Aderența la terapia antiretrovirală, de David Haerry

Aderența la Terapia Antiretrovirală

Autor: David Haerry

1. INTRODUCERE

Terapia antiretrovirală (ARV) combinată a redus drastic morbiditatea și mortalitatea asociate HIV-ului. În practica clinică, terapia ARV de succes necesită colaborarea strânsă a furnizorilor de servicii medicale și a pacienților în timp. Deoarece terapia ARV este un tratament pe termen lung, fără un punct final definit, aderarea la terapia ARV trebuie menținută de pacienți pe parcursul mai multor ani. Pentru a face acest lucru, pacienții trebuie să îşi mențină motivația și abilitățile, iar toxicitățile trebuie monitorizate cu atenție. Rata succesului unui tratament ales depinde de disponibilitatea unui pacient individual de a iniția, implementa și persista cu terapia ARV în timp.

2. PAȘI PENTRU O TERAPIE ARV EFICIENTĂ

(Perspectiva pacientului) Informații Motivație Încredere Competențe

3. IMPEDIMENTELE PACIENŢILOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TERAPIA ARV

Multe impedimente de-a lungul tratamentului influențează negativ procesul decizional al pacientului cu privire la terapia ARV. Este important pentru furnizorii de servicii medicale să cunoască aceste impedimente, deoarece acestea pot avea o influență negativă asupra disponibilităţii și aderării unui pacient la terapia ARV. Depresie: Meta-analiza arată o relație consistentă între depresie și faptul că pacientul nu aderă la terapia ARV, care nu se limitează la persoanele cu depresie clinică. Prin urmare, evaluarea și intervenția care vizează reducerea severității simptomelor depresive, chiar și la niveluri subclinice, este importantă. Consumul dăunător de alcool: Meta-analiza arată o asociere semnificativă și fiabilă a consumului de alcool și a faptului că pacientul nu aderă la terapia ARV. Cu toate acestea, mai

multe variabile modelează această asociere, de exemplu asocierea aderenţei la alcool a fost semnificativ mai puternică în contextul consumului intravenos de droguri mai scăzut. Tulburări cognitive asociate HIV: Prevalența lor este ridicată și poate influența luarea deciziilor unui pacient și aderarea la terapia ARV. Vă recomandăm screening-ul pentru disfuncții cognitive. Impedimente legate de stigmatizare: Teama de stigmatizare și experiențele de discriminare socială influențează negativ aderarea la terapia ARV și nivelurile de sprijin social. Prezența a cel puțin unei persoane apropiate, și informate, de sprijin este în mod clar benefică pentru sănătatea pacientului. Impedimente legate de sistem și de furnizori: Studiile au descoperit că pacienții se confruntă cu impedimente sistemice, cum ar fi asigurarea inadecvată de sănătate și aprovizionarea limitată cu medicamente, sau impedimente legate de furnizori, cum ar fi ghidurile/îndrumarele, care reduc șansa consumatorilor de droguri intravenoase de a primi terapie ARV.

4. IMPEDIMENTE SPECIFICE ETAPEI

Intervențiile specifice etapei permit pacienților să avanseze către etapele următoare. Alegeți strategiile cele mai potrivite pentru circumstanțele unui pacient. Evaluați cu atenție efectul fiecărei intervenții și reevaluați constant/regulat stadiul de pregătire al pacientului. Progresele de la o etapă la scenă necesită timp și sprijin constant. Regresia unui pacient la o etapă anterioară nu ar trebui să fie un motiv pentru a renunța la intervențiile specifice etapei. PRECONTEMPLARE Identificaţi ce simte/crede pacientul cu privire la viaţa cu HIV, evaluaţi credinţele legate de boală. Identificaţi ce simte/crede pacientul cu privire la terapia ARV, evaluaţi credinţele legate de terapie. Pe baza bolii pacientului și a convingerilor de terapie, explicați pe scurt ce înseamnă să trăiești cu HIV și de ce un tratament / terapia cu ARV ar putea fi de ajutor. Scopul este de a împuternici, nu de a amenința sau speria pacientul. Stabiliți o relație de încredere cu pacientul pentru a încuraja discuții suplimentare la o întâlnire ulterioară. CONTEMPLARE Întrebaţi pacientul ce gânduri are cu privire la avantajele și dezavantajele terapiei ARV folosind cunoștințele din circumstanțele lor personale și emoționale / sentimentale pentru a obține răspunsuri mai detaliate. Aveţi în vedere că orice ambivalență – un răspuns de tipul "da, dar..." — este o parte normală a procesului și permite pacientului să gândească lucrurile. Oferiți informații, cum ar fi pliante, despre avantajele și dezavantajele terapiei ARV sau sprijiniți pacientul în căutarea altor informații. Rugați pacientul să-și imagineze cum ar fi să urmeze un tratament ARV. Explorați diferite scenarii și ce ar putea însemna acestea pentru pacient. Încurajați pacientul să simtă că poate integra un tratament ARV în viaţa sa, povestind despre alţi pacienţi care au reuşit asta.

PREGĂTIRE

Când pacientul a decis în favoarea unui tratament ARV: Discutați opțiunile de terapie individualizată, inclusiv cel mai simplu tratament posibil. Discutați despre efectele tratamentului și potențialele efecte secundare. Explicați importanța aderării la tratament pentru a preveni mutațiile rezistente. Împreună cu pacientul, faceți un plan detaliat despre cum să integrați tratamentul în viața sa de zi cu zi. Discutați resursele sociale disponibile și modul în care pacientul poate implica persoane apropiate ca sprijin în gestionarea medicamentelor. Identificarea resurselor, precum și a potențialelor impedimente în calea aderării și, dacă este necesar, punerea în aplicare a intervențiilor adecvate. Evaluați credința pacientului despre auto-eficacitatea (propria judecată a pacientului cu privire la capacitatea sa de a gestiona medicamentele în viața de zi cu zi, așa cum a fost discutată cu furnizorul de asistență medicală/medicul) în a lua medicamente. În cazul în care pacientul a decis împotriva unui tratament ARV: Recunoaşteți decizia. Subliniați că modificările circumstanțelor, fie de natură personală, fie clinică, vor necesita o reevaluare a situației, iar terapia ARV va trebui discutată din nou.

ACŢIUNE

Programați întâlniri regulate pentru a verifica dacă obiectivele stabilite sunt îndeplinite și pentru a stabili noi obiective. Discutați diverse situații care ar putea afecta aderarea unui pacient la terapia ARV, cum ar fi sărbătorile, teama de dezvăluire, efectele secundare sau neatenţia care duce la uitare. Determinați dacă pacientul poate beneficia de o administrare mai structurată a medicamentelor, de exemplu terapie zilnică observată sau terapie zilnică observată modificată, inclusiv sprijin educațional. Furnizaţi informații și sprijin pentru gestionarea potențialelor reacții adverse. Oferiți feedback pozitiv, de împuternicire. Evaluați aderarea în mod regulat și, dacă pacientul are probleme, discutați-le fără judecată sau acuzații.

MENŢINERE

La intervale periodice și/sau în contextul unor evenimente personale semnificative (de exemplu, sarcină, divorț, decesul unui apropiat, boală severă, relație nouă): Repetaţi explorarea motivației, strategii de succes și dificultăți cu un interviu centrat pe pacient. Continuați să utilizați instrumente structurate de evaluare a aderenței. Pentru un pacient cu o aderență suficientă: Arătaţi-vă respectul și explorați strategii de succes pentru a învăța în munca cu alți pacienți.

Pentru un pacient cu probleme de motivare sau implementare insuficientă a aderenței: Demonstrați înțelegerea și explorați potențialele impedimente prin interviul centrat pe pacient. Planificarea și evaluarea strategiilor de sprijin împreună cu pacientul (de exemplu, sprijin în gestionarea simptomelor, inclusiv probleme de sănătate mintală, intensificarea sprijinului social, sprijin în gestionarea dezvăluirilor, utilizarea sau reutilizarea dispozitivelor, sisteme de reamintire și feedback, discutarea problemelor motivaționale, luarea în considerare a adaptărilor tratamentului ARV, sprijin în stabilizarea condițiilor de viață). În concluzie, tratamentul antiretroviral reușit este determinat de colaborarea pacienților motivați, calificați și a furnizorilor specializaţi de servicii medicale. Pentru furnizorii de servicii medicale, responsabilizarea pacienților lor include abilități care pot fi învățate și dezvoltate constant.

Bibliografie și resurse: HIV: a guide for providers:

https://www.nat.org.uk/sites/default/files/publications/NAT_Res_Dom_Care_Report_ July_2015.pdf

HIV Care and Support, UNAIDS:

https://www.unaids.org/sites/default/files/media_asset/JC2741_HIV-care-and-support_ en.pdf

WHO Guidelines (diagnostics, monitoring), 2021:

https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/340190/9789240022232-eng. pdf?sequence=1&isAllowed=y