Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți
EUGENIU COȘERIU – UN LINGVIST PENTRU TOATE TIMPURILE Maria VLEJU, profesoară, gr. did. superior, Gimnaziul Ghiliceni; șef adjunct, Direcția generală Edicație din Telenești Drama studenților filologi din anii 80, viitorii profesori de limba română, de a nu cunoaște și a studia opera basarabeanului Eugen Coșeriu, recunoscut în lume drept cel mai mare lingvist, dar ostracizat în Moldova, a fost una de proporții. Cu atât mai semnificativă și mai mare este acum bucuria descoperirii operei coșeriene și a valorii ei universale. O adevărată revelație a fost comunicarea susținută de reputatul lingvist basarabean la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iași-Chișinău, 6-9 iunie 1994). Eugen Coșeriu face o prezentare generală a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice și stării actuale a dialectului dacoromân. Lingvistul insistă asupra fraudelor științifice comise de susținătorii teoriilor care neagă unitatea dialectului dacoromân. În mod deosebit, Eugen Coșeriu este preocupat de menținerea acestei unități, aspect pe care îl abordează apoi într-o altă comunicare, prezentată la Sesiunea Științifică „Limba română și varietățile ei locale" (București, 31 octombrie 1994). Una dintre concluziile lingvistului basarabean va rămâne pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur în biografia sa, dar și în istoria noastră: „limbă a culturii și limbă de stat este limba română pentru întreg spațiul carpato-danubiano-nistrean, adevăr care nu poate submina independența (n.n. Republicii Moldova) ca stat, tot așa cum nu subminează independența Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoașterea limbii engleze ca limbă oficială, de stat, a acestor țări”, pentru că „granițele politice nu au coincis și nici nu pot coincide cu cele lingvistice”.
101
