Timpolis 2159

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr.2159 28 - 31 mai 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Incompetenþã ucigaºã melania.cincea@timpolis.ro

C

ând spui, Departament pentru Situaþii de Urgenþã, te gândeºti automat la un grup de pofesioniºti specializaþi în acþiuni de salvare de vieþi omeneºti, acþiuni contracronometru, care nu se desfãºoarã dupã un ºablon anume, în care conteazã viteza de reacþie a salvatorilor ºi capacitatea lor de a identifica pe moment soluþii pentru salvarea unor oameni pentru care fiecare minut pierdut le poate fi fatal. Adicã, înseamnã competenþã la superlativ. Când în locul acestei prezumtive competenþe se lãfãie incompetenþa, se pierd vieþi omeneºti. Firesc ar fi ca incompetenþii sã rãspundã pentru erori. Dar pentru asta, alte instituþii ale statului ar trebui sã fie interesate sã deruleze anchete care sã vizeze nu doar cauza iniþialã a tragediei, ci ºi cauzele întârzierii operaþiunilor de salvare. n decurs de nici un an ºi jumãtate, s-au întregistrat trei situaþii – trei, despre care se ºtie – în care, din cauza lipsei de profesionalism cu care au fost derulate intervenþiile de salvare a victimelor, vorbim despre vieþi pierdute, deºi acei oameni ar fi putut, probabil, trãi ºi azi: accidentul aviatic din Munþii Apuseni, din ianuarie 2014, accidentul de elicopter de pe lacul Siutghiol, din decembrie 2014, ºi sinuciderea din Bucureºti, de zilele trecute. anuarie 2014, Apuseni. Ore în ºir le-au trebuit echipelor de salvare sã ajungã la locul în care în 20 ianuarie 2014 se prãbuºise un avion care transporta o echipã de medici. Instituþiile care ar fi trebuit sã se implice în salvarea victimelor au oferit un tablou perfect al eºecului.

Pentru care nimeni nu a rãspuns. ªi, probabil, nici nu va rãspunde. ici mãcar demisii nu fuseserã solicitate de cãtre premierul Victor Ponta. Singurul vizat a fost ºeful STS, generalul Mircea Opriº, deºi în raportul guvernamental nu STS a fost indicat drept responsabil pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor accidentului aviatic. Era doar o încercare de a-ºi subordona cumva STS, în an electoral. a aproape un an ºi jumãtate de la accident, în urma cãreia ºi-au pierdut viaþa doi oameni, ancheta bate pasul pe loc. Ancheta care vizeazã cauzele prãbuºirii accidentului. Despre vreo anchetã care sã vizeze vinovaþii de întârzierea cu care s-a intervenit dupã accident, niciun cuvânt. ecembrie 2014, Siughiol. În 15 decembrie 2014, un elicopter SMURD se prãbuºea în Lacul Siutghiol, în urma accidentului patru oameni pierzându-ºi viaþa. Intervenþia s-a fãcut, însã, cu scurt-cuircuite, generate de incompetenþã. Niciuna dintre ambulanþele sosite la locul accidentului nu era dotatã cu bãrci necesare intervenþiei. Iar una dintre maºinile SMURD trimise acolo, prima sositã, avea barca pentru intervenþie defectã. Aºa cã intervenþia propriu-zisã avusese loc la aproape jumãtate de orã de la momentul prãbuºirii elicopterului. Spre deosebire de accidentul din Apuseni, în cazul Siutghiol, au fost demiteri: ºeful ISU Constanþa ºi prefectul judeþului. Ancheta penalã, însã, ca ºi în cazul tragediei din Apuseni, are în vedere doar cauzele prãbuºirii elicopterului, nu ºi întârzierea cu care sa acþionat în operaþiunile de salvare. ai 2015, Bucureºti. Dupã 35 de ore de negocieri purtate – de specialiºti – cu o femeie din Bucureºti, care voia sã se arunce de pe un bloc, în seara de 22 mai, femeia a plonjat in gol. În timpul acesta, nimeni din echipa specializatã în intervenþii în situaþii de urgenþã nu a prins o plasã de siguranþã, nu a pus o saltea gonflabilã, sã amortizeze ºocul cãderii. Au fost gãsite motive: ba lipsa saltelelor, ba lipsa de timp pentru a aduce una de un-ºtiu-unde. Demiteri nu au fost luate în calcul. ªi, probabil, nu va fi nicio anchetã care sã vizeze acest caz, incapacitatea luãrii unei decizii adecvate de cãtre echipajele de intervenþie. În fond, a fost vorba “doar” despre o singurã viaþã pierdutã. Viaþa unuia din acei oameni “care vor sã moarã”, cum declarase tot dr. Raed Arafat. inism, incompetenþã, degringoladã, bãtaie de joc. Din partea unor oameni specializaþi în intervenþia în situaþii de urgenþã, în salvarea de vieþi omeneºti. ªi din partea altor oameni care ar trebui sã ia mãsuri dupã astfel de situaþii, nu doar pentru a face dreptate, ci ºi pentru a încerca sã preîntâmpine altele similare.

Î

un reper al cetãþii

Prejudicii de la fosta firmã a lui Zaher Iskandarani, analizate dupã ºapte ani

Elev timiºorean olimpic european la ºtiinþe Olimpiada de ªtiinþe a Uniunii Europene numãrã printre laureaþii din acest an un elev din Timiºoara, care are deja un palmares impresionant. pag.2

Primãria nu renunþa la ideea aqua-park-ului de Timiºoara Cu toate cã Municipalitatea timiºoreanã este implicatã ca partener în proiectul mega-aquapark-ului de la Dudeºtii Noi, nu pare sã renunþe la ideea unui aqua-park ºi la Timiºoara. De aceea, la rectificarea bugetarã de jumãtate de an a menþinut o sumã alocatã pentru un studiu de fezabilitate pe aceastã temã. pag.3

Depresia, o tulburare mentalã care poate duce la sinucidere Greu încercaþi de întâmplãrile dramatice ale destinului, vulnerabili, angoasaþi sau suferind de forme acute de depresie, pe care le tãinuiesc vreme îndelungatã sau pe care nu vor sã le recunoascã, unii semeni de-ai noºtri ajung în pragul suicidului.

Pot fi, însã, prevenite aceste situaþii? Cum poate fi tratatã depresia? ªi cum ar putea fi, mãcar teoretic, evitate situaþiile dramatice, în care individul devine victimã a propriei fragilitãþi lãuntrice, dar ºi a neputinþei sau a ineficienþei crase a unui sistem ce dovedeºte, repetitiv, cã nu izbuteºte sã îºi gestioneze în mod eficient resursele.

I

N

pag.6

L

Siguranþa alimentarã, parte a securitãþii naþionale

D

Strategia de securitate internã a Uniunii Europene apreciazã cã securitatea constituie una din prioritãþile majore ºi menþioneazã principalele riscuri ºi ameninþãri infracþionale la adresa cetãþenilor Europei ºi anume: terorismul, criminalitatea organizatã, transfrontalierã, traficul de persoane etc. Riscul zero nu existã, dar mediul de siguranã este necesar pentru ca oamenii sã fie protejaþi, deci un model european de securitate. pag.11

Cercetãtori ai Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMF Timiºoara: „În România, 90% din banii pompaþi în cercetare se aruncã”

M

C

Omul de afaceri Zaher Iskandarani, figureazã ca fiind dat în urmãrire generalã Dupã mai mult de ºapte ani de la momentul constatãrii, prejudiciile de la fostele firme ale omului de afaceri Zaher Iskandarani, dat în prezent în urmãrire generalã, sunt analizate în instanþã, într-un proces care nu pare sã aibã ºanse sã se încheie prea curând. Astfel, dupã gãsirea cu greutate a unor experþi, acum

procesul se aflã la faza de analizare de obiecþii la expertize, unele formulate de cãtre... Zaher Iskandarani, care încã apare ca urmãrit general pe site-ul Poliþiei Române. Important în aceastã cauzã e ca, în eventualitatea unor cãi ulterioare de atac, procesul sã nu se întindã pânã la prescrierea faptelor. pag. 4

Distribuþia defectuoasã a resurselor ºi aplicarea unor criterii de evaluare orientate mai mult înspre forma decât înspre fondul proiectelor sunt o parte dintre cauzele deprecierii calitãþii cercetãrii ºtiinþifice din România, semnaleazã cercetãtori din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara. pag.14

2

eveniment

28 - 31 mai 2015

Elev timiºorean olimpic european la ºtiinþe Olimpiada de ªtiinþe a Uniunii Europene numãrã printre laureaþii din acest an un elev din Timiºoara, care are deja un palmares impresionant. oana.dima@timpolis.ro

Fiecare stat participant la EUSO se poate prezenta cu douã echipe. În acest an la EUSO au participat 50 de echipe. Elevii participanþi au avut de susþinut douã probe experimentale cu o duratã de patru ore fiecare. „Anul acesta gazdele din Austria au surprins prin organizarea unor probe experimentale de înalt nivel tehnic, cum ar fi construcþia unui generator eolian ºi asamblarea unei pile de combustie ºi determinarea caracteristicilor acestora (prima probã), precum ºi efectuarea experimentelor de optica ondulatorie (laseri ºi polarimetrie pentru proba a doua)”, se mai aratã în comunicatul ISJ Timiº. În care se mai menþioneazã cã, în acest moment, niciun liceu din România nu are la dispoziþie aparaturã pentru efectuarea acestor tipuri de experimente, deºi elevii din majoritatea celorlalte þãri participante la EUSO le studiazã în mod curent la ºcoalã.

La Olimpiada de ªtiinþe a Uniunii Europene, echipele din România au obþinut o medalie de argint ºi una de bronz.

Foto ISJ Timiº

Desfãºuratã în perioada 26 aprilie 4 mai, la Klagenfurt, în Austria, competiþia europeanã devenitã cunoscutã ca Olimpiada de ªtiinþe a Uniunii Europene a avut printre laureaþi un elev din Timiºoara: Codrin Paul Oneci, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, anunþã, într-un comunicat remis redacþiei, Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº.

Codrin Paul Oneci are, deja, un palmares impresionant: menþiune ºi premiul II la Olimpiada Naþionalã de Fizicã, medalii de aur la aceeaºi competiþie, premiul I la Concursurile Naþionale de fizicã „Evrika!”, „Schwartz” ºi „Phi”, medalii de broz la Olimpiada Naþionalã de astronomie ºi astrofizicã, calificãri în loturile olimpice lãrgite atât

la fizicã cât ºi la astronomie. Alãturi de premiile obþinute la disciplinele teoretice a participat ºi a obþinut premiul special la Concursul Naþional „CanSat” 2015 ( categoria STEM, ºtiinþe aplicate, inginerie, electronicã ºi matematica) premiu obþinut împreunã cu colegii de liceu ºi de clasã Vlad Fara, Tudor Suciu ºi Damian Beleº. Codrin spune cã în liceul în care învaþã are mulþi colegi multimedaliaþi, ca Vlad Rochian (internaþional la informaticã), Alex Malekshahian ºi Raluca Vlad (matematica) fapt care îi permite sã evolueze într-un mediu favorabil performanþei.

EUSO, mai spun reprezentanþii ISJ Timiº, este o competiþie ce se desfãºoarã pe echipe, fiecare echipã fiind formatã din trei elevi (un fizician, un chimist ºi un biolog). Cei trei elevi sunt aleºi, în România, þinând cont de rezultatele obþinute de aceºtia la Olimpiadele Naþionale de la Fizicã, Chimie ºi Biologie (unde trebuie sã obþinã premiul I, II sau III), dupã care sunt supuºi unei noi selecþii la Bucureºti.

Codrin Paul Oneci, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”

Studenþii din Timiºoara ºi-au premiat cei mai iubiþi profesori l Pe lista “profilor tari” este ºi scriitoarea Adriana Babeþi La Timiºoara s-a desfãºurat cea de-a opta ediþie a Galei Profesorului Bologna, prin care studenþii i-au premiat pe marii profesori care le-au marcat studenþia ºi care au reuºit sã devinã modele autentice pentru tinerele generaþii. oana.dima@timpolis.ro

Studenþii îºi premiazã profesorii

UVT are cei mai mulþi “profi tari” Universitatea de Vest din Timiºoara este universitatea din þarã cu cei mai mulþi profesori distinºi în cadrul ediþiei 2015 a Galei Profesorului Bologna, se aratã într-un comunicat al

Foto Eyeinthesky

Gala Profesorului Bologna, un proiect al Alianþei Naþionale a Organizaþiilor Studenþeºti din România, a avut loc, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Timiºoara. Prin intermediul acestuia studenþii i-au premiat pe profesorii care le-au marcat studenþia ºi care au reuºit sã devinã modele autentice pentru tinerele generaþii.

Proiectul ANOSR îºi propune sã recunoascã meritele profesorilor care s-au remarcat prin metodelor lor de predare ºi învãþare adaptate la nevoile ºi interesele studentului din ziua de azi.

87 de cadre didactice universitare din întreaga þarã, alese din peste 600 de propuneri fãcute de studenþi, au fost distinse cu titlul de „Profesor Bologna”, anunþã, într-un comunicat, reprezentanþii ANORS. „Titlul certificã faptul cã acestea implementeazã un învãþãmânt centrat pe nevoile ºi interesele studenþilor, cã au reuºit sã creeze o relaþie specialã cu studenþii, cã au reuºit sã inspire ºi motiveze amfiteatre întregi de studenþi ºi cã, mai presus de meseria de profesor, sunt dascãli”, se mai aratã în comunicat. Organizatorii evenimentului din acest an au fost Liga Studenþilor din cadrul Facultãþii de Automaticã ºi Calculatoare Timiºoara.

UVT. Cadrele didactice premiate în acest an sunt Adriana Babeþi, OvidiuConstantin Bunget, Cristian Clipa, Iuliana Costea, Gabriela Glãvan, Adriana Isvoran, Petru Jebelean, Irina Macsinga, Ana Muntean, Petru-Ovidiu Mura, Alexandru Roja ºi Ioana Viaºu.

Pintre premianþi, alãturi de profesorii UVT, se aflã cadre didactice din universitãþile membre ale Consorþiului Universitaria, din care face parte ºi Universitatea de Vest din Timiºoara, alãturi de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, Universitatea Babeº Bolyai Cluj-Napoca, Univesitatea din Bucureºti.

“Nu ne-am afla la nivelul la care suntem fãrã a avea o resursã umanã deosebitã. Universitatea a crescut datoritã oamenilor sãi, a profesorilor, a studenþilor. Un profesor trebuie sã inspire, sã ghideze, sã fie un exemplu

de 25 de ani un reper al cetãþii

pentru studenþii sãi. Aceºti tineri trebuie sã gãseascã în noi mai mult decât furnizori de educaþie. Faptul cã UVT are în acest an cei mai mulþi profesori premiaþi este un semnal foarte bun cã lucrurile sunt aºa cum trebuie sã fie”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr.

Marilen Pirtea.

Profesorul Bologna sau „Proful tare” Timp de douã luni, pe site-ul www.profitari.ro, toþi studenþii au putut sã îºi nominalizeze profesorii preferaþi, prezentând motivele pentru care îi considerã deosebiþi ºi caracteristicile care îi apropie de profilul Profesorului Bologna sau, în limbajul studenþilor, de profilul unui „Prof tare”.

Dupã încheierea nominalizãrilor,

peste 100 de studenþi evaluatori pregãtiþi de ANOSR pentru a recunoaºte Profesorii Bologna autentici au participat incognito la cursurile profesorilor nominalizaþi ºi le-au luat interviuri acestora ºi studenþilor. În urma acestor evaluãri, au fost alese 87 de cadre didactice care au fost premiate de studenþi cu distincþia de „Profesor Bologna”, singura care certificã abilitãþile didactice ale profesorilor universitari români, aºa cum le vãd studenþii.

Pentru anul 2014, studenþii din Timiºoara i-au desemnat drept „Profi tari” pe Gelu Tirian, Adrian Bleoca, Manuela Ilie, Mugurel Gabriel Dragomir, Valentin Ciupe, Alina Diana Zamfir, toþi de la Universitatea Politehnica, ºi pe Anca Munteanu, Vlad Chiriac ºi Ciprian Adam, de la Universitatea de Vest. Pe listã nu apare niciun cadrul didactic de la Universitatea de Me-

dicinã ºi Farmacie Timiºoara, nici de la Universitatea de ªtiinþe Agricole a Banatului.

Reuniþi în weekend, Profesorii Bologna au discutat despre învãþãmântul centrat pe student ºi despre modul în care dezvoltarea tehnologicã poate fi folositã pentru îmbunãtãþirea modalitãþilor de predare ºi învãþare. „Profesorii au discutat despre lipsa de apreciere ºi încurajare a activitãþilor didactice din universitãþi în detrimentul activitãþilor de cercetare, despre modul în care Procesul Bologna ºi trendurile internaþionale au schimbat faþa sistemului de învãþãmânt universitar românesc, despre platforme cu cursuri on-line ºi despre tehnologiile media care sunt din ce în ce mai folosite în procesul de predare ºi învãþare la nivel internaþional”, declarã reprezentanþii ANOSR. Cristi Popescu, preºedinte ANOSR, spune cã faptul cã, deºi faptul cã sistemul de învãþãmânt superior românesc are foarte multe probleme ce trebuie rezolvate urgent nu este un secret pentru nimeni, studenþii sunt bucuroºi cã existã ºi exemple pozitive, care îi fac sã creadã cã încã mai existã speranþe pentru viitorul urmãtoarelor generaþii. „Din perspectiva noastrã, a studenþilor, o parte din aceste exemple sunt acei profesori care nu doar ne aud, ci ne ºi ascultã, care nu pun la îndoialã cã meritãm ºi suntem pregãtiþi pentru un sistem educaþional mai bun, care nu ne-au considerat niciodatã clienþi, ci parteneri, care au reuºit sã împingã frontierele cunoaºterii în anumite domenii, nu doar au reprodus ceea ce alþii au creat, care sunt membrii activi ai comunitãþilor academice ºi ne îndrumã ºi pe noi sã fim parte din aceastã comunitate ºi care reuºesc sã ne facã sã umplem amfiteatrele de curs, fãrã sã punã prezenþa obligatorie. Pe aceºtia noi îi considerãm Profesori Bologna ºi ne propunem ca prin ei sã setãm un model de normalitate care ar trebui sã caracterizeze sistemulul universitar românesc”, adaugã Cristi Popescu.

eveniment

28 - 31 mai 2015

3

Un nou pod peste Bega, la faza de proiectare De multã vreme se vorbeºte despre faptul cã, pentru a fluidiza traficul din Timiºoara, ar fi nevoie, pe lângã finalizarea inelului de centurã, ºi de construcþia cel puþin a unui pod nou peste Bega. Primãria a decis sã aibã o iniþiativã în acest sens, anunþând zilele trecute intenþia de a achiziþiona servicii de proiectare pentru un nou pod peste canalul Bega, în zona Jiul. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Pod ºi pasaj „la pachet” Foto Eye in the Sky

Primãria Timiºoara a anunþat, zilele trecute, demararea achiziþiei pentru proiectul tehnic al unui nou pod peste Bega, în zona strãzii Jiul. Anunþul de organizare a licitaþiei a fost publicat pe portalul public electronic de achiziþii. Termenul de depunere a ofertelor este 10 iunie. Valoarea estimatã pentru contract este de de 217.800 lei fãrã TVA, din care 19.800 de lei fãrã TVA reprezintã cheltuieli diverse ºi neprevãzute, respectiv 10% din valoare serviciilor de proiectare. Aceasta este valoarea maximalã admisã pentru oferte, una destul de mare pentru o documentaþie tehnicã. Însã, la fel ca în cazul altor proiecte, se aºteaptã ca preþul se scadã odatã cu primirea de oferte. Dupã încheierea licitaþiei pentru proiect, va fi lansatã ºi cea pentru lucrarea propriu-zisã, care se doreºte a fi începutã în cursul anului viitor.

Arhitectul Radu Radoslav, fost ºef al Direcþiei de Urbanism a Primãriei Timiºoara, confirmã cã pentru fluidizarea traficului ar fi nevoie sã se realizeze în perioada urmãtoare cel puþin un pod peste Bega. „Varianta cea mai bunã o vãd ca fiind construirea unui pod în zona ILSA, în paralel cu închiderea inelului 2 de circulaþie. Alte soluþii de fluidizare a traficului depind de proiecte europene, de strategii guvernamentale ºi aºa mai departe. Realizarea de poduri þine strict de autoritãþile

publice locale. Cred cã încã un pod ar mai fi cu siguranþã necesar în zona Bobâlna, ºi încã unul în zona Solventul”, apreciazã arhitectul Radu Radoslav.

Poduri vechi ºi expirate Conducerea Primãriei a recunoscut cã starea tehnicã a unor poduri din Timiºoara – majoritatea, foarte vechi – nu este foarte bunã, raportatã la trafic ºi la

standardele de siguranþã din domeniu.

Reprezentanþii Municipalitãþii au atras atenþia asupra faptului cã din cele 18 poduri, pasarele ºi pasaje care se aflã în patrimoniul Municipalitãþii, doar patru sunt în garanþie ºi numai cinci au expertiza de consolidare efectuatã. Însã nici cele cinci poduri expertizate nu sunt cu documentaþiile la zi, ultimele evaluãri fiind fãcute în urmã cu câþiva ani.

Cel mai nou, ieºit ºi el din garanþie, este Podul Muncii, datând din 1978.

Un alt pod cu probleme este cel de la Gara de Nord, înspre bulevardul Tinereþii, unde existã douã linii de tramvai ºi o semaforizare pe ambele pãrþi ale podului ºi unde, din cauza stãrii lucrãrii, se produc vibraþii puternice la fiecare trecere a unui vehicul ceva mai greu.

O parte din podurile si pasarelele din Timisoara au fost reparate ºi consolidate în intervalul 1995 - 2008, însã ºi acestea trebuie expertizate din nou, din punct de vedere al siguranþei.

Din fericire, podurile intens circulate din Timiºoara au fost construite de firme strãine, de regulã austriece, în perioada în care nu se fãcea rabat de la calitate la acest gen de construcþii.

Astfel, s-a vorbit foarte mult despre faptul cã, în urmã cu mai mult de zece ani, Primãria Timiºoara a primit o înºtiinþare de la o firmã austriacã, urmaºã a companiei care construise poduri în Timiºoara la început de secol trecut, înºtiinþare în care se preciza cã au ajuns la termenul de “expirare” Podurile Traian, Mihai Viteazul, Dacilor ºi Decebal, la construirea cãrora a contribuit respectiva companie.

Deºi în alte domenii au fost planificate investiþii de amploare, lucrãrile derulate la poduri de Direcþia Tehnicã a Primãriei nu au fost foarte multe în ultima perioadã. De exemplu, s-au fãcut lucrãri la Podul de la Uzina de Apã ce asigurã legãtura dintre strada Uzinei ºi strada Rozelor care, dupã cum specificã specialiºtii Direcþiei Tehnice, “se afla într-o stare avansatã de degradare, stare care nu mai conferã siguranþã desfãºurãrii traficului auto ºi pietonal”.

Primãria nu renunþã la ideea aqua-park-ului de Timiºoara Cu toate cã Municipalitatea timiºoreanã este implicatã ca partener în proiectul mega-aquapark-ului de la Dudeºtii Noi, nu pare sã renunþe la ideea unui aqua-park ºi la Timiºoara. De aceea, la rectificarea bugetarã de jumãtate de an a menþinut o sumã alocatã pentru un studiu de fezabilitate pe aceastã temã.

Deocamdatã, spun unii consilieri locali, nu existã terenul disponibil pentru o asemenea investiþie de amploare, deci s-ar putea ca studiul de fezabilitate întocmit acum sã nu aibã nicio finalitate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Documentaþie pentru un „proiect paralel” În Hotãrârea de Consiliu Local privind rectificarea bugetului local al pe anul 2015, adoptatã recent, se menþine suma de 100.000 de lei pentru alocatã realizãrii studiului de fezabilitate pentru un complex turistic de agrement tip aquapark. Ceea ce înseamnã cã Municipalitatea timiºoreanã nu renunþã la ideea de a realiza un aqua-park, pe lângã proiectul complexului de la Dudeºtii Noi – localitate la câþiva kilometri de Timiºoara – în care este deja implicatã.

Consilierii locali care susþin aceas-

tã investiþie spun cã e necesarã pentru cã mulþi timiºeni ºi arãdeni se duc în Ungaria pentru agrement tip aquapark, în zona Szeged, Mako, Gyula sau Oroshaza. Aºa cã, dupã modelul de la Oradea sau Deva, au solicitat ca Primãria sã aloce bani pentru un studiu de fezabilitate care sã indice locaþia viitorului aquapark ºi sumele necesare pentru un asemenea proiect. Aleºii locali considerã cã documentaþia trebuie elaboratã rapid, pentru cã în septembrie se deschide o axã de finanþare europeanã pe acest gen de activitãþi, ADR Vest fiind administrator de proiecte pe zona de vest. Proiectul viitorului aquapark din Timiºoara este comparat cu cel de la Gyula, pe 8,5 hectare, valoarea investiþiei ajungând la zece milioane de euro.

Existã însã ºi rezerve legate de faptul cã este greu de gãsit la nivelul Timiºoarei ºi chiar în imediata vecinãtate a oraºului o suprafaþã suficient de mare pentru amenajarea unei investiþii de genul celor din Ungaria.

Chiar ºi primarul Timiºoarei, Nicoale Robu, a precizat cã în oraº nu existã o asemenea suprafaþã disponibilã, ºi chiar dacã ar exista, nu s-ar justifica sã fie folositã pentru acest obiectiv pentru cã valoarea terenului este uriaºã ºi costurile obiectivului ar fi nejustificate. În plus, în municipiu ar fi o problemã, este de pãrere edilul, inclusiv amenajarea unei parcãri de 1.000 de locuri pentru un astfel de obiectiv.

De aceea, s-ar putea ca studiul de fezabilitate sã fie doar o documentaþie de prospectare, care sã nu se finalizeze cu vreo investiþie concretã, lucru care ridicã semne de întrebare cu privire la oportunitatea alocãrii unor sume pentru aceastã documentaþie. „Felul în care Primãriile din zonã reuºesc sã se organizeze pentru realizarea unei astfel de investiþii reprezintã o chestiune administrativã. Dar resurse de ape termale pentru un aquapark existã, lucru dovedit de forajele fãcute ºi în Timiºoara, ºi în localitãþile învecinate. Ar fi firesc sã se vadã care sunt perspectivele de câºtiguri ºi de dezvoltare ale unei localitãþi, pe baza unui astfel de complex de agrement. Fiind apã termalã, cu bazine acoperite, la fel ca în Ungaria investiþia ar avea continuitate ºi pe timp de iarnã. ªi ar fi mult mai comod pentru timiºoreni sã meargã în apropierea municipiului, sã ajungã întrun sfert de orã, decât sã meargã douã ore pânã în Ungaria”, spune prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest.

Dudeºtii Noi, locaþia cu cele mai mari ºanse Cum majoritatea timiºorenilor continuã sã facã turism de agrement în Ungaria, în lipsa unui aquapark similar în zonã, se vorbeºte de multã vreme

Primãrian a alocat 100.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate pentru un complex turistic de agrement tip aquapark de posibilitatea ca mãcar un astfel de obiectiv de agrement comparabil cu cel al vecinilor maghiari sã se construiascã în Timiº. Au fost vehiculate în ultimii ani numeroase idei ºi locaþii – de la Sânnicolau Mare pânã la comunele limitrofe Timiºoarei.

Pânã la urmã însã singurul proiect care pare sã aibã ºansele cele mai mari de realizare este cel din comuna Dudeºtii Noi, în varianta în care nu ar fi dependent de vreo finanþare de la buget, ci ar fi realizat cu fonduri europene.

Proiectul a fost scris de compartimentul de dezvoltare localã al Primãriei

Dudeºtii Noi, valoarea sa fiind de aproximativ 15.000.000 de euro, din care 30% cofinanþare.

Pentru a putea susþine cofinanþarea, Primãria Dudeºtii Noi a realizat demersuri la nivelul Consiliului Judeþean Timiº ºi al Primãriei Timiºoara pentru un parteneriat. Iniþial Primãria Timiºoara susþinea cã nu este interesatã de proiect. Între timp însã, se pare, ºi-a reconsiderat poziþia, dorind un parteneriat cu Dudeºtii Noi. Aºadar, proiectul este iniþiat sub auspicii noi, cu ºanse mult mai mari de implementare rapidã.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

28 - 31 mai 2015

Prejudicii de la fosta firmã a lui Zaher Iskandarani, analizate dupã ºapte ani l Rapoartele de expertizã sunt contestate de... urmãritul general Dupã mai mult de ºapte ani de la momentul constatãrii, prejudiciile de la fostele firme ale omului de afaceri Zaher Iskandarani, dat în prezent în urmãrire generalã, sunt analizate în instanþã, într-un proces care nu pare sã aibã ºanse sã se încheie prea curând.

Astfel, dupã gãsirea cu greutate a unor experþi, acum procesul se aflã la faza de analizare de obiecþii la expertize, unele formulate de cãtre... Zaher Iskandarani, care încã apare ca urmãrit general pe site-ul Poliþiei Române. Important în aceastã cauzã e ca, în eventualitatea unor cãi ulterioare de atac, procesul sã nu se întindã pânã la prescrierea faptelor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proces de cursã lungã Este greu de apreciat cât se va întinde procesul în care omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani, acum, dat în urmãrire generalã, este judecat la Tribunalul Timiº, alãturi de o parte din partenerii sãi de afaceri, pentru înºelãciune.

Administraþia Finanþelor Publice Timiºoara este parte civilã în acest proces, reclamând un prejudiciu rãmas de pe urma unor firme în care a fost implicat fostul om de afaceri sirian, alãturi de o serie de parteneri.

Este greu de estimat care va fi finalitatea acestui proces, pentru cã, deºi în cauzã sunt vehiculate prejudicii foarte mari, firmele implicate, cum e, de exemplu, Le Dome Tabacco International SRL, sunt în insolvenþã, fiind reprezentate în instanþã de lichidatorii

judiciari. Aspect care ridicã semne de întrebare cu privire la posibilitatea realã ca Statul sã-ºi recuperereze sumele cu care susþine cã a fost prejudiciat prin activitatea desfãºuratã de aceste societãþi, ºi respectiv, inculpaþii din dosar. În acest sens, relevant este faptul cã la începutul acestui an procurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie – Serviciul Teritorial Timiºoara au dispus trimiterea în judecatã a unor persoane din conducerea societãþilor Le Dome Tobacco International SRL ºi Alchool Banat Industry SRL , pentru complicitate la tentativã de înºelãciune ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã. Procurãrii spun cã în urmã cu ºapte ani au fost semnate în fals patru contracte de creditare nereale, prin care societãþile respective erau împrumutate, cu suma totalã de 12.500.000 lei, de cãtre Zaher Iskandarani ºi unii dintre partenerii sãi de afaceri.

Persoanele incriminate, mai spun

procurorii, ar fi acceptat înregistrarea contractelor în evidenþa contabilã a celor douã societãþi comerciale, deºi aveau cunoºtinþã de caracterul lor fals ºi de faptul cã nu reflectau realitatea. „Ulterior, aceste contracte au fost folosite de ceilalþi inculpaþi în demersul infracþional desfãºurat de aceºtia, prin care au încercat sã inducã în eroare Administraþia Finanþelor Publice a Municipiului Timiºoara”, susþin procurorii DNA, care menþioneazã cã în anul 2007 Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº a stabilit în sarcina celor douã societãþi comerciale obligativitatea plãþii sumelor de 21.194.909 lei ºi respectiv 21.457.950 lei, cu titlu de impozite ºi taxe datorate bugetului statului. „Cu aceste datorii fictive, inculpaþii s-au înscris la masa credalã dupã deschiderea procedurilor de insolvenþã, înlãturând, prin încãlcarea dispoziþiilor legale, creanþele garantate ale statului. În acest scop lichidatorul judiciar (trimis în judecatã într-un alt dosar

instrumentat de DNA) a inversat ordinea de creanþã stabilitã de lege, astfel încât, din creditori privilegiaþi, organele fiscale au fost transformate în creditori fãrã garanþii, fiind atribuitã calitatea de creditor privilegiat altor inculpaþi trimiºi în judecatã în alt dosar instrumentat de DNA”, se menþioneazã în rechizitoriul procurorilor anticorupþie. ªi acest dosar instrumentat a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiº, cu propunere de menþinere a mãsurilor asigurãtorii dispuse de procurori.

Expertize realizate cu greutate ºi contestate de urmãritul general În dosarul de înºelãciune instrumentat la Tribunalul Timiº, unde judecata a început în iulie 2014, deºi o parte dintre prejudiciile incriminate sunt aferente unor impozite din 2007, pânã

acum s-a putut remarca faptul cã nu a fost deloc simplã gãsirea unor experþi contabili care sã analizeze faptele incriminate în cauzã.

Pe parcursul a patru înfãþiºãri, derulate pe parcursul acestui an, instanþa a încercat sã gãseascã un expert disponibil, care sã termine ºi expertiza într-un timp util. Au fost vehiculate trei nume de experþi judiciari contabili, menþionaþi cu iniþiale în desfãºurãtorul procesului, pentru a li se respecta confidenþialitatea. În unele cazuri s-a constatat cã experþii desemnaþi nu mai activau ca experþi judiciari contabili autorizaþi de Ministerul Justiþiei.

Totodatã, instanþa a fost nevoitã sã analizeze posibilitatea aplicãrii unor amenzi judiciare, în eventualitatea în care se constata cã nu se efectueazã demersurile necesare în vederea întocmirii raportului de expertizã. “În general, existã suficienþi experþi, dar uneori expertizele dureazã destul de mult, în unele cazuri motivându-se cu volumul mare de muncã ºi aºa mai departe. Sigur, instanþa are la îndemânã pârghii pentru a-i motiva sã-ºi termine expertizã într-un interval de timp rezonabil, inclusiv prin aplicarea de amenzi.

Practic, se întâmplã destul de rar ca instanþele sã amendeze experþii”, spune avocatul timiºorean Lazãr Gruneanþu.

Dupã finalizarea raportului, în 12 mai, acesta a fost contestat, prin apãrãtorul ales, dupã cum consemneazã Tribunalul Timiº, de cãtre… Zaher Iskandarani, pe care se presupune cã autoritãþile îl cautã de peste un an de zile. Rãmâne de vãzut când se vor finaliza demersurile realizate la nivelul instanþei ºi dacã vor fi iniþiate cãi de atac suplimentare dupã finalizarea procesului de la Tribunalul Timiº, caz în care s-ar putea analiza ºi posibilitatea prescrierii faptelor judecate.

Urmãritul general Zaher Iskandarani, un justiþiabil foarte activ Omul de afaceri timiºorean de origine sirianã Zaher Iskandarani a fost dat în urmãrire generalã în aprilie 2014, dupã ce Curtea de Apel Bucureºti l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare.

Este, însã foarte activ ca justiþiabil pe la instanþe din Timiº. Un exemplu foarte bun este procesul de pe rolul Tribunalului Timiº înregistrat pe 28 mai 2014, deci dupã data la care a fost dat în urmãrire generalã. În acest caz procurorii au pus sechestru asigurãtor pe un cont bancar deschis pe numele uneia dintre firme ajunse în insolvenþã, în încercarea de a recupera prejudiciul de 42.652.859 de lei, reprezentând impozite ºi taxe datorate bugetului statului de cele douã societãþi comerciale – Le Dome Tobacco International SRL ºi Alchool Banat Industry SRL. În aceastã cauzã, procurorii au fost sprijiniþi de SRI. Anul trecut, în acest proces, a fost solicitatã o amânare, dupã cum consemneazã portalul just.ro, “pentru pentru

pregãtirea apãrãrii de cãtre apãrãtorul ales al inculpatului I.Z. ºi pentru numirea unui interpret de limba arabã pentru inculpaþii I.Z. ºi J.F.” Lucru de naturã sã arate cã urmãritul general Zaher Iskandarani ºi-a angajat avocat care sã-l reprezinte ºi, în numele sãu, a fost solicitat ºi interpret pentru limba arabã, deºi trãieºte de zeci de ani în România ºi ºtie bine limba românã.

Pe site-ul Poliþiei Române, la categoria „Most Wanted”, omul de afaceri Zaher Iskandarani, condamnat pentru evaziune fiscalã, a ajuns sã fie plasat pe primele poziþii. Poliþia Românã susþine cã „existã date cã se aflã pe raza municipiului Bucureºti la o locaþie necunoscutã. Condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscalã.”

Sirianul a fost trimis în judecatã de cãtre DIICOT, în urmã cu opt ani, alãturi de alþi doi cetãþeni de origine arabã, pentru contrabandã, constituire de grup infracþional organizat, evaziune fiscalã ºi folosirea fãrã drept a unei mãrci. Acþiunea procurorilor DIICOT

de 25 de ani un reper al cetãþii

s-a declanºat dupã descinderile care au avut loc la fabrica de þigãri, deþinutã de Iskandarani în Sãcãlaz ºi unde au fost descoperite importante cantitãþi de tutun vrac, timbre falsificate ºi pachete cu þigãri purtând mãrcile Marlboro ºi LM. Tribunalul Bucureºti i-a achitat pe cei trei inculpaþi, în octombrie 2012, însã magistraþii Curþii de Apel Bucureºti i-au condamnat ulterior la închisoare, cu executare. ªi dacã alþi inculpaþi din dosar s-au predat ºi vor sta dupã gratii timp de trei ani, Iskandarani, care are de executat o pedeapsã de cinci ani, este de negãsit. Tot prin hotãrâre judecãtoreascã, cei trei trebuie sã plãteascã la bugetul de stat, în solidar, peste 1,8 milioane de lei.

Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânãri, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureºti, în care a fost anchetatã reþeaua de evaziune fiscalã în care a fost implicat omul de afaceri sirian, s-a judecat din 2005 pânã în 2012.

Pe lângã faptul cã risca sã atingã un nedorit record de longevitate pe rolul aceleiaºi instanþe, dosarul a adunat ºi o colecþie impresionantã de amânãri, care mai de care mai originale.

Pe parcursul anilor, procesul s-a amânat de câteva ori pe motiv de imposibilitate de prezentare din motive de medicale a inculpaþilor ºi pentru lip-

sã de apãrare. În 2009, a fost invocatã lipsa de procedurã, seria de amânãri fiind finalizatã cu o amânare cauzatã de “imposibilitatea de prezentare a inculpaþilor, din motive obiective”, fãrã a se preciza care sunt, de fapt, aceste motive. Rând pe rând, multe dintre firmele implicate în reþea au intrat în insolvenþã sau au ajuns în stare de lichidare.

aactualitate

28 - 31 mai 2015

5

Iniþiativa “weekend-uri fãrã supermarketuri” are puþine ºanse la Timiºoara l Pieþele volante sunt vãzute ca o soluþie mai bunã

de a ajuta producãtorii autohtoni

Pieþele volante, o posibilã soluþie

Deºi iniþiativa de închidere a supermarketurilor la sfârºit de sãptãmânã, pentru a stimula consumatorii sã se reprofileze pe cumpãrãturi fãcute în pieþele agroalimentare, de la producãtori autohtoni, ar fi putut fi implementatã prin hotãrâre de Consiliu Local, conducerea Primãriei Timiºoara respinge o asemenea variantã.

Considerând-o exageratã, neconcurenþialã ºi ineficientã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cum îºi propun doi parlamentari sã revitalizeze comerþul tradiþional?

Unul dintre cele mai dezbãtute proiecte legislative din ultimul timp este cel al deputaþilor PNL Nini Sãpunaru ºi Tinel Gheorghe, care propun ca hipermagazinele sã fie închise duminica ºi de sãrbãtorile legale, apreciind cã, astfel, se revitalizeazã comerþul tradiþional, iar consumatorul va petrece duminica în familie ºi fãcând miºcare în aer liber.

Cei doi deputaþi liberali precizeazã în expunerea de motive cã, pe plan european, a fost semnalatã, în ultima vreme, o evoluþie îngrijorãtoare în ceea ce priveºte abuzurile exercitate de supermarketuri, iar în aceste condiþii, unele þãri din UE au fost nevoite sã propunã mãsuri adecvate, inclusiv acte normative în privinþa programului de funcþionare a hipermagazinelor. “Prin acest act normativ susþinem revitalizarea comerþului tradiþional, prin limitarea programului de lucru al hipermagazinelor”, arãtau parlamentarii, apreciind cã “limitarea va determina consumatorul român sã se concen-

treze pentru cumpãrãturile zilnice sau sãptãmânale în zilele lucrãtoare ºi în prima parte a weekendului, respectiv vineri dupã-amiazã ºi sâmbãta, urmând ca pentru duminicã sã se reorienteze pentru familie, miºcare în aer liber, culturã”.

Conform unui proiect de lege similar, propus tot de deputaþi liberali, supermarketurile ar urma sã se închidã sâmbãta la ora 12, ºi sã se redeschidã lunea.

Totodatã, se propune o amplasare a acestui tip de unitãþi comerciale la o distanþã de cel puþin cinci kilometri faþã de oraº.

“Supermarketurile reprezintã pentru mulþi o dovadã de civilizaþie, prosperitate, bunãstare. În realitate, supermarketurile chiar aduc prosperitate ºi bunãstare, însã doar patronilor lor”, se arãta în motivaþia acestui proiect de lege.

O iniþiativã similarã a fost luatã în discuþie ºi la nivelul Camerei Agricole a judeþului Timiº ºi chiar amintitã într-una din ºedinþele Consiliului Judeþean din acest an, fãrã sã se vinã însã cu o o iniþiativã concretã. Cu sau fãrã o lege aprobatã, spun iniþiatorii, o astfel de iniþiativã ar putea fi implementatã pe plan local prin hotãrâri de Consiliu Local. “Deºi, din câte am vãzut, o astfel de mãsurã nu este agreatã la Timiºoara, teoretic, ea poate fi iniþiatã de Consiliul Local, la Timiºoara, pentru cã orarul de funcþionare al supermarketurilor este avizat ºi trebuie sã aibã aprobarea Primãriei”, spune consilierul judeþean PNL Tiberiu Lelescu.

O propunere neagreatã de primarul liberal al Timiºoarei ªansele ca un asemenea proiect sã fie pus în aplicare la Timiºoara sunt, însã, mici. Conducerea Primãriei Timiºoara a explicat, argumentat, de ce se

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, considerã cã prin construirea de pieþe agro-alimentare moderne pot fi protejaþi producãtorii agricoli. “Producãtorii agro-alimentari autohtoni trebuie protejaþi nu prin înlãturarea concurenþilor lor, ci prin construirea de pieþe agro-alimentare moderne, civilizate, atractive ºi pentru ei, ºi pentru cumpãrãtori, plasate la îndemâna acestora ºi cu suficiente locuri, respectiv prin spulberarea celebrelor mafii jegmãnitoare. Asta am fãcut eu la Timiºoara – vezi Piaþa Iosefin ºi, în curând, Piaþa Badea Cârþan – ºi voi continua sã fac în toate cartierele!”, susþine Nicolae Robu.

Ideea pieþelor care sã susþinã producãtorii autohtoni este agreatã ºi de reprezentanþii Camerei Agricole a judeþului Timiº. “Cred cã dacã aceastã idee

cu închiderea supermarketurilor nu se poate aplica la Timiºoara, atunci cea mai bunã soluþie de a ajuta producãtorii autohtoni sunt acele pieþe volante, care au început deja sã aparã. Piaþa de acest gen care funcþioneazã deja în zona Stadion.

S-a dovedit a fi un proiect de succes. S-ar putea amenaja pieþe similare în zonele de intersecþie în aglomerãri urbane, cum sunt Calea Torontalului, unde nu existã nicio piaþã, sau Calea Aradului, unde Piaþa Verde e total insuficientã ca spaþiu ºi ofertã. Spaþii pentru amenajarea unor astfel de pieþe volante au mai fost identificate pe Calea Lugojului, zona Simion Bãrnuþiu sau lângã Kaufland, pe Gheorghe Lazãr, pentru zona Circumvalaþiunii. Doar în aceste spaþii nu vor reuºi sã pãtrundã intermediarii. Iar Primãria ar trebui sã dezvolte aces-

te pieþe, mai ales cã vine sezonul fructelor ºi legumelor româneºti ºi se cam terminã cu importurile”, susþine Tiberiu Lelescu.

Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului, declarã cã propunerea de închidere a supermarketurilor la sfârºit de sãptãmânã este o aberaþie. “Ideea cã aºa ajutãm producãtorii autohtoni nu prea stã în picioare, pentru cã pe pieþe gãsim de regulã intermediari, nu producãtori autohtoni.

Poate spune cã e producãtor autohton un comerciant care vinde portocale ºi usturoi chinezesc în piaþã? De aceea, ideea aceasta a pieþelor volante, cum e cea din zona stadionului, mi se pare colosalã, ºi ar trebui dezvoltatã mai mult la Timiºoara”, mai spune Alexandru Moisuc.

Nicolae Robu opune unei astfel de mãsuri, cu toate cã ea vine din partea unor deputaþi din acelaºi partid cu cel al primarului Nicolae Robu.

“Aflu cu stupoare cã niºte parlamentari – ºi, culmea: cicã liberali! – vor sã închidã supermarketurile sâmbãta dupã-amiaza ºi duminica toatã ziua ºi, în plus, sã le interzicã existenþa pe raza oraºelor ºi chiar ºi în afara acestora, la distanþe de pânã la cinci kilometri. Motivaþia acestui demers se spune cã ar fi grija faþã de producãtorii agro-alimentari autohtoni, ba mai mult ºi grija faþã de cumpãrãtori, care, în inconºtienþa lor, dacã au supermarketuri la îndemânã, îºi irosesc ºi-asa prea puþinul timp liber prin ele, în loc sã facã altceva”, ºi-a fãcut public poziþia, Nicolae Robu, care este ºi vicepreºedinte la nivel naþional al PNL. Primarul Timiºoarei se întreabã cum îºi permit parlamentarii iniþiatori sã stabileascã locul de unde românii sã îºi facã aprovizionarea ºi apreciazã cã doar legea cererii ºi a ofertei poate “aºeza lucrurile corect”.

“Oameni buni, opriþi-vã! Cum vã permiteþi voi sã stabiliþi în locul meu de unde ºi când sã-mi fac cumpãrãturile?! Mã împiedicã cineva acum sã refuz oferta supermarketurilor ºi sã cumpãr de la buticul din cartier sau din piaþã – chipurile de la producãtorii agro-alimentari autohtoni!? Chiar nu e limpede, dupã atâtea experienþe istorice triste de dirijism, cã numai competiþia liberã, legea cererii ºi ofertei pot aºeza lucrurile corect?”, se întreabã ºi întreabã Nicolae Robu.

Supermarketurile protesteazã În urma acestei propuneri de limitare a orarului de funcþionare la zilele lucrãtoare ale sãptãmânii, dar ºi a acuzaþiilor de creºtere artificialã a preþurilor înainte de reducerea TVA, Asociaþia Marilor Reþele Comerciale susþine ar exista un plan al grupurilor de interese deranjate de lupta cu evaziunea fiscalã, acesta urmãrind demonizarea supermarketurilor ºi transformarea lor în þapi ispãºitori.

Retailerii afirmã, de asemenea, cã unii investitori vor sã transfere cãtre supermarketuri pierderile suferite ca urmare a precaritãþii propriului management. “Însã fãrã îndoialã cea mai mare surprizã sau, mai bine zis, stupefacþie ne-a fost provocatã de uºurinþa cu care, sub pretextul sprijinului acordat producãtorilor locali, s-au promovat concepte ºi iniþiative care nu numai cã nu au nimic de-a face cu existenþa unei pieþe libere ºi concurenþiale, dar în subsidiar urmãresc sã deturneze o parte a consumului cãtre proprietarii pieþelor, unde cvasi-totalitatea operaþiunilor comerciale este nefiscalizatã”, susþin reprezentanþii Asociaþiei Marilor Reþele Comerciale Marii comercianþi susþin ºi cã ideea închiderii supermarketurilor duminica ºi în

timpul sãrbãtorilor legale este deplasatã ºi nejustificatã. “Obiectivul urmãrit este acelaºi: diminuarea sumelor vãrsate la bugetul statului prin scãderea vânzãrilor”, conform aceleiaºi asociaþii.

Asociaþia Marilor Reþele Comerciale aratã, de asemenea, cã acuzaþiile de creºtere artificialã a preþurilor nu au fost confirmate de nicio instituþie abilitatã în acest sens ºi cã a recomandat membrilor sãi sã utilizeze toate instrumentele comerciale pe care le au la dispoziþie pentru ca scãderea TVA sã se regãseascã în preþul la raft. În urmã cã douã sãptãmâni, preºedintele Consiliului Concurenþei, Bogdan Chiriþoiu, a declarat cã se teme ca în aceastã perioadã sã nu aparã înþelegeri între magazine, lanþuri de magazine ºi între producãtori care sã încerce sã pãstreze în profiturile lor redu-

cerea TVA la 9% la alimente începând cu 1 iunie.

Un raport analizat la începutul lunii mai de Guvern privind preþurile la alimente din marile magazine nu prezintã informaþii legate de creºterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenþei urmând sã cearã informaþii retroactive privind preþurile practicate ºi sã verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine Documentul menþioneazã “eventuale creºteri de preþuri pe anumite grupe de alimente anterior datei de 1 iunie” ºi precizeazã cã, urmare a informaþiilor pe aceastã temã din presã, Ministerul Agriculturii a dispus verificãri în Bucureºti, Braºov, Cluj, Dolj, Iaºi, Sibiu ºi Timiº, direcþiile din minister urmând însã sã prezinte conducerii o notã informativã în care sã indice eventuale astfel de majorãri.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

28 - 31 mai 2015

Foto ortodoxia.md

Depresia, o tulburare mentalã care poate duce la sinucidere l Cum poate fi ajutat un pacient care se confruntã cu depresia?

Greu încercaþi de întâmplãrile dramatice ale destinului, vulnerabili, angoasaþi sau suferind de forme acute de depresie, pe care le tãinuiesc vreme îndelungatã sau pe care nu vor cu niciun chip sã le recunoascã, unii semeni de-ai noºtri ajung în pragul suicidului, tatonând bariera fragilã care desparte viaþa de moarte. Pot fi, însã, prevenite aceste situaþii?

Cum poate fi tratatã depresia? ªi cum ar putea fi, mãcar teoretic, evitate situaþiile dramatice, în care individul devine victimã a propriei fragilitãþi lãuntrice, dar ºi a neputinþei sau a ineficienþei crase a unui sistem ce dovedeºte, repetitiv, cã nu izbuteºte sã îºi gestioneze în mod eficient resursele. ligia.hutu@timpolis.ro

Identificarea problemei ºi intervenþia timpurie, o cale cãtre vindecarea depresiei Pentru a afla în ce fel pot fi prevenite episoadele depresive care nasc intenþii suicidale, am stat de vorbã cu psihologul Bogdan Tulbure, cadru didactic al Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest din Timiºoara, autor, printre altele, al unor lucrãri care trateazã modalitãþile psihologice de evaluare în cazul tulburãrilor de anxietate ºi coordonator al unui program de terapie online a depresiei.

Chestionat despre cum pot fi diagnosticate stãrile depresive ºi despre cum pot fi acestea gestionate, astfel

încât sã nu conducã la situaþii dramatice, psihologul Bogdan Tulbure spune cã un rol decisiv în identificarea timpurie a unei astfel de probleme revine familiei sau apropiaþilor, care pot sesiza cel mai lesne schimbãrile din comportamentul persoanei afectate ºi pot semnala cã se întâmplã ceva. „Dacã persoana respectivã nu se mai poartã normal, dacã are comportamente sau stãri emoþionale care ies în afara normalitãþii, dacã are dorinþa de a se izola ºi refuzã sã mai iasã, dacã doarme prea mult sau deloc, dacã apar tulburãri de genul cã refuzã sã mai mãnânce sau, din contrã, mãnâncã exagerat de mult, toate acestea pot fi semne cã se întâmplã ceva. ªi atunci cel mai bine este sã se solicite din timp intervenþie ºi tratament, pentru cã pacientul este în imposibilitatea de a o face, manifestând, în cele mai multe cazuri, un comportament pasiv, resemnat. Rareori se întâmplã ca, în astfel de situaþii, pacientul sã fie nervos, agitat, impulsiv”, explicã psihologul Bogdan Tulbure.

Acesta precizeazã cã, dacã dupã sesizarea unor astfel de manifestãri, familia se adreseazã din timp unui specialist, ºansele de vindecare sunt foarte mari.

Existã, însã, ºi situaþii, mai grave, în care pacienþii prezintã o patologie mai complexã, ce asociazã episoadelor depresive halucinaþii, iluzii sau percepþii alterate despre sine. Împrejurãri în care, spune Bogdan Tulbure, colaborarea dintre psihologul-terapeut ºi specialistul psihiatru este absolut obligatorie, în vederea instituirii unui tratament medicamentos.

Comunicarea, un factor vital În ce priveºte partea de prevenþie a episoadelor suicidale, Bogdan Tulbure

de 25 ani un reper al cetãþii

afirmã cã, în situaþia în care un pacient îi devoaleazã psihologului cã are gânduri sau intenþii suicidale, atunci este important sã se discearnã dacã aceste intenþii sunt susþinute ºi de un plan anume ºi de mijloacele necesare în acest sens. „Dacã pacientul prezintã ideaþie suicidalã, atunci trebuie investigat ºi dacã existã cumva planuri în acest sens ºi dacã are ºi mijloacele necesare pentru a-ºi duce la îndeplinire planul. Este important de aflat dacã au mai existat tentative anterioare, care au fost motivele, care au fost circumstanþele în care acestea au intervenit ºi care au fost factorii care au împiedicat finalizarea acelei intenþii. ªi care sunt mijloacele pe care pacientul se gândeºte sã le foloseascã: dacã se gândeºte sã recurgã la medicamente sau la metode violente”, mai spune psihologul Bogdan Tulbure.

Care precizeazã ºi cã aceste cazuri impun structurarea unui plan de intervenþie de urgenþã ºi cã ele sunt singurele care justificã încãlcarea confidenþialitãþii ce guverneazã relaþia specialist-pacient. Terapeutul se poate adresa, în aceste împrejurãri, familiei sau apropiaþilor pacientului, pentru a-i avertiza pe aceºtia, în scopul de a proteja persoana ºi de a o împiedica sã aibã acces la mijloacele care ar putea-o ajuta sã punã în aplicare planul suicidal. „În astfel de cazuri, se impune ºi supravegherea pacientului 24 de ore din 24, spitalizarea, cu acordul familiei, nu neapãrat cu acordul pacientului, pentru cã pacientul îºi pune viaþa în pericol”, precizeazã Bogdan Tulbure.

Acesta adaugã cã, în multe dintre situaþii, cu medicaþie corespunzãtoare ºi în condiþiile în care pacientul este supravegheat în permanenþã, timp de zile sau chiar sãptãmâni, episoadele de acest gen pot fi depãºite. „În momentul în care te confrunþi cu simptome ale depresiei sau cu un

context de viaþã în care integritatea fizicã sau psihicã sunt ameninþate ºi apare gândul sinuciderii, în ciuda tensiunii inerente ºi a senzaþiei cã nu are niciun rost sã discuþi, trebuie, totuºi, sã discuþi”, relevã psihologul Bogdan Tulbure una dintre posibilele cãi care pot duce la soluþionarea unei astfel de probleme. Acesta explicã ºi cã, în toate împrejurãrile care pot pune în pericol integritatea ºi viaþa pacientului, colaborarea dintre psihologul-terapeut ºi medicul psihiatru este extrem de importantã, prin combinarea metodelor persuasive, menite sã îl capaciteze pe pacient sã renunþe la intenþiile suicidale, cu instituirea unui tratament medicamentos, ce susþine, din punct de vedere neurochimic, revenirea la starea de normalitate.

„Libertatea individului e dincolo de ceea ce putem face ºi dincolo de intenþiile noastre de a-l ajuta” Existã, însã, mai spune Bogdan Tulbure, ºi situaþii în care individul refuzã orice formã de sprijin ºi obþine mijloacele necesare pentru a se sinucide: „Uneori, libertatea absolutã a individului poate depãºi toate aceste filtre ºi el obþine ºi mijloacele necesare pentru a se sinucide. Libertatea individului e dincolo de ceea ce putem face ºi dincolo de intenþiile noastre de a-l ajuta”, spune Bogdan Tulbure. Care precizeazã cã, în situaþiile în care pacientul nu doreºte sã coopereze ºi refuzã sã se adreseze unui terapeut, profesionistul este, practic, pus în imposibilitatea de a-l ajuta, pentru cã nu îl poate constrânge.

Cât despre situaþiile extreme, în

Bogdan Tulbure care se ajunge la negociere cu persoane aflate pe punctul de a se sinucide, Bogdan Tulbure spune cã, în astfel de cazuri, specialistul este pus în situaþia de a recurge la identificarea unor cârlige motivaþionale menite sã îl facã pe individ sã facã mãcar un pas sau doi în direcþia bunã. „În astfel de situaþii, nu te gândeºti la finalitate. Eºti concentrat pe «aici» ºi «acum». Iar ceea ce trebuie luat în calcul sunt contextul de viaþã ºi aspectele particulare ale individului, trebuie identificate ancorele motivaþionale cele mai eficiente. O posibilã motivaþie poate fi, spre exemplu: «Gândeºte-te la copilul tãu, care rãmâne fãrã pãrinþi...» Sunt situaþii în care acest argument funcþioneazã. În alte cazuri, în care copilul nu mai este, pentru cã a murit cu ceva timp în urmã (referire, în contextul discuþiei, la cazul femeii care s-a sinucis, la finalul sãptãmânii trecute, aruncându-se de pe terasa unui bloc din Bucureºti – n.red.), e greu de spus...”, relevã psihologul Bogdan Tulbure o parte din infinitele nuanþe ce compun imaginea de ansamblu a unor tensiuni lãuntrice care îl pot plasa, uneori, pe individ în situaþia disperatã de a tatona hotarul fragil care desparte viaþa de moarte. (continuare în pag. 7)

social

28 - 31 mai 2015

(urmare din pag. 7)

7

Anunþ publicitar

Moartea unui om evidenþiazã, din nou, carenþe grave ale sistemului de intervenþie de urgenþã umfla salteaua pneumaticã, aceasta s-a aruncat în gol, la doar un minut dupã ce autoritãþile au început sã umfle salteaua, sub privirile neputincioase ale celor prezenþi la faþa locului: negociatori, un medic psihiatru, soþul femeii, o persoanã apropiatã acesteia, echipe de pompieri ºi reprezentanþi ai echipajelor de intervenþie în caz de urgenþã.

Raportul comisiei care a analizat circumstanþele ce au pus autoritãþile în incapacitatea de a acþiona în vreun fel în sprijinul femeii cautã, însã, sã exonereze de rãspundere echipajele de intervenþie ºi relevã faptul cã tentativele de salvare au fost îngreunate de refuzul femeii de a comunica cu negociatorii ºi de agitaþia manifestatã de aceasta din pricina zgomotului declanºat în momentul în care s-a început umflarea saltelei pneumatice. Potrivit datelor raportului prezentat de medicul Raed Arafat, dupã evaluarea victimei, medicul specialist psihiatru solicitat la faþa locului a apreciat cã, în cazul femeii care s-a sinucis, ar fi fost vorba despre un episod psihotic catatonic.

Acesta a mai precizat ºi cã salteaua pneumaticã adusã, la capãtul a 30 de ore de aºteptare, nu este eficientã în cazul cãderilor de la mari înãlþimi, aceasta fiind utilã doar pentru a minimaliza riscurile generate de cãderile de la mare înãlþime, în cazul unor persoane cooperante ºi instruite în prealabil.

Primãria Timiºoara pune la dispoziþia timiºorenilor, gratuit, 300 de biciclete l

Dar nu cu destinaþie de agrement

Un proiect care a vizat modernizarea transportului public intermodal din Timiºoara va permite utilizarea, începând cu 1 iunie, în mod gratuit, a 300 de biciclete. Care ar urma sã fie utilizate cu precãdere pentru deplasarea între staþiile de transport în comu ligia.hutu@timpolis.ro

Reprezentanþii Municipalitãþii anunþã cã Primãria Timiºoara a finalizat proiectul intitulat „Modernizarea staþiilor de transport public intermodal la nivelul Polului de Creºtere Timiºoara”. În cadul cãruia au fost achiziþionate 300 de biciclete, care vor putea fi utilizate, gratuit, începând cu 1 iunie. Bicicletele vor putea fi închiriate în regim self-service, de la 25 de staþii de închiriere amplasate în oraº. Bicicletele ar urma sã fie utilizate cu precãdere pentru deplasarea între staþiile de transport în comun, timpul maxim permis pentru fiecare utilizare fiind de o orã.

Proiectul, a cãrui valoare totalã aprobatã a fost de 7.489.225,70 lei, din care s-au cheltuit, pânã la final, 6.831.195,41 lei, a beneficiat de o finanþare nerambursabilã din fonduri europene de 5.025.956,78 lei. Sumele investite au permis, pe lângã achiziþionarea celor 300 de biciclete, ºi realizarea unei reþele de 25 de staþii de închiriere, precum ºi dezvoltarea, pe teritoriul oraºului, a unei reþele de piste ºi trasee destinate bicicliºtilor, amenajarea unor intersecþii ºi repararea a 23 de kilometri de piste deja existente. În plus, din fondu-

Foto DeBanat

Cazul dramatic al femeii care ºi-a pierdut, în urmã cu doi ani, unicul copil, diagnosticat cu o formã agresivã de cancer ºi care a decis sã se sinucidã, la finalul sãptãmânii trecute, aruncându-se în gol de pe terasa unui bloc din Bucureºti, la capãtul a 35 de ore în care ºi-a cumpãnit decizia ºi a cãutat sã îºi înfrunte neliniºtile interioare, a stârnit un imens val de reacþie în rândul opiniei publice.

Neputinþa reprezentanþilor sistemului de intervenþii în caz de urgenþã de a-ºi mobiliza eficient ºi la timp resursele, precum ºi motivele invocate, potrivit cãrora în dotarea pompierilor nu ar fi existat plase sau saltele care sã atenueze cãderea, fiind necesarã, de aceea, aducerea unei saltele pneumatice din Argeº, au stârnit polemici.

Putea sau nu putea fi evitat finalul dramatic? Au fãcut autoritãþile tot ce era posibil pentru a evita moartea unui om? Sunt întrebãri care zugrãvesc tabloul unei realitãþi complexe, printre ale cãrei necunoscute se numãrã, în egalã mãsurã, atât elementele de imprevizibilitate nãscute din modul specific de a reacþiona al fiecãrei persoane aflatã întro situaþie de crizã, cât ºi neputinþa, doveditã în mai multe rânduri, a sistemului.

Ceea ce e cert este cã, în pofida încercãrii pompierilor de a ajunge la femeie cu o autoscarã ºi în pofida tentativei de ultim moment de a

rile alocate proiectului s-au construit ºi 11 staþii de transport în comun ºi a fost derulatã ºi o campanie de promovare a bicicletei ca mijloc de transport.

Potrivit informaþiilor oferite de managerul de proiect Andreea Bãlan, proiectul recent finalizat va permite administrarea sistemului pentru staþiile de biciclete, în baza colectãrii tuturor datelor la nivelul a douã servere centrale, localizate în sediul Primãriei. De pe aceste servere, vor putea fi accesate rapoarte care vor include date referitoare la gradul de utilizare ºi de ocupare a bicicletelor, fiºe ale utilizatorilor sau indicatori de stare. Întreaga reþea de staþii astfel realizatã opereazã prin intermediul internetului, acesta reprezentând suportul de transmitere a datelor, informeazã reprezentanþii echipei de implementare a proiectului. Aceºtia precizeazã cã protocoalele de comunicaþii de date, precum ºi procedurile de autentificare la sistem sunt securizate conform standardelor existente în domeniu.

Autentificarea utilizatorilor

la sistem se va realiza pe baza unui card de acces personal, care le va fi eliberat utilizatorilor în 9 dintre cele 13 centre RATT de vânzare de bilete, iar operarea cu interfaþa reþelei se va face prin intermediul unor ecrane senzitive. Eliberarea bicicletelor se va face prin comandã automatizatã, în urma identificãrii utilizatorilor de cãtre sistem, iar mecanismele automate de securizare cu care sunt prevãzute bicicletele sunt de tip anti-vandal, acestea fiind dotate ºi cu sisteme de protecþie pentru cazul în care intervin pene de curent sau alt gen de erori. Conectivitatea staþiilor la internet va fi posibilã graþie unor tehnologii avansate (conexiune LAN, wireless sau GSM).

Referindu-se la modul în care, începând cu 1 iunie, vor putea fi utilizate bicicletele, primarul Nicolae Robu a explicat cã, în perspectivã, se va încerca integrarea cardurilor care vor permite utilizarea bicicletelor în cadrul cardului RATT, care ar urma sã îngãduie, astfel, ºi dreptul de utilizare a bicicletelor amplasate în staþiile RATT. „Acum, cei

interesaþi trebuie sã îºi ia un card special de la 9 din cele 13 chioºcuri ale RATT. Totul este gratuit.

Cetãþeanul trebuie sã prezinte buletinul, sã completeze niºte formulare, se noteazã CNP-ul de pe buletin, astfel încât sã se ºtie în orice moment la cine este fiecare bicicletã”, explicã edilul.

Managerul proiectului, Andreea Bãlan, a precizat ºi cã, întrucât este vorba despre un sistem de transport public intermodal, bicicletele nu vor putea fi utilizate în scop de agrement. În momentul în care se va demara producerea cardurilor, va fi întocmit ºi un regulament de utilizare care va prevedea inclusiv intervalul pentru care este valabil un împrumut. Interval care, în acest moment, este de o orã, la expirarea cãreia, dacã persoana care a împrumutat bicicleta nu o restituie, se declanºeazã sistemul de alarmare.

Bicicletele vor putea fi utilizate gratuit timp de cinci ani, dupã care reprezentanþii Primãriei vor decide asupra valorii taxei de închiriere ºi asupra modului în care se va proceda cu acestea.

de 25 ani un reper al cetãþii

8

28 - 31 mai 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

28 - 31 mai 2015

9

Schoko Baroque invitã la o lansare vienezã a pralinelor Wiener Sangerknaben Kugeln Advertorial

Confiserie Heindl din Austria aduce pe piaþa româneascã, prin intermediul ciocolateriei Schoko Baroque, un nou produs: Wiener Sangerknaben Kugeln. Un soriment delicios de praline fine cu cremã de caise ºi nougat. „Vrem sã împãrtãºim cu voi, pasionaþii de ciocolatã, povestea celei mai fine ciocolate vieneze cu o tradiþie de peste 60 de ani purtatã în timp de cãtre trei generaþii Confiserie Heindl”, spun reprezentanþii ciocolateriei Schoko Baroque. Care invitã, cu acest prilej, la o lansare vienezã a pralinelor Wiener Sangerknaben Kugeln, joi, 28 mai, de la ora 10.30.

Foto Schoko Baroque

Povestea Confiserie Heindl a început în anul 1953, când maestrul cofetar, Walter Heindl senior, a început cu soþia sa, Maria, fabricarea unui lichior de ciocolatã ºi a unor produse de cofetãrie. Din 1987, pasiunea ºi dragostea pentru ciocolatã au fost continuate de cãtre cei doi fii, Walter ºi Andreas Heindl. Care, la rândul lor, au predat ºtafeta fiicelor, Caroline ºi Barbara Heindl. Acum la Confiserie Heindl se consumã anual peste 650 de tone de ciocolatã, 380 de tone de zahãr, mai mult de 50 de tone de marþipan ºi peste 8.000 de litri de alcool.

Numele acestui sortiment de praline vine de la numele celui mai vechi grup muzical, Wiener Sangerknaben,

înfiinþat în 7 iulie 1498, la dorinþa Împãratului Maximilian I al Austriei. O istorie care continuã ºi astãzi, în

fiecare duminicã, grupul coral de bãieþi putând fi ascultat în Capela Imperialã a Palatului Hofburg, din Vienna. În

perioada Imperiului Austro-Ungar, acest cor purta uniforme militare în stil imperial. Dupã Primul Rãzboi Mondial, statutul corului a mai decãzut, însã Chaplain Joseph Schnitt ºi-a menþinut poziþia la capelã ºi l-a reformat. Chaplain Joseph Schnitt a fost cel care a înlocuit uniformele imperiale cu o uniformã distinctivã, apelând la stilul marinar. Cu fonduri puþine a pus apoi bazele unei ºcoli de instruire, unde bãieþii primeau o educaþie muzicalã solidã, mulþi dintre ei devenind apoi muzicieni profesioniºti. De-a lungul timpului, compozitorii Jacobus Gallus, Franz Schubert, dirijorii Felix Mottl, Clemens Krauss ºi Hans Ritcher s-au numãrat printre aceºtia. Astãzi, corul Wiener Sangerknaben are în jur de 100 membri, cu vârste cuprinse între 10 ºi 14 ani. Aceºtia susþin cam 300 de concerte pe an, în faþa a peste o jumãtate de milion de spectatori din întreaga lume. Repertoriul corului cuprinde o arie largã de genuri muzicale, de la muzicã medievalã la muzicã contemporanã ºi chiar muzica experimentalã.

„Vã aºteptam sã vã încântaþi simþurile cu cele mai fine gusturi vieneze, joi 28 mai, ora 10.30, în ciocolateria Schoko Baroque situate pe str. Proclamaþia de la Timiºoara nr.7 vizavi de Hotel Continental”, transmit reprezentanþii Ciocolateria Schoko Baroque.

de 25 de ani un reper al cetãþii

10

special

28 - 31 mai 2015

Siguranþa alimentarã, parte a securitãþii naþionale Strategia de securitate internã a Uniunii Europene apreciazã cã securitatea constituie una din prioritãþile majore ºi menþioneazã principalele riscuri ºi ameninþãri infracþionale la adresa cetãþenilor Europei ºi anume: terorismul, criminalitatea organizatã, transfrontalierã, traficul de persoane etc. Riscul zero nu existã, dar mediul de siguranã este necesar pentru ca oamenii sã fie protejaþi, deci un model european de securitate.

Iulia Raluca Neagu

Riscurile de sãnãtate publicã ºi pandemiile Globalizarea rãmâne în continuare principalul factor de influenþã în mediul de securitate contemporanã, deci trebuie surprinse realist ºi pragmatic ºi combãtute riscurile ºi ameninþãrile ce pot avea repercusiuni asupra securitãþii naþionale. Strategia naþionalã de apãrare ºi cea de securitate prezintã ca principale riscuri ºi ameninþãri la adresa României fenomenul terorist, criminalitatea, dar ºi riscurile de sãnãtate publicã ºi pandemiile.

James Canton, expert în futurologie, aprecia, în Provocãrile viitorului.

Principalele tendinþe care vor configura în urmãtorii 5, 10, 20 de ani, cã o nouã erã se prefigureazã prin redefinirea riscurilor ºi oportunitãþilor în acest secol, cu teme majore ºi tendinþe

grave la adresa securitãþii persoanelor, esenþiale fiind securitatea globalã ºi terorismul. Dar nu sunt numai acestea.

Sãrãcia se accentueazã, terorismul s-a generalizat, jumãtate din populaþia globului trãieºte la limita a doi dolari pe zi, Ebola ºi HIV fac ravagii în Africa, mai mult de un miliard ºi jumãtate de oameni sunt malnutriþi, statele bogate trec printr-un accelerat proces de îmbãtrânire a populaþiei, în timp ce în naþiunile sãrace se petrece o explozie demograficã. Apoi, riscurile bioterorismului cresc ºi ele, iar atacurile cibernetice se înmulþesc.

De aceea James Canton estimeazã cã, dacã nu ne pregãtim din timp, schimbând fundamental modul în care concepem securitatea, unele avertismente vor fi din nou ignorate, considerate stranii sau absurde, atunci va fi prea târziu pentru omenire.

Se apreciazã cã ameninþãrile vor fi de regulã asimetrice, vor sfida logica.

Aici pot intra atacuri cu virusul Ebola, utilizarea de agenþi biologici în sistemul de furnizare a apei cãtre populaþie, atacuri asupra centrelor comerciale, blocarea sau distrugerea staþiilor de epurare a marilor localitãþi etc.

Securitatea alimentarã, proclamatã ca un drept fundamental Securitatea alimentarã este o parte importantã a securitãþii naþionale ºi cuprinde instrumentele utilizate pentru

de 25 de ani un reper al cetãþii

garantarea accesului la hranã a populaþiei, cu atât mai mult în situaþii deosebite, de calamitãþi naturale, rãzboi.

Securitatea alimentarã este reglementatã de convenþii internaþionale, naþionale, strategii ONU, UE ºi proclamatã ca un drept fundamental de Curtea Internaþionalã de Justiþie.

Grija faþã de terenurile agricole, de sursele de apã, de calitatea alimentelor reprezintã o problemã centralã care þine de securitatea naþionalã chiar dacã anumiþi oameni politici s-au instituþii o trateazã superficial, din neºtiinþã sau din alte motive.

Criza alimentarã este ºi ea o provocare la nivel mondial, care se agraveazã odatã cu fluxurile masive de imigranþi din statele sãrace, bântuite de rãzboaie, terorism, precum cele din nordul Africii, Orientul Mijlociu sau unele state din Asia.

Sã nu uitãm perioadele în care gripa aviatã a creat destule probleme þãrii noastre, atunci, sã anticipãm cum vor reacþiona oamenii când sursele de apã, cele alimentare vor fi þinte ale teroriºtilor.

Strategia Naþionalã pentru Dezvoltarea durabilã a României, Orizonturi 2013-2020-2030, adoptatã de Guvern în noiembrie 2008 – în contextul Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilã a UE, adoptatã de Consiliul European de la Goteborg, 2001 ºi corectatã în 2006 – stabileºte obiectivele strategice pe termen scurt, mediu ºi lung, având drept scop apropierea semnificativã a României de nivelul mediu al statelor UE. De asemenea analizeazã direcþiile

prioritare, infrastructura, resursele financiare, resursele de apã, suprafaþa agricolã ºi potenþialul deosebit al României care trebuie valorificat.

Rapoartele anuale ale Institutului de Proiecte pentru Inovaþie ºi Dezvoltare au precizat, începând cu anul 2008, dispariþia politicilor economice, sociale ºi profesionale concrete ºi realiste asupra viitorului, neexploatarea produselor de niºã, proiecte abandonate la jumãtate, iniþiative sub aspect mediatic ºi pur electoral.

Productivitatea lasã de dorit în gospodãriile mici, îmbãtrânirea procentului de 29% al populaþiei ocupatã în agriculturã, faþã de numai 5% în UE ilustreazã dezechilibrul structural, mecanizarea, irigaþiile, investiþiile etc. determinã rezultate modeste în acest domeniu vital ºi de mare viitor. Agricultura ecologicã, produsele tradiþionale pot deveni adevãrate mãrci ale performanþei româneºti.

Harta gradului de stres asupra resurselor de apã demonstreazã cã România nu prezintã un risc mare de crizã, însã poate fi îmbunãtãþit, mai ales în unele judeþe cu probleme: Vaslui, Galaþi, Botoºani etc. precum ºi mãsuri de manangement corespunzãtor în domeniu, implementãri a mãsurilor stabilite.

România are un potenþial alimentar ce poate asigura hranã pentru 38,5 milioane de oameni Existã ºi o Strategie a siguranþei

ºi securitãþii alimentare a României, pentru o perioada 2016 - 2035. Aceasta vizeazã garantarea securitãþii ºi siguranþei alimentare, o condiþie de bazã a bunãstãrii populaþiei, dar ºi cu disponibilitãþi importante pentru export, asigurarea echilibrului ecologic durabil prin multe investiþii publice dar ºi private, consolidarea exploratorilor agricole, dezvoltarea teritorialã echilibratã a economiilor rurale agricole, sporirea absorþiei de fonduri europene destinate agriculturii româneºti, echilibrarea balanþei comerciale agroalimentare ºi restrângerea zonelor rurale defavorizate.

Parametrii prognozaþi pentru urmãtorii ani se pot caracteriza prin dublãri ale producþiilor agricole, însã depind de alocãrile de resurse financiare pentru revenirea la ceea ce a fost bun. Se estimeazã cã România are un potenþial alimentar la orizontul anilor 2030 - 2035, ce poate asigura hranã pentru 38,5 milioane de persoane ºi un disponibil pentru export de peste 50 miliarde de dolari.

Strategia menþioneazã ºi problemele legate de criza cauzatã de inegalitatea alocãrii de resurse, dar ºi de utilizare, afectatã, printre altele, de dezechilibre ale proprietãþilor, ale pieþelor, preþurilor produselor agricole.

Strategia naþionalã trebuie sã þinã cont de Strategia europeanã, „Europa 2020 în domeniul economic”, care cere asigurarea securitãþii alimentare ºi garantarea siguranþei alimentare din UE.

social

28 - 31 mai 2015

11

Poliþie navalã pe Bega Preventiv, înainte de implementarea sistemului de transport public pe canalul Bega, Poliþia Localã Timiºoara intenþioneazã sã-ºi organizeze un compartiment de Poliþie Navalã, care sã se ocupe de controlul ºi monitorizarea zonei canalului. Voci din Cãpitãnia Timiºoara spun cã este greu de crezut cã sistemul de transport public cu vaporetto pe Bega va putea fi implementat înainte de sfârºitul anului viitor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Patrulare pe canal

Foto TIMPOLIS

Poliþia Localã din Timiºoara se pregãteºte sã înfiinþeze în perioada urmãtoare o secþie navalã care va asigura ordinea publicã pe malurile canalului Bega. Poliþiºtii de la Secþia Navalã vor supraveghea malurile Begãi, inclusiv pe partea legatã de transportul public cu ambarcaþiuni – sistem ce se vrea a fi implementat în perioada urmãtoare.

Asta înseamnã cã, pe lângã autoturisme, scutere ºi biciclete, poliþiºtii locali ar urma sã aibã în dotare ºi o ambarcaþiune cu care sã patruleze pe Bega. Astfel, printre obiectivele enumerate pentru acest an, în cel mai recent raport al Poliþiei Locale Timiºoara se numãrã „înfiinþarea Compartimentului de patrulare navalã pe Bega ºi dotarea cu ºalupã pentru prevenirea evenimentelor negative din zona Canalului dar ºi supravegherea astfel, a investiþiilor în cadrul Programului de

«Reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega», având în vedere cã acestea trebuiesc menþinute pe o perioadã de minimum cinci ani sub sancþiunea pierderii finanþãrii.”

Deocamdatã, nu au fost fãcute demersuri concrete pentru achiziþionarea ambarcaþiunii de patrulare, însã se doreºte ca ºi înfiinþarea compartimentului de specialitate, ºi dotarea sa sã se realizeze pânã la finalul acestui an.

Cu vaporetto pe Bega, de anul viitor Înfiinþarea compartimentului de Poliþie Navalã este consideratã o necesitate în contextul în care alternativa folosirii de ambarcaþiuni uºoare pentru transport public în Timiºoara este luatã în serios, Primãria realizând demersuri pentru achiziþionarea a ºapte ambarcaþiuni de tip vaporetto în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor

Canalului Bega”.

Dupã un prim eºec, Municipalitatea a decis luna trecutã sã suplimenteze bugetul prevãzut pentru aceastã achiziþie, dupã ce a constatat cã suma alocatã, de 3.705.065 de lei, nu este suficientã pentru achiziþionarea a ºapte vaporetto. Suma estimatã necesarã pentru demararea procedurii de achiziþie publicã este de 8.500.000 de lei, fãrã TVA. Prin acest proiect se acrediteazã ideea transformãrii canalului Bega într-un adevãrat bulevard al

oraºului, potrivit pentru transportul în comun. Astfel cã din estimãrile Municipalitãþii, 15.400 de persoane vor utiliza mijloacele navigabile de transport în comun. În ceea ce priveºte tipul de ambarcaþiuni care vor avea permisiunea de a naviga pe Bega, primarul Nicolae Robu, spune cã vor circula doar ambarcaþiuni cu motor electric, care nu polueazã.

Potrivit promotorilor acestui proiect, se va putea reintroduce transportul public pe apã ºi se vor putea construi staþii de vaporetto ºi pontoane plutitoare. “Acest mijloc de transport va fi destinat circulaþiei cotidiene ºi recreãrii, creându-se astfel o mai bunã fluiditate ºi conectivitate a transportului în comun ºi noi funcþiuni malurilor ºi canalului Bega. Se va obþine ºi cel mai rapid ºi plãcut mijloc de transport în comun pe axa est-vest a oraºului, reprezentatã de Bega”, dau asigurãri reprezentanþii Primãriei Timiºoara.

Alexandru Bãrboi, ºeful Oficiului de Cãpitãnie Timiºoara, apreciazã ºi el cã transportul cu ambarcaþiuni, pe Bega, poate fi o alternativã viabilã la transportul în comun clasic, dar are rezerve cã e un proiect care se poate mateializa în viitorul foarte apropiat. „S-a fãcut în acest sens ºi un studiu legat de potenþialul de trafic ºi s-a ajuns la concluzia cã ar fi o variantã rentabilã. Însã nu s-a stabilit nimic concret legat de tarife. Cert este cã proiectul depinde într-o mare mãsurã de lucrãrile de la Nodul Hidrotehnic Sânmihaiu Român. De aceea eu nu cred cã transportul public, aºa cum e prevãzut de proiect va putea începe pe Bega pânã la sfârºitul anului 2016”, mai spune Alexandru Bãrboi.

Amnistie pentru datoriile mai mici de 40 de lei la bugetul local l Cheltuielile de executare ar fi mai mari decât cuantumul datoriei,

spun reprezentanþii Direcþiei Fiscale Timiºoara

Timiºorenii care înregistrau la sfârºitul anului trecut creanþe cãtre bugetul local mai mici de 40 de lei vor scãpa de aceste datorii, în urma aplicãrii pe plan local a unei prevederi din noul Cod de Procedurã Fiscalã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Se ºterg datorii de peste 170.000 de lei Conform unui proiect de hotãrâre ce urmeazã sã fie aprobat în urmãtoarea ºedinþã de plen, în baza prevederilor noului Cod de Procedurã Fiscalã, Primãria Timiºoara a decis sã ºteargã datoriile mici cãtre bugetul local înregistrate la sfârºitul anului trecut. Noul act normativ stipuleazã cã se anuleazã obligaþiile fiscale restante mai mici de 40 de lei aflate în sold la 31 decembrie 2014. Valoarea totalã a acestor datorii care se anuleazã ajunge la 172 â.380,64 lei. “În cazul acestor obligaþii restante de pânã în 40 de lei cheltuielile aferente mãsurilor de executare ar fi fost mai mari decât suma datoratã”, explicã Adrian Bodo, director executiv al Direcþiei Fiscale a Municipiului Timiºoara.

Ca în fiecare an, Direcþia Fiscalã

a recurs ºi în 2014 la toate mãsurile posibile de recuperare ºi în cazul firmelor, ºi a persoanelor fizice. Serviciul Colectare ºi Executare Silitã a Persoanelor Juridice a emis anul trecut peste 2.600 de somaþii, reprezentând impozite ºi taxe locale ºi amenzi contravenþionale, în baza titlurilor executorii emise de compartimentele de specialitate ºi a proceselor verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor.

De asemenea, a întocmit 68 de procese-verbale de insolvabilitate, iar pentru 411 de societãþi a fãcut adrese pentru înscrierea sumelor la masa credalã.

Totodatã, a emis 696 adrese cãtre alte instituþii, în vederea înscrierii obligaþiilor fiscale la distribuirea sumelor realizate în urma licitaþiilor, s-au fãcut 744 de popriri bancare ºi s-au instituit 16 sechestre asupra bunurilor mobile ºi imobile ºi s-au desfãºurat 13 licitaþii în vederea valorificãrii bunurilor pentru creanþele datorate bugetului local.

Deºi existã percepþia cã persoanele fizice sunt mai bune platnice decât firmele, raportat la bugetul local, ºi în cazul lor, anual Direcþia Fiscalã Timiºoara trebuie sã desfãºoare o activitate complexã pentru a recupera banii la bugetul local, sume aferente taxelor, impozitelor ºi amenzilor neplãtite. Anul trecut, au fost emise 510 so-

maþii care cuprind obligaþii fiscale neachitate, reprezentând impozite ºi 8.079 de somaþii pentru amenzi contravenþionale. S-au emis 38 de somaþii în baza dispoziþiilor primarului Timiºoarei, pentru recuperarea sumelor cu titlul de ajutor social ºi ajutor de încãlzire beneficiat in mod nejustificat, ºapte somaþii care cuprind obligaþii reprezentând taxã judiciarã de timbre, ºi cinci somaþii, în baza sentinþelor civile, în urma cãrora s-a hotãrât antrenarea rãspunderii personale patrimoniale a administratorilor societãþilor comerciale debitoare, pentru recuperarea sumelor reprezentând impozite ºi amenzi. S-au creat, de asemenea, 3.673 de popriri asupra sumelor urmãribile, reprezentând venituri pentru recuperarea creanþelor fiscale.

Direcþia Fiscalã Timiºoara a trebuit sã facã muncã de detectiv în unele cazuri, astfel cã a solicitat informaþii de la instituþiile publice care pot furniza date despre debitori: Primãria Timiºoara – Serviciul Evidenþã Informatizatã a Persoanei, Serviciul pentru Imigrãri al Judeþului Timiº, Casa Judeþeanã de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Muncã ºi Administraþia Finanþelor Publice. ªi cum o parte din datornici nu sunt timiºoreni, s-au trimis spre executare anul trecut cãtre alte Pri-

mãrii 892 de dosare de executare ale debitorilor care nu mai figureazã cu domiciliu în municipiu.

Impozitele locale rãmân la acelaºi nivel Pe lângã ºtergerea creanþelor sub 40 de lei, o veste bunã pentru contribuabilii timiºoreni, fie cã sunt la zi cu

plata dãrilor locale, fie cã sunt datornici cronici, este cã deocamdatã taxele ºi impozitele locale nu vor creºte în perioada urmãtoare.

“Se va menþine acelaºi nivel de impozitare ca ºi anul trecut. Va apãrea o taxã nouã pe acele deponeuri clandestine de deºeuri de pe raza municipiului Timiºoara, ºi se renunþã la taxa de mediu pentru firme”, ne-a mai declarat ºeful Direcþiei Fiscale Timiºoara, Adrian Bodo.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

28 - 31 mai 2015

PNL, acuzat cã nu a votat pentru legea votului prin corespondenþã Parlamentarii PNL fac uz de o retoricã politicã primejdioasã atunci când anunþã cã vor sancþiona Guvernul Ponta pentru faptul cã nu a fãcut nimic pentru ca legea votului prin corespondenþã sã existe, este de pãrere preºedintele PMP, Eugen Tomac. ligia.hutu@timpolis.ro

Votul prin corespondenþã, o datorie urgentã a clasei politice faþã de românii din diaspora Preºedintele PMP Timiº, Roxana Iliescu, anunþã cã PMP a organizat zilele trecute, la Parlament, o dezbatere privind imperativul introducerii votului prin corespondenþã, ca datorie a actualei clase politice faþã de toþi românii, ºi în special faþã de cei din diaspora.

Evenimentul, la care au participat numeroase personalitãþi ale vieþii politice ºi academice din România, specialiºti în legislaþie electoralã, dar ºi lideri ai comunitãþilor româneºti din numeroase state europene ºi din Statele Unite ale Americii– care au intervenit, prin intermediul Skype, în cursul dezbaterilor –, a fost menit sã îi atenþioneze pe reprezentanþii clasei politice din România asupra imperativului pe care îl reprezintã identificarea de urgenþã a unor soluþii viabile care sã le permitã sã îºi exercite dreptul la vot garantat de Constituþie. „Semnalul dat de votul din 16 noiembrie ar fi ºi acesta, cã românii din strãinãtate vor sã voteze, cã le pasã de þara lor. Românii din SUA, Italia, Spania, Germania, Belgia, Austria, Portugalia, Irlanda sau Marea Britanie au cerut hotãrât introducerea votului prin corespondenþã. Pentru cei peste 3,5 milioane de români care lucreazã sau locuiesc în strãinãtate ar fi cea mai mare dezamãgire dacã actuala clasã politicã le refuzã aceastã doleanþã, acest drept”, este menþionat în comunicatul transmis de reprezentanþii PMP Timiº. În documentul citat se precizeazã

ºi cã imperativul adoptãrii unei soluþii este justificat, printre altele, ºi de actualele condiþii care îi determinã pe din ce în ce mai mulþi cetãþeni români sã aleagã calea exilului, pentru a-ºi asigura un trai decent pentru ei ºi pentru familiile lor, dar care, deºi aflaþi departe, sunt preocupaþi în continuare de destinul României. „Distanþele mari, coroborate cu numãrul în creºtere al cetãþenilor români care aleg sã plece peste hotare, precum ºi efortul acestora de a rãmâne conectaþi ºi de a se implica în viaþa politicã româneascã, impune adoptarea unor mãsuri legislative pentru asigurarea dreptului constituþional la vot pentru fiecare român”, relevã reprezentanþii PMP. Aceºtia subliniazã cã votul electronic ºi votul prin corespondenþã reprezintã metode implementate deja în multe state, dovedindu-ºi utilitatea ºi eficienþa. „Legea privind votul prin corespondenþã, dar ºi legea votului electronic doresc sã umple tocmai acest vid legislativ, oferind românilor cu domiciliul sau reºedinþa în strãinãtate o alternativã sigurã ºi accesibilã de a-ºi exprima opþiunea de vot”, mai precizeazã reprezentanþii PMP.

Un proiect anterior al PMP, respins de o majoritate covârºitoare PNL -PDL În pofida problemelor întâmpinate în organizarea alegerilor prezidenþiale din noiembrie 2014, care au probat incapacitatea autoritãþilor române de a organiza eficient activitatea din secþiile de votare – context în care mii de cetãþeni români din diaspora nu ºi-au putut exercita dreptul constituþional la vot, dupã ce au aºteptat ore în ºir la coadã, în stradã, în condiþii meteo vitrege – majoritatea reprezentanþilor clasei politice din România se aratã dezinteresaþi sã adopte o soluþie pentru aceastã problemã.

Mai mult, relevã reprezentanþii PMP, PNL ºi PSD, atunci când au avut ocazia sã voteze pentru votul prin corespondenþã, nu au fãcut-o. Proiectul care aparþinea PMP a fost respins de Camera Deputaþilor, în data de 9 decembrie 2014, cu 203 voturi, înregistrându-se 84 de abþineri ºi doar 8 voturi favorabile acestuia.

„Dupã respingerea proiectului de lege, acesta a fost îmbunãtãþit, PMP cerând sprijin de la toþi parlamentarii ca sã i se alature în calitate de co-iniþiatori, însã nu s-a primit niciun rãspuns”, mai este menþionat în comunicatul PMP.

Preºedintele PMP, Eugen Tomac: „PNL nu a votat pentru legea votului prin corespondenþã” Referindu-se la lipsa de preocupare a reprezentanþilor actualei clasei politice pentru adoptarea unui proiect de lege care sã permitã exercitarea votului electronic ºi prin corespondenþã, iniþiatorul proiectului respins în decembrie, în Camera Deputaþilor, actualul preºedinte PMP, Eugen Tomac, a catalogat drept retoricã ieftinã actuala poziþie formalã exprimatã de reprezentanþii PNL. Despre care Eugen Tomac aminteºte cã, la momentul la care s-a supus la vot proiectul legii votului prin corespondenþã, au votat, la

fel ca ºi reprezentanþii PSD, împotriva acestuia. „Observ cu câtã seninatate vine astãzi PNL-ul ºi spune «vom sancþiona Guvernul Ponta cã nu a fãcut nimic pentru ca legea votului prin corespondenþã sã existe astãzi». Nimic mai fals. Voturile pot fi vãzute ºi pe site-urile Camerei Deputaþilor. PNL nu a votat pentru legea votului prin corespondenþã. A veni azi ºi a spune cã depun o moþiune împotriva Guvernului Ponta pe aceastã temã, mi se pare o chestiune care þine de sfidarea realitãþii. Pe aceastã temã s-au înþeles sã o îngroape pentru cã ceea ce se încearcã acum este un joc extrem de periculos. Dacã cele douã mari partide aveau în mod real interesul ca votul prin corespondenþã sã devinã lege nu intrau în aceastã retoricã ieftinã a dezbaterii politice ºi se aºezau la aceeaºi masã”, mai spune Eugen Tomac.

Potrivit aprecierii reprezentanþilor PMP, unul dintre aspectele acestui joc politic pe care Eugen Tomac l-a catalogat a fi unul extrem de periculos þine de miza pe care o reprezintã poziþionarea faþã de acest proiect a reprezentanþilor UDMR, pe sprijinul cãrora PNL conteazã pentru moþiunea de cenzurã. Dar care, afirmã reprezentanþii PMP, ar avea cel mai mult de pierdut în eventualitatea adoptãrii legii votului prin corespondenþã. „Cei care ar avea cel mai mult de pierdut prin implementarea votului prin corespondenþã sunt cei de la UDMR. Ironia face ca tocmai pe susþinerea lor sperã sã se bazeze PNL pentru moþiunea de cenzurã pe tema votului prin corespondenþã. De aici rezulta seriozitatea cu care este tratat acest subiect”, este menþionat în comunicatul PMP. Referindu-se la votul prin corespondenþã ºi la posibilitãþile de punere în practicã a unei astfel de alternative la sistemul de vot actual, preºedintele Fundaþiei Miºcarea Popularã, Cristian Diaconescu, a opinat cã actualul cadru ar permite operaþionalizarea proiectului: „Votul prin corespondenþã se poate operaþionaliza din punct de vedere tehnic, astãzi, când vorbim.

Existã toate condiþiile tehnice ºi suficientã sofisticare, mã rog, legislativã dacã o cãutãm acolo unde trebuie, pentru a face votul prin corespondenþã”.

Poziþie defavorabilã a actualei majoritãþi politice în ce priveºte adoptarea legii votului prin corespondenþã Proiectul votului prin corespondenþã dezbãtut în Parlament la începutul lunii decembrie 2014 a fost iniþiat de deputaþii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme ºi Clement Negruþ ºi propunea introducerea votului prin corespondenþã în cazul alegerilor parlamentare, prezidenþiale ºi europarlamentare.

Comisia de administraþie ºi Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor, care a fost for decizional pentru acest proiect, au apreciat, însã, cã acest sistem de vot ar prezenta numeroase vulnerabilitãþi în ceea ce priveºte siguranþa procesului de votare. În plus, cu doar câteva zile dupã

încheierea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenþiale din noiembrie 2014, care a relevat incapacitatea autoritãþilor române de a organiza eficient procesul de votare în secþiile din diaspora, preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, a precizat cã prioritarã pentru Parlamentul României este adoptarea unei legi referitoare la alegerile locale ºi parlamentare din 2016, în vreme ce, a apreciat acesta, votul prin corespondenþã pentru alegerile prezidenþiale ar reprezenta un subiect care trebuie discutat peste cinci ani. „Pentru alegerile prezidenþiale discutãm peste cinci ani. Prioritatea noastrã este ca niciun om sã nu fie

de 25 de ani un reper al cetãþii

blocat sã voteze viitorul Parlament al României”, a declarat Valeriu Zgonea, citat de HotNews.

Nici parlamentarii de Timiº care reprezintã în acest moment formaþiunile politice aflate la putere nu s-au declarat favorabili adoptãrii, în perspectivã apropiatã, a unei legi care sã permitã votul electronic sau prin corespondenþã.

Chestionaþi de TIMPOLIS cu privire la acest subiect, mulþi dintre parlamentarii de Timiº, care reprezintã actuala majoritate politicã, au formulat opinii rezervate, evocând ceea ce, potrivit opiniei acestora, reprezintã vulnerabilitãþile pe care variantele alternative de vot le-ar putea implica.

special

28 - 31 mai 2015

13

Legea falimentului personal, susþinutã masiv de parlamentari de Timiº l Existã încã rezerve mari legate de aplicare

“Pe termen lung, aceastã lege ar încuraja neplata” Nicolae Bobiþan, conferenþiar universitar la Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Administrare a Afacerilor din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara, apreciazã cã va apãrea tentaþia interpretãrii ºi utilizãrii abuzive a acestei legi de cãtre foarte multe persoane fizice, în special de cãtre cele cu credite în franci elveþieni. “Cred cã pe termen lung ar încuraja neplata. O parte din cei care sunt cu creditele la zi ar ajunge, poate, la

concluzia cã sunt fraieri dacã îºi achitã datoriile. Cred cã aplicarea va depinde mult de metodologie ºi decizia insolvenþei personale ar trebui sã se ia dupã o analizã extinsã, iar debitorul sã fie supus unui control financiar strict. Dacã rãmâi ºi cu casa cumpãratã prin credit ipotecar, ºi te declari ºi în faliment, fãrã sã-þi mai asumi niciun fel de obligaþii de platã, mulþi români vor dori sã ajungã în faliment personal”, mai spune Nicolae Bobiþan.

Nicolae Bobiþan

Lege pentru cei cu necazuri financiare

Proiectul legii insolvenþei persoanelor fizice, ce permite reeºalonarea datoriilor, care a fost adoptat de Camera Deputaþilor, zilele acestea, are printre iniþiatori opt deputaþi ºi senatori din Timiº. Deºi legea a trecut primul pas pentru punerea în aplicare, existã încã mari rezerve legate de metodologie ºi aplicare. mircea.pavelescu@timpolis.ro

O lege cu susþinere în Timiº Camera Deputaþilor a adoptat zilele trecute în unanimitate, proiectul legii insolvenþei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetãþean aflat în incapacitate de platã a datoriilor, nu din vina sa, sã îºi poatã reeºalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiarã pe o perioadã de cinci ani.

Toate grupurile parlamentare au susþinut acest proiect de lege, iniþiat de 153 de parlamentari, care are printre autori ºi opt deputaþi ºi senatori de Timiº: deputaþii PSD Petru Andea, Gheorghe Ciobanu, Sorin Grindeanu, Ion Rãducanu ºi Cãtãlin Tiuch, deputatul minoritãþilor Niculae Mircovici, senatorul PSD Ilie Sârbu ºi senatorul PNL BenOni Ardelean.

“Proiectul are la bazã studii din 12 state ºi este rezul-

tatul dezbaterilor purtate încã din martie 2014 cu toate instituþiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru românii de bunã-credinþã sufocaþi de datorii”, a declarat deputatul PSD Ana Birchall, iniþiatoare a acestui proiect.

Deputatul PNL Andreea Paul, care se numãrã ºi ea printre iniþiatori, spune cã tema a apãrut pe fondul crizei francului elveþian ºi la presiunile PNL. “PNL va vota pentru aceastã lege, dar sã nu luãm din efortul Ministerului de Justiþie pentru a face practicabil acest proiect de lege.

Presiunea pusã în dezbaterea parlamentarã de PNL a contat mult ºi a condus la adoptarea acestui proiect”, mai spune Andreea Paul.

Principalii beneficiari ai acestei legi ar putea fi cei care au contractat credite în franci elveþieni. ªi în Timiº, în topul restanþierilor executaþi silit au condus detaºat cei care s-au împrumutat în monede “exotice”, cum e cazul francului elveþian, a cãrui valoare, în raport cu euro, a crescut fabulos în ultimii doi ani.

35% dintre timiºenii executaþi silit anul trecut aveau credite în franci elveþieni Disponibilizãrile ºi ajustãrile salariale din 2009 ºi

2010 i-au lovit mult mai crunt pe cei care aveau credite bancare în franci elveþieni, decât pe cei cu credite în euro sau lei. De altfel, ºi BNR confirmã cã dinamica restanþelor la creditele în monedã “exoticã” a fost în ultimul an mult mai pronunþatã decât în cazul împrumuturilor în lei ºi euro. Dacã restanþele la monedele clasice de creditare au crescut cu aproximativ 300%, la împrumuturile în franci s-a ajuns la o creºtere de peste 1.000%. Potrivit BNR, restanþele totale la creditele în franci elveþieni acordate persoanelor fizice se ridicã la peste 300 de milioane lei, faþã de doar 23 de milioane lei, cât erau în februarie 2009, în creºtere de zece ori. În aceste condiþii, aproximativ 35% dintre timiºenii care au fost executaþi silit de cãtre bãnci anul trecut aveau credite în franci elveþieni.

Conform ultimului raport structural teritorial al creditelor, în Timiº creditele în lei restante au ajuns la suma de 439,1 milioane de lei, iar creditele în valutã restante, la 955.000 de lei. Prin comparaþie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanþele în Timiº, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valutã, de 21 de milioane de lei. De altfel, Timiºul a ajuns unul dintre judeþele cu cel mai prost comportament la platã din þarã, cu o ratã a restanþelor de 11% din totalul creditelor.

De noua lege a falimentului personal va beneficia orice debitor de bunã-credinþã care are “un necaz financiar”, nu din vina sa însã. Potrivit legii, acesta va putea sã îºi reeºaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadã de cinci ani. În momentul în care îºi deschide procedura de insolvenþã, debitorul nu mai poate fi executat silit ºi este stopatã orice penalitate sau majorare de întârziere.

“Orice debitor de bunã-credinþã care are un necaz financiar independent de voinþa sa, din momentul în care îºi deschide procedura insolvenþei persoanei fizice nu mai stã cu grija cã va fi executat silit sau cã rãmâne pe drumuri, deci executarea silitã este reglementatã ca o excepþie, nu ca o regulã. În momentul deschiderii procedurii de insolvenþã nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalitãþi la penalitãþi la o ratã bancarã. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopeazã automat”, explicã deputatul Ana Birchall.

Proiectul mai prevede cã orice debitor care dupã 90 de zile de la data scadentã a unei datorii ºtie cã nu mai poate sã îºi achite aceste datorii poate sã cearã intrarea în insolvenþã ºi, în felul acesta, sã se poatã redresa financiar în baza acestui plan de rambursare.

Cert este cã deja au început sã se exprime rezerve legate de acest act normativ, în special din partea unor specialiºti din domeniu. CITR, companie specializatã în activitatea de practician în insolvenþã, crede cã Legea insolvenþei persoanelor fizice va aduce beneficii importante acestora, oferind protecþie datornicilor de bunã credinþã în faþa creditorilor, dar are lacune care îi vor îngreuna aplicarea.

“Una dintre lacune este constituirea unor comisii de insolvenþã, cu o componenþã complexã,

Deputat PSD Ana Birchall dar fãrã niciun reprezentant al creditorilor. De asemenea, comisia de insolvenþã este învestitã cu atribuþii decizionale, de control ºi de supraveghere a actelor persoanei în insolvenþã ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naºte adevãrate dificultãþi în practicã. O altã problemã pe care o ridicã legea în forma sa actualã este încãlcarea dreptului de liber acces la instanþã. În unele cazuri, Comisia de insolvenþã acþioneazã ca o instanþã în sine, fãrã a da persoanei în insolvenþã posibilitatea de a contesta mãsura la judecãtorie”, precizeazã reprezentanþii CITR. Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de comisia de insolvenþã, din rândul practicienilor în insolvenþã, al executorilor judecãtoreºti, al avocaþilor sau al notarilor publici, înscriºi în Lista administratorilor procedurii ºi lichidatorilor pentru procedura insolvenþei persoanelor fizice. Înscrierea în aceastã listã specialã se va face doar dupã promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, însã sunt incluºi automat practicienii în insolvenþã ºi executorii judecãtoreºti cu o vechime de peste cinci ani. “În ciuda deficienþelor actuale, legea aduce ºi o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important

este acela cã acordã o a doua ºansã datornicilor de bunã credinþã, oferindu-le protecþie în faþa creditorilor. Executãrile silite vor fi suspendate, iar penalitãþile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauzã poate propune eºalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare ºi chiar un haircut al acestora, în anumite limite”, declarã Vasile Godîncã-Herlea, asociat coordonator CITR. În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilã, lichidarea activelor persoanei în insolvenþã se poate face în anumite limite. Legea încearcã sã împiedice aruncarea în stradã a rãu-platnicilor de bunã-credinþã. O mãsurã în acest sens este instituirea unui drept de preferinþã la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei pãrþi din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condiþiile pieþei.

Deºi îndelung aºteptatã ºi discutatã, insolvenþa persoanelor fizice nu are în spate un studiu de impact care sã poatã estima numãrul procedurilor ce vor fi deschise, conform sursei citate. În Franþa, spre exemplu, de la introducerea legii insolvenþei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare, iar în Statele Unite ale Americii 1,3 milioane.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

28 - 31 mai 2015

Cercetãtori ai Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMF Timiºoara: „În România, 90% din banii pompaþi în cercetare se aruncã” Distribuþia defectuoasã a resurselor ºi aplicarea unor criterii de evaluare orientate mai mult înspre forma decât înspre fondul proiectelor sunt o parte dintre cauzele deprecierii calitãþii cercetãrii ºtiinþifice din România, semnaleazã cercetãtori din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara. ligia.hutu@timpolis.ro

Cercetarea ºtiinþificã din România, în impas România are cercetãtori ºtiinþifici de nivel internaþional, însã nu are capacitatea de a-ºi administra eficient fondurile destinate cercetãrii. Aºa se face cã activitatea cercetãtorilor valoroºi este puternic afectatã de subfinanþare, iar conexiunile acestora cu reprezentanþi ai reþelei internaþionale de cercetãtori prestigioºi, stabilite la capãtul unor ani îndelungaþi de eforturi susþinute, sunt prejudiciate, din pricina faptului cã incertitudinile de ordin financiar pun piedici, inclusiv evoluþiei unor proiecte de colaborare aflate în curs. Acestea sunt, redate extrem de succint, o parte dintre neajunsurile cu care sunt nevoiþi sã se confrunte, în

activitatea de zi cu zi, o parte dintre cercetãtorii ºtiinþifici care muncesc în universitãþile din România.

Nu fac excepþie de la aceastã situaþie nici cercetãtori de top din cadrul Laboratorului de Diagnostic Molecular al Disciplinei de Biochimie din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº”, din Timiºoara. Care, în pofida faptului cã desfãºoarã o activitate de cercetare de nivel internaþional, sunt nevoiþi sã înfrunte inerþia sistemului ºi sã îºi croiascã, în chip anevoios, drumul printr-un dens ºi destul de ostil labirint birocratic.

Referindu-se la activitatea de cercetare pe care o desfãºoarã, în acest moment, în cadrul disciplinei de Biochimie, echipa pe care o coordoneazã, prof. univ. dr. Andrei Anghel spune cã, pentru proiectele de cercetare aflate în derulare nu a existat absolut nicio veste, în cursul acestui an, pânã în luna aprilie. Ulterior, spune el, a fost tãiat un procent de peste 50% din fondurile alocate cercetãrii, în condiþiile în care „trebuie sã îþi menþii ºi sã îþi îndeplineºti obiectivele”.

Activitatea pe care o desfãºoarã echipa de cercetare din cadrul Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMFT plaseazã, în acest moment, Timiºoara pe harta centrelor medicale în care se pot efectua ana-

Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara lize complexe, prin secvenþializare ADN, a genelor, precum ºi determinãri de mutaþii pe gene a cãror implicare în apariþia unor forme de cancer este cunoscutã deja.

Analizele pe care astfel de tehnici le implicã sunt, însã, costisitoare. În aceste condiþii, ceea ce s-a realizat pânã în acest moment în domeniu a fost posibil cu sprijin oferit de sponsorii

care au pus la dispoziþia echipei de cercetãtori timiºoreni kiturile de reactivi necesari ºi în baza unei colaborãri cu reprezentanþii centrului medical privat OncoHelp, din cadrul cãruia 12 paciente au fost genotipate.

Referindu-se la modul în care sunt alocate fondurile destinate cercetãrii ºtiinþifice în România, prof. univ. dr. Andrei Anghel, ºeful Disciplinei de Biochimie din cadrul UMFT, apreciazã cã „90% din banii pompaþi în cercetare se aruncã. România nu este atât o þarã sãracã, cât o þarã risipitoare”. Prof. univ. dr. Andrei Anghel mai spune cã defectuoase sunt ºi evaluarea calitãþii activitãþii de cercetare, ºi evaluarea aplicaþiilor pentru obþinerea de fonduri alocate cercetãrii ºtiinþifice. Deruta valoricã existentã este întreþinutã ºi de o serie de rigori de ordin birocratic, care le îngãduie multora dintre exponenþii mediului ºtiinþific sã publice sute de articole în publicaþii irelevante, în locul unor materiale de calitate, în publicaþii relevante, care conferã vizibilitate. Dr. Andrei Anghel a explicat ºi cã, în ceea ce priveºte cuantificarea calitãþii în cercetarea ºtiinþificã, scientometria stabileºte criterii clare, printre indicatorii de relevanþã numãrându-se scorul pe care îl au revistele ºi publicaþiile ºtiinþifice.

Cercetãtorii români nu sunt integraþi în reþelele profesionale create internaþionale O altã problemã cu care se confruntã cercetarea ºtiinþificã

de 25 de ani un reper al cetãþii

româneascã este generatã de faptul cã, în reþelele profesionale create la nivel internaþional, cercetãtorii români nu sunt integraþi. Inclusiv din pricina faptului cã, în absenþa fondurilor necesare pentru derularea cercetãrilor, acestora le sunt afectate conexiunile ºi relaþiile de colaborare cu reprezentanþii unor universtitãþi din strãinãtate. Iar mediul ºtiinþific la nivel internaþional, fiind unul extrem de dinamic ºi de competitiv, nu este concesiv în ce priveºte justificarea unor inerente stagnãri intervenite pe fondul alocãrii precare de fonduri de cãtre organismele responsabile cu finanþarea cercetãrii ºtiinþifice la nivel naþional.

Neajunsurile cauzate astfel cercetãrii ºtiinþifice din România au fost susþinute ºi de conf. univ. dr. Ovidiu Sîrbu, cercetãtor ºtiinþific cu un parcurs profesional impresionant, în biografia cãruia figureazã proiecte de cercetare derulate în cadrul unor universitãþi prestigioase, de la Institutul Pasteur din Paris, la Burnham Institute din California ºi, ulterior, Universitatea din Ulm, Germania. Acesta spune cã a decis, în 2012, sã revinã în þarã, motivat fiind atunci de premisele favorabile create cercetãrii ºtiinþifice de top, prin intrarea în vigoare a noii Legi a educaþiei ºi graþie auspiciilor favorabile sub care pãrea cã începe sã evolueze Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã ºi Inovare. „Anii 2011 ºi 2012 au decurs într-o normalitate cu care eram obiºnuit”, spune dr. Ovidiu Sîrbu.

Adaugând cã, în 2011, pe lista de proiecte incluse spre finanþare figurau o serie de subiecte comparabile, ca teme de cercetare, cu cele înscrise în competiþii de granturi la DFG (German Research Foundation), NSF (Na-

tional Science Foundation) sau NIH (National Institute of Health din SUA).Iar sumele care le erau puse la dispoziþie cercetãrilor, încã de la începutul derulãrii proiectelor, ajungeau pânã la 90% din valoarea totalã a fondurilor contractate.

A nutrit atunci speranþa cã va putea sã dezvolte, la Timiºoara, un program în domeniul biologiei dezvoltãrii, cu aplicaþii în oncologie, dupã modelul celui derulat în cadrul Burnham Institute. Ulterior, însã, spune dr. Ovidiu Sîrbu, au apãrut o serie de dezechilibre în ceea ce priveºte finanþarea cercetãrii ºtiinþifice.

Chestionat dacã, în aceste condiþii, apreciazã cã în România se poate face cercetare ºtiinþificã de nivel internaþional, Ovidiu Sîrbu declarã cã, din punctul de vedere al resurselor umane ºi al expertizei acestora, este posibil, imperativul fiind reprezentat, însã, de ceea ce desemneazã a fi „închegarea unei mase critice de cercetãtori care sã vorbeascã aceeaºi limbã”.

Printre reprezentanþii mediului ºtiinþific din România cu care echipa de cercetãtori din cadrul Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMFT colaboreazã, au fost desemnaþi conf. dr. Cãtãlin Marian, din cadrul UMF „Victor Babeº” , dinTimiºoara, conf. univ. dr.

Bogdan Grigoriu, din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „Gr. T. Popa”, din Iaºi, ºi medicul Ovidiu Bãlãcescu, cercetãtor ºtiinþific specializat în genomicã funcþionalã, farmacogenomicã, biologie molecularã, biochimie ºi bioinformaticã, din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „I. Haþieganu”, din Cluj-Napoca.

integrame

28 - 31 mai 2015

15

Ion ºi Maria sunt proaspãt cãsãtoriþi. Într-o zi, pe când Maria era plecatã de-acasã, Ion trebãluia prin ogradã. Apare Vasile ºi de departe îi strigã: - Ioaneee! Mãi Ioaneee! Vezi cã Mãria ta e cu Gheorghe ºi se tãvãlesc amândoi în lucernã!

Când aude Ion una ca asta, se face negru de furie, ia furca ºi pleacã în grabã cãtre zãvoi. Dupã o vreme, se întoarce cu pãlãria pe ceafã, fluierând fericit.

Vasile îl întreabã: - No, care-i treaba?

Ion îi rãspunde tacticos: - Totu-i bine. Nu era lucerna mea… l ªtefan cel Mare stãtea ºi se uita la TV. Vine slujitorul sãu Vasile ºi îi spune: - Mãria Ta! Mãria Ta! Vin turcii!

- Cât sunt de mari?

- Apãi sunt mici! Se vãd în zare cam de-o ºchioapã!

- Lasã Vasile cã avem timp!

Vasile pleacã. Dupã un timp vine iarãºi: - Mãria Ta! Mãria Ta! Vin turcii!

- Cât sunt de mari?

- Au crescut copãcel Mãria Ta! - Lasã, Vasile, cã avem timp!

Vasile pleacã. Dupã un timp vine þipând: - Mãria Ta! Mãria Ta! Vin turcii!

- Cât sunt de mari?

- Cât mine, cât Mãria Ta!…

- Atunci ia tunul ºi-i bubuie!

- Nu pot, Mãria Ta, cã-i ºtiu de când erau mici! l Alinuþa stã la poveºti cu bunica ei.

– Fetiþa mea, sã ºtii de la bunica ta, care are experienþã : femeia iubeºte cu patimã doar o singurã datã in viaþã!

– ªi care a fost marea ta iubire, bunico?, intreaba Alinuþa – ªoferii maicã, ºoferii ! l - Azi mi-am facut CV-ul. L-am scris, l-am redactat, l-am recitit de câteva ori, apoi m-a podidit plânsul.

- De ce?

- Este pãcat sã trimiþi un asemenea om la muncã… l Soþul unei blonde : - Dacã te mai prind cã ai vreun amant, îmi cumpãr o puºcã ºi îl omor!

Blonda: - Dragul meu, þi-ar trebui o mitralierã… l O cãlugãriþã moare ºi ajunge în Rai unde este întâmpinatã de Sfântul Petre: - Te cunosc, ai dus o viaþã virtuoasã dar, înainte de a te lãsa în Rai, trebuie sã rãspunzi corect la o întrebare: care au fost primele cuvinte ale lui Adam când a vãzut-o pe Eva? - Ei, asta-i bunã!

- Corect, poþi sã intri! l Un inginer se întâlneºte cu un prieten: - Ce-ai pãþit mãi? Pari supãrat!

Inginerul rãspunde: - Asearã am fãcut dragoste prima datã cu iubita mea, care e profesoarã…

- Pãi asta e foarte bine! Nu înþeleg de ce eºti supãrat!

- Pãi, dupã ce am terminat ea mi-a zis: “Adu-mi catalogul, te las corigent”!

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

28 - 31 mai 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.