17 minute read

Servicii de prevenire și testare HIV pentru MSM în România, de Mihai Lixandru

Servicii de prevenire și testare pentru MSM în România

Autor: Mihai Lixandru

Advertisement

CARACTERISTICILE EPIDEMIEI HIV LA NIVEL EUROPEAN

Conform celui mai recent RAPORT al ECDC si OMS Regiunea Europa: în 2019, 136 449 e persoane au fost diagnosticate cu HIV în 47 din cele 53 de state membre din regiune, inclusiv 24 801 din țările Uniunii Europene / Spațiului Economic European (UE / SEE), cu o rată de 15,6 la 100000 de oameni (5.4 per 100 000 in UE/SEE). În ciuda eforturilor continue de prevenire și a resurselor alocate de țările din UE / SEE, există doar o scădere minimă a numărului de diagnostice HIV în ultimul deceniu. Bărbații care fac sex cu bărbați sunt populația cel mai grav afectată de HIV și ITS din regiunea Uniunii Europene / Spațiului Economic European (UE / SEE), reprezentând 39% dintre persoanele nou diagnosticate cu HIV în 2019. Este, de asemenea, singura populație din regiune, la care majoritatea țărilor se confruntă cu o creștere continuă a noilor infecții cu HIV. În toată regiunea, numărul de noi diagnostice HIV în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați a crescut cu mai mult de 15% din 2006 până în 2019. Proporția tuturor diagnosticelor HIV cu cale de transmitere cunoscută, atribuite sexului între bărbați în țările care au raportat în mod constant pe parcursul perioadei a crescut de la 45% din cazuri în 2010 la 52% în 2015, apoi a scăzut la 47% în 2019. Numărul de diagnostice HIV raportate în rândul bărbaților care au relații sexuale cu bărbați (MSM) a crescut în mod constant de la 8730 de cazuri în 2010 și a atins punctul culminant la 9839 în 2014. Cea mai mare parte a declinului din ultimii ani pare a fi cauzată de mai puține testari realizate în rândul MSM în Austria, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania și Regatul Unit, dar cu creșteri observate în Bulgaria, Cipru, Estonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia în ultimii ani. Numărul noilor infecții cu HIV poate fi chiar mai mare decât se reflectă în infecțiile recent diagnosticate raportate. Multe dintre țări raportează rate scăzute de testare HIV în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați, lipsa testării comunitare, bariere de stigmatizare și discriminare, proporții ridicate de bărbați care fac sex cu bărbați cu infecții HIV nediagnosticate și o proporție ridicată de diagnosticat infecții HIV cu transmitere necunoscută (35% în 2015). Puține țări din UE / SEE implementează programe de prevenire comprehensive pentru MSM. Multe țări din UE / SEE raportează că există intervenții specifice de prevenire. De exemplu, mai mult de 20 dintre acestea declară că au prezervative și programe de promovare a sănătății, dar relativ puține implementează un pachet cuprinzător de intervenții pentru MSM. Mai puțin

de 20 de țări oferă profilaxie post-expunere, mai puțin de 10 țări implementează programe pentru a aborda consumul de droguri în rândul MSM și doar două țări oferă profilaxie preexpunere (PrEP) pentru MSM.

CARACTERISTICILE EPIDEMIEI HIV LA NIVELUL ROMANIEI

România rămâne o țară cu prevalență scăzută în cazurile de HIV / SIDA, 0,1% (a se vedea cele mai recente date din rapoartele UNAIDS, 2019). Conform cifrelor Comisiei Naționale de Luptă împotriva SIDA (a Ministerului Sănătății), la 31 decembrie 2020, în România trăiau 16.848 persoane cu HIV / SIDA și în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2020 au existat 432 de cazuri noi, din care 122 MSM, 28,2% din noile cazuri. Aceasta arată o creștere importantă a cazurilor în rândul MSM, comparativ cu 23,7% în 2019 și 22,8% în 2015.

Sursa: http://cnlas.ro/images/doc/31122020_rom.pdf La nivel național, putem observa o scădere a noilor cazuri în aproape toate categoriile de risc, cu excepția grupului MSM unde avem o creștere impresionantă de la 11,9% în 2010 la 28,2% în 2020. Acest lucru chiar și într-o perioadă în care eforturile naționale de screening și testare au scăzut considerabil, deoarece se poate vedea din datele naționale: 234520 teste efectuate în 2020 comparativ cu 334410 teste efectuate în 2019.

600

500

400

300

200

100

0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

MATERNO-FETALA CDI (CONSUMATORI DE DROGURI PE CALE IV) HETEROSEXUAL

Tendințele în calea de transmitere România 2007 - 2020* - Data actualizate -

* Reactualizarea datelor cu întârzierile în raportarea și confirmarea cazurilor se face anual ** Nou născuți expuși perinatal HIV cu statut de "infectat" în anul 2020 și copiii expuși paerinatal HIV aflați în supraveghere din anii anteriori

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România - INBI "Prof. Dr. M. Balș"

Situația privind discriminarea cu care se confruntă MSM în România nu a suferit nicio schimbare majoră după dezincriminarea oficială din 2001, iar lucrurile s-au înrăutățit in 2017, când o inițiativă privind schimbarea legislației și introducerea posibilității căsătoriilor de același sex au produs valuri de opoziție și de sprijin pentru ceea ce se numește acum „familia tradițională”, care a dus la formarea „Coaliției pentru familie” care a depus o petiție de 3 milioane de semnături pentru a schimba definiția familiei din Constituție („familia este formată din bărbat, femei și copii ”). Chiar daca Referendumul privind redefinirea familiei in Romania nu a avut succes, în urma interacțiunii cu clienți ai serviciilor ARAS putem concluziona că percepția acestora privind discriminarea comunității MSM nu s-a schimbat. De asemenea teama de stigmatizare, discriminare și stigma interiorizată sunt extrem de prezente în rândul comunității de beneficiari cu care ARAS lucrează (mulți clienți care își doresc „discreție”, nu vor să fie văzuți de alți clienți, nu au accesat servicii de testare anterior nefiind anonime etc.). Cifrele oficiale, din Eurobarometrul special al Comisiei Europene „Discriminarea în UE, 2019”, arată că 45% dintre români consideră că discriminarea pe motiv de orientare sexuală este foarte frecventă, 52% nu ar vota pentru un candidat MSM pentru cel mai înalt poziția politică în stat, 40% ar fi extrem de incomod dacă ar avea un coleg de muncă care este MSM / transgender și 58% dintre români nu s-ar simți confortabili ca unul dintre copii lor să fie într-o relație amoroasă cu o persoană de același sex. Aceste date sunt sprijinite și de „Sondajul de opinie la nivel național privind nivelul discriminării în România și percepții actuale asupra infracțiunilor motivate de ură, 2018”, publicat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, de unde reiese că persoanele LGBTI sunt una dintre categoriile cel mai discriminate în România. Același sondaj ne arată că 52% dintre respondenți considera orientarea sexuală un criteriu pe bază căruia se raportează față de o altă persoană și ca aceștia prezintă un grad ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%). Scala distanței sociale ne indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni). Mai mult, pe lângă cifrele oficiale ale noilor cazuri de HIV / SIDA, contextul epidemiei românești de HIV / SIDA rămâne necunoscut, deoarece nu există cercetări, studii sau analize naționale care să încerce să înțeleagă tendințele și realitatea în domeniu. În mod oficial, România oferă tratament gratuit pentru toți, dar ne confruntam frecvent cu lipsa de stocuri, persoanele cu număr crescut de CD4 nu încep tratamentul imediat iar decalajul dintre discursul oficial și realitate este la fel de mare ca acum 25 de ani. În practică, din momentul unui rezultat pozitiv la un test rapid și începerea tratamentului durează de la o lună la 6 luni, din cauza procedurilor dificile care sunt în vigoare în spitale și din cauza stocurilor frecvente.

Checkpoint este un proiect al ARAS – Asociația Română AntiSIDA și este primul centru de testare comunitară din România care se adresează exclusiv bărbaților care fac sex cu bărbați și femeilor trans (și la momentul când a fost scris acest articol și singurul). Testarea pentru HIV, în România, încă poate fi un proces dificil, discriminatoriu și neprietenos cu cel care o solicită, mai ales dacă acesta este membru al comunității LGBTQI+. În acest context, ne-am dorit să creăm un centru unde testarea să fie și despre informare, empatie, înțelegere și respect, nu doar despre sânge, ace și frica de ace. Și am făcut-o! În AUGUST 2017 am început cu o singură locație și o zi de testare pe săptămână, în Club Queens - Bd. Carol I nr. 61. Ne-am dorit să nu existe bariera de comunicare între consilieri și oamenii care vin să se testeze, motiv pentru care consilierii sunt fie membri ai comunității, fie persoane foarte deschise cu aceasta. Majoritatea echipei noastre este formată din voluntari, oameni din comunitate care oferă servicii pentru comunitate. În cadrul centrului pe lângă testare HIV, se realizează testare pentru Sifilis, Hepatită B și C, toate gratuit, anonim, confidențial și cu rezultatul pe loc. Insă serviciile Checkpoint ARAS nu se rezumă doar la testare. Consilierii noștri asigură partea de informare și consiliere pentru fiecare persoană care accesează serviciile centrului. Nu este suficient doar să vorbim despre un comportament sexual sănătos, trebuie să îl și punem în practică, motiv pentru care la Checkpoint oferim gratuit prezervative și lubrifiant, pentru toți cei care au nevoie.

Servicii Checkpoint ARAS

consiliere pentru un comportament sexual sănătos; testare rapidă pentru HIV, Hepatită B, Hepatită C și Sifilis; materiale de protecție: prezervative (diverse tipuri și mărimi) și lubrifiant (pe bază de apă sau silicon); consiliere privind începerea și/sau continuarea PrEP; consiliere pentru persoanele nou diagnosticate cu HIV; materiale informative; consiliere medicală (realizată de un medic specialist în boli infecțioase); conectare la servicii medicale – colaborăm cu medici care sunt deschiși și prietenoși cu comunitatea LGBTQI+; Memento – sistemul de amintire pentru revenirea la testare.

Alegerea deschiderii Checkpoint în Club Queens nu a fost una întâmplătoare. Eram oarecum „outsiders”, nu multa lume ne cunoștea și probabil și mai puțini aveau încredere în noi. Locația era însă una cunoscută de comunitate, un loc în care pot să lase garda jos și să se simtă în siguranță și oferea garanția că și serviciile Checkpoint se înscriu în aceleași criterii.

În 2018 se deschide o a doua locație a Checkpoint, în Eroii Sanitari nr. 49 (Cotroceni), unde ne găsiți și în prezent. Aceasta a însemnat extinderea nu doar la două locații ci și la două zile de testare – joia în Cotroceni și vinerea în Club. Această a doua locație a venit ca răspuns la nevoia unei părți a comunității pentru o mai mare discreție și de a nu fi asociați cu o locație cunoscuta LGBT. Am păstrat însă testarea și în club pentru a putea ajunge la cât mai mulți oameni, mai ales cei din afara Bucureștiului, care veneau vinerea în club. Dacă începuturile au fost mai grele și a însemnat o perioadă în care a fost nevoie să câștigăm încrederea comunității, după aproape un an, mai exact din iulie 2018 Checkpoint a început să aibă programul ocupat în întregime. Lucru cu care ne mândrim și în prezent. Club Queens a devenit Q Club: aceeași locație dar cu o schimbare de look, a cărei pregătire a însemnat o pauză în realizarea testării în club. ARAS a continuat colaborarea cu Q Club și echipa Checkpoint a revenit pentru a oferi posibilitatea e a se testa celor care veneau să se distreze în club. În septembrie 2018, am cerut comunității să ne ajute sa alegem un nou logo si o noua identitate pentru centrul de testare, luând astfel naștere Checkpoint ARAS București. Începutul lui 2019 a însemnat pentru ARAS și echipa Checkpoint o confirmare a calității muncii noastre. Un evaluator extern a creat și implementat prima evaluare a calității serviciilor Checkpoint ARAS care a arătat că peste 90% dintre respondenții care au accesat serviciile centrului au fost satisfăcuți și foarte satisfăcuți de calitatea serviciilor. Martie 2020, a reprezentat și pentru Checkpoint ARAS, ca pentru multe alte servicii, o grea încercare fiind nevoiți să suspendăm activitatea pe perioada stării de urgență. 02 iunie 2020, Checkpoint ARAS se redeschide în condiții de siguranță, cu program 2 zile pe săptămână, marțea și joia și în program extins. Am fost nevoiți să implementăm măsuri specifice menite să asigure realizarea testării în deplină siguranță atât pentru clienți cât și pentru echipa centrului.

Viitor

Checkpoint ARAS își propune să ajungă la cât mai mulți oameni de la un an la altul, pentru a crește accesul comunității de bărbați care fac sex cu bărbați fie femei trans la testare HIV. Sperăm în viitor sa ajungem la 3 zile de testare pe săptămâna la sediul din Cotroceni, să ne întoarcem în Q Club pentru a putea păstra legătura vie cu comunitatea și să replicam acest serviciu în alte locații din București dar și din țară.

În ianuarie 2021, a fost deschis al doilea centru de testare destinat exclusiv bărbaților care fac sex cu bărbați și femeilor trans, în Cluj- Napoca.

Centrul funcționează pentru început o singură zi pe săptămâna, JOIA, de la ora 17:00 la ora 21:30. Urmând ca după perioada de formare și închegare a echipei locale acesta să fie deschis două zile pe săptămână, după modelul centrului din București – marți și joi. Echipa centrului este formată, așa cum este și în București din membri ai comunității LGBT și aliați, majoritatea voluntari supervizați de un coordonator local și un medic coordonator (ambii angajati ARAS). Checkpoint ARAS Cluj oferă aceleași servicii pe care le asigurăm și în București.

INIȚIATIVE DE TIP OUTREACH Checkpoint ARAS CARAVAN

Serviciu de testare pentru MSM si femei TRANS asigurat de echipa Checkpoint Bucuresti. Perioada de implementare: 2017 – 2019 Locații de implementare: Cluj, Constanta, Iasi, Sibiu, Timisoara Frecvența: 1 vizită la 3 luni Durată: VINERI-DUMINICA O echipa de 3 oameni se deplasa o dată la 3 luni în fiecare dintre cele 5 locații pentru a asigura accesul la testare a bărbaților care fac sex cu bărbați și a femeilor trans din cele mai mari 5 orașe din Romania (după București) - nivel de populație și comunitate LGBT.

Modele de colaborare cu instituții locale:

Cluj-Napoca: ARAS – Club Delirio Cluj Constanta: ARAS – Club Amsters Iași: ARAS – DSP Iasi Sibiu: ARAS – Club Delirio Sibiu

Bariere:

În cazul orașelor unde testarea se realiza în club au fost persoane care deși și-ar fi dorit să vină la testare nu au venit pentru că nu voiau să fie văzute intrând într-o locație cunoscută LGBT Costuri ridicate de transport, cazare și masă pentru deplasarea personalului ARAS Dificultăți logistice: legate de transportul materialelor asociate testării Dificultăți de promovare: GRINDR nu permite accesare profilelor din alte orașe decât cel în care te afli

Închirierea de apartamente în regim hotelier: aceste nu sunt cunoscute și asigura protecția privind profilul clienților; Formarea unor echipe locale care să asigure testarea locală și promovarea prin aplicațiile specifice.

EVENIMENTE LGBT

Pentru a ajunge la cat mai mulți oameni și a face cunoscute serviciile Checkpoint ARAS si pentru a promova importanta testării HIV este important ca aceste servicii sa fie prezente si vizibile in cadrul evenimentelor dedicate comunității.

Exemple:

PRIDE Bucuresti Participarea la evenimente ce au loc în săptămâna PRIDE Participarea activa la PRIDE Parade Organizarea unor evenimente incluse în programul PRIDE PRIDE Cluj Organizarea unei campanii de testare inclusă în programul PRIDE Participarea activă la PRIDE Parade PRIDE Sibiu Organizarea unei campanii de testare inclusa în programul PRIDE Organizarea unui seminar cu tematica in cadrul programului PRIDE Festivalul „Serile Filmului GAY” Organizarea unei campanii de testare concomitenta Organizarea unui seminar cu tematica in cadrul programului festivalului Petreceri periodice KIKI Party Organizarea unei campanii informare si testare in timpul petrecerii Săptămâna Europeană a Testării HIV Săptămâna Internațională a Testării HIV Centrul este deschis zilnic Centrul este deschis pentru întreaga comunitate LGBT

ALTE INIȚIATIVE DE SĂNĂTATE PENTRU MSM COMUNICĂ

Proiectul COMUNICĂ este un proiect de cercetare care își propune să dezvolte comportamente sănătoase privind comportamentele sexuale ale bărbaților gay, bisexuali și alți bărbați care fac sex cu bărbați din Romania. Proiectul testează o metoda de consiliere care se desfășoară online comunicarea dintre client și terapeut realizându-se prin text, folosind o aplicație mobilă.

În cadrul acestui proiect ARAS asigură testarea participanților la momentul includerii in studiu si la un an după. Participanții se pot testa la domiciliu pentru HIV și Sifilis folosind metoda selftesting dar și pentru Gonoree și Chlamydia (oral, anal și uretral) prin metoda self-sampling. Testarea este însoțită de consiliere ce se realizează telefonic iar kitul de testare este trimis prin curier rapid.

PREP ROMANIA

PrEP Romania este primul și singurul proiect de acest fel de la noi din tara. Proiectul deși este unul de cercetare își propune pe lângă testarea unei intervenții față în față pacient-terapeut și a unei aplicații mobile, ambele menite să crească aderența persoanelor care iau PrEP, și dezvoltarea unui protocol național de oferire PrEP. Proiectul se desfășoară în București și Cluj-Napoca în parteneriat cu INBI Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca. În prima fază a proiectului (Sept. 2020 – Iul. 2022) 30 de persoane vor primi PrEP pentru 6 luni, iar dacă aceasta este de succes va urma F2 in care să includem alte 120 de persoane.

*Proiectul nu își propune să demonstreze eficiența PrEP, aceasta fiind deja o certitudine.

CHEMSEX ȘI HIV

Chemsex implică utilizarea de droguri pentru a intensifica senzațiile din timpul actului sexual. De obicei, oamenii practică ChemSEX pentru a schimba: senzațiile fizice pe care le au în timpul sexului: creșterea plăcerii și a capacității lor de a face sex pentru mai mult timp experiența psihologică (creșterea încrederii în sine sau eliminarea inhibițiilor). Chemsex poate dura multe ore și adesea implică mai mulți parteneri sexuali (de exemplu la petreceri), dar poate implica masturbare în cuplu sau individuală. Chemsex este cel mai frecvent întâlnit în rândul bărbaților gay, dar și persoanele hetero consumă adesea droguri și alcool pentru a intensifica senzațiile din timpul sexului și deci pot exista și riscuri pentru sănătatea lor sexuală (și nu numai).

Ce droguri sunt utilizate pentru chemsex?

Cele mai populare trei droguri utilizate în timpul chemsex sunt: gammahidroxibutirat / gammabutirolactonă (cunoscute și sub numele de GHB / GBL, G sau Gina) mefedronă (meph sau miau) metanfetamină cristalină (metanfetamină cristalină)* Acestea pot fi luate singure sau în combinații, împreună cu alcool sau alte droguri (cum ar fi cocaina sau extasy).

Care sunt riscurile chemsex?

Drogurile folosite în timpul Chemsex schimbă modul în care te simți și te comporți. Când le amesteci cu sexul, crește riscul de a lua HIV și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS). Aceste droguri duc la scăderea inhibițiilor lucru care poate face mai puțin probabilă folosirea prezervativelor; Este posibil să nu îți amintești ce ai făcut (efect secundar al GHB/GBL); În timpul unei sesiuni lungi de Chemsex s-ar putea să uiți să luați PrEP; Dacă trăiești cu HIV, s-ar putea să uitați să vă luați medicamentele pentru HIV; Este posibil să întrețineți relații sexuale cu persoane necunoscute și să faceți sex cu mai mulți parteneri. Este posibil să faceți sex mai puternic (hard sex) decât de obicei, din cauza efectelor anestezice ale unor medicamente precum GHB. Dacă aveți o sesiune de sex foarte lungă, este posibil să nu vă gândiți la accesarea tratamentului de profilaxie de urgență post-expunere (PEP) pentru a preveni transmiterea HIV până când nu este prea târziu (dupa mai mult de 72 ore). Folosirea de instrumente de injectare la comun pentru a injecta metefronă sau cristal meth (seringi, ace, fiole etc.). Drogurile utilizate în timpul chemsex prezintă și alte riscuri pentru sănătate. Este ușor să luați prea mult GHB. Acest lucru vă poate determina să „leșinați”, lăsându-vă mai vulnerabili la agresiunile sexuale. Acestea pot schimba modul în care te simți, uneori în moduri nedorite. Te pot face să fii confuz, paranoic sau speriat și, în unele cazuri, poți pierde legătura cu realitatea și poți avea halucinații foarte convingătoare. De asemenea, este foarte des întâlnit ca cei ca după o ședință de chemsex, oamenii să aibă un „comedown” în care se simt deprimați sau fără vlagă. Atenție! Anumite medicamente anti-HIV interacționează cu drogurile chemsex.

Cum pot reduce riscurile de CHEMSEX?

Asigurați-vă că aveți multe prezervative și lubrifianți la îndemână. Cunoașteți-vă statusul - majoritatea transmiterilor HIV se întâmplă în rândul persoanelor care sunt recent infectate cu HIV și nu știu încă că sunt pozitive. Petreceți cu oameni în care aveți încredere - planificați în avans cum puteți avea grijă unii de ceilalți și asigurați-vă că spuneți cuiva unde mergeți dacă plecați cu cineva pe care nu-l cunoașteți.

Stabilește-ți limite - înainte de a consuma, decide ce ești pregătit să faci. Rămâneți alerți – fiți atenți ce droguri consumați și fiți conștienți când trebuie să vă opriți. Nu împărțiți ace sau seringi și nu lăsați niciodată pe altcineva să vă injecteze. Setează memento - folosește o alarmă pentru a te asigura că iei pastilele la momentul potrivit. Don’t play too long or too often - cu cât petreceți mai mult, cu atât aveți mai multe șanse să experimentați efecte secundare rele, cum ar fi halucinații. De asemenea, cu cât faceți mai des chemsex, cu atât este mai probabil să deveniți dependent de droguri și să vă simțiți scăzut sau deprimat atunci când încetați să le luați.

Bibliografie:

Eurobarometru special 493: Discriminarea în UE (inclusiv LGBTI), 2019, Comisia Europeana Evoluția infecției HIV/SIDA în România, 2020, Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof. dr.Matei Balş ” Raport privind supravegherea HIV/SIDA în Europa, 2019, ECDC și OMS Regiunea Europa

Sondajul de opinie la nivel național privind nivelul discriminării în România și percepții

actuale asupra infracțiunilor motivate de ură, 2018, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

This article is from: