // Медиакультура новой России : методогия, технологии, практики : материалы междунар. конф., Екатеринбург; М., 2007. Т. 2. С. 490-496.

12. Руководство ИФЛА/ЮНЕСКО по развитию службы публичных Библиотек. [Электронный ресурс] [Дата обращения 14.02.2022]. Режим доступа - https://repository. ifla.org/bitstream/123456789/933/1/ ifla-publication-series-97-ru.pdf

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți