10
chestiunea sãptãmânii
2 - 4 iunie 2014
Fondul forestier al României a crescut cu peste 9.000 de hectare, în 2013 Institutul Naþional de Statisticã anunþã cã, anul trecut, fondul forestier din România ar fi crescut cu aproximativ 9.000 de hectare. Aceste date sunt însã doar scriptice ºi pot sã nu corespundã cu realitatea, aºa cum a dovedit situaþia “pãdurii invizibile” descoperite de Curtea de Conturi la Cenad, într-o anchetã care nu a mai dus nicãieri.
ciului cauzat Administraþiei pentru Fondul de Mediu.” Cei 350.000 de puieþi de stejar, frasin, tei ºi alþi arbuºti au fost plantaþi în trei etape, în primãvara lui 2012. Dupã fiecare plantare s-au realizat recepþii. Culmea e cã, la una dintre aceste recepþii, s-a constatat “un procent de prindere de 82%”. În aceste condiþii, e greu de înþeles unde au dispãrut cei 300.000 de puieþi prinºi care ar fi trebuit deja sã fie arbuºti dezvoltaþi.
bogdan.piticariu@timpolis.ro
Nicio anchetã la Inspectoratul Silvic
Date oficiale îmbucurãtoare Conform unor informaþii date publicitãþii la sfârºitul sãptãmânii trecute de cãtre Institutului Naþional de Statisticã, fondul forestier al României are o suprafaþã de 6,54 milioane hectare, crescând anual cu 9.356 de hectare (0,14%), în condiþiile în care volumul de lemn recoltat a scãzut cu 0,1%, potrivit datelor INS. “Aceastã creºtere se datoreazã în principal unor reamenajãri de pãºuni împãdurite ºi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate ºi a terenurilor neîmpãdurite, stabilite în condiþiile legii a fi împãdurite”, spun reprezentanþii INS. Suprafaþa pãdurilor reprezintã 97,6% din fondul forestier naþional, adicã 6,38 milioane hectare, fiind în creºtere cu 7.776 hectare comparativ cu 2012. Distribuþia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indicã o concentrare într-o proporþie însemnatã a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru – 19,3% ºi Nord-Est – 18,2%, urmate de zonele Vest – 16%, Nord-Vest – 15,2%, Sud – Vest-Oltenia – 12,4%, Sud-Muntenia – 10,1%, Sud-Est – 8,4% ºi Bucureºti-Ilfov – 0,4%. În ceea ce priveºte masa lemnoasã recoltatã în 2013, volumul acesteia a scãzut cu aproximativ 0,1% faþã de anul 2012, la 19,063 milioane metri cubi. Suprafaþa parcursã cu tãieri de regenerare a pãdurilor, efectuate în ca-
drul tratamentelor silvice pentru trecerea pãdurii de la o generaþie la alta, a înregistrat anul trecut o scãdere cu circa 1,2% faþã de anul 2012. Din aceastã suprafaþã, tãierile rase (suprafeþe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasã) reprezintã 4,5%. Cel mai mare volum de masã lemnoasã s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est - 28,4%, urmatã de regiunea de dezvoltare Centru – 22,2% ºi într-o proporþie mai micã în Vest – 12,2%, Nord-Vest – 12,1%, Sud-Muntenia – 9,9%, Sud-Vest Oltenia – 7,4%, Sud-Est – 7,4% ºi Bucureºti-Ilfov – 0,4%. În 2013 s-au realizat lucrãri de regenerare a pãdurilor pe o suprafaþã de 26.285 hectare, cu 2,2% mai mare faþã de anul 2012. Cele mai mari suprafeþe pe care s-au realizat lucrãri de regenerare a pãdurilor s-au înregistrat în Nord-Vest – 22,2% ºi Centru – 17,5%, urmate de regiunile de dezvoltare SudEst – 13,4%, Sud-Muntenia – 12,8%, Vest – 12%, Nord-Vest – 12%, Sud-VestOltenia – 9,4% ºi Bucureºti-Ilfov – 0,7%.
Împãduriri reale sau scriptice Situaþia prezentatã de cãtre INS este una bazatã pe date scriptice, care poate fi diferitã faþã de cea realã. Acest lucru a fost constatat recent inclusiv în Timiº, unde în comuna Cenad Curtea de Conturi a descoperit o suprafaþã împãduritã pe hârtie, care nu se regãsea la controlul faptic. La începutul lunii martie, TIMPOLIS fãcea publice în premierã constatãrile Curþii de Conturi în urma anchetei fãcute la Primãria Cenad, unde inspectorii instituþiei de control financiar au constatat plantarea unei… pãduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasãrii pe teren spre a efectua inspecþia lucrãrilor de împãdurire pe suprafaþa celor 73,14 ha, la faþa locului am constatat cã, pe suprafaþa celor 73,14 ha teren împãdurit, nu se regãseºte nici mãcar un puiet din speciile de arbori plantaþi, întreaga suprafaþã fiind acoperitã cu buruieni ºi spini, lucrarea fiind com-
promisã 100%”, se preciza în raportul Curþii de Conturi. Documentele aferente acestei investiþii au arãtat cã structurile abilitate de control silvic au constatat cã 350.000 de puieþi de stejar, fag, salcâm s-au uscat, din cauza secetei. “Din verificãrile întreprinse reiese cã factorul vãtãmãtor care a acþionat este seceta. Din cauza acesteia au fost distruºi 70% din puieþii plantaþi. Conform recepþiilor încheiate, lucrãrile de împãdurire ºi de întreþinere a plantaþiei au fost executate corespunzãtor”, a fost concluzia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara, care a propus scãderea din evidenþe a lucrãrilor, “ale cãror pierderi se justificã”. Dosarul a ajuns sã fie instrumentat de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, în urma controlului Curþii de Conturi. Procurorii au precizat cã “valoarea estimatã a proiectului a fost de 1.827.698 de lei, din care s-a plãtit suma de 1.035.214 lei, aceasta fiind ºi valoarea estimatã a prejudi-
Nu se ºtie ce finalitate va avea ancheta deschisã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, þinând cont de faptul cã, în pofida neregulilor descoperite an de an, majoritatea Primãriilor din Timiº contestã cu succes în instanþã rapoartele ºi mãsurile dispuse de Curtea de Conturi. În plus, nici Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara nu a considerat cã se impune demararea unei anchete. “Parchetul se ocupã acum de acest caz. Iar anchetã ar fi trebuit sã facã instituþia plãtitoare – respectiv Primãria Cenad. Primãria Cenad a fãcut contractul, ºi tot ea a recepþionat lucrarea. Noi am avut doar un delegat la recepþie, care a constatat cã suprafaþa a fost plantatã”, ne-a declarat Aristotel Viºoiu, inspectorul ºef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara. Oricum, opinia reprezentanþilor Inspectoratului este cã, probabil, ciobanii au intrat cu oile în acea zonã împãduritã, crezând cã nu e nimic plantat, ºi în urma pãºunatului s-a distrus plantaþia, iar “ce a mai rãmas s-a distrus din cauza secetei.” Una peste alta, suprafaþa cu “pãdurea invizibilã” de la Cenad nu a fost scãzutã din total suprafeþelor împãdurite la nivel naþional, ceea ce înseamnã cã, la nivel naþional, constatãrile legate de faptul cã suprafaþa împãduritã a crescut trebuie private cu rezervele de rigoare.
Pãdurile unor privaþi nu sunt pãzite pentru cã… nu se pot încheia contracte cu morþii Conform unui raport recent al Curþii de Conturi legat de gestionarea fondului forestier de stat, retrocedãrile, nu întotdeauna foarte clare, au fãcut ca ºi în Timiº, ca de altfel în majoritatea judeþelor þãrii, suprafaþa împãduritã sã scadã dramatic. În Timiº, prin retrocedãri, Statul a cedat 22.742 de hectare de pãdure unui numãr foarte mare de proprietari. Practic, aceastã suprafaþã pierdutã reprezintã aproape o treime din actuala suprafaþã împãduritã deþinutã de Romsilva. Conform Direcþiei SIlvice, ºi în Timiº suprafaþa de lemn recoltatã a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creºterea fiind de 18%, deºi, þinând
cont de specificul judeþului, ar fi trebuit sã se înregistreze o scãdere, nu o creºtere a exploatãrii lemnului. Aristotel Viºoiu, afirmã cã problemele cele mai mari, din punct de vedere al defriºãrilor, sunt în zona Lugoj – Victor Vlad Delamarina. “Dificultãþi avem ºi la Criciova, unde deja ne zbatem de ani buni sã combatem defriºãrile ilegale. Însã ar trebui mediatizate nu doar problemele legate de defriºãri, ci ºi faptul cã am reuºit sã realizãm niºte plantaþii foarte frumoase, la Uivar ºi Biled”, susþine ºeful Inspectoratul Silvic. Aici s-au fãcut ºi cele mai multe retrocedãri pe suprafeþe mici, iar noii proprietari s-au dovedit reticenþi la
de 24 de ani un reper al cetãþii
contractarea serviciilor de pazã ale Inspectoratului Silvic. Aceasta, deºi tarifele practicate pentru aceste servicii sunt mai degrabã simbolice. Refuzul contractãrii serviciilor de pazã a fost interesat, în majoritatea cazurilor, pentru cã, fãrã pazã, proprietarii au putut sã facã defriºãri ilegale ºi sã vândã lemnul diverºilor cãrãuºi”. Problema legatã de refuzul de pazã este cu atât mai complicatã cu cât unii proprietari care nu sunt interesaþi de contractarea pazei, pentru a putea tãia lemn ilegal, ºi nu îºi intabuleazã suprafeþele primite moºtenire. “În aceste condiþii este foarte greu sã se încheie contracte de pazã, pentru cã aceste contracte nu se pot încheia cu morþii
care figureazã în acte ca proprietari pe suprafaþa împãduritã. Un astfel de contract nu se poate face decât cu o
persoanã în viaþã”, ne-a precizat inginerul silvic Valer Bercea, purtãtorul de cuvânt al Direcþiei Silvice Timiºoara.