Timpolis 2153

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr.2153 7 - 10 mai 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Spioni în lesã politicã melania.cincea@timpolis.ro candalul “Nichita” – care îl vizeazã pe primarul PSD al Iaºiului, suspectat cã transformase Poliþia Localã în serviciu secret personal, de filaj ºi interceptare telefonicã, pare inedit. Dar e inedit doar prin izul amoros pe care îl emanã, vizatã fiind ºi iubita acestuia. ctele de poliþie politicã se manifestã, nu de ieri, de azi, sub diferite forme ºi în diferite contexte pe scena politicã româneascã.

Diferenþa e datã de pe o parte de instituþia pe care unii aleg sã o implice, fie transformând adhoc structuri ale Poliþiei sau Poliþiei Locale în servicii proprii de spionaj, fie, dacã funcþia le-o permite, folosindu-le în interes personal pe cele clasice. Iar pe de altã parte, de faptul cã doar unele ajung în atenþia Justiþiei. mintind doar câteva astfel de situaþii – din cele ieºite la ivealã în mass-media – , interesant este cã toate implicã, direct sau indirect, oameni din PSD. anuarie 2015. Un scandal asemãnãtor pânã la un punct cu cel care îl vizeazã, acum, pe primarul Iaºiului a izbucnit în Timiº, la începutul acestui an. Când într-un dosar de corupþie instrumentat de DNA, un dosar ce vizeazã posibile fapte de corupþie ale ºefilor Poliþiei Timiº, a ieºit la ivealã, printre altele, cã unii poliþiºti timiºeni, cãzuþi în dizgraþia superiorilor, fuseserã filaþi ilegal de ºeful unei structuri de Poliþie Localã. Asta, cu acordul ºefului Poliþiei judeþene, acord dat la cererea unui primar ºi a unui om de afaceri din PSD, pentru ca apropiaþi ai lor sã nu mai fie sancþionaþi de oameni ai legii incomozi. ugust 2014. În ziua în care Klaus Iohannis fusese desemnat candidatul la Preºedinþie, pe unele canale media, apropiate de Victor Ponta, erau difuzate imagini cu maºina d-lui Iohannis intrând în incinta Vilei Lac 3, pe atunci, reºedinþa fostului preºedinte Traian Bãsescu.

Suspectat de implicarea în operaþiunea de filaj era serviciul de protecþie internã al MAI. Subordonat lui Victor Ponta. Nu a existat niciun ecou oficial, din partea DIPI sau a MAI, dupã acest episod. ara anului 2009. În precampania electoralã din 2009, când portofoliul MAI era la PSD, Marean Vanghelie avertiza public cã vor ieºi la ivealã dosarele fãcute de serviciul secret al MAI unor persoane din familia prezidenþialã. Ulterior, când partidele se pregãteau pentru confruntarea dintre prezidenþiabili, tot Marean Vanghelie anunþa cã „arhiva DGIPI este pe mâini bune“. Afirmaþia a rãmãs fãrã urmãri. ªi la nivel de explicaþii oficiale, ºi de consecinþe. xtrapolând puþin, trebuie amintitã în context ºi o decizie a prim-ministrului Victor Ponta care, la doar câteva zile dupã instalarea Guvernului, în decembrie 2012 ºi, în plus, în regim de urgenþã, politiza serviciul secret al MAI, subordonându-ºi-l. La vremea respectivã – perioadã preelectoralã fiind – ºi în lipsa unei argumentaþii oficiale de necombãtut, miºcarea pãrea sã aibã ca unicã motivaþie dorinþa lui Victor Ponta, care se pregãtea sã intre în cursa pentru Cotroceni, de a-ºi þine inamicii politici în ºah, operativ. ºa cã reacþia premierului Ponta la scandalul “Nichita” – “ Nu ºtiam cã pentru spionarea unei iubite eºti arestat” –, prin care încearcã sã arunce în derizoriu gravitatea faptei, ºi a altora asemãnãtoare, revoltã, dar nu mirã. Dl Ponta pare a fi exponentul la vârf al categoriei celor care considerã cã funcþia politicã le dã dreptul sã asmutã asupra rivalilor câte un serviciu secret ori sã-l þinã în lesã. Sau, dupã posibilitãþi, mãcar sã încropeascã unul ad-hoc, apelând la alte instituþii ale statului. Doar pentru a tranzacþiona apoi, prin intermediul spionilor în lesã politicã, informaþii ce îi pot ridica pe unii ºi-i pot coborî sau doborî pe alþii.

S

A

un reper al cetãþii

„Protecþie socialã” în Timiº

Indemnizaþii de handicap ºi pentru morþi

Rute feroviare, rãmase descoperite în Timiº Suspendarea circulaþiei pe rutele feroviare operate în Timiº de operatorul privat Regiotrans a fost doar începutul unor probleme care vor trebui rezolvate rapid pentru normalizarea transportului la nivel judeþean.

Astfel, chiar dacã transportul a fost reluat pe rutele Regiotrans, operatorul privat pare sã renunþe la unele trasee, lucru de naturã sã genereze probleme pentru navetiºti ºi elevi. pag.2

Universitatea de Vest din Timiºoara, sub “ocupaþia” studenþilor Subfinanþarea cronicã a sistemului de învãþãmânt, valoarea crescutã a taxelor de studii, calitatea precarã a educaþiei ºi scãderea relevanþei studiilor universitare, pe fondul neadaptãrii curriculum-ului la exigenþele pieþei de muncã, sunt o parte dintre motivele invocate de reprezentanþii organizaþiilor studenþeºti pentru miºcãrile de protest la care au recurs.

A I

pag.3

Adriana Babeþi, amazoana cu mop Biblioteca Judeþeanã Timiº organizeazã vernisajul expoziþiei de fotografie „Amazoana cu mop”. Care o are ca protagonistã pe cunoscuta ºi îndrãgita scriitoare Adriana Babeþi. pag.5

A

Timiºoara, doar pe lista centrelor medicale în prelevare de organe, nu ºi transplant Timiºoara rãmâne, pentru oficialii Agenþiei Naþionale de Transplant, doar un punct pe lista centrelor în care se efectueazã prelevãri de organe, þesuturi ºi celule de origine umanã, care ajung ulterior în unitãþile medicale în care se efectueazã activitãþi de transplant.

V

pag.6

Elevi timiºeni, premiaþi la un concurs naþional de matematicã aplicatã

E

Participarea elevilor timiºeni la un concurs naþional de matematicã aplicatã, dedicat elevilor de liceu care nu studiazã la clase cu profil de matematicã-informaticã, a adus Timiºului douã premii I ºi douã menþiuni. pag.11

A

Val de alergii, la Timiºoara Un audit recent aratã cã, în Timiº, le-au fost acordate indemnizaþii de handicap nu doar unor persoane care au acest drept, ci ºi unora decedate.

Problemele legate de indemnizaþiile de handicap acordate sau primite necuvenit nu sunt o noutate în Timiº. Pentru cã la începutul crizei economice s-au descoperit nereguli mari în acest domeniu, au fost promise controale riguroase ºi analizarea cu atenþie a prestaþiilor

sociale de acest gen. Ultimul audit fãcut public pe aceastã temã relevã faptul cã problemele rãmân în sistem ºi cã se remarcã ºi fenomene noi, cum ar fi acordarea de indemnizaþii de handicap unor persoane decedate. Situaþii care se întind pe perioade de câþiva ani. pag. 5

Din cauza numeroaselor contestaþii ale contractelor de amenajare a spaþiilor verzi din Timiºoara, în aceastã perioadã un numãr foarte mare de timiºoreni se prezintã la medicii de specialitate cu probleme generate de alergii, provocate de cantitãþile mari de praf ºi polen din aer. Primãria spune cã, atâta vreme cât legislaþia impune un anumit tip de etape legate de atribuirea de contracte de acest gen, situaþia actualã se poate prelungi. pag.12

2

eveniment

7 - 10 mai 2015

Rute feroviare, rãmase descoperite în Timiº l Pe unele trasee, autostopul a devenit singura variantã pentru navetiºti Suspendarea circulaþiei pe rutele feroviare operate în Timiº de operatorul privat Regiotrans a fost doar începutul unor probleme care vor trebui rezolvate rapid pentru normalizarea transportului la nivel judeþean. Astfel, chiar dacã transportul a fost reluat pe rutele Regiotrans, operatorul privat pare sã renunþe la unele trasee, lucru de naturã sã genereze probleme pentru navetiºti ºi elevi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

„Deja se renunþã la unele rute” La Consiliul Judeþean Timiº a fost luatã în discuþie problema unor trasee feroviare care s-ar putea sã nu mai fie operate de nimeni, fiind predate de cãtre operatorul privat Regiotrans înapoi cãtre CFR care, deocamdatã, nu are material rulant, personal ºi nici logistica necesare pentru a deservi aceste linii. Un exemplu concret este cel al liniei de cale feratã Lovrin - Jimbolia, care a devenit inoperabilã, lucru de naturã sã creeze probleme elevilor ºi navetiºtilor. „Regiotrans a predat linia înapoi cãtre CFR, nu existã transport feroviar, iar copiii nu mai ajung la ºcoalã. Am avut o discuþie cu primarii din zonã, dar posibilitãþile sunt reduse. Ar trebui sã intervenim, sã-i ajutãm pe copii sã meargã la ºcoalã, deoarece avem un grad de neparticipare destul de nesãnãtos. Nu putem interveni pe partea de cãi ferate, dar putem interveni pe partea de transport special”, spune

Unele dintre rutele feroviare de pe care s-a retras Regiotrans au rãmas, încã, neacoperite de CFR Marian Vasile, vicepreºedintele PNL al CJ Timiº.

Conducerea Regionalei CFR Timiºoara a precizat cã linia Jimbolia - Lovrin, ca de altfel ºi alte secþii de circulaþie, face obiectul unui contract de închiriere ºi cã firma concesionarã ºi-a exprimat intenþia de a le preda înapoi cãtre CFR, însã, pânã la predarea efectivã ar trebui sã asigure circulaþia trenurilor. În lipsa trenului, transportul este asigurat de cãtre autobuze, care circulã pe ruta Iecea Mare - Iecea Micã - Cãrpiniº - Timiºoara. Autobuzele sunt însã aglomerate ºi insuficiente pentru fluxul

de cãlãtori, astfel cã pe unele porþiuni de pe aceastã rutã autostopul a devenit singura variantã pentru navetiºti ºi pentru elevi.

CJ Timiº a promis cã va lua în discuþie situaþia, cu conducerea CFR, însã nu a dat asigurãri cã situaþia s-ar putea rezolva prin transport judeþean auto special. „Este o problemã legatã de faptul cã, iatã, operatorii privaþi încep sã renunþe la o serie de trasee, pentru care nu ºtiu dacã existã material rulant ºi personal disponibil la CFR Cãlãtori. ªi, din câte se pare, operatorul privat

renunþã la traseele cele mai puþin profitabile, ºi pe care infrastructura feroviarã lasã de dorit. E greu de spus ce se va întâmpla pe viitor cu aceste trasee”, spune, la rândul sãu, Petricã Stoian, liderul timiºean al Federaþiei feroviare Miºcare Comercial.

Transportatorul privat are obligaþia de a întreþine liniile operate Am solicitat Ministerului Trans-

porturilor ºi CFR SA informaþii legate de relaþia contractualã cu Regiotrans.

Conform rãspunsului oficial pe aceastã temã, Regiotrans, care are calitate de gestionar de infrastructurã feroviarã, a închiriat ºi gestioneazã 951,1 kilometri de linie feratã. „Contractele de închiriere se încheie cu CFR pentru o perioadã de 4 10 ani, þinând seama în special de perioada necesarã amortizãrii sumelor pe care operatorul economic se angajeazã prin contractul de închiriere sã le aloce în activitãþi de reparaþii capitale ºi/sau investiþii pentru fiecare secþie ºi/ sau pentru materialul rulant necesar operãrii trenurilor pe secþiile respective”, spun reprezentanþii CFR. Aceºtia mai spun cã motivele închirierii le constituie atragerea de capital privat pe secþiile de circulaþie de interes local, pentru asigurarea gestionãrii unei pãrþi a infrastructurii feroviare din România, ºi asigurarea pachetului minim de servicii de transport feroviar public de cãlãtori, pe principiile economiei de piaþã, în condiþii de eficienþã economicã ºi de respectare a siguranþei circulaþiei ºi regularitãþii circulaþiei trenurilor.

Pentru secþiile neinteroperabile gestionate de Regiotrans, CFR încaseazã anual suma de 3.852.109 lei, fãrã TVA. ªi, ca sã nu existe dubii legate de responsabilitãþile cu privire la întreþinerea liniilor, Ministerul Transporturilor transmite, în acelaºi rãspuns oficial, cã „obligaþiile de întreþinere a secþiilor de circulaþie închiriate care aparþin infrastructurii feroviare neinteroperabile revin în totalitate operatorului economic-gestionar de infrastructurã feroviarã, în cazul de faþã Regiotrans”.

Consiliul Judeþean Timiº îºi face strategie de finanþare a sportului, la spartul târgului Dupã ce, urmând modelul de la Primãria Timiºoara, la Consiliul Judeþean existã temeri cu privire la ancheta DNA ºi un prejudiciu imens ce ar putea fi confirmat de instanþã în cazul finanþãrii fostei echipe Poli Timiºoara, administraþia judeþean a decis sã-ºi facã o strategie închegatã de finanþare a sportului. Între timp, se fac demersuri pentru angajarea unei case de avocaturã care sã reprezinte CJ Timiº în eventualele procese generate de anchetele cu privire la finanþarea Poli.

Reguli noi, în condiþii noi La urmãtoarea ºedinþã de plen consilierii judeþeni vor trebui sã voteze o documentaþie stufoasã care are rolul de a aºeza pe niºte principii cât de cât clare finanþãrile din bani publici a activitãþilor sportive, prin Consiliul Judeþean Timiº. „Ghid de eligibilitate pentru finanþarea Programului acþiunilor din domeniul sportului în Judeþul Timiº” se nu-

meºte noua documentaþie care, probabil, dacã ar fi fost elaboratã în urmã cu ºapte - opt ani, ar fi fãcut ca finanþãrile sportive sã nu mai genereze acum emoþii în administraþia judeþeanã, din perspectiva prejudiciilor ºi a anchetelor penale pe aceastã temã. Astfel, finanþãrile se vor face pe viitor pe bazã de proiecte, oficialii CJ Timiº susþinând cã, la împãrþirea banilor publici pentru sport, va þine cont de transparenþa ºi tratamentul egal al beneficiarilor.

Beneficiarii de finanþãri sportive se angajeazã sã nu ascundã CJ Timiº acte ori fapte care, dacã ar fi fost cunoscute, ar fi fost de naturã sã îl determine pe finanþator sã nu selecteze proiectul spre finanþare, ºi sã nu comunice date, informaþii, înscrisuri false sau eronate.

Este greu de spus ce s-ar fi întâmplat dacã în finanþarea fostei echipe Poli Timiºoara din bugetul CJ Timiº s-ar fi þinut cont de aceleaºi principii. Din aceastã perspectivã, aceastã strategia pare cumva elaboratã, ºi, eventual, adoptatã, la spartul târgului. ªi pentru cã banii daþi spre fosta echipã Poli nu mai pot fi recuperaþi, CJ Timiº se pregãteºte pentru eventualele

de 25 de ani un reper al cetãþii

anchete, preºedintele instituþiei, Titu Bojin, lansând la ultima ºedinþã de plen ipoteza contractãrii unei case de avocaturã pentru reprezentare în procesele legate de finanþarea fostei echipe Poli.

Propunerea nu li s-a pãrut foarte inspiratã unor consilieri judeþeni. “La finalul ºedinþei s-a aruncat propunerea aºa, la plesnealã, probabil ca sã se vadã reacþia. S-a cerut un fel de vot, dupã care conducerea CJ Timiº ºi-a amintit cã nu a elaborat un proiect de hotãrâre în acest sens. Logic ar fi ca în eventualele litigii CJ Timiº sã fie reprezentat de propriul Departament Juridic. Angajarea unei case de avocaturã nu aduce niciun fel de fantezie juridicã.

Pur ºi simplu se aruncã niºte bani ”, este de pãrere consilierul judeþean PNL Marius Martinescu.

Un prejudiciu prezumtiv mare Curtea de Conturi a stabilit, în raportul din 2013, cã sumele achitate de CJ Timiº în contul SC Politehnica Timiºoara SA au determinat o pagubã adusã bugetului judeþean, de zece milioane de lei, “având în vedere cã

aceastã finanþare a fost efectuatã cu încãlcarea legislaþiei în vigoare, menite sã reglementeze operaþiunile de angajare, lichidare, ordonanþare ºi platã a sumelor destinate susþinerii performanþelor sportive”. În acelaºi raport, auditorii au solicitat stabilirea întinderii prejudiciului (care include atât paguba, cât ºi benefi-

ciile nerealizate pânã la data recuperãrii integrale a prejudiciului) ºi luarea mãsurilor legale pentru recuperarea acestuia, având în vedere valoarea estimatã de auditorii publici externi la nivelul sumei de peste 11.4 milioane de lei, reprezentând sume alocate de CJ Timiº cãtre fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara. (B.P.)

eveniment

7 - 10 mai 2015

3

Universitatea de Vest din Timiºoara, sub “ocupaþia” studenþilor Subfinanþarea cronicã a sistemului de învãþãmânt, valoarea crescutã a taxelor de studii, calitatea precarã a educaþiei ºi scãderea relevanþei studiilor universitare, pe fondul neadaptãrii curriculum-ului la exigenþele pieþei de muncã, sunt o parte dintre motivele invocate de reprezentanþii organizaþiilor studenþeºti pentru miºcãrile de protest la care au recurs.

preºedinþi, primari ºi alþi reprezentanþi ai poporului, toþi ºi-au asumat atât în discursuri electorale, cât ºi în legi nerespectate, cã educaþia trebuie sã fie o prioritate pentru România, însã niciunul nu a miºcat un deget pentru asta. Începând de azi, luãm noi soarta sistemului universitar românesc în mâinile noastre ºi refuzãm sã pãrãsim universitãþile pânã nu se gãsesc soluþii la problemele semnalate de noi”, declarã preºedintele ANOSR, Cristi Popescu.

ligia.hutu@timpolis.ro

Reprezentanþii Alianþei Naþionale a Organizaþiilor Studenþeºti (ANOSR) ºi cei ai Organizaþiei Studenþilor din Universitatea de Vest din Timiºoara (OSUT) au demarat proteste menite sã avertizeze, printre altele, asupra situaþiei grave generate de subfinanþarea cronicã a sistemului de învãþãmânt, asupra nivelului crescut al taxelor de studiu ºi a ratei în creºtere, a abandonului universitar, dar ºi asupra nesocotirii, de cãtre oficialii din Educaþie, a nevoilor studenþilor. ªi atenþioneazã cã actorul principal în sistemul de învãþãmânt universitar este studentul. Motiv pentru care, precizeazã ei, întrucât „Universitãþile sunt pentru studenþi”, acþiunile de protest vizeazã ocuparea, de cãtre aceºtia, a mai multor instituþii de învãþãmânt superior din România. „Studenþii sunt nemulþumiþi de faptul cã opiniile lor nu mai sunt ascultate în universitãþi, cã subfinanþarea Educaþiei a produs efecte catastrofale asupra calitãþii ºi relevanþei studiilor universitare ºi cã taxele din universitãþi au devenit insuportabile pentru studenþi, rata de abandon universitar ajungând la 40%”, este menþionat întrun comunicat transmis redacþiei de reprezentanþii OSUT ºi cei ai ANOSR. Universitatea de Vest din Timiºoara, Universitatea Maritimã din Constanþa ºi Universitatea „Dunãrea de Jos”, din Galaþi, sunt primele universitãþi ocupate în cadrul acestui protest. „Studenþii s-au baricadat în amfiteatre, dezbat problemele sistemului universitar românesc ºi refuzã sã pãrãseascã

Foto Evz

Apel la acþiuni de protest conjugate

universitãþile pânã când revendicãrile lor nu vor fi acceptate”, se mai precizeazã, în cuprinsul comunicatului.

Miercuri dimineaþã, câteva de studenþi timiºoreni s-au adunat în faþa Prefecturii Timiº, la unprotest mut, continuând acþiunea începutã cu o searã înainte, când ocupaserã amfiteatrul A13 al Universitãþii de Vest, unde ºi-au petrecut noaptea, dezbãtând pe tema problemelor din sistemul de învãþãmânt superior.

Cristi Popescu

ªcoala româneascã, în declin continuu Pe lista de revendicãri a studenþilor se regãsesc creºterea finanþãrii Educaþiei ºi asumarea realã, de cãtre Parlament ºi Guvern, a alocãrii a 6% din PIB pentru Educaþie, aºa cum prevede Legea educaþiei, includerea studenþilor, în proporþie de 25% din electori, în alegerea rectorilor ºi a decanilor ºi includerea studenþilor, în aceeaºi proporþie, în Consiliile Departamentelor din facultãþi – organismele în care se iau decizii cu privire la curricula ºi planurile de învãþãmânt.

Studenþii mai solicitã creºterea burselor, în special a celor sociale, realizarea de investiþii în construcþii de noi cãmine ºi cantine, investiþii în repararea ºi modernizarea celor existente ºi implementarea realã a unui învãþãmânt centrat pe student, în care pro-

fesorul sã nu mai fie doar un orator, ci un factor generator de medii de învãþare, menit sã le faciliteze dobândirea de abilitãþi ºi competenþe ºi sã îi înveþe sã utilizeze informaþiile dobândite la curs, nu doar sã le reproducã.

Printre solicitãrile studenþilor mai sunt incluse ºi realizarea unei reforme curriculare în universitãþi, cu scopul de a face programele de învãþãmânt relevante în raport cu exigenþele actuale impuse de piaþa muncii ºi în raport cu nevoile ºi interesele studenþilor, implicarea acestora în procesele de asigurare a calitãþii, la nivel intern ºi extern, în cadrul evaluãrilor instituþiilor de învãþãmânt superior ºi evaluãrilor programelor de studii, ºi respectarea de cãtre universitãþi ºi de cãtre reprezentanþii Ministerului Educaþiei a Statutului Studentului, document ce face referire la drepturile ºi obligaþiile studenþilor.

Vlad Cherecheº Studenþii cer ºi sancþionarea universitãþilor care le încalcã flagrant drepturile, precum ºi respectarea dreptului lor la liberã exprimare, prin ceea ce aceºtia desemneazã a fi asumarea, de cãtre universitãþi ºi minister, a rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaþii. ªi aceasta în contextul în care, susþin ei, tot mai mulþi studenþi care semnaleazã problemele din universitãþi sau din mediul universitar sunt sancþionaþi. „Dupã ani de zile în care pãrerile noastre nu au mai contat, ne-a ajuns cuþitul la os ºi vrem sã ne luãm universitãþile înapoi. Universitãþile sunt fãcute sã deserveascã studenþii, ºi nu invers, iar situaþia catastrofalã în care a ajuns sistemul de învãþãmânt universitar ne face sã nu mai putem accepta declinul continuu care caracterizeazã ºcoala româneascã. Parlamentari, miniºtri,

Preºedinte OSUT: „Ne propunem sã rãmânem în amfiteatre pânã se vor lua mãsuri concrete pentru revitalizarea educaþiei” Referindu-se la problemele cu care studenþii se confruntã, preºedintele OSUT, Vlad Cherecheº, apreciazã cã situaþia de crizã din învãþãmântul universitar românesc este o constantã a ultimilor 25 de ani, cauzatã, în mare mãsurã, de lipsa de interes manifestatã de politicieni, care au ignorat prioritãþile sociale, acþionând exclusiv în baza unei agende de interese personale: „De 25 de ani sistemul educaþional românesc stagneazã. De 25 de ani politicienii români au orice alte prioritãþi, dar nu sistemul educaþional. Investiþia în educaþie e o investiþie în viitorul României”.

Vlad Cherecheº mai spune cã universitãþile trebuie sã se constituie într-un spaþiu liber de dezbatere, în cadrul cãruia sã fie identificate soluþii pentru criza din Educaþie: „Ne propunem sã rãmânem în amfiteatre pânã când decidenþii vor lua mãsuri concrete pentru revitalizarea educaþiei din România. Îi invitãm pe colegii noºtri sã ni se alãture, sã identificãm împreunã toate problemele pe care le are sistemul, dar ºi soluþiile optime pentru acestea. Ne dorim ca vocea noastrã sã conteze cu adevãrat, de aceea militãm sã redobândim dreptul studenþilor de a participa în procesul de alegere a rectorului într-o proporþie de cel puþin 25% din totalul electoratului”.

Rectorul UVT: „Sãrãcia distribuitã de la Guvern ne îngreuneazã munca” an, se face referire la o creºtere extrem de lentã a procentului din PIB acordat educaþiei, care ar ajunge la 3% abia în anul 2060”, adaugã rectorul UVT. În ceea ce priveºte maniera în care se colaboreazã, la nivelul UVT, cu reprezentanþii studenþilor, rectorul Marilen Pirtea precizeazã cã studenþii au reprezentat în permanenþã un partener serios ºi profesional, context în care apreciazã cã o creºtere a aportului acestora în procesul de luare a deciziilor ar fi binevenitã: „Legislaþia trebuie schimbatã, în sensul acordãrii unui aport mai mare studenþilor în activitatea administrativã a universitãþilor. În fond, vorbim despre tineri bine pregãtiþi, în domenii dintre cele mai diverse, capabili sã ia decizii importante cu privire la propriul viitor. Avantajul major în cooptarea studenþilor în forurile decizionale constã în faptul cã aceºtia pot da feedback «la firul ierbii», spriji-

nind astfel universitatea sã creascã în mod constant calitatea proceselor didactice ºi administrative”.

Potrivit aprecierii sale, pentru a obþine rãspuns la cât mai multe dintre revendicãrile formulate, studenþii ar trebui sã se adreseze direct factorilor de decizie care pot da curs acestor solicitãri, ºi anume Ministerului Educaþiei, Ministerului de Finanþe ºi Guvernului. În ceea ce priveºte semnalãrile studenþilor referitoare la nesocotirea, de cãtre reprezentanþii unor instituþii de învãþãmânt superior sau de cãtre oficialii din Educaþie, a dreptului lor de a a-ºi formula opiniile critice, Marilen Pirtea asigurã cã UVT le respectã dreptul la liberã exprimare ºi îi sprijinã în demersurile lor.

Relaþia dintre reprezentanþii UVT ºi cei ai studenþilor este, mai spune Marilen Pirtea, una de respect ºi sprijin reciproc, o dovadã fiind reprezen-

Foto UVT

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, îºi exprimã susþinerea pentru studenþii care protesteazã: „Suntem alãturi de studenþii noºtri, precum ºi de cei din întreaga þarã, în rezolvarea unor deziderate comune. Ne dorim acel procent de 6% din PIB pentru educaþie, îl considerãm absolut necesar pentru viitorul educaþiei româneºti ºi al tinerilor noºtri”.

Marilen Pirtea afirmã cã a solicitat în repetate rânduri, ºi public, ºi în cadrul unor întâlniri de lucru organizate la nivelul organismelor cu rol decizional, alocarea pentru învãþãmânt a procentului de 6% din PIB, în conformitate cu prevederile Legii educaþiei. „Nu este o problemã uºor de rezolvat, dar împreunã avem mai multe ºanse. Demersul studenþilor apare la momentul oportun, dat fiind cã în Raportul de Convergenþã 2015 - 2018 al Guvernului, publicat în luna aprilie a acestui

tatã ºi de faptul cã spaþiul ocupat de studenþi pentru dezbaterile pe care le organizeazã în aceastã perioadã este unul care nu afecteazã derularea procesului didactic. „Politica financiarã naþionalã privind învãþãmântul trebuie sã se schim-

be pentru a ne permite sã realizãm tot ceea ce ne-am propus, cu ºi pentru studenþi. «Sãrãcia» distribuitã de la Guvern ne îngreuneazã munca. Este o povarã pe umerii viitorului nostru ca þarã”, conchide rectorul UVT Marilen Pirtea.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

7 - 10 mai 2015

„Protecþie socialã” în Timiº

Indemnizaþii de handicap ºi pentru morþi

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Decedaþi ºi cu handicap Cel mai recent audit fãcut public

cu privire la prestaþiile sociale acordate persoanelor cu handicap a scos la ivealã faptul cã neregulile în acest domeniu nu au dispãrut nici pe departe ºi cã apar în continuare situaþii de deturnare a banilor publici pe aºa-numite „prestaþii sociale” nemeritate. Conform raportului fãcut public zilele trecute de Curtea de Conturi, la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº s-a descoperit cã au fost efectuate plãþi nelegale pentru drepturi privind prestaþii sociale cuvenite persoanelor încadrate cu grad de handicap, acordate acestora dupã data decesului. ªi nu doar pentru decedaþi, ci ºi pentru însoþitorii acestora au fost identificate astfel de prestaþii necuvenite, în raportul de control consemnându-se cã „s-a efectuat plata nejustificatã din credite bugetare, reprezentând indemnizaþii de însoþitori echivalente, acordate, unor persoane cu handicap, ulterior datei decesului acestora.”

Oficialii Curþii de Conturi spun cã nu s-au luat mãsuri adecvate pentru recuperarea prejudiciului din cazuri mai vechi, menþionând cã „s-a constatat faptul cã în cazul a patru beneficiari decedaþi, pentru care au fost efectuate plãþi de prestaþii sociale dupã data decesului, respectiv în perioada 2012 2013, identificaþi ca urmare controlului efectuat de cãtre reprezentanþii Agenþiei Judeþene de Plãþi ºi Inspecþie Socialã Timiº, Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº nu a procedat la luarea mãsurilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit de cãtre aceºtia.”

Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº, prin Serviciul de Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap, susþine cã a desfãºurat propriile acþiuni de verificare ºi cã anul trecut, de exemplu, a convocat, în vederea reevaluãrii, 15 de persoane.

O altã structurã a Direcþiei, subor-

Foto Gorjeanul

Problemele legate de indemnizaþiile de handicap acordate sau primite necuvenit nu sunt o noutate în Timiº.

Pentru cã la începutul crizei economice s-au descoperit nereguli mari în acest domeniu au fost promise controale riguroase ºi analizarea cu atenþie a prestaþiilor sociale de acest gen. Ultimul audit fãcut public pe aceastã temã relevã faptul cã problemele rãmân în sistem ºi cã se remarcã ºi fenomene noi, cum ar fi acordarea de indemnizaþii de handicap unor persoane decedate. Situaþii care se întind pe perioade de câþiva ani.

donate Consiliului Judeþean Timiº, Serviciul Evidenþã Drepturi pentru Persoane cu Handicap, susþine cã anul trecut s-au soluþionat 1020 de cereri restituire drepturi bãneºti returnate ºi

1.142 de cereri de restituire de drepturi bãneºti pentru persoane cu handicap decedate. Cifrele destul de mari aratã cã la nivel judeþean se poate vorbi despre un adevãrat fenomen.

Consilier judeþean: „Sunt chemaþi la control cei cu handicap major, care nu poate fi remediat” Neregulile legate de acordarea necuvenitã de indemnizaþii de handicap nu reprezintã o noutate în vestul þãrii. Controalele fãcute, în 2010, de Inspecþia Socialã, aflatã pe atunci în subordinea Inspectoratului Teritorial de Muncã, au gãsit o sumedenie de cazuri de indemnizaþii de handicap acordate ºi încasate ilegal, de persoane apte de muncã sau cu handicap uºor.

Aceastã fraudare masivã a bugetului de stat a rãmas fãrã urmãri la nivel penal, concluziile anchetelor mergând ºi rãmânând la nivelul Ministerului Muncii.

La nivel judeþean, în decembrie 2010 era schimbatã, foarte discret, de cãtre Consiliul Judeþean, componenþa Comisiei pentru Evaluarea Persoanelor cu Handicap. Iar în 2011, CJ Timiº a recunoscut, indirect, cã au fost încadrate fãrã acte diverse persoane în grade de handicap, încasând astfel indemnizaþiile aferente. “Întrucât în activitatea comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fãrã suport ºi documentaþie medicalã), preºedintele ºi membrii comisiei au fost schimbaþi din funcþii prin hotãrâre a Consiliului Judeþean”, comunicau reprezentanþi ai administraþiei judeþene. Din tablou lipsesc, însã, sesizãrile penale pentru cei vinovaþi. ªi tot CJ Timiº recunoºtea în 2011 cã o parte dintre contestaþiile formulate de cei evaluaþi de Comisia Judeþeanã nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au

fost soluþionate chiar de comisia care fãcea obiectul respectivelor contestaþii. Cu alte cuvinte, comisia respectivã s-a autocontrolat. Prin hotãrâre de Consiliu Judeþean, modalitatea de funcþionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbatã în 2011.

Potrivit noului regulament, la lucrãrile Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, ºi alte persoane, cu acordul preºedintelui, în mãsura în care prezenþa lor este utilã.

De asemenea, a fost iniþiatã încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfãºurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiº. Prin acest parteneriat între CJ Timiº ºi Ministerul Muncii urma a fi supervizatã activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiº. „Probleme legate de activitatea acestei Comisiei au mai fost semnalate, însã aceste sesizãri mai noi þin mai degrabã de niºte neajunsuri legislative valabile pentru toatã þara, nu doar pentru Timiº. În continuare sunt chemaþi la control cei cu handicap major, care nu poate fi remediat în niciun fel. Sunt chemaþi cei cãrora le lipseºte o mânã sau un picior, de parcã respectivul membru ar putea sã le creascã la loc. Sunt chemate persoane care suferã de schizofrenie, deºi nu existã ºanse ca aceastã afecþiune sã se remedieze. ªi numãrul de specialiºti e destul de mic – se «împrumutã» din alte judeþe, din Caraº-

de 25 de ani un reper al cetãþii

În comuna Racoviþa, mai mult de 10% din localnici, pe hârtie, nevãzãtori

Fapte grave rãmase fãrã niciun fel de urmãri Severin, din Mehedinþi. Activitatea este încãrcatã inutil, fãrã se se ia niºte mãsuri simple, cum ar fi realizarea unei liste cu boli nevindecabile, ca sã nu mai existe aceste convocãri nejustificate. Este adesea un coºmar sã transporþi un oligofren sau o persoanã cu un handicap sever la Timiºoara pentru aceste evaluãri”, spune consilierul judeþean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu.

Marea problemã, legatã de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap, susþin unii aleºi judeþeni, este cã la CJ Timiº nu existã specialiºti ºi expertiza necesarã pentru a se realiza un supra-control eficient al activitãþii de evaluare a persoanelor cu handicap. Situaþia este similarã cu cea legatã de administrarea de spitale „descentralizate”, cum e cazul Spitalului Judeþean, trecut în subordinea CJ Timiº, fãrã sã existe o expertizã ºi o experienþã relevantã în acest sens a Consiliului Judeþean, care este o structurã administrativã, fãrã niciun fel de competenþe în domeniul medical.

Un apogeu al neregulilor în domeniul prestaþiilor acordate persoanelor cu handicap se semnala în Timiº în anul 2011, când Prefectura sesiza o situaþie bizarã în comuna Racoviþa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaþie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puþin, nevãzãtori. În urma controalelor se constata atunci cã multe dintre documentaþiile pe baza cãrora s-au dat indemnizaþii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevãzãtori” erau posesori de permise valabile de conducere. De asemenea, orbirea pãrea sã fi fost molipsitoare, inspectorii constatând existenþa unor “strãzi ale nevãzãtorilor”. “Din verificãrile echipei de inspecþie a rezultat o incidenþã mare a familiilor cu persoane cu handicap situate la numere consecutive de casã, în douã dintre localitãþile comunei”, se consemna în raportul de control al Inspectoratului Social Regional Vest.

Deºi aceste verificãri au fost fãcute acum patru ani, dosarele penale întocmite pe numele unor astfel de farsori au

întârziat sã aparã. Iar singura finalitate a fost cã, între timp, speriaþi de scandalul care a luat amploare în presã, o serie de „nevãzãtori” nu au renunþat la indemnizaþii, ci ºi-au reevaluat handicapul, considerând cã e de bun simþ sã se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap.

Cu toate cã situaþiile constatate în teren au fost de naturã sã întãreascã suspiciunile, o finalitate concretã a acestui control nu a existat. Pur ºi simplu, Inspecþia Socialã a atras atenþia autoritãþilor publice din Timiº care deþin atribuþii în verificarea documentelor medicale ce stau la baza întocmirii certificatelor de încadrare în grad de handicap, cerându-le verificarea corectitudini informaþiilor cuprinse în aceste documente.

La momentul izbucnirii scandalului, Prefectura Timiº a solicitat verificãri, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº anunþând, cu aceastã ocazie, cã se va face o anchetã de cãtre Colegiul Medicilor cu privire la felul în care s-au acordat, în urma unor expertize medicale,

acele indemnizaþii de handicap. Lucru care nu s-a întâmplat pentru cã, susþineau reprezentanþii Colegiului Medicilor, nu a existat o sesizare în acest sens. Între timp, probabil cã o parte dintre cei depistaþi atunci cu nereguli au prins din nou curaj, vãzând cã nimic nu se întâmplã. Cert este cã, potrivit Ministerului Muncii, Timiºul se numãrã printre judeþele cu cel mai mare numãr de beneficiar de indemnizaþii de handicap.

La nivel naþional, sunt înregistrate 727.187 de persoane cu dizabilitãþi, dintre care 23.777 sunt în evidenþe în Timiº. Dintre persoanele cu dizabilitãþi din Timiº, 9.105 au handicap grav, 12.700 handicap accentuat, 1.729, handicap mediu ºi 243, handicap uºor. Doar 667 dintre acestea sunt instituþionalizate, restul de 23.110 fiind îngrijite în familie.

Potrivit indicatorilor, în prezent, 3.48% din populaþia judeþului suferã de o formã de handicap, persoanele cu dizabilitãþi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor cu handicap contabilizate la nivel naþional.

timp liber

7 - 10 mai 2015

5

Adriana Babeþi, amazoana cu mop Biblioteca Judeþeanã Timiº organizeazã vernisajul expoziþiei de fotografie „Amazoana cu mop”. Care o are ca protagonistã pe cunoscuta ºi îndrãgita scriitoare Adriana Babeþi. oana.dima@timpolis.ro

teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1980) ºi Roland Barthes - Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreunã cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centralã. Nevroze, dileme, utopii, apãrut la Polirom, în 1997, ºi Europa Centralã. Memorie, paradis, apocalipsã (Polirom, 1998).

S-a ocupat, de asemenea, de traducerea ºi selecþia antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995, ed. a II-a revãzutã ºi adãugitã, 2013). A publicat volumele: Bãtãliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lecturã (1997), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne ºi pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004), Ultimul sufleu la Paris. 69 de reþete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009), Femeia în roºu (împreunã cu Mircea Mihãieº ºi Mircea Nedelciu) ºi Prozac 2.

90 de pastile împotriva tristeþii (Polirom, 2014).

Foto Iuliu THEER

Vernisajul expoziþiei Amazoana cu mop are loc joi, 7 mai, de la ora 18, la Secþia de Arte „Deliu Petroiu”, de la Bastion Theresia, Corp A, în organizarea Bibliotecii Judeþene Timiº.

Pictorialul, realizat de Iuliu Theer, o are drept protagonistã pe prof. univ. dr. Adriana Babeþi, scriitoare, autoare, printre multe altele, a lucrãrii Amazoanele. O poveste.

Cu o bibliografie impresionantã, aceastã carte, Amazoanele. O poveste, reprezintã o incursiune exhaustivã în lumea femeilor rãzboinice, o cãlãtorie virtualã ce porneºte din Antichitate ºi ajunge pânã în secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei poveºti fascinante se aflã Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar ºi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domni-

ºoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo ºi Lisbeth Salander. Femei de stirpe zeiascã, dupã unii, fiinþe cât se poate de pãmântene, dupã alþii, amazoanele se regãsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile.

Prezente la Diodor din Sicilia ºi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivã de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernã au devenit eroine de film ºi benzi desenate. „ De-a lungul acestei cãlãtorii, aflãm astfel ce semnificaþii au atribuit istoricii cuvîntului «amazoanã», în ce regiuni se crede cã ar fi trãit ºi luptat aceste femei, cum le-au înfãþiºat scriitorii, pictorii sau cineaºtii. Iar pentru ca tabloul sã fie complet, vedem cum se antrenau ºi se înarmau, ce mîncau, cum se îmbrãcau ºi se travesteau. Totul condimentat cu poveºti de dragoste avîndu-le ca protagoniste pe amazoane”, spun editorii volumului, reprezentanþii Polirom. Împreunã cu Delia ªepeþeanVasiliu, Adriana Babeþi a îngrijit (selecþie de texte, traducere, aparat critic, prefaþã) volumele Pentru o

Doina Ruºti citeºte, la Cartea de nisip, din „Manuscrisul fanariot” Foto Radio Timisoara

Concert Pro Musica în Penitenciarul Timiºoara Pro Musica va susþine un concert extraodinar la Penitenciarul Timiºoara. Primul de o asemenea complexitate susþinut vreodatã într-un penitenciar din România.

rabat la nimic. Concertul este fãcut pentru cei aflaþi înãuntru. Vor fi invitate familiile unora dintre ei, studenþii voluntari de acolo, copii de la Centrul de Reeducare de la Buziaº, o parte din personal, colaboratorii formaþiei. Accesul va fi permis tuturor, în limita locurilor disponibile”, spune Ilie Stepan.

Legendarul muzician timiºorean a lansat în premierã absolutã un îndemn adresat tuturor muzicienilor din România. „Noi aparþinem generaþiei Woodstock care militeazã pentru nonviolenþã ºi pentru energia pozitivã a muzicii. De aceea, vom începe ºi vom termina fiecare concert cu piesa manifest a lui John Lennon, «Give peace a chance». Facem un apel la toþi muzicienii români sã facã la fel.

Trãim într-o societate în care focarele de rãzboi sunt tot mai multe ºi unele dintre ele la micã distanþã de noi. Nu cãutãm, vinovaþi, ci vrem sã atragem atenþia asupra acestui fapt. John Lennon a fost un stindard în aceastã luptã ºi îi rugãm pe toþi muzicienii din þara noastrã sã îºi înceapã ºi sã îºi termine concertele cu celebra piesã a lui”, mai spune Ilie Stepan. (O.D.)

„Are 17 ani ºi nu-ºi doreºte decât libertatea de a face ce vrea cu viaþa lui.

Aºa cã, într-o zi de aprilie a anului 1790, pãrãseºte Salonicul, oraºul natal, ca sã ajungã în cel mai bun loc din lume: Bucureºti. Unde cunoaºte iubirea, hainele de lux, bucãtãria brâncoveneascã ºi, mai ales, feþele neºtiute ale libertãþii, într-o lume compusã din boieri veliþi, robi ºi negustori de sclavi. Povestea lui a ajuns pânã la noi, consemnatã pe o filã, care poartã încã parfumul Epocii Fanariote”, spun, despre aceastã carte, editorii.

Eugen Negrici considerã Manuscrisul fanariot ca fiind o carte fastuoasã, de o senzualitate molipsitoare. „Este un poem închinat Bucureºtiului fanariot, o urbe, sau mai bine-zis o încropealã urbanã, care se leagãnã zi ºi noapte în ritmul moleºitor al manelelor, cufundatã în fumul ciubucelor, în superstiþii, zvonuri ºi magice arome orientale, ºi care se lasa asaltata în

rãstimpuri de frenezii endemice ºi fãrã obiect, de tristeþi grele ºi melancolii fãrã nume”. Dacã ar fi atât ºi tot ar fi deajuns. „Dar povestea despre o iubire imposibilã ºi care sfãrâmã cutumele, pe care ne-o spune, sprijinitã pe documente ºi cu talentu-i binecunoscut, Doina Ruºti, ridicã perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaþii private nemiloase, comportamente surprinzãtoare ºi habitudini stranii care îl aruncã în perplexitate chiar ºi pe criticul cu bune cunoºtinþe istorice”, mai spune Eugen Negrici.

Doina Ruºti, profesor universitar ºi scenarist, este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusã în nouã limbi, invitatã la numeroase târguri ºi evenimente internaþionale, s-a impus în special prin romanele cu tematicã diversã ºi construcþie solidã, cele mai multe apãrute la Polirom. De exemplu, Zogru, apãrut în 2006 ºi reeditat în 2013, în colecþia Top 10+, Fantoma din moarã (2008), un roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proza al USR, ºi Lizoanca la 11 ani (2009), recompensat cu Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane. (O.D.)

Foto doinarusti.ro

Concertul, prilejuit de lansarea oficialã a dublului dvd 41 Live in Timiºoara, va avea loc joi, 7 mai, de la ora 20.30, în curtea interioarã principalã a Penitenciarului Timiºoara Concertul, spun organizatorii, într-un comunicat, se va desfãºura cu toatã logistica aferentã unei manifestãri de acest gen, adicã scenã mare, instalaþie profesionalã de sunet ºi lumini, ecrane pentru proiecþii „ºi, bineînþeles, cu participarea integralã a întregului team Pro Musica, de la cântãreþi la echipa tehnicã ºi ceilalþi realizatori. „Este primul concert de o asemenea complexitate susþinut vreodatã într-un penitenciar din România. Logo-ul acestei manifestãri este «ªi între ziduri sunt inimi!» Acest concert, ca intenþie, se vrea inclus în ºirul de manifestãri muzicale care sã completeze în mod necesar calendarul acþiunilor culturale integrate în dosarul de intenþie privind candidatura oraºului

Timiºoara la titlul de Capitalã Culturalã Europeanã pentru anul 2021”, transmit organizatorii concertului.

Lansarea oficialã a dvd-ului 41 Pro Musica Live in Timiºoara va avea loc vineri, 8 mai, de la ora 19, în Sala Multifuncþionalã a Consiliului Judeþean Timiº, evenimentul urmând sã fie transmis live ºi prin intermediul Internetului, laadresa:http://www.infoo.ro/ ?id=SX283106ZJ. Dublul dvd care se va lansa cu aceastã ocazie cuprinde concertul de comeback dupã 21 de ani de pauzã al trupei Pro Musica, desfãºurat în luna octombrie a anului trecut, pe scena Filarmonicii Banatul, din Timiºoara, unde legendara formaþie timiºoreanã le-a oferit celor prezenþi un spectacol fascinant. „În ceea ce priveºte Stepan Project, avem niºte antecedente culturale în colaborãrile noastre cu Penitenciarul din Timiºoara. Am lansat ºi discurile «Undeva în Europa» ºi «Lumina, acolo». Acum, însã, e prima oarã când susþinem un concert de asemenea amploare. Concertul este o repetare ca ºi logisticã a concertului pe care lam susþinut în luna octombrie la Filarmonica Banatul. Nu se va face

La Librãria Cartea de Nisip, Doina Ruºti va citi, joi, 7 mai, de la ora 18, fragmente din noul sãu roman, Manuscrisul fanariot, apãrut de curând în colecþia Fiction Ltd. a Editurii Polirom, ºi în format digital.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

7 - 10 mai 2015

Timiºoara, doar pe lista centrelor medicale de prelevare de organe, nu ºi de transplant

ligia.hutu@timpolis.ro

Rãspunsuri evazive din partea Agenþiei Naþionale de Transplant Am solicitat, recent, Agenþiei Naþionale de Transplant, sã ne comunice care este motivul pentru care la Spitalul Judeþean din Timiºoara doar se preleveazã organe pentru transplant ºi nu se mai fac ºi operaþii de transplant? Am mai întrebat, de asemenea: Când a fost luatã decizia ca operaþiile de transplant sã nu mai fie efectuate la Timiºoara? Ce tipuri de transplant se realizau la Timiºoara ºi care a fost rata de succes în cazul fiecãrui tip de transplant în parte? ºi Câþi pacienþi din judeþele Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara sunt, în momentul de faþã, pe listele de aºteptare? În rãspunsul trimis, reprezentanþii ANT spun cã Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara deþine acreditare pentru activitãþi de prelevare de organe, þesuturi ºi celule de origine umanã ºi, cel puþin teoretic,

ºi acreditare pentru efectuarea de activitãþi de transplant de os ºi de tendon. Documentul, care nu poartã semnãtura niciunui oficial din cadrul ANT, comunicã, într-o manierã evazivã ºi impersonalã, o serie de informaþii referitoare la activitãþile de transplant efectuate, în decursul ultimilor ani la Timiºoara, evitând, însã, sã ofere rãspunsuri explicite.

Reprezentanþii ANT nu oferã rãspuns la solicitarea vizând enunþarea motivelor pentru care la Spitalul Judeþean din Timiºoara se efectueazã doar activitãþi de prelevare de organe, nu ºi activitãþi de transplant. Aceºtia precizeazã doar cã SCJUT deþine acreditare pentru efectuarea ambelor tipuri de activitãþi.

Referitor la motivul pentru care, aici, nu se efectueazã intervenþii de transplant, rãspunsul ANT se pãstreazã în cadrul aceluiaºi registru evaziv. Se dã de înþeles cã o parte din unitãþile sanitare din Timiº, care deþineau acreditãri pentru efectuarea de intervenþii de transplant, nu au mai fost reacreditate, pentru cã nu ar fi îndeplinit condiþiile necesare, în vreme ce altele nici nu ar mai fi depus solicitãri de reacreditare.

ANT: Nu existã indicii despre reuºite ale unor transplanturi efectuate la Timiºoara Posibile indicii cu privire la

de 25 ani un reper al cetãþii

motivele reale care au condus la situaþia actualã în care Timiºoara, prin Spitalul Judeþean, a devenit preponderent un centru în care se efectueazã activitãþi de prelevare de organe, dar nu ºi activitãþi de transplant, sunt oferite, însã, de rãspunsurile referitoare la tipurile de transplant ºi la rata de succes a intervenþiilor de transplant efectuate, în decursul anilor anteriori, la Timiºoara. Potrivit ANT, nu existã indicii cu privire la reuºite certe care sã fi fost înregistrate în sistemul medical timiºorean în ceea ce priveºte intervenþiile de transplant efectuate.

Reprezentanþii ANT spun cã din totalul celor ºase intervenþii de transplant realizate la Timiºoara, ce figureazã în evidenþele oficiale ale instituþiei, o intervenþie de transplant de cord a fost soldatã cu decesul receptorului, în vreme ce despre cele cinci intervenþii de transplant renal nu se cunosc informaþii despre evoluþia ulterioarã a pacienþilor.

Cât priveºte numãrul pacienþilor din judeþele Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara care figureazã în evidenþele ANT, pe listele de aºteptare, ºi tipurile de intervenþii de care au nevoie aceºti pacienþi, rãspunsul ANT menþioneazã doar cã, în baza de date a agenþiei, pacienþii aflaþi pe listele de aºteptare nu sunt identificaþi dupã locul de reºedinþã.

Foto Radio Timiºoara

Timiºoara rãmâne, pentru oficialii Agenþiei Naþionale de Transplant, doar un punct pe lista centrelor în care se efectueazã prelevãri de organe, þesuturi ºi celule de origine umanã, care ajung ulterior în unitãþile medicale în care se efectueazã activitãþi de transplant.

Doar douã spitale timiºene, acreditate pentru activitãþi de transplant În ce priveºte unitãþile medicale din Timiº acreditate sã efectueze activitãþi de prelevare ºi transplant de þesuturi ºi organe, pe lista publicatã pe pagina de internet a ANT figureazã, acreditate în baza unor ordine emise, în 2013, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara, cu Centrul de transplant tisular os, tendon, piele (acreditat în vederea efectuãrii de activitãþi de prelevare ºi transplant de þesut osos, tendinos ºi cartilagii, precum ºi pentru activitatea de prelevare ºi transplant de piele) ºi Laboratorul de Imunologie ºi Transplant. În vreme ce Spitalul de Copii „Louis Þurcanu” este autorizat sã funcþioneze pentru activitãþi de bancã de celule stem hematopoietice centrale ºi din sângele periferic (recoltare, procesare, conservare, stocare ºi distribuþie), dar ºi pentru transplant de celule stem hematopoietice centrale

ºi din sângele periferic.

Ca acreditat figureazã ºi Spitalul Clinic de Urgenþã Timiºoara, despre care nu se pot obþine, însã, niciun fel de informaþii cu privire la tipul de activitãþi autorizate. La fel, nici informaþii referitoare la suspendarea, în iulie 2014, a acreditãrii pentru activitatea de bãnci de celule reproductive umane ºi utilizatori de celule reproductive, acordatã Departamentului de fertilizare in vitro al Policlinicii Athena, în baza unui ordin al ministrului Sãnãtãþii din 2012.

Pe lista unitãþilor medicale acreditate sã efectueze activitãþi de prelevare ºi transplant figureazã, în total, aproape 80 de secþii din cadrul unor spitale din întreaga þarã, în majoritatea cazurilor vizate fiind, însã, activitãþile de prelevare de þesuri ºi organe, în vederea efectuãrii ulterioare a unor intervenþii de transplant.

Din totalul celor aproape

80 de secþii ºi departamente ale unor unitãþi medicale acreditate sã efectueze activitãþi de prelevare, doar câteva apar ºi pe lista unitãþilor medicale în care se efectueazã activitãþi de transplant. Printre acestea se numãrã Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Institutul de Urgenþã pentru Boli Cardiovasculare ºi Transplant Târgu Mureº, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Urologie ºi Transplant Renal Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sf. Spiridon” Iaºi, Institutul de Urgenþã pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” Bucureºti, Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, Spitalul Clinic „Dr. C.I.Parhon” Iaºi, Spitalul Clinic de Urgenþã Bucureºti, Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”. (continuare în pag. 7)

actualitate (urmare din pag. 6)

Timiºoara, pe lista centrelor medicale unde se se efectueazã frecvent activitãþi de prelevare de organe

Mihai Ionac

7

Expert specializat în prevenirea fenomenului terorist, la Timiºoara: „România nu este expusã terorismului.

Dar pericolul poate veni din orice parte ºi oricând” Fenomenul terorist ºi implicaþiile sale la nivel global, modalitãþile de prevenire ºi combatere a acestuia, gestionarea eficientã a situaþiilor de crizã generate de atacurile teroriste, aspecte legate de imperativul conºtientizãrii fenomenului, dar ºi de rolul care le revine instituþiilor media s-au numãrat printre aspectele dezbãtute la Universitatea de Vest din Timiºoara, de cãtre dr.

Rupali Jeswal, psiholog operaþional ºi analist specializat în informaþii ºi antiterorism. ligia.hutu@timpolis.ro

Leonida Iancu decizie împinse de sentimente, ci de anumite evidenþe, de chestiuni raþionale”. ªi medicul Leonida Iancu, ºeful Serviciului de Ambulanþã Timiº, a relevat faptul cã trecerea anilor a adus cu sine schimbarea mentalitãþilor: “Într-adevãr, oamenii sunt mult mai bine informaþi în prezent, faþã de ce se întâmpla în urmã cu cinci – zece ani. Au trecut anii, s-au schimbat generaþiile ºi mentalitãþile, dupã cum s-au schimbat ºi procedurile medicale. ªi implicarea corpului medical în consilierea familiilor este mult mai mare. Ca un rezultat cumulat al acestor chestiuni, lucrurile s-au schimbat în bine, însã nu într-un mod spectaculos”.

Am încercat sã aflãm, zilele acestea, de la reprezentanþii Spitalului Judeþean Timiºoara informaþii complete cu privire la tipul ºi la numãrul de intervenþii de prelevare de organe care au fost efectuate aici, în decursul ultimilor patru ani, dar ºi cu privire la spitalele din România înspre care au fost direcþionate organele prelevate. Dupã 30 de zile de la transmiterea acestei solicitãri de informaþii, reprezentanþii SCJUT nu au oferit niciun rãspuns.

O serie de trei conferinþe despre radicalizarea fenomenului terorist, despre implicaþiile acestuia ºi despre modalitãþile de gestionare a situaþiilor de crizã ºi a traumei generate de atentatele teroriste au loc la Timiºoara, în zilele de 4 ºi 5 mai, cu participarea psihologului operaþional, analist specializat în informaþii ºi antiterorism dr. Rupali Jeswal. La finalul primei conferinþe, susþinute luni, la Universitatea de Vest din Timiºoara, în faþa reprezentanþilor unor structuri operaþionale din cadrul Ministerului de Interne, dr. Rupali Jeswal a expus succint o serie de consideraþii cu privire la exacerbarea, la nivel internaþional, a fenomenului terorist, la metodele de prevenire ºi combatare ºi la maniera în care mass-media poate contribui la gestionarea eficientã a situaþiilor de crizã generate de atentatele teroriste. Astfel, potrivit aprecierii acesteia, terorismul a devenit, în acest moment, o problemã cu caracter global, care nu poate fi ignoratã ºi asupra cãreia cetãþenii trebuie informaþi ºi conºtientizaþi: „Terorismul este asemenea unui virus, care se rãspândeºte. E o problemã care planeazã asupra întregii lumi. Preocuparea noastrã este cum sã protejãm comunitãþile ºi sã ne asigurãm cã oamenii sunt informaþi ºi înþeleg despre ce este vorba”.

Referindu-se la situaþia actualã a României ºi la ameninþãrile despre care apreciazã cã planeazã asupra þãrii noastre, dr.

Rupali Jeswal a relevat cã amplitudinea fenomenului terorist în România nu este foarte mare. Însã, a avertizat cã pericolul existã.

Context în care a precizat cã este important sã se discute public despre acest subiect, întrucât combaterea fenomenului în sine nu este exclusiv apanajul persoanelor în uniformã, menirea de a

preveni ºi combate atentatele teroriste revine întregii comunitãþi. „România nu este expusã terorismului, pânã acum. Dar pericolul poate veni din orice parte ºi oricând”, spune dr. Rupali Jeswal, subliniind cã rãspândirea, dupã model viral, a acestui fenomen este dependentã ºi de finanþarea de care beneficiazã structurile teroriste. Context în care a relevat faptul cã, în acest moment, existã un avantaj în ceea ce priveºte dotarea tehnicã a grupãrilor teroriste, întrucât „teroriºtii au echipamente mai bune decât autoritãþile, pentru cã ei furã de la toþi”. „Pentru a câºtiga un rãzboi nu conteazã cât de avansate sunt armele, ci în mâinile cui sunt”, a mai relevat dr. Rupali Jeswal.

Aceasta mai spune cã un rol important în gestionarea eficientã a fenomenului terorist îl are massmedia, care trebuie sã informeze onest ºi neutru, sã nu creeze panicã ºi sã contribuie la pãstrarea încrederii în instituþiile specializate ale statului: „Depinde cum este difuzatã informaþia.

Media este foarte puternicã. Iar felul în care informezi este prioritar. Este important modul în care mass-media aratã publicului larg ce s-a întâmplat într-un atac terorist. Nu trebuie rãspânditã teroarea. Modalitatea în care mass-media expune incidentele este foarte important, trebuie sã transmitã siguranþã, ºi nu fricã.

Pentru cã altfel, cetãþenii îºi pierd încrederea în instituþii”.

Dr. Rupali Jeswal a insistat ºi asupra imperativului ca presa sã îºi pãstreze neutralitatea ºi sã nu cadã pradã tentaþiei de a vehicula impresii. Din acest punct de vedere, ar trebui focalizatã atenþia asupra actului terorist în sine, fãrã sã se recurgã la consideraþii

Foto Ligia HUÞU

Potrivit datelor ANT, publicate de Ministerul Sãnãtãþii în 2013, la nivel naþional au fost realizate, în cursul acelui an, 300 de intervenþii de transplant de rinichi, 118 intervenþii de transplant de ficat ºi un transplant de cord.

Pe harta centrelor universitare în care s-au realizat activitãþile menþionate, Timiºoara apare menþionatã drept centru în care s-au realizat destul de frecvent prelevãri de organe. Organe care au fost, ulterior, transportate cãtre pacienþi compatibili cu donatorii, înscriºi pe listele de aºteptare.

Activitatea de prelevare de organe desfãºuratã la Timiºoara a avut o dinamicã în creºtere, cel puþin în cursul anului 2013, atunci când au fost efectuate, doar pânã în luna septembrie, 14 prelevãri de organe, în cadrul Clinicii de Anestezie ºi Terapie Intensivã a Spitalului Judeþean. Situaþia în sine a avut la bazã ºi demersurile de conºtientizare ºi educare a mentalitãþii aparþinãtorilor pacienþilor aflaþi în situaþii de moarte cerebralã, în scopul de a-ºi oferi acordul în vederea prelevãrii de organe. Medicul Mihai Ionac, unul dintre foºtii manageri ai unitãþii medicale, a demarat, în urmã cu mai bine de ºase ani, o campanie menitã sã schimbe concepþiile timiºenilor cu privire la acordul de principiu pentru donarea de organe. Referindu-se la rezultatele obþinute în timp, acesta a apreciat cã este îmbucurãtor cã s-a constatat, în Timiº, o creºtere a cazurilor în care aparþinãtorii pacienþilor aflaþi în situaþii critice ºi-au manifestat disponibilitatea în vederea donãrii de organe: “Lucrurile s-au schimbat mult în bine, iar motivul pentru care s-a produs aceastã schimbare în bine þine de modul de abordare al familiilor. Sunt colegii de la Terapie Intensivã care se ocupã nemijlocit de aceste chestiuni ºi au învãþat, cu ajutorul unor cursuri de specialitate, cum sã transmitã mesajul corect cãtre familiile pacienþilor ajunºi în moarte cerebralã, pentru ca acestea sã nu ia o

7 - 10 mai 2015

Ioan Bãla, Rupali Jeswal ºi Marilen Pirtea de ordin subiectiv sau la culpabilizare, printr-o serie de elemente de discurs: „Rolul mass-media este sã informeze, sã relateze neutru, nu sã vehiculeze impresii.

Atenþia trebuie focalizatã, de aceea, pe ceea ce s-a întâmplat, pe actul terorist. Media trebuie sã ajute, nu sã facã situaþia mai dificilã ºi nu sã cupabilizeze religia, genul sau alte criterii”.

Potrivit aprecierii expertului, rolul psihologului în astfel de situaþii de crizã este, printre altele, acela de a contribui la educarea maselor, la conºtientizarea asupra pericolului reprezentat de fenomenul terorist, dar ºi la consolidarea speranþei, a încrederii în sistem ºi în instituþiile al cãror rol este acela de a interveni în apãrarea cetãþeanului.

La rândul sãu, directorul Penitenciarului Timiºoara, Ioan Bãla, co-organizator al evenimentului, a precizat cã seria de conferinþe iniþiatã de Centrul pentru Studii Penitenciare, Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii din cadrul Universitãþii de Vest din

Timiºoara, Institutul pentru Cercetãri Social-Politice ºi International Correction & Prissons Association, este un demers în premierã pentru România, menit sã contureze premisele constituirii unui grup interinstituþional, alcãtuit din experþi pregãtiþi profesional în aºa fel încât sã poatã contribui la identificarea categoriilor ºi indivizilor predispuºi la radicalizare ºi sã poatã contribui, astfel, la reducerea masei critice a persoanelor care pot face obiectul radicalizãrii. „Acest amplu proces iniþiat public astãzi – pentru cã el are sorgintea cu câteva luni anterior datei de astãzi – necesitã un program de pregãtire specialã pentru un întreg sistem de experþi care lucreazã în cadrul sistemului.

Implicarea UVT este în mãsurã sã potenþeze acest efort pe care Centrul pentru Studii Penitenciare ºi Asociaþia Instituþiilor Penitenciare ºi-l doresc nu doar pentru Timiºoara, pentru România, ci ºi pentru spaþiul comunitar”, a declarat directorul Penitenciarului Timiºoara Ioan Bãla.

de 25 ani un reper al cetãþii

8

7 - 10 mai 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

7 - 10 mai 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

social

7 - 10 mai 2015

Sancþiuni mai dure pentru „spãrgãtorii profesioniºti” Timiºoara este plinã cu cratere, tranºee ºi promisiuni de reparaþii. Asta, dupã operaþiuni de îngropare a cablurilor aeriene, de canalizare ori de reparaþii de conducte fãcute, toate, dupã terminarea asfaltãrii. În urma unor sesizãri în serie pe aceastã temã, Primãria vrea sã impunã reguli mai drastice pentru „spãrgãtorii experþi”.

de permise de spargere ºi 326 de procese-verbale de predare amplasament, pentru care executanþii au plãtit suma modicã de 81.500 de lei.

FALT: “Ar trebui cerut sprijinul cetãþenilor” Preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara, Petru Olariu, spune cã ºi la FALT au ajuns sesizãri legate de lucrãri pe domeniul public lãsate de izbeliºte. “Cred cã Primãria ar trebui sã urmãreascã mai bine modul în care aceste firme se achitã de obligaþiile legate de refacerea carosabilului sau a spaþiilor verzi distruse. Ar trebui sã fie desemnatã o persoanã diriginte de ºantier sau inspector, care sã urmãreascã punctual modul de refacere a ceea ce se distruge. ªi ar trebui cerut sprijinul cetãþenilor, acordându-se mult mai multã atenþie sesizãrilor lor”.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Interzis la permise de spargere

Foto TIMPOLIS

Probabil, puþine sunt zonele din Timiºoarei care au scãpat de gropile sãpate cu ocazia unor lucrãri de canalizare sau refacere a reþelei de alimentare cu apã. În ultimele luni, oficialii Primãriei confirmã cã au fost numeroase sesizãri privind aceºti „spãrgãtori” care, dupã finalizarea lucrãrilor, au uitat sã repare porþiunea de asfalt sau spaþiu verde sãpat.

Aºa stând lucrurile, Municipalitatea a decis cã trebuie luate mãsuri mai drastice, pregãtind în acest sens un proiect de hotãrâre pentru urmãtoarea ºedinþã de plen.

Conform proiectului, în cazul unor încãlcãri repetate ale normelor privind lucrãrile tehnico-edilitare executate pe domeniul public, respectiv în cazul a trei abateri, executantului nu i se va mai elibera niciun permis de spargere pe raza Timiºoarei, pânã la îndeplinirea cumulativã a douã obligaþii: predarea cãtre Primãrie a amplasamentelor tuturor lucrãrilor ce afecteazã domeniul public, aflate în derulare la data aplicãrii celei de-a treia sancþiuni, ºi plata tuturor amenzilor stabilite prin cele trei procese-verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor. În caz de nerefacere a domeniului public afectat, executantul va fi sancþionat cu amendã contravenþionalã ºi cu plata cheltuielilor pentru refacerea tramei stradale, conform devizului

întocmit de cãtre constructor. Lucrãrile de refacere a drumului se vor realiza de cãtre executantul cu care s-a încheiat contractul de întreþinere strãzi sau trotuare din sectorul afectat de execuþia lucrãrilor tehnico-edilitare în cauzã, iar contravaloarea lucrãrilor se va recupera de la executantul în culpã.

Reprezentanþii Primãriei susþin cã în ultimele luni au constatat numeroase încãlcãri ale reglementãrilor legate de obligaþia reparãrii dupã efectuarea de lucrãri pe domeniul public.

“Au fost executate lucrãri fãrã obþinerea permisului de spargere, nu a fost respectatã durata de execuþie a lucrãrilor aprobatã prin permisul de spar-

gere, nu a fost respectatã modalitatea de execuþie, nu au fost îndepãrtate molozul ºi pãmântul rezultate din sãpãturã, refacerea sistemului rutier afectat nu a fost executatã corespunzãtor, conducând la tasãri ale drumului, la care se adaugã semnalizarea necorespunzãtoare sau chiar nesemnalizarea punctelor de lucru”, afirmã oficialii Municipalitãþii.

Viceprimarul Dan Diaconu atrage atenþia cã nerespectarea duratei de execuþie a lucrãrilor, a termenului de refacere, a modului de refacere a lucrãrilor perturbã derularea fluent a circulaþiei ºi conduce la blocaje în trafic prin crearea de cozi imense de maºini. “Semnalizarea necorespunzã-

toare sau, ºi mai grav, nesemnalizarea lucrãrilor pericliteazã securitatea traficului pe sectorul de drum pe care se executã lucrarea, putând provoca accidente ºi/sau deteriorãri ale autovehiculelor. Pentru finalizarea lucrãrilor în conformitate reglementãrile locale au fost numeroase cazuri în care a fost necesarã chiar aplicarea a mai mult de o singurã amendã, acordându-se chiar ºi ºapte amenzi pentru a obliga executantul sã respecte prevederile legale”, mai spune Dan Diaconu.

O vinã pentru aceastã situaþie ar trebui cãutatã, poate, ºi în uºurinþa cu care se eliberau permise de spargere. În 2014, de exemplu, Direcþia Tehnicã a Primãriei Timiºoara a întocmit 326

Consilier local: “E ºi o chestiune legatã de poluare” La rândul sãu, consilierul local PNL (fost PDL) Simion Moºiu atrage atenþia asupra altui aspect cauzat de lucrãrile începute pe domeniul public ºi finalizate fãrã refacerea zonelor sparte sau sãpate – poluarea din oraº. “E ºi chestiunea legatã de poluare. Vine vara ºi tot acel moloz se transformã în praf. Uitaþi-vã ºi pe malul Begãi ce a rãmas dupã constructori – tranºee, mizerie. Nimeni nu a venit sã verifice.

Iar tot acest noroi transformat în praf genereazã probleme de sãnãtate pentru un numãr mare de timiºoreni. Ca sã nu mai vorbim cã acelaºi praf, plimbat pe carosabil, se lipeºte de acei cele stâlpiºori ai Direcþiei Tehnice, care se transformã într-un focar de infecþie, având mai degrabã rolul de colectoare de praf”, atrage atenþia alesul local.

Spargerile haotice de strãzi, la ordinea zilei, de ani ºi ani dia problema.

Acestor lucrãri, care sunt la ordinea zilei, în ultima perioadã li s-a adãugat operaþiunea de îngropare a cablurilor. Dupã ce cetãþenii s-au tot plâns de felul în care sunt executate lucrãrile de cãtre firmele care îngroapã cabluri în subteran, reprezentanþii Direcþiei de Mediu a Primãriei au luat atitudine, iar amenzile au început sã curgã. O companie de cablu, de exemplu, a fost amendatã de 20 de ori în ultima perioadã.

Pe de altã parte, Poliþia Localã Timiºoara a primit dispoziþie sã amendeze firmele care deþin cabluri în oraº, pânã când societãþile se vor conforma ºi vor introduce firele în subteran.

Primarul Nicolae Robu a avertizat chiar cã acolo unde nu se remediazã problema ºi Primãria va tãia cablurile, chiar cu riscul de a-i lãsa pe oameni fãrã televiziune sau internet. Cablurile aeriene trebuiau duse demult în subteran, din 2012, dar în Timiºoara ele încã „împodobesc” stâlpii ºi distanþele

de 25 de ani un reper al cetãþii

dintre ei. „Unele firme n-au fãcut aproape nimic pentru a-ºi duce cablurile aeriene în subteran. Acolo unde existã suportul legal pentru a se interveni cu tãierea cablurilor, evident cã se va proceda ºi la aºa ceva. Oamenii vor trebui sã-ºi regleze problema cu furnizorii pentru care au optat”, spune primarul Nicolae Robu. În anul 2009, Consiliul Local Timiºoara a aprobat Hotãrârea nr. 184, care prevedea ca în toate zonele ºi subzonele funcþionale din intravilanul Timiºoarei, amplasarea reþelelor sã se realizeze subteran, iar acolo unde existã canale tehnice sã fie utilizate acestea. De asememea, se mai arãta cã toate reþelele supraterane existente pe domeniul public ºi privat al Timiºoarei vor fi îngropate, pânã cel târziu la data de 31 decembrie 2012, iar acolo unde existã canale tehnice, vor fi utilizate acestea, Direcþia Urbanism din cadrul Primãriei urmând sã creeze ºi gestioneze o bazã de date cu traseele reþele-

Foto PNL Timiº

Abia asfaltate, unele strãzi din Timiºoara sunt sparte din nou pentru lucrãri întreprinse de furnizorii de utilitãþi. Scuza cel mai des întâlnitã este vechimea reþelei de canalizare, care produce deseori fisuri ale conductelor, spun reprezentanþii Direcþiei Tehnice a Municipalitãþii.

Nu sunt puþine situaþiile în care, la doar câteva sãptãmâni dupã încheierea unor lucrãri de asfaltare, ºoseaua sau trotuarul suferã noi spãrturi întrucât cineva ºi-a amintit cã trebuie realizatã o lucrare. De cele mai multe ori, aceste reparaþii sunt întâlnite la reþelele de alimentare cu gaz ºi apã, spun reprezentanþii Primãriei, deoarece sunt reþele foarte vechi, unele realizate în urmã cu peste 50 de ani, iar conductele se sparg destul de frecvent.

Iar pânã se va realiza o reparaþie capitalã, vor exista mereu astfel de situaþii. Dacã se întâmplã o nouã defecþiune într-o zonã în care tocmai s-a turnat asfalt, trebuie sã se recurgã la spargerea asfaltului, pentru a se reme-

Primar Nicolae Robu lor de transmisii de date ºi transmisii de voce.

Cum nici una dintre aceste prevederi nu a fost aplicatã, Timiºoara

continuã sã aibã probleme din acest punct de vedere, atât în cartierele de blocuri din zonele periferice, cât ºi în zona centralã.

social

7 - 10 mai 2015

11

Recunoaºtere internaþionalã pentru un elev timiºorean, la o conferinþã dedicatã tinerilor cercetãtori Un elev timiºorean a primit Certificatul pentru cea mai bunã prezentare la secþiunea Fizicã pe anul 2015, în cadrul Conferinþei Internaþionale a Tinerilor Cercetãtori, desfãºuratã la Izmir, în Turcia. ligia.hutu@timpolis.ro

þiunea „Fizicã experimentalã”, elaboratã sub coordonarea asistentului dr.

Alexandru Iovanovici ºi a consultantului prof. dr. Sandu Golcea.

Referindu-se succint la tema expunerii sale, elevul timiºorean a explicat cã lucrarea a avut un caracter experimental, aceasta prezentând ºi analizând posibile soluþii în vederea realizãrii unei micro-instalaþii de pirolizã a materiei lemnoase ºi a masei vegetale, menite sã îngãduie obþinerea unei independenþe energetice sporite în zonele rurale ºi, în acelaºi timp, sã recicleze resturile vegetale, produsul obþinut fiind carbon pur. „Prezentarea a fost bine primitã atât de membrii juriului, cât mai ales de publicul participant, reprezentat de elevi ºi profesori din alte echipe participante. Discuþiile ulterioare au fost interesante ºi au oferit idei valoroase de continuare a proiectului”, mai spune Gabriel Bãban.

Foto Arhiva personalã GabrielBaban

Gabriel Bãban, elev în clasa a XII-a la Colegiul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timiºoara, a reprezentat recent România în cadrul celei de-a XXII-a Conferinþe Internaþionale a Tinerilor Cercetãtori (International Conference of Young Scientists), desfãºuratã la Izmir, în Turcia. Lui Gabriel Bãban i-a fost decernat Certificatul pentru cea mai bunã prezentare la secþiunea Fizicã pe anul 2015, anunþã, într-un comunicat remis redacþiei, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº.

Manifestarea ºtiinþificã internaþionalã s-a desfãºurat în perioada 19 - 25 aprilie, lotul României fiind alcãtuit din ºapte elevi, selectaþi de cãtre reprezentanþii International Conference of Young Scientists pentru România.

Secþiunile conferinþei vizeazã disciplinele Fizicã, Matematicã, Informaticã, Ecologie ºi Biologie, evenimentul ºtiinþific, adresat exclusiv elevilor, fiind organizat dupã toate normele ºi rigorile unei manifestãri ºtiinþifice internaþionale. „Lucrãrile trimise sunt supuse aceloraºi proceduri de recenzare ºtiinþificã externã ºi, nu de puþine ori, metodele ºi abordãrile oferite de elevi sunt extrem de interesante ºi chiar oferã o nouã viziune asupra unor probleme care pãreau rezolvate de multã vreme”, spun oficialii ISJ Timiº.

Gabriel Bãban s-a prezentat în competiþie cu o lucrare axatã pe sec-

Gabriel Bãban, elev în clasa a XII-a la Colegiul „C.D. Loga”

Verificãri legate de autostrada Timiºoara – Lugoj, cerute ministrului Transporturilor

Elevi timiºeni, premiaþi la un concurs naþional de matematicã aplicatã Participarea elevilor timiºeni la un concurs naþional de matematicã aplicatã, dedicat elevilor de liceu care nu studiazã la clase cu profil de matematicã-informaticã, a adus Timiºului douã premii I ºi douã menþiuni.

O serie de noi rezultate notabile obþinute de elevii timiºeni în competiþiile ºcolare au fost comunicate, la începutul acestei sãptãmâni, de reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº. Potrivit acestora, în cadrul etapei naþionale a Concursului de Matematicã Aplicatã „Adolf Haimovici”, competiþie desfãºuratã la Iaºi, în zilele de 1 - 3 mai, patru elevi din Timiº au obþinut douã premii I ºi douã menþiuni.

De la competiþia care este echivalentul unei olimpiade naþionale dedicatã, însã, elevilor care nu studiazã la clase cu profil de matematicã ºi de informaticã, Maria Lazea, elevã în clasa a X-a la Liceul Tehnologic „Traian Grozãvescu”, din Nãdrag, pregãtitã de profesorul Dan Dumesc, ºi Vasile Maºniþã, elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „V. Braniºte”, din Lugoj, pregãtit de profesorul Gheorghe Ban, au revenit acasã cu premiul I. Tabita Adãmuþ, din clasa a IX-a, de la Colegiul Naþional Bãnãþean din Timiºoara, pregãtitã de profesoara Miana Barta, ºi Cornel Bejan, elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „Ion Mincu”, din Timiºoara, pregãtit de profesoara Adriana Binzar, au câºtigat câte o menþiune. (L.H.)

Un control legat de execuþia, precum ºi de preþul lotului 2 din autostrada Timiºoara – Lugoj a fost cerut în mod oficial ministrului Transporturilor. Verificãri solicitate nu de cãtre un parlamentar de Timiº, ci de un deputat din Gorj. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Verificãri pentru manoperã ºi preþuri Ministerului Transporturilor i s-a cerut în mod oficial sã-ºi mobilizeze Corpul de Control pentru a verifica raportul prestaþii costuri în ceea ce s-a realizat pânã acum pe lotul 2 al autostrãzii Timiºoara – Lugoj. Cererea a venit dinspre Camera Deputaþilor, fiind fãcutã, în mod ciudat, de un deputat nu de Timiº ci de Gorj, Scarlat Iriza. În solicitarea mobilizãrii Corpului de Control se menþioneazã cã lucrãrile la autostrada Timiºoara – Lugoj (lotul 2) au dat naºtere de-a lungul timpului la o serie de controverse. „Iniþial lotul 2 a fost scos la licitaþie împreunã cu lotul 1. Ulterior, proiectul a fost separat, iar licitaþia lansatã de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a fost atacatã de nenumãrate ori prin contestaþii. În cele din urmã, incapabilã sã facã faþã contestaþiilor care au fost confirmate ºi de cãtre instanþa de judecatã, CNADNR a decis în 2012 sã

anuleze licitaþia ºi sã facã o altã procedurã de achiziþie publicã. ªi în aceste condiþii, de la realizare pânã la semnarea contractului a mai fost nevoie de un an ºi jumãtate”, se menþioneazã în interpelarea parlamentarã.

Deputatul gorjean cere lãmuriri cu privire la costurile aferente realizãrii celor 25,6 kilometri de autostradã, care se ridicã la aproximativ 96.4 milioane de euro, fãrã TVA. „A fost nevoie de aproape trei ani ºi o lunã pentru a ajunge de la licitaþie la ºantier. Stadiul birocratic (licitaþie, contestaþii ºi procese a fost mai mare decât perioada necesarã ca întregul proiect sã fie construit fizic”, spune Scarlat Iriza.

De aceea, ministrului Trans-

porturilor, Ioan Rus, i se cere sã precizeze în urma unui control ce pãrere are despre felul în care CNADNR a gestionat acest proiect ºi dacã s-a depãºi sau nu costul estimat iniþial.

Un proiect de amploare Orizontul de finalizare al acestui proiect a fost estimat la începutul anului 2016. Lotul 2 al autostrãzii Timiºoara - Lugoj va avea 25,6 kilometri ºi va face conexiunea dintre douã loturi aflate deja în funcþiune: Timiºoara – Izvin ºi Lugoj – Traian Vuia. Lucrarea va avea 15 pasaje ºi zece poduri ºi podeþe. Pentru acest proiect, CNADNR a alocat in 2014 suma de 251,7

milioane de lei. Primul tronson al Autostrãzii Timiºoara – Lugoj, de 9,5 kilometri, a fost deschis circulaþiei în octombrie 2012, stârnind amuzamentul multor ºoferi care au botezat-o cea mai scurtã autostradã din lume. Aceastã bucatã de ºosea, de 9,5 kilometri, a costat aproximativ 48 de milioane de euro.

Construitã de cãtre Asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Carena SpA Impresa di Construzioni, avea termen contractual de finalizare luna aprilie 2013. Tronsonul continuã practic autostrada Arad – Timiºoara pânã la DN 6, în dreptul localitãþii Izvin, ocolind Timiºoara, ºi face ca autostrada din vestul þãrii sã nu se mai opreascã întro intersecþie cu un drum judeþean, (DJ 691).

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

sãnãtate

7 - 10 mai 2015

Inimi umane miniaturale, create în laborator Inimi umane miniaturale, capabile sã batã de o manierã autonomã, au fost create în laborator de cercetãtorii de la Universitatea Abertay, din Scoþia.

TIMPOLIS

Inimile au fost create pentru a-i ajuta pe oamenii de ºtiinþã sã gãseascã un leac împotriva hipertrofiei cardiace, o maladie a inimii care poate sã provoace moartea subitã, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Acestea au fost obþinute din celule suºã, au diametre de un milimetru ºi se contractã cu 30 de bãtãi pe minut.

Deºi erau sãnãtoase iniþial, inimile miniaturale au fost tratate apoi cu diverse substanþe chimice, pentru a stimula instalarea acelei afecþiuni fiziologice care le face sã devinã hipertro-

fice, adicã exagerat de mari, din cauza unei creºteri anormale a celulelor cardiace. Dupã îmbolnãvirea lor, inimile miniaturale au fost tratate cu o serie de medicamente noi, întrucât medicii doreau sã vadã dacã pot sã previnã apariþia bolii. „Deºi inimi umane au mai fost create în laborator ºi în trecut, este pentru prima datã când a devenit posibil sã introducem anumite boli în ele”, explicã profesorul Nikolai Zhelev, coordonatorul studiului.

Acesta mai spune cã hipertrofia cardiacã poate fi ereditarã, poate fi cauzatã de boli precum diabetul sau poate fi cauzatã de practicarea unor exerciþii fizice prea intense. Din cauza acestei boli, muºchiul cardiac devine mai gros ºi mai rigid, iar inima pompeazã mai greu sângele în corp. „Anumite persoane dezvoltã din acest motiv un ritm cardiac anormal, iar aceasta

este cea mai frecventã cauzã de moarte subitã în rândul persoanelor tinere. Deºi existã medicamente, acestea pot sã ajute doar la controlarea simptomelor, însã nu existã un tratament pentru moment”, adaugã coordonatorul studiului.

Inimile miniaturale obþinute de echipa coordonatã de profesorul Zhelev în laborator ar putea sã schimbe aceastã situaþie. Folosind biosenzori, cercetãtorii au putut sã eticheteze anumite molecule specifice din inimile miniaturale pentru a putea sã monitorizeze mai bine evoluþia muºchiului cardiac.

Identificând moleculele care determinã inima sã devinã hipertroficã, medicii scoþieni au putut sã transporte medicamente direct cãtre acele molecule ºi sã le împiedice astfel sã urmeze evoluþia pe care o au de obicei, evitând astfel dezvoltarea bolii.

Trei ore de televizor pe zi dubleazã riscul de moarte prematurã Adulþii care se uitã la televizor cel puþin trei ore pe zi sunt expuºi unui risc dublu de moarte prematurã, în raport cu cei care petrec mai puþin timp în faþa micului ecran.

Cercetãtorii au studiat 13.284 de adulþi spanioli sãnãtoºi, cu o vârstã medie de 37 de ani, dintre care 60% femei, cu studii superioare, pentru a stabili o legãturã între trei tipuri de comportamente sedentare ºi riscul de mortalitate. Aceste comportamente au fost privitul la televizor, petrecerea timpului în faþa calculatorului ºi condusul maºinii, titra, zilele trecute, revista American Heart Association, citatã de Mediafax.

Participanþii la studiu – coordonat de Miguel Martinez-Gonzalez, profesor de sãnãtate publicã la Universitatea Navarra, din oraºul spaniol

Pamplona – au fost urmãriþi, în medie, timp de 8,2 ani.

Autorii studiului au constatat 97 de decese, dintre care 19 au fost cauzate de boli cardiovasculare, 46 de cancer ºi 32 de alte cauze.

Dublarea riscului de mortalitate s-a menþinut dupã ce a fost luat în calcul un ansamblu de alþi factori, asociaþi de asemenea cu o mortalitate mai ridicatã, au precizat oamenii de ºtiinþã. În schimb, oamenii de ºtiinþã nu au gãsit nicio corelaþie semnificativã între timpul petrecut în faþa calculatorului sau cel petrecut la volan ºi riscul crescut de mortalitate prematurã.

Cercetãtorii au estimat, în acelaºi timp, cã sunt necesare alte studii pentru a confirma legãturile potenþiale între timpul petrecut zilnic pe un calculator ºi timpul petrecut la volan ºi

rata mortalitãþii, pentru a determina mecanismele biologice care ar putea sã le explice. „Odatã cu îmbãtrânirea populaþiei, sedentarismul va creºte, mai ales din cauza timpului petrecut în faþa televizorului, fenomen care va spori problemele de sãnãtate asociate cu vârsta”, avertizeazã Miguel Martinez-Gonzalez. Acesta mai atrage atenþia asupra faptului cã rezultatele studiului aratã cã adulþii ar trebui sã fie mai activi, sã evite perioadele lungi de sedentarism ºi sã îºi limiteze timpul petrecut în faþa televizorului între o orã ºi douã ore pe zi.

Potrivit American Heart Association, este nevoie de cel puþin 150 de minute de activitate fizicã moderatã pe sãptãmânã – sau de cel puþin 75 de minute de exerciþii fizice susþinute – pentru a avea o stare de sãnãtate optimã. (TP)

Ibuprofenul, aspirina ºi razele ultraviolete, printre cauzele apariþiei celulitei Celulita, definitã ca inflamare a þesutului celular subcutanat, care afecteazã mai ales femeile ºi produce efectul inestetic de „coajã de portocalã”, este favorizatã de o serie de cauze neaºteptate, ce pot fi însã prevenite prin câteva schimbãri simple ale stilului de viaþã.

Dietele care vizeazã slãbirea rapidã, precum ºi pierderea bruscã în greutate, urmatã apoi de îngrãºare, compromit elasticitatea pielii, agravând celulita. În plus, carenþa de proteine favorizeazã retenþia de apã, astfel încât pielea de la nivelul abdomenului, coapselor ºi feselor va avea un aspect inestetic, scrie dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Nutriþioniºtii recomandã o dietã bogatã în proteine sãnãtoase (peºte, ouã, fructe de mare, carne albã, leguminoase, nuci ºi seminþe) ºi consumul de cereale integrale, legume ºi fructe, ºi renunþarea la carbohridraþii procesaþi, cum ar fi pâinea albã.

Stresul este cel care favorizeazã secreþia hormonilor de cortizol, denumiþi ºi „hormonii stresului”, ceea ce explicã ºi pofta de dulciuri ºi alimente bogate în grãsimi. Astfel, contrar opiniei generale, stresul nu slãbeºte, ci îngraºã, iar nutriþioniºtii recomandã, pentru tãierea senzaþiei de foame, alimente care produc în mod natural o stare de bunã-dispoziþie, cum ar fi cãpºunele, afinele, zmeura ºi nucile, mai ales caju, o sursã bogatã de zinc, ce combate depresia ºi anxietatea.

Fumatul este, ºi el, la fel de nociv.

Fumul de þigarã slãbeºte ºi întrerupe formarea þesutului conjunctiv, care se acumuleazã sub formã de mici cocoloaºe sub piele. De asemenea, afecteazã circulaþia sângelui, ceea ce favorizeazã retenþia de apã ºi apariþia celulitei. Chiar ºi þigãrile electronice conþin nicotinã, astfel încât ar trebui renunþat complet la fumat pentru a îmbunãtãþi sãnãtatea pielii.

Consumul de analgezice duce, de asemenea, la formarea celulitei.

Medicamentele din categoria analgezi-

de 25 de ani un reper al cetãþii

celor cu efect antiinflamator, din care fac parte aspirina ºi ibuprofenul, favorizeazã retenþia de apã în þesuturi, agravând astfel celulita. Majoritatea oamenilor au observat cã retenþia de apã dispare dupã ce înceteazã sã utilizeze analgezice, dar trebuie consultat medicul înainte de a lua o decizie în aceastã privinþã. Dacã este cazul, persoanele ar trebui sã încerce sã utilizeze medicamente pe bazã de paracetamol, care nu provoacã retenþia lichidelor.

Deºi metoda liposucþiei pare cea mai bunã idee pentru a scãpa de celulitã, chirurgii plasticieni avertizeazã cã operaþiile frecvente de acest gen distribuie inegal grãsimea în organism, iar aceastã distribuire inegalã accentueazã aspectul de „coajã de portocalã”. De fapt, s-a demonstrat cã procedurile non-invazive, precum sucþia în vid ºi masajul cu dispozitive de lipomasaj, precum ºi utilizarea frecvenþelor radio pentru netezirea pielii, dau rezultate mai bune decât liposucþia. Încruciºarea picioarelor este, ºi ea, dãunãtoare. Menþinerea poziþiei

picioarelor încruciºate pentru mult timp împiedicã circulaþia la nivelul membrelor inferioare, ceea ce provoacã retenþia lichidelor ºi agravarea celulitei. Ca exerciþiu se recomandã miºcarea picioarelor ca ºi cum aþi pedala o bicicletã, timp de 30 de secunde, o datã dimineaþa ºi o datã în cursul dupã-amiezii.

Razele ultraviolete, pe lângã

faptul cã îmbãtrânesc pielea, agraveazã celulita, din cauza radicalilor liberi care slãbesc elasticitatea celulelor ºi a þesutului conjunctiv.

Pentru a preveni celulita, trebuie folosite cu generozitate creme ºi loþiuni cu factor de protecþie solarã de douã ori pe zi ºi trebuie consumatã multã apã pentru a asigura echilibrul corect între sãruri ºi lichide din organism. (TP)

sãnãtate

7 - 10 mai 2015

13

Val de alergii, la Timiºoara l Din cauza spaþiilor vezi neîngrijite Din cauza numeroaselor contestaþii ale contractelor de amenajare a spaþiilor verzi din Timiºoara, în aceastã perioadã un numãr foarte mare de timiºoreni se prezintã la medicii de specialitate cu probleme generate de alergii, provocate de cantitãþile mari de praf ºi polen din aer. Primãria spune cã, atâta vreme cât legislaþia impune un anumit tip de etape legate de atribuirea de contracte de acest gen, situaþia actualã se poate prelungi.

Nicolae Robu

mircea.pavelescu@timpolis.ro

Parcuri lãsate “în plata Domnului” Mai mulþi medici de specialitate din Timiºoara au remarcat în aceastã perioadã creºterea numãrului celor care se prezintã la controale medicale cu diverse tipuri de alergii generate de cantitãþile mari de prag, polen ºi alþi factori alergeni din aer. Situaþia este acutizatã de starea în care se gãsesc multe dintre parcurile oraºului, care nu sunt îngrijite, cosite ºi amenajate în mod corespunzãtor. Asta, din cauzã cã, de luni bune, nu s-a reuºit atribuirea contractului de amenajare de spaþii verzi, din pricina contestaþilor în serie.

Teoretic, de parcurile Timiºoarei nu se mai ocupã nimeni în momentul de faþã, dupã ce contractele pentru întreþinerea lor au expirat ºi nu s-a mai reuºit încheierea altor contracte, cu excepþia zonei centrale a oraºului, de care se ocupã în continuare societatea Horticultura.

“Licitaþia este în etapa sa finalã, sper sã se încheie fãrã contestaþii ºi sã putem anunþa – cu mare bucurie voi face asta – semnarea contractelor pentru execuþia lucrãrilor. Îmi pare foarte rãu pentru toþi cei care suferã de alergii, am ºi eu apropiaþi care suferã de alergii ºi ºtiu ce înseamnã asta, dar nu am nicio soluþie legalã. Am spus-o de nenumãrate ori, oricâtã presiune s-ar pune pe mine, cu orice argumente, nu fac nimic ilegal”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Reprezentanþii Municipalitãþii anunþã cã sunt dispuºi sã aloce peste 40 de milioane de euro, în patru ani, pen-

ªtefan Sandu

tru întreþinerea ºi amenajarea parcurilor ºi scuarurilor, pentru spaþii verzi, locuri de joacã, tãieri de corecþie la arbori ºi defriºãri, aceasta fiind valoarea estimatã a noilor contracte. Din pãcate, deºi existã aceastã alocare bugetarã, nu se poate face nimic, din cauza contestaþiilor în serie. “Sunt niºte probleme legislative legate de faptul cã unor firme li se permite contestarea la nesfârºit a unor proceduri de atribuire, pe care le blocheazã. ªi dacã la investiþii nu ne deranjeazã atât de tare, pentru cã nu ne încurcã, în domenii precum cel al amenajãrii spaþiilor verzi aceste contestaþii ne încurcã foarte mult”, spune consilierul local PNL (fost PDL) ªtefan Sandu. În opinia sa, ar fi necesar ca deputaþii ºi senatorii de Timiº sã iniþieze o modificare legislativã, care sã nu mai permitã blocarea unor contracte de

acest gen, prin contestaþii repetate.

“Altfel, spaþiile verzi rãmân neîngrijite ºi nu se ºtie cât se mai prelungeºte aceastã situaþie, dacã se tot amânã atribuirea. În plus, dacã o comunitate are la dispoziþie a societate de profil, cum e Horticultura, firmã subordonatã Consiliului Local, ar trebui ca legea sãi permitã sã o foloseascã”, apreciazã ªtefan Sandu.

Problema legatã de Horticultura a mai fost luatã în discuþie la ºedinþele de plen din acest an, primarul Nicoale Robu rãmânând de fiecare datã pe poziþie: “Au fost neînþelegeri între Horticultura ºi Direcþia de Mediu în ceea ce priveºte tarifele, am spus-o rãspicat, n-aº fi putut semna niciodatã sã se deconteze lucrãri la tarife mai mari, fãrã licitaþie – aºa se punea problema –, la tarife mai mari decât cele care au rezultat la ultimele licitaþii. Nu pot sã

fac aºa ceva, indiferent cine hotãrãºte. Sã semneze alþii, eu am spus clar cã nu îmi pun semnãtura pe aºa ceva.

Oricât þinem noi la Horticultura, ºi þinem, nu putem sã o ajutãm în mod ilegal”.

Un alt consilier local PNL Ciprian Jichici, declarã cã, în România, contestarea licitaþiilor a devenit un sport naþional. “Dacã la o licitaþie câºtigã firma care «trebuie», totul e bine, dacã nu câºtigã cine «trebuie», se gãsesc tot timpul firme, firmuliþe, care au capacitatea sã conteste ºi sã puna beþe în roate unui proces, transformând o licitaþie normal de patru - ºase luni, într-o licitaþie de patru - ºase ani. Din nefericire, la cel mai înalt nivel politic din România, nu se doreºte rezolvarea acestei situaþii”. În opinia sa, rezolvarea respective probleme este simplã ºi se poate face prin câteva paragrafe de lege. “Este

Ciprian Jichici nevoie de timbrarea oricãrei contestaþii cu 10% din valoarea proiectului. E simplu, evident în momentul în care ai un proiect, o valoare de un milion de euro, sã te punã sã timbrezi cu 100.000 de euro contestaþia. Dacã eºti sigur ºi ai dreptatea de partea ta, o vei face.

Dacã eºti un contestatar de meserie, cum sunt multe firme în România, paravan pus în fata altor grupuri de interese, atunci nu o vei mai face”.

Probleme vechi legate de spaþiile verzi de Conturi nu a sesizat, în urma controalelor efectuate, cã e necesarã o asemenea decizie de Consiliu Local”.

Recent, mai mulþi consilieri locali au readus în discuþie problema lucrãrilor de amenajare la spaþiile verzi, dupã ce conducerea Primãriei a admis cã pe aceste contracte se lucreazã pe baza unor normative vechi de… 40 de ani.

Acele normative, evident, nu mai sunt de actualitate, însã, de zeci de ani Pe care Primãria nu a reuºit sã le înlocuiascã. Situaþia i s-a pãrut aberantã ºi primarului Nicolae Robu, care a declarat cã „normativele vechi sunt cele care îþi spun cu câþi oameni trebuie sã lucrezi câtã iarbã poate tunde un om pe orã, or, e aberant în 2014 sã discutãm câtã iarbã poate tãia un om pe orã cã, dacã trei sfert de orã stã la fumat, taie mai puþinã, dacã munceºte o orã, taie mai multã. Dacã foloseºte secera, taie

o cantitate, dacã foloseºte motocositoare taie o altã cantitate ºi tocmai cã s-a vrut cel puþin la nivel de deziderat s-a vrut sã nu mai aparã astfel de anomalii”.

Odatã cu aceste controverse a apãrut o altã problemã, reglementatã nici ea.

Este vorba despre fixarea unor norme actualizate pe întreþinerea de spaþii verzi… dupã atribuirea contractului, adicã dupã licitaþie. Lucru considerat total anormal de mai mulþi consilieri locali. În acelaºi context mai poate fi menþionatã problema legatã de Registrul spaþiilor verzi – aplicaþia care i-ar permite Primãriei sã ºtie exact ce suprafaþã de parcuri ºi terenuri cu vegetaþie deþine ºi sã plãteascã lucrãri de amenajare în cunoºtinþã de cauzã. Acesta, însã, e tot în lucru, de ani buni. Asta, deºi Curtea de Conturi a cerut definitivarea acestei baze de date, dupã ce în urma ultimelor audituri realizate la

Foto TIMPOLIS

În contextul referirilor la situaþia atribuirii contractelor de întreþinere a spaþiilor verzi, Nicolae Robu a precizat ºi cã, dupã preluarea mandatului sãu, a aflat despre faptul cã, la nivelul Municipalitãþii, s-a procedat multã vreme la nerespectarea legii în ceea ce priveºte procedurile de încredinþare a contractelor de întreþinere a spaþiilor verzi.

“Legea prevede sã existe o decizie de principiu a Consiliului Local. La Primãrie s-a mers în mod implicit, tacit aº spune, pe varianta de licitaþie. Cel puþin, administraþia pe care o conduc ºi eu personal n-am ºtiut cã niciodatã în timp nu s-a luat aceastã decizie. Când am aflat, era destul de târziu. Am cerut sã se facã preparativele pentru a se putea lua o asemenea decizie ca sã intrãm în legalitate”, mai spune edilul.

Adãugând cã, pânã acum, s-a mers, în virtutea inerþiei, cu licitaþie: “nici Curtea

Primãria Timiºoara, a depistat nereguli legate de întreþinerea spaþiilor verzi.

Curtea de Conturi spune cã autoritãþile publice locale nu au realizat Registrul local al spaþiilor verzi ºi nici nu l-au

actualizat niciodatã când au intervenit modificãri în structura terenurilor definite ca spaþii verzi ºi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaþii verzi, deºi legea obligã la acest lucru.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

7 - 10 mai 2015

Rãzboiul graniþelor, între zeci de localitãþi din Timiº l Teoretic, Prefectura putea pune capãt acestor litigii inutile

Subprefectul de Timiº: “În unele cazuri s-a dorit neapãrat sã se meargã mai departe cu procesele”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O lege care nu ajutã prea mult În Timiº sunt zeci de localitãþi care îºi disputã de ani de zile în instanþã câteva hectare situate la limita de demarcare cu unitãþile administrative-teritoriale vecine. Teoretic, aceste litigii din care, pe ansamblu, nimeni nu are de câºtigat, pentru cã sunt consumatoare de timp ºi bani, ar fi putut fi evitate prin aplicarea unui act normativ privind amenajarea teritoriului ºi urbanismului, de acum doi ani, care a oferit Prefecturii competenþele de a rezolva aceste neînþelegeri de grãniþuire. Prin aceastã lege, primarul unei localitãþi mai poate trage teren în administraþie dacã, de exemplu, face o cerere la Prefecturã.

“Limitele teritoriale, care vor fi luate în considerare atunci când va fi stabilit un nou þinut, pot fi reale sau imaginare”, se precizeazã în legea de acum doi ani.

Unul dintre iniþiatori, deputatul Toader Stroian, spune cã proiectul era necesar, tocmai

pentru cã existã multe litigii între localitãþi ºi neînþelegeri care sunt trenate de cãtre comisiile funciare ale judeþelor. În momentul adoptãrii, se estima ca legea va facilita întocmirea noilor planuri urbanistice generale ºi va grãbi construirea unei infrastructuri de date cerutã de europeni. “Delimitarea administrativ- teritorialã este absolut necesarã ºi se impune în regim de urgenþã, fiindcã în situaþii de litigii nu existã posibilitatea întocmirii Planurilor Urbanistice Generale, ceea ce creazã în anumite situaþii greutãþi în accesarea fondurilor europene”, se preciza în expunerea de motive a legii. Conform aceluiaºi act normativ, doar cazurile excepþionale vor mai fi rezolvate prin elaborarea de legi sau de cãtre comisii speciale. În momentul adoptãrii legii se preciza cã, fãrã aceste norme juridice, România nu va putea realiza infrastructura pentru informaþii spaþiale, investiþie impusã de cãtre Parlamentul ºi Comisia Europeanã.

Una peste alta, dupã trei ani, legea nu a schimbat foarte mult în Timiº. Pentru a se ajuta “înþelegerile amiabile”, încã din 2012, la Prefectura Timiº, s-au constitut comisii de mediere a divergenþelor unitãþilor administrative-teritoriale ale judeþului. Totuºi, se pare cã în multe cazuri spiritele s-au dovedit a fi foarte inflamate ºi nu s-a putut ajunge nicicum la o soluþie amiabilã. Aºa se face cã, potrivit Prefecturii Timiº, în urma medierilor, 25 de diferende între unitãþi administrative-teritoriale din Timiº nu au putut fi rezolvate, urmând sã se pronunþe instanþa de contencios administrativ. În urma acestei situaþii, Prefectura Timiº a înregistrat la instanþa de contencios-administrativ 26 de acþiuni, solicitând pronunþarea unor hotãrâri

de 25 de ani un reper al cetãþii

prin care sã se stabileascã limita de hotar între unitãþile administrativ teritoriale în litigiu.

E oarecum hilar faptul cã grãniþuiri cunoscute foarte bine la nivel local, care ar trebui rezolvate prin înþelegeri locale, ajung, în acest fel, sã fie tranºate de la distanþã de instanþã. În plus, în multe cazuri, rezolvarea unui astfel de litigiu în favoarea unei unitãþi administrative poate fi o chestiune de noroc pentru cã, într-un caz, pot fi gãsite acte care sã dovedeascã justeþea revendicãrii fâºiei de pãmânt, însã în unele cazuri, chiar dacã o localitate are dreptul sã revendice o anumitã suprafaþã de teren aflatã în disputã cu comuna vecinã, inexistenþa documentelor, fac ca acest drept sã nu poatã fi recunoscut în instanþã.

Din cele 26 de acþiuni ajunse în instanþã, care nu au putut fi rezolvate prin simpla mediere, 25 reprezintã cereri pentru stabilirea hotarului între unitãþi administrativ-teritoriale din cadrul judeþului ºi una între judeþele Timiº ºi Arad, respectiv între comuna Secaº din Timiº ºi comuna ªistarovãþ, din judeþul Arad.

Litigiile legate de grãniþuiri între localitãþile timiºene ajunse în instanþã, sunt, în momentul de faþã cele dintre Giulvãz ºi Foeni, Giulvãz ºi Otelec, Jebel ºi Voiteg, Ciacova - Voiteg, Giulvãz - Ciacova, Pãdureni-Parþa, Parþa - Peciu Nou, Racoviþa Buziaº, Ghilad - Voiteg, Comloºu Mare - Teremia Mare, Deta Denta, Maºloc - Bogda, Criciova - Gãvojdia, Coºteiu - Lugoj, Criciova - Lugoj, Saravale - Sânnicolau Mare, Orþiºoara - Satchinez, Secaº - Ghizela, Giarmata – Sânandrei, Margina Curtea, Tomnatic - Gottlob, Giarmata - Ghiroda, Giarmata -Dumbrãviþa, Dudeºtii Noi - Sãcãlaz ºi Becicherecu Mic - Sãcãlaz.

Foto TIMPOLIS

În peste 26 de acþiuni înregistrate la instanþa de contencios administrativ, o serie de localitãþi timiºene se rãzboiesc pentru stabilirea grãniþuirii dintre ele. Acest consum de resurse umane, timp plãtit din fonduri publice ºi bani din bugetele locale ºi centrale ar fi putut fi evitat prin implicarea Prefecturii, ca “moderator”. Ca ºi în cazul medierii, însã, majoritatea comunelor care îºi disputã, în unele cazuri, câteva prãjini de pãmânt, preferã sã îºi continue demersurile în instanþã.

Subprefectul de Timiº Marossy Zoltan considerã cã împingerea acestor diferende locale în instanþã reprezintã o greºealã ºi cã ar trebui sã se ajungã la acþiuni în contencios-administrativ doar în cazurile în care era imposibilã un alt tip de rezolvare.

“S-a încercat ca Prefectura sã medieze aceste conflicte, ºi în unele cazuri s-a ajuns la o înþelege amiabilã, iar rezultatele au fost consemnate, ca atare, la Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã. În alte cazuri, s-a continuat cu cearta ºi s-a dorit neapãrat sã se meargã mai departe cu procesele”, mai spune subprefectul Marossy.

Conform reprezentanþilor Prefecturii, în majoritatea cazurilor miza este micã ºi nu justificã recurgerea la acest demers. Este vorba despre plata impozitelor pe terenurile sau clãdirile din zona revendicatã. Însã cuantumul acestor sume nu este foarte mare, de multe ori, pentru cã ºi suprafeþele disputate sunt mici. Nu se justificã, de aceea, un proces pe chestiuni de acest gen.

Cu toate acestea, existã comune protagoniste ale acestor neînþelegeri care au considerat cã miza justificã ajun-

Subprefectul de Timiº Marossy Zoltan gerea în instanþã. Exemplul oferit de reprezentanþii Prefecturii este cel dintre Parþa ºi Pãdureni, unde a existat un litigiu legat de un loc în care erau clãdirile fostului combinat Comtim ºi unde s-a început fabricarea de instalaþii frigorifice. În acest caz, valoarea impozitului pe clãdiri obþinut de Primãria care câºtiga litigiul justifica împingerea sa în instanþã. O situaþie similarã se remarca ºi în cazul disputei dintre Dudeºtii Vechi ºi Valcani, unde miza era de fapt un dâmb, pe care era un fost IAS cumpãrat de investitori italieni, iar existenþa acestei uni-

tãþi pe teritoriul unei comune era beneficã din punct de vedere al impozitelor plãtite. Însã, în afarã de câteva exemple, aceste acþiuni în instanþã nu se justificã ºi reprezintã o pierdere inutilã de bani publici ºi timp.

Conform unor surse din administraþia timiºeanã, genul acesta de dispute nu au de ce sã ajungã în instanþã, pentru cã consumã inutil resurse, iar prin banii primiþi sub formã de impozite de pe suprafeþele pe care o primãrie le-ar câºtiga nu s-ar amortiza zeci de ani banii daþi pe avocaþi pentru aceste procese.

Retrocedãrile împing Primãriile în instanþã O posibilã explicaþie legatã de apariþia acestor litigii e generatã de problemele legate de revendicãri ºi de faptul cã Primãriile au nevoie de pãmânt, pentru a pune în aplicare sentinþe definitive ºi irevocabile de punere în posesie.

Mai ales cã Prefectura Timiº, în subordinea cãreia funcþioneazã Comisia Judeþeanã de Fond Funciar, este implicatã anual în sute de procese generate în mare parte de modul original în care înþeleg unele Primãrii sã aplice legea în domeniul fondului funciar.

La ultima contabilizare, pe rolul instanþelor de fond funciar se aflau peste 400 de cauze de acest gen. Cum este de aºteptat, cele mai multe procese, vizeazã punerea în po-

sesie ºi eliberarea titlurilor de proprietate pe seama persoanelor validate. Acestora li se adaugã aproape 100 de acþiuni formulate de cetãþeni strãini împotriva hotãrârilor Comisiei judeþene de respingere a cererii acestora de reconstituire a dreptului de proprietate. În multe cazuri este vorba despre moºtenitori mai mult sau mai puþini autentici ai unor persoane care au deþinut mari suprafeþe de pãmânt în Timiº.

Comisia Judeþeanã pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor are nevoie de mii de hectare pentru a pune în aplicare toate hotãrârile definitive ºi irevocabile de punere în posesie. Numai în Timiºoara ºi în zonele limitrofe este nevoie de aproxi-

mativ o mie de hectare de teren, ºi încã sunt înregistrate cereri de retrocedare. În judeþ, cea mai gravã problemã se înregistreazã, în prezent, în comuna Saravale, unde locuitorii cer retrocedarea a 3.000 de hectare, însã localitatea are disponibile doar 600 de hectare de teren. Nu e însã decât un exemplu dintr-un lung ºir. În aceste condiþii, Primãriile considerã cã e normal sã se rãzboiascã în instanþã cu comune vecine chiar ºi pentru un hectar sau câteva sute de metri pãtraþi de teren. Însã, conform aceloraºi surse administrative, aceasta este o falsã problemã, pentru cã persoanei îndreptãþite i se poate retroceda terenul, indiferent unde locuieºte.

integrame

7 - 10 mai 2015

15

Pe Bulã îl deranjeazã o tuse foarte insistentã aºa cã merge la doctor: - Aveþi tuse ?

- Am. - Fumaþi?

- Da, fumez - Ce fumaþi?

- “Carpaþi” - Încercaþi sã fumaþi þigãri cu filtru, în varianta light, sã zicem “Kent”…

- La ce bun, doctore? Tusea de la Carpaþi mã costã mult mai puþin! l Azi am ajuns la serviciu ºi am vrut sã deschid Facebook-ul dar nu a funcþionat toatã ziua aºa cã a trebuit sã mã apuc de treabã. Nu am mai muncit aºa o zi întreagã de 10 ani. l Conform unui studiu al cercetãtorilor britanici, 90% dintre bãrbaþii care aflã cã au fost înºelaþi de soþie, se supãrã, îºi iau bagajele ºi se mutã… la amantã.’ l Gândirea cãþelului: Hei, omul ãsta cu care trãiesc mã hrãneºte, mã iubeºte, mã duce la doctor când sunt bolnav… Sigur este zeu!

Gândirea motanului: Hei, omul ãsta cu care trãiesc mã hrãneºte, mã iubeºte, mã duce la doctor când sunt bolnav… Sigur sunt zeu! l Un avocat þine o pledoarie la un proces: - Domnilor juraþi! Însãºi faptul cã acuzatul a apelat la serviciile mele demonstreazã cu prisosinþã cã este complet iresponsabil… l Soþia se plânge soþului: - Cred cã s-a întâmplat ceva cu telefonul nostru: am vorbit astãzi cu prietena mea ºi nu reuºeam sã ne înþelegem deloc!

Soþul: - Dar aþi încercat sã vorbiþi ºi pe rând? l Stau de vorbã cu un coleg de facultate de cetãþenie chinezã care mã întreabã: - Ce populaþie are România?

- Vreo 23 de milioane, îi spun.

- Doar atâta? se mirã el. Cred cã toþi sunteþi rude între voi. l Deranjate de tuse Bulã se duce la doctor care îi recomandã un medicament ºi îi spune sã revinã peste trei zile. Ajuns la farmacie, farmacista nu înþelege scrisul doctorului ºi îi elibereazã un medicament cu efect laxativ intens. Reîntors la cabinet dupã trei zile este întrebat de doctor: - Mai tuºiþi, domnule?

- Dar ce, credeþi cã mai am curaj? l Întrebare la Radio Erevan: - Ce înseamnã când secretara rãmâne însãrcinatã?

Rãspuns: - Cã a avut un accident de muncã. l Între prieteni la o discuþie despre relaþiile lor cu femeile: - Am ieºit cu fata asta timp de doi ani ºi apoi a început cicãleala: ba “Vreau sã îþi cunosc familia”, ba “Vreau sã-þi ºtiu numele”….

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

7 - 10 mai 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.