Timpolis 2151

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr.2151 30 aprilie - 3 mai 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Ion Iliescu, vioarã a Kremlinului? melania.cincea@timpolis.ro n subiect vechi de câþiva ani – existenþa în Europa a unor presupuse închisori CIA – este readus în atenþia publicã printr-o declaraþie fãcutã, aparent întâmplãtor, de fostul preºedinte Ion Iliescu, într-o publicaþie germanã de stânga, Der Spiegel. Pentru care dl Iliescu declara, acum câteva zile, cã a aprobat “în principiu” o solicitare a SUA, în perioada 2002 - 2003, privind crearea unui centru al CIA în România, susþinând, însã, cã nu a ºtiut cã e vorba despre vreo unitate de detenþie. O declaraþie care ridicã semne de întrebare. Din perspectiva momentului, a contextului geopolitic ºi a posibilului scop în care a fost fãcutã. in perspectiva momentului. Este o afirmaþie fãcutã de dl Iliescu la câteva luni dupã ce declara cã nu a avut cunoºtinþã despre aºa ceva, la 12 - 13 ani de la momentul în care, susþine acum, a dat aprobarea ºi dupã alþi ani în care tema aceasta fãcuse obiectul unor anchete oficiale care nu probaserã acuzaþiile. nteresant este ºi faptul cã, doar cu câteva zile înainte de apariþia articolului în Der Spiegel, acelaºi subiect era abordat la un post tv naþional, într-o emisiune care l-a avut ca invitat pe fostul preºedinte Traian Bãsescu. O emisiune pe Realitatea TV, postul lui Cozmin Guºã. Cel care – ca o parantezã fie spus – în anii 2000, când era secretar general al PSD, declarase cã “Rusia este a doua mea patrie”. n plus, aducerea în discuþie a acestei teme ºi afirmaþia d-lui Iliescu vin în condiþiile în care anchetele oficiale au relevat cã nu existã probe care sã susþinã respectivele acuzaþii. Sunt fãcute având la bazã un raport recent al Senatului SUA, din decembrie 2014 – care invocã “fapte noi”, dar, inexplicabil, trece sub tãcere exact numele statelor incriminate –, un raport realizat la aproape patru ani de la instalarea regimului Obama care anunþa cã a pus capãt programului de detenþie ºi interogare iniþiat de fosta administraþie de la Washington, dar care, declarã geostrategul Stratfor, George Friedman, s-a eschivat de la responsabilitate. Ceea ce poate arãta în background niºte jocuri politice interne. in perspectiva contextului geopolitic. Redeschiderea, acum, a scandalului în Europa ºi, mai cu seamã, în þãri aflate la confluenþa unor interese cât se poate de bine conturate din punctul de vedere al Federaþiei Ruse pare, astfel, sã fie o undã a unor jocuri politice din SUA. Amplificarea sa în Europa implicã însã, în actualul context geopolitic, un risc crescut. Vorbim despre o Europã pânditã de pericolul expansionismului rus, o Europã care traverseazã cea mai gravã crizã de la Rãzboiul Rece încoace, o Europã care se vede nevoitã sã facã faþã unor tehnici de manipulare subversive ale Rusiei, prin care regimul de la Kremlin – deranjat de prezenþa în coasta sa a SUA, prin NATO – urmãreºte slãbirea filonului euro-atlantist ºi pentru care primeºte deja sprijin chiar de la facþiuni politice de pe continent. Cât priveºte statele vizate de scandal – “pe surse”, România, Lituania ºi Polonia –, sunt þãri aflate în sfera de interes direct al Federaþiei Ruse. Mai mult, în România Puterea pãrea sã-i facã jocurile. În anii 2012 - 2014, se conturaserã indicii privind intenþia de schimbare a liniei strategice a României dinspre Vest spre Est ºi exista suspiciunea unei posibile agende duble a Puterii. Aceeaºi Putere a cãrei campanie electoralã pur naþionalistã ºi ale cãrei declaraþii cu iz antieuropean fuseserã girate, la europarlamentarele din 2014, de însuºi liderul Socialiºtilor germani, preºedinte al Parlamentului European, Martin Schulz. in perspectiva posibilului scopului.

De ce a fãcut, totuºi, dl Iliescu aceastã afirmaþie acum ºi în contradicþie cu ceea ce spusese pânã acum? Din greºealã? Totuºi, nu e genul de politician cãruia sã-i scape ceva ce nu vrea sã spunã. Sau pentru a juca o carte în favoarea Rusiei, ca parte a unui plan de destabilizare a þãrilor din jurul Ucrainei, de punere la îndoialã a cooperãrii transatlantice, în fond, de favorizare a expansiunii putiniste asupra unor state membre ale fostului bloc sovietic? Sã fie dl Iliescu o vioarã a Kremlinului, în scandalul “presupuse închisori CIA în Europa”?

U

D I

un reper al cetãþii

Bisericile de lemn ale Timiºului aºteaptã fonduri pentru salvare

Î

Romano Prodi, la Timiºoara: „Fantoma care bântuie astãzi prin Europa este frica de schimbare, generalã ºi generalizatã” Reticenþele manifestate în faþa nevoii de schimbare de noul val de lideri europeni ºi noile realitãþi economice ºi politice au fãcut din Europa un colos cu picioare de lut, temãtor sã se mai miºte, de teamã sã nu se prãbuºeascã ºi situat departe de modelul imaginat de fondatorii Uniunii Europene, a declarat fostul preºedinte al Comisiei Europene Romano Prodi, la Timiºoara. Unde a participat la o ceremonie în cadrul cãreia i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii de Vest. pag.3

Primãria Timiºoara, ofertatã sã cumpere acþiuni la o societate asociatã la falimentarei Politehnica Cu ceva întârziere, faþã de Consiliul Judeþean, Primãria Timiºoara s-a înscris în urmã cu doi ani în masa credalã în procesul de insolvenþã de la Tribunalul Timiº, menit sã recupereze mãcar o parte din datoriile rãmase în urma fostei echipe Poli. În aceste condiþii, este stranie oferta primitã de Municipalitate, de a cumpãra un pachet de acþiuni de la o firmã aflatã în asociere cu fosta societate finanþatoare, aflatã în insolvenþã. pag.4

Un sfert de veac de la înfiinþarea Asociaþiei Memorialul Revoluþiei

D

Asociaþia Memorialul Revoluþiei 16 - 22 Decembrie 1989 a aniversat 25 de ani de la înfiinþare. Pe lista realizãrilor acestui sfert de veac se numãrã, printre altele, înfiinþarea Muzeului Memorialul Revoluþiei din 1989, a Centrului Naþional de Documentare, Cercetare ºi Informare Publicã cu privire la Revoluþia din Decembrie 1989, precum ºi constituirea unui bogat fond documentar. pag.7

Maria Grapini, despre Dan Puric: „ªtim bine cât de apreciate sunt în þarã spectacolele «Suflet românesc»”

D

În lipsa unor minime fonduri pentru conservare ºi restaurare, bisericile de lemn riscã sã disparã Printr-un apel lansat de la tribuna Parlamentului, Ministerului Culturii i s-a reamintit de soarta bisericilor de lemn din Timiº. Care, în lipsa unor minime fonduri pentru conservare ºi

restaurare, riscã sã disparã. Pânã acum apelurile fãcute pe aceastã temã nu au sensibilizat guvernanþii. pag. 5

Dupã ce eurodeputatul Cristian Preda o acuza pe Maria Grapini, eurodeputat PC, cã sprijinã propaganda pro-rusã, prin acþiuni organizate chiar în Parlamentul European, aceasta spune cã respinge acuzaþiile ºi aºteaptã scuze. pag.10

2

eveniment

30 aprilie - 3 mai 2015

Fostul preºedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, la Timiºoara: „UE este cea mai bunã speranþã pentru viitorul nostru” Romano Prodi, fost preºedinte al Comisiei Europene ºi fost premier al Italiei, a participat, la Timiºoara, la evenimentul de lansare a volumului „Europa.

Scrieri ºi discursuri”. O primã traducere în limba românã a unei cãrþi aparþinând omului de stat italian Alcide De Gasperi, unul dintre pãrinþii Uniunii Europene.

Fostul preºedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, fost premier al Italiei, a participat, luni, la Universitatea de Vest din Timiºoara, la lansarea volumului Europa. Scrieri ºi discursuri, aparþinând unuia dintre fondatorii Uniunii Europene, omul de stat italian Alcide De Gasperi.

Lansarea acestei prime traduceri în limba românã a unei cãrþi aparþinând omului de stat italian Alcide De Gasperi a precedat organizarea ceremoniei în cadrul cãreia fostului preºedinte al Comisiei Europene Romano Prodi i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum al Universitãþii de Vest din Timiºoara. În cadrul evenimentului cultural prilejuit de lansarea, la Editura Univer-

„Coerenþa ºi curajul au caracterizat activitatea politicã a lui Alcide De Gasperi”, a apreciat fostul premier italian. Acesta a precizat ºi cã, potrivit viziunii lui Alcide De Gasperi – care a fost ºi premier al Italiei, în intervalul 1945 - 1953, conducând mai multe Guverne succesive – menirea oamenilor de stat era aceea de a servi intereselor generaþiilor viitoare. „Politicienii sunt interesaþi de alegerile viitoare, oamenii de stat sunt interesaþi de generaþiile viitoare”, a precizat Romano Prodi.

Care a adãugat cã, potrivit viziunii lui Alcide de Gasperi, interesele pe termen scurt ale þãrilor europene, puternic afectate de cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, deveneau parte din interesul major legat de viitoarea construcþie a unei Europe unite, ce trebuia sã fie caracterizatã prin unitate politicã, economicã ºi militarã.

Romano Prodi a mai relevat în discursul sãu referitor la Alcide De Gasperi faptul cã artizanul ideii de Comunitate Europeanã de Apãrare s-a stins din viaþã, în 1954, an în care a ºi eºuat, în timpul Conferinþei de la Bruxelles, tratatul Comunitãþii Europene de Apãrare. Eºecul Comunitãþii Europene de Apãrare, mai spune Romano Prodi, a adus cu sine o întârziere a

Foto romanoprodi.i

ligia.hutu@timpolis.ro

sitãþii de Vest din Timiºoara, a volumului semnat de Alcide De Gasperi, ºi-au expus consideraþiile referitoare la opera ºi personalitatea omului de stat italian fostul preºedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, prof. asociat dr. Paolo Magagnotti, directorul onorific al Centrului de Studii Europene „Alcide de Gasperi”, ºi prorectorul UVT, conf.univ.dr. Dan Lazea.

Evocând personalitatea lui Alcide De Gasperi, unul dintre oamenii de stat care a contribuit nemijlocit, alãturi de Robert Schuman ºi Konrad Adenauer, la naºterea conceptului de Europã unitã, Romano Prodi a relevat faptul cã principiile fondatoare ale Uniunii Europene s-au bazat pe punerea în aplicare a valorilor ºi viziunii europene a lui Alcide De Gasperi. Personalitate politicã despre care apreciazã cã a contribuit la refacerea Europei dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, promovând într-o manierã susþinutã ideea unitãþii acesteia. Contextul istoric al momentului de sfârºit al rãzboiului nu a fost unul favorabil Italiei, a mai relevat Romano Prodi, care a precizat cã reprezentanþii Italiei au fost umiliþi în cadrul Conferinþei de Pace de la Paris, din 1946, pentru cã reprezentau o þarã în care s-au manifestat tendinþe fasciste.

procesului de unificare europeanã, iar viziunea lui Alcide De Gasperi referitoare la necesitatea implementãrii unui proiect de integrare militarã, care sã devinã motorul viitorului proiect de integrare politicã supranaþionalã, a rãmas, pânã în prezent, nematerializatã. În schimb, perspectivele sale referitoare la imperativul unificãrii Europei, printr-o solidarizare politicã ºi economicã, dar ºi viziunea sa referitoare la ceea ce Romano Prodi a de-

semnat a fi fost o formã de federalism pragmatic au fost validate, în timp, de realitate. Ajungându-se la realizarea unei construcþii la care fostul preºedinte al Comisiei Europene s-a referit ca la o „uniune a minoritãþilor”, situatã departe de a fi construcþia închipuitã de De Gasperi, dar despre care Romano Prodi a opinat cã, în pofida neajunsurilor sale, rãmâne, totuºi, ceea ce a desemnat a fi „cea mai bunã speranþã pentru viitorul nostru”.

Se pune bazele unei strategii de educaþie preventivã a radicalizãrii teroriste Trei conferinþe despre radicalizarea fenomenului terorist vor fi susþinute la Universitatea de Vest din Timiºoara, de cãtre un psiholog operaþional, analist specializat în informaþii ºi antiterorism. Se intenþioneazã constituirea unui grup transdisciplinar de experþi, capabili sã ofereexpertizã atât pentru România, cât ºi pentru spaþiul comunitar. ligia.hutu@timpolis.ro

Centrul pentru Studii Penitenciare, Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, Institutul pentru Cercetãri Social-Politice ºi International Correction & Prissons Association organizeazã, în perioada 4 - 5 mai, o serie de conferinþe extraordinare susþinute de dr. Rupali Jeswal, psiholog operaþional, analist specializat în informaþii ºi antiterorism. „Expansiunea tot mai mare a fenomenului terorist ne responsabilizeazã tot mai mult spre cunoaºterea, prevenirea ºi combaterea acestui flagel. În acest sens, dincolo de calitãþile indiscutabile ale conferenþiarului, conferinþa îºi propune sã atragã înspre dezbatere atât instituþiile specializate, cât ºi societatea civilã”, se aratã în comunicatul transmis redacþiei de reprezentanþii Departamentului de Comunicare al UVT. Organizatorul dezbaterilor, lect. dr.

Oana Barbu, cadru didactic la Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi

ªtiinþe ale Comunicãrii, spune cã scopul conferinþei constã în instruirea personalului din instituþiile specializate ale statului, generarea unei strategii de educaþie preventivã a fenomenului de radicalizare teroristã la nivelul comunitãþilor locale ºi generarea unor proceduri interinstituþionale care sã vizeze un mod de acþiune articulat al instituþiilor specializate ale statului ºi al diverselor entitãþi ale comunitãþilor locale. Se intenþioneazã, de asemenea, selectarea ºi constituirea unui grup transdisciplinar de experþi, în cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, capabili sã ofere, ulterior, expertizã a-

de 25 de ani un reper al cetãþii

tât pentru România, cât ºi pentru spaþiul comunitar, identificarea structurilor ºi grupurilor vulnerabile ºi a unor modalitãþi de educaþie ºi prevenþie în problematica radicalizãrii, conºtientizarea decidenþilor politici ºi economico-sociali cu privire la acest fenomen ºi identificarea unor politici de prevenþie ºi combatere a fenomenului terorist.

Printre obiective pe care organizatorii evenimentului anunþã cã ºi le propun se numãrã crearea unui grup interinstituþional, format din experþi ºi consolidarea unei mase critice alcãtuite din persoane cu competenþe în domeniu, care sã dobândeascã expe-

rienþã în vederea pregãtirii personalului din instituþiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, dar ºi din reprezentanþi ai societãþii civile.

Prima conferinþã susþinutã de dr.

Rupali Jeswal, „Prevention and Neutralization. Response Mechanisms against Terrorism”, destinatã exclusiv structurilor operaþionale din România ºi din strãinãtate are loc în 4 mai, în intervalul orar 10 - 13, în Amfiteatrul A01 al UVT. La eveniment vor participa, anunþã organizatorii, reprezentanþi ai Ministerului de Interne. În 5 mai, între orele 10 ºi 13 va avea loc, în Aula Magna a UVT, confe-

rinþa extraordinarã cu titlul „An Epidemic of Radicalization. Extremism Recruitment: An Existential Danger to European Civilisation”, eveniment deschis publicului larg, la care au fost invitaþi sã participe numeroºi reprezentanþi ºi factori de decizie din sistemele de justiþie, apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, implicaþi direct în fenomenul de prevenire ºi combatere a radicalizãrii, dar ºi rectori ai instituþiilor de învãþãmânt superior din Timiºoara ºi din regiune, membri ai Academiei Române – filiala Timiºoara, reprezentanþi ai administraþiei publice locale, reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii, responsabili din cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean ºi directori ai unor unitãþi de învãþãmânt, reprezentanþi ai organizaþiilor studenþeºti, reprezentanþi ai cultelor, reprezentanþi ai unor ONG-uri, ataºaþi consulari, precum ºi reprezentanþi ai Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã. În aceeaºi zi, de la ora 17 va fi gãzduitã, la sediul Academiei Românefiliala Timiºoara, o conferinþã extraordinarã al cãrei titlu este „Fear-based Societies. Epigenetic Modifications and Collective Consciousness”. Evenimentul la care, potrivit informaþiilor furnizate de organizatori, au fost invitaþi sã participe reprezentanþi ai mediului academic din Timiºoara, psihiatri ºi psihologi, dar ºi public interesat de tematica abordatã, va dezbate aspecte ce þin de radicalizarea fenomenului terorist, violenþa în masã ºi consecinþele traumei generate de astfel de incidente.

eveniment

30 aprilie - 3 mai 2015

3

Romano Prodi, la Timiºoara: „Fantoma care bântuie astãzi prin Europa este frica de schimbare, generalã ºi generalizatã” Fostului preºedinte al Comisiei Europene i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii de Vest

l

Reticenþele manifestate în faþa nevoii de schimbare de noul val de lideri europeni ºi noile realitãþi economice ºi politice au fãcut din Europa un colos cu picioare de lut, temãtor sã se mai miºte, de teamã sã nu se prãbuºeascã ºi situat departe de modelul imaginat de fondatorii Uniunii Europene, a declarat fostul preºedinte al Comisiei Europene Romano Prodi, la Timiºoara. Unde a participat la o ceremonie în cadrul cãreia i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii de Vest. ligia.hutu@timpolis.ro

În cuprinsul unei Lectio Magistralis constituitã într-o disertaþie intitulatã „Punctele forte ºi slãbiciunile Europei”, fostul preºedinte al Comisiei Europene ºi fost premier al Italiei, Romano Prodi, a prezentat aspecte ce au recompus traseul parcurs de Uniunea Europeanã, de la momentul iniþierii acestui proiect, dupã încheierea cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, dar ºi cauzele care au generat actuala problematicã europeanã, marcatã de conflicte, de efectele negative ale crizei economice ºi de dificultatea actualilor lideri europeni de a scrie o partitu-

lelalte þãri nu se vor uni cu adevãrat, Europa nu va mai putea influenþa deciziile economice ºi politice luate la scarã globalã în urmãtorii ani. Decizii – aspect pe care trebuie sã îl subliniem – vor fi luate de alþii, SUA ºi China în primul rând. Europa riscã sã devinã marginalã într-o lume în schimbare dominatã de marile puteri având dimensiuni continentale”.

„Unitatea monetarã europeanã este lipsitã de pilonii economici ºi financiari necesari susþinerii acesteia” Modificarea realitãþilor europene, a apreciat Romano Prodi, s-a produs, printre altele, ºi ca o consecinþã a modificãrilor care au afectat leadership-ul politic, actualii lideri europeni devenind din ce în ce mai preocupaþi ºi mai sensibili la reflecþia lor în percepþia electoratului. Situaþie responsabilã pentru manifestarea, tot mai pregnantã, a ceea ce fostul preºedinte al Comisiei Europene a desemnat a fi valul de populism ce afecteazã în acest moment multe dintre þãrile europene. „Sunt necesare numeroase reforme politice, fiscale ºi economice, dar leadership-ul politic nu doreºte sã îºi asume aceastã responsabilitate. Chiar dacã UE ºi Euro nu se vor prãbuºi, dupã cum unii s-au grãbit sã preconizeze, avem o unitate monetarã lipsitã de pilonii economici ºi financiari necesari susþinerii acesteia. La scurt timp dupã

Foto Ligia HUÞU

„În absenþa unitãþii, Europa riscã sã devinã marginalã într-o lume în schimbare dominatã de marile puteri”

rã comunã, care sã se adecveze imperativelor momentului. „De ce îi este Europei atât de greu sã iasã din crizã?

Cred cã rãspunsul la aceastã întrebare nu trebuie cãutat la nivelul caracteristicilor structurale ale economiei europene, ci, în opinia mea, problema este cu precãdere de naturã politicã. Chiar dacã Uniunea are o economie puternicã ºi care mi se pare destul de sãnãtoasã, pânã ºi în prezent, nu deþine acele instrumente de decizie care sã îi permitã sã guverneze o piaþã compusã din peste o jumãtate de miliard de persoane ”, a apreciat fostul preºedinte al Comisiei Europene în cuprinsul Lectio Magistralis pe care a prezentat-o în cadrul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum. În condiþiile prezentate, a relevat Romano Prodi, UE trebuie, totuºi, sã identifice resursele necesare conturãrii unei strategii de poziþionare eficiente, din punct de vedere politic, fiscal ºi economic. ªi aceasta într-un context în care, la nivel mondial, s-au configurat deja trei mari blocuri politico-economice: SUA, China ºi UE. Iar conturarea acestor poli de putere le impune liderilor europeni sã acþioneze conjugat, pentru a nu risca sã afecteze relevanþa, în plan mondial, a Europei. „Liderii politici europeni ºtiu foarte bine cã interesele viitoare ale þãrilor lor, însãºi supravieþuirea într-un timp al globalizãrii, sunt legate în mod indisolubil de unitatea europeanã”, spune Romano Prodi. Potrivit aprecierii acestuia, în prezent asistãm la un fenomen pe care l-a numit a doua globalizare: „Dacã Germania, Franþa, Italia ºi toate ce-

ultimele alegeri europene, m-am gândit cã relativul succes al forþelor populiste ar putea, în mod paradoxal, sã aibã ºi unele efecte benefice, în sensul cã provocarea lansatã de aceste forþe anti-europene ar putea sã determine luarea unor hotãrâri amânate pânã în prezent. Credeam cã o coaliþie majoritarã precum cea care dominã Parlamentul European actual, ar fi putut sã favorizeze o întoarcere la rolul iniþial al Comisiei, acela de motor al Uniunii, capabil sã reprezinte interesele europene. Trebuie sã spun cã m-am înºelat”, a mãrturisit Romano Prodi în discursul sãu despre punctele forte ºi slãbiciunile construcþiei europene.

În conjunctura generatã de incapacitatea liderilor europeni de a asuma reformarea substanþialã a unora dintre tratatele europene, Romano Prodi a opinat cã Europa fragilizatã, pe care a asemuit-o unui colos ce se sprijinã pe picioare de lut, a optat pentru a ieºi din inerþie exclusiv în situaþii disperate: „«Fantoma» care bântuie astãzi prin Europa este frica de schimbare, generalã ºi generalizatã. O spaimã care a transformat Europa într-un uriaº cu picioarele de lut, care nu se mai poate miºca de fricã sã nu se prãbuºeascã ºi care preferã sã rãmânã nemiºcat ºi sã reacþioneze doar atunci când situaþia devine disperatã”.

„Caracterul unic ºi exemplar al proiectului european, afectat de frica de nou ºi de slãbiciunea leadership-ului instituþiilor europene” în 1953, la Roma. În plus, a opinat fostul preºedinte al Comisiei Europene, adoptarea unei linii ºi viziuni comune în ceea ce priveºte chestiunile de politicã externã ar fi necesare pentru a conferi eficienþã în poziþionare construcþiei europene. „Este necesarã o politicã externã comunã, pentru cã altfel nu ne putem poziþiona ºi nu putem juca puternic la nivel mondial”, a declarat Romano Prodi, care a apreciat ºi cã incapacitatea liderilor europeni de a identifica o poziþie comunã în probleme cum au fost conflictul din Irak sau cel din Libia figureazã printre slãbiciunile proiectului european. Pe lista cãrora Romano Prodi a mai menþionat ºi absenþa unui proiect comun politic ºi militar. „Odatã cu sfârºitul comunismului, orizonturile construcþiei comunitare au fost supuse unui proces de limitare, din cauza falsei impresii cã s-ar putea realiza o Europã în lipsa pilaºtrilor fun-

damentali, ºi anume cel politic ºi militar. Proiectul european ºi-a pierdut astfel valenþa istorico-politicã, rãmânând ancorat în ultimul parametru valid care i-a mai rãmas, cel economic, având drept obiectiv obþinerea unei bunãstãri generalizate”, a apreciat Romano Prodi. În aceste condiþii, supusã presiunilor derivate din intensificarea competiþiei la nivel internaþional, afectatã de creºterea ºomajului ºi de lentoarea progresului economic, precum ºi de incapacitatea de a identifica resursele coeziunii politice, UE – a mai consemnat Romano Prodi în discursul sãu – nu mai este consideratã drept o mare inovatoare capabilã sã evite problemele cu care se confruntã restul lumii, ci doar o parte integrantã a unei ordini mondiale care este dominatã de ceea ce acesta a numit frenezia globalizãrii. „Caracterul unic ºi exemplar al proiectului european nu mai este perceput ca atare, din cauza fricii de nou ºi a slãbi-

Foto Gelu Chetraruc

Referindu-se la viziunea care a stat la baza conturãrii proiectului ideatic al Europei unite, Romano Prodi a relevat rolul determinant pe care omul de stat italian Alcide De Gasperi l-a jucat în definirea, vizionarã, a unor teme ºi obiective europene ºi în creionarea unor posibile cãi de urmat, menite sã ducã la consolidarea proiectului european. „Pentru a uni Europa poate cã este mai necesar sã destabilizãm decât sã construim: sã distrugem o lume a prejudecãþilor, a meschinãriei, sã distrugem o lume a ranchiunei. Sã se vorbeascã, sã se scrie, sã se insiste, sã nu ne oprim niciodatã: «Europa sã rãmânã la ordinea zilei». Iar Guvernele, cu precãdere, sã se arate mai hotãrâte atunci când este vorba de a debloca situaþia pe plan naþional”, a citat Romano Prodi, în Lectio Magistralis, un fragment dintr-o intervenþie a lui Alcide De Gasperi, rostitã în cadrul unei Mese rotunde dedicate Europei, desfãºuratã,

ciunii leadership-ului instituþiilor europene. Toate aceste au generat un reviriment treptat al elementului naþional în rândul opiniei publice europene, îngrijoratã sã observe cum îi sunt asaltate ultimele redute al sistemului social generos, de cãtre hoardele de instala-

tori polonezi, zugravi români sau comercianþi chinezi. Nu aceasta era Europa lui De Gasperi, cum nu este nici Europa pe care noi trebuie sã o construim”, a relevat, în finalul expunerii sale, fostul preºedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

30 aprilie - 3 mai 2015

Mega-ofertã de primãvarã

Primãria Timiºoara, ofertatã sã cumpere acþiuni la o societate asociatã la falimentarei Politehnica Cu ceva întârziere, faþã de Consiliul Judeþean, Primãria Timiºoara s-a înscris în urmã cu doi ani în masa credalã în procesul de insolvenþã de la Tribunalul Timiº, menit sã recupereze mãcar o parte din datoriile rãmase în urma fostei echipe Poli. În aceste condiþii, este stranie oferta primitã de Municipalitate, de a cumpãra un pachet de acþiuni de la o firmã aflatã în asociere cu fosta societate finanþatoare, aflatã în insolvenþã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O ofertã surprinzãtoare În contextul scandalului imens legat de confirmarea în instanþã a prejudiciului legat de finanþarea fostei echipe de fotbal Politehnica Timiºoara, Primãria Timiºoara a primit o ofertã surprinzãtoare de a cumpãra un pachet de acþiuni la o societate asociatã la SC Politehnica Timiºoara SA – firma care a administrat fosta echipã de fotbal, ºi care e în insolvenþã. La rândul ei, societatea cu pachetul de acþiuni scos la vânzare, CSF Club Universitar Politehnica Timiºoara, este ºi ea în insolvenþã, iar propunerea i-a fost înaintatã Primãriei Timiºoara de cãtre casa de insolvenþã care se ocupã de dosarul sãu.

Propunerea s-a materializat sub forma unei adrese trimise Consiliului Local de a se vinde pachetul de 1.758.278 de acþiuni deþinute la CSF Club Universitar Politehnica Timiºoara în cadrul Politehnica Timiºoara SA – celebra societate finanþatã de cãtre Primãrie.

Acþiunile reprezintã 20,28% din capita-

lul social al Politehnica Timiºoara SA, ºi s-ar dori sã se vândã la preþul de 10 lei acþiunea, valoarea totala a pachetului fiind de 17.582.780 de lei.

Evident cã în contextul noului scandal legat de prejudiciul finanþãrii fostei echipe, la Primãrie nimeni nu mai este dornic sã se lege la cap cu o achiziþie de acest gen. “Am fãcut o notã, am verificat, este vorba de fuziunea echipei domnului Iancu, e cu palmaresul, cu celelalte. Ei sunt intraþi în faliment”, spune secretarul Primãriei Timiºoara, Ioan Cojocari, care susþine cã s-a fãcut doar o informare la nivelul Consiliului Local, ca o notificare legatã de intenþia de vânzare. În acest context, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, spune cã este vorba despre o altã structurã sportivã, „care a fost în combinaþie cu societatea comercialã a lui Marian Iancu

pentru gestiunea fostei Poli. ªi acum se vând acþiunile. Societatea este în faliment ºi în acest context se vând acþiunile. Nu cred cã existã interes de cumpãrare de acþiuni, consilierii se pronunþã, eu nu îi îndemn. Am fost doar înºtiinþaþi cã se vând acþiuni”.

Având în vedere actuala conjuncturã legatã de finanþarea fostei echipe Poli, este greu de crezut cã Primãria Timiºoara va da curs unei asemenea propuneri.

Dosarul insolvenþei finanþatoare a fostei echipe Poli, judecat la Bacãu Între timp, dosarul de la Tribunalul Timiº, unde se judecã insolvenþa firmei care a administrat echipa Politehnica

Timiºoara, a fost strãmutat... la Bacãu, urmând sã se judece felul în care autoritãþile locale din Timiº, parte în acest proces, mai pot recupera câte ceva de la firma care a administrat ani buni „echipa fanion a Timiºoarei”. În februarie, Tribunalul Timiº a anunþat, la ultimul termen din procesul judecat aici, cã strãmutã dosarul la Tribunalul Bacãu, din dispoziþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.

Aici instanþa a apucat sã judece într-un singur termen, la care s-a decis cã se amânã cazul, urmãtorul termen fiind fixat pentru data de 19 iunie. În acest proces, masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este formatã din peste 40 de creditori.

Primii pe listã sunt, dupã cum era de aºteptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº, care sperã sã recu-

pereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, ºi Consiliul Judeþean Timiº, individual ºi prin Direcþia de Prestãri Servicii Timiº.

Reprezentanþii Direcþiei de Prestãri de Servicii din subordinea administraþiei judeþene spun cã a rãmas neachitatã chiria pentru stadion pe o perioadã destul de lungã de timp. Deºi nu a fost iniþial înscrisã la masa credalã, Primãria Timiºoara a revendicat ºi ea datoriile rãmase neplãtite de pe urma fostului club.

Cât se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã se poate anticipa de pe acum. La primele termene, instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia. Pe parcursul anului trecut, procedura, în loc sã se simplifice ºi sã se apropie de soluþionare, s-a complicat, prin contestaþiile fãcute legate de masa credalã. Culmea e cã ºi societatea în sine a contestat felul în care a fost constituitã masa credalã pentru propria insolvenþã, solicitându-se studiul contestaþiilor depuse de creditori la tabelul preliminar de creanþe. Printre creditori se numãrã inclusiv fostul finanþator Marian Iancu, aflat acum în penitenciar, ºi patru societãþi din grupul de firme cu care a fost asociat. În 2012, încã de la primele faze ale procesului de preluare a echipei Politehnica Timiºoara de cãtre administraþia localã ºi cea judeþeanã, datoriile reprezentau un subiect sensibil. Pentru cã, nici fosta conducere a clubului, nici CJ Timiº, nici Primãria nu s-au arãtat dornice sã le preia, societatea care administra clubul a iniþiat procedura de insolvenþã.

Prejudiciu fãrã vinovaþi firmând decizia din 2012 a Camerei de Conturi a Judeþului Timiº prin care s-a stabilit cã fost echipã Poli nu a primit bani în mod legal de la bugetul local.

Miza este una foarte mare, de peste 31 de milioane de lei, adicã ºapte milioane de euro care, fiind prejudiciu, se presupune cã ar trebui recuperat sau stins din bugetul local.

Acþiunea prin care Primãria contestã constatãrile Curþii de Conturi legate de finanþarea fostei echipe Poli, a fost înregistratã în prima fazã la Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal a Curþii de Apel Timiºoara, în mai 2013. În acelaºi an, aceastã instanþã a admis excepþia necompetenþei materiale a Curþii de Apel Timiºoara ºi a declinat competenþa de soluþionare a cererii în favoarea Tribunalului Timiº. Unde, dupã un ºir de amânãri, acþiunea de contestare a Primãriei a fost respinsã.

S-a fãcut însã apel, iar litigiul s-a reîntors la Curtea de Apel Timiºoara, unde Primãria a pierdut din nou.

Amuzant este cã abia la ultima ºedinþã de plen a Primãriei Timiºoara, probabil existând conºtientizarea am-

de 25 de ani un reper al cetãþii

plorii mizei, s-a înaintat în plen un Proiect de hotãrâre prin care se solicita angajarea unui avocat sau a unei case de avocaturã, avansându-se în acest sens ipoteza achitãrii unui onorariu de… 800 de euro, ridicol raportat la suma care era, de fapt, miza procesului. „Acum e greu de apreciat cum se va recupera acel prejudiciu, þinând cont cã, potrivit declaraþiilor fãcute pe aceastã temã, nu existã vinovaþi. Este, de asemenea, extrem de ciudat cã Prefectura nu a constatat ani de zile cã sar fi comis vreo ilegalitate cu aceastã finanþare, ºi Curtea de Conturi a controlat de vreo trei schema de finanþare a echipei, ºi a apreciat cã e în regulã, dupã care a patra oarã a ajuns la concluzia cã nu respectã legea”, spune consilierul local PNL (fost PDL) Simion Moºiu.

Alesul local precizeazã cã situaþia din prezent este una foarte neplãcutã, pentru cã, de fiecare datã când au votat finanþãri pentru fosta echipã, consilierii au fost asiguraþi de cãtre Serviciul Juridic, respectiv de cãtre secretarul Primãriei, care coordoneazã

Foto PDL Timiº

Pe lângã acest proces de insolvenþã, un subiect intens discutat în aceste zile legat de fosta echipã Poli este confirmarea de cãtre Curtea de Apel a prejudiciului estimat de cãtre Curtea de Conturi în cazul finanþãrii fostei echipe Politehnica de cãtre Primãrie.

Curtea de Apel Timiºoara a decis sã respingã recursul fãcut de Primãria Timiºoara în dosarul privind finanþarea echipei Poli, dupã ce Municipalitatea contestase în instanþã raportul Curþii de Conturi prin care se stabilise cã societatea finanþatoare a lui Marian Iancu, SC Politehnica 1921 ªtiinþa Timiºoara & Invest SA, a primit bani în mod nelegal de la bugetul local. Deºi secretarul Primãriei Timiºoara, Ioan Cojocari, ca ºef al Serviciului Juridic al Primãriei, a încercat sã convingã instanþa cã prejudiciul constatat de Curtea de Conturi nu este unul real, ºi a susþinut chiar el o pledoarie pe aceastã temã în faþa judecãtorilor, rezultatul a rãmas acelaºi.

Practic,decizia Curþii de Apel Timiºoara confirmã sentinþa iniþialã datã de Tribunalul Timiº în anul 2014, con-

Consilier local PNL Simion Moºiu acest serviciu, cã totul este perfect legal.

Simion Moºiu mai afirmã cã, acum, consilierii locali pot sã spunã cã nu mai au nicio încredere în avizul Serviciului Juridic sau al secretarului, cã acesta nu mai înseamnã nimic ºi cã serviciile de constatare a legalitãþii ar trebui externalizate, cel puþin în cazul unor hotãrâri de Consiliu Local cu mizã mare. „Situaþia e ciudatã, în condi-

þiile în care dupã atâþia ani, ºi atâtea avize, discutãm dacã a fost legal sau nu. Consilierii locali nu e normal sã aibã suspiciuni în aceste condiþii? Dacã este contestat ºi anulat ºi avizul Prefecturii, ºi al Serviciului Juridic, probabil cã de acum acest gen de decizii de finanþare ar trebuie vizate direct de cãtre DNA. Oricum, pe aceastã temã este panicã în Primãrie”, mai afirmã Simion Moºiu.

anchetã

30 aprilie - 3 mai 2015

5

Bisericile de lemn ale Timiºului aºteaptã fonduri pentru salvare Printr-un apel lansat de la tribuna Parlamentului, Ministerului Culturii i s-a reamintit de soarta bisericilor de lemn din Timiº. Care, în lipsa unor minime fonduri pentru conservare ºi restaurare, riscã sã disparã. Pânã acum apelurile fãcute pe aceastã temã nu au sensibilizat guvernanþii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un tezaur arhitectural Conform declaraþiei comune fãcute sãptãmâna trecutã în Camera Deputaþilor, în fapt o pledoarie pentru salvarea bisericilor de lemn din Banat, în România se pãstreazã în jur de 1.440 de biserici de lemn, construite înainte de 1918, din nefericire întreþinute ºi puse în valoare la modul superficial. Aproximativ 650 dintre ele se aflã în Transilvania ºi Banat (jumãtate din numãrul celor existente dupã Primul Rãzboi Mondial), peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia ºi Dobrogea ºi mai mult de 300, în Moldova. Multe biserici de lemn pãstreazã obiecte ºi inscripþii care, luate împreunã, creeazã o adevãratã arhivã a satelor româneºti. În majoritatea bisericilor de lemn se þin slujbe ºi astãzi ºi tot de existenþa lor se leagã ºi pãstrarea unor obiceiuri ºi tradiþii strãvechi. Un loc aparte în acest tezaur arhitectural îl au cele 16 biserici de lemn din zona Fãgetului. Acestea au o arhitecturã aparte; nu seamãnã cu cele din Transilvania sau cu cele din restul þãrii, iar o parte dintre ele pãstreazã scrierile cu litere chirilice pe pictura interioarã. Cele 17 biserici de lemn din zona Fãget au, însã, o notã comunã, datã de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcþie ºi desfãºurarea planimetricã. Cele mai multe au hramul Cuvioasa Parascheva.

De regulã, bisericile au fost înãlþate în centrul aºezãrii, adeseori pe un loc mai înalt, ferit de inundaþii, iar în jurul lor s-a înfiinþat cimitirul. Deºi multe sunt monumente istorice de categoria A, ele se aflã în afara circuitelor turistice, tocmai din cauza lipsei infrastruc-

turii: drumuri, puncte de cazare, trasee marcate. În acest sens, Direcþia Silvicã Timiº a lucrat la reabilitarea prin fonduri europene a unui drum forestier, care va deschide un circuit turistic nou, de aproape 50 de kilometri, în zona Fãget.

“Aceastã salbã de monumente unice necesitã, multe dintre ele, o restaurare temeinicã ºi urgentã, prin lucrãri de consolidare a structurii de rezistenþã, a acoperiºurilor ºi prin recondiþionarea picturii interioare, în principal, datând din secolul al XVIII-lea. Piatra mai poate aºtepta, dar lemnul, nu, unele dintre aceste nestemate nepreþuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prãbuºire”, se aratã în declaraþia cititã de la tribuna Parlamentului.

Semnatarii apelului atrag atenºia cã în postul Paºtelui, Biserica de lemn din Povergina, construitã în 1782, a cãzut pradã flãcãrilor lãsate nesupravegheate de localnicii care curãþau miriºtile. Ei reamintesc ºi cã, restaurate ºi puse în valoare, bisericile de lemn din Þara Fãgetului, importante obiective din patrimoniul istoric, cultural ºi religios naþional, pot constitui o veritabilã atracþie localã ºi pot intra în circuitul turistic religios.

Deputatul PSD Dorel Covaci, fost primar al Fãgetului, care a realizat apeluri pe aceastã temã cãtre Guvern, este de pãrere cã dispariþia sau distrugerea acestor monumente de arhitecturã izolate sau anonime constituie o breºã imensã în întreg ansamblul arhitectonic din care fac parte, dar ºi o pierdere enormã, rãmasã nedescoperitã, pentru cultura româneascã. “În jurul bisericilor de lemn s-au constituit comunitãþile creºtine din sate ºi târguri, dar ºi primele aºezãminte monahale, singurele centre de culturã ale secolelor trecute”, mai spune Dorel Covaci.

Lucrãri în aºteptare Conform Arhiepiscopiei Timiºoara, din totalul de 16 biserici de lemn istorice din zona Fãgetului, ºapte sunt incluse în programul de restaurare ºi conservare iniþiat de Ministerul Culturii ºi Cultelor. Acestea sunt Biserica “Cuvioasa Parascheva”, din Poieni,

comuna Pietroasa, Biserica “Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel”, din Zolt, comuna Fârdea, Biserica „Sfântul Ioan Teologul”, din Bulza, comuna Margina, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Groºi, comuna Margina, Biserica „Cuvioasa Parascheva”, din Bãteºti, oraºul Fãget, Biserica „Cuvioasa Parascheva”, din Margina, ºi Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, din Dubeºti, comuna Ohaba Lungã.

“Principalele lucrãri ce trebuie executate la cele ºapte biserici sunt de conservare – restaurare prin refacerea infrastructurii, rigidizarea pereþilor, revizuirea ºi restaurarea grinzilor, a bolþilor ºi a tavanelor, refacerea turnurilor, a ºarpantelor ºi a învelitorilor de sitã, tratamente biologice ºi ignifuge, amenajãri exterioare, instalaþii electrice ºi montarea de paratrãsnete”, spun reprezentanþii Arhiepiscopiei Timiºoara, care menþioneazã cã restaurarea bisericilor de lemn de pe raza Protopopiatului Fãget este o doleanþã mai veche a Arhiepiscopiei, “întrucât acestea dau mãrturie despre viaþa ºi credinþa în Dumnezeu a înaintaºilor noºtri, ºi totodatã reprezintã un tezaur de mare preþ pentru cultura ºi arta bisericeascã din Banat.”

Pânã acum, însã, aceste apeluri nu par sã fi impresionat structurile de profil guvernamentale, cum e Secretariatul de Stat pentru Culte. În ultimii ani, acesta a repartizat sume modeste cãtre Timiº, deºi suma alocatã la nivel naþional nu a fost una micã. Pentru construirea ºi repararea lãcaºurilor de cult ºi pentru sprijinirea activitãþilor de asistenþã socialã ale cultelor religioase prin Legea Bugetului de Stat pe anul 2015 a fost alocatã suma de 41.198.000 de lei.

“Fondurile pentru restaurarea bisericilor vechi sunt repartizate de cãtre Secretariatul de Stat pentru Culte. E posibil sã se mai aloce fonduri ºi de la Ministerul Culturii, dar nu foarte rar. Secretariatul de Stat pentru Culte nu consult Patriarhia pe aceastã temã, a repartizãrilor de fonduri pentru proiecte prioritare”, ne-a declarat pãrintele Constantin Stoica, purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Reabilitãri parþiale Timiºul se poate mândri cu câteva dintre cele mai preþioase biserici de lemn din þarã. Cele 23 de biserici de lemn – 16 în zona Fãgetului, patru în Lugoj, douã în Timiºoara ºi una în Cebza –, toate declarate monument istoric, fac parte din lista de obiective protejate a UNESCO. 11 dintre acestea au fost cuprinse, încã din 2010, în Programul Naþional de Restaurare, derulat de Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional, prin Institutul Naþional al Patrimoniului. Banii alocaþi nu au fost însã suficienþi pentru a restaura toate lãcaºurile de cult care au nevoie de renovãri ºi consolidãri. Pentru reabilitarea a ºapte biserici de lemn au fost alocaþi în 2012 între 160.000 ºi 170.000 de lei, pentru fiecare lãcaº de cult în parte.

Aceºti bani au fost folosiþi pentru lucrãri de proiectare ºi de conservarerestaurare, aceasta însemnând consolidarea structurii de rezistenþã, schimbarea fundaþiilor, înlocuirea ºindrilei de pe acoperiºuri. De asemenea, au fost alocaþi bani ºi pentru asistenþã tehnicã de specialitate pentru conservarea ºi restaurarea picturii pe lemn.

Rãmân însã o serie de biserici care par sã fi fost uitate definitiv.

Pe lista bisericilor timiºene vechi, care au nevoie rapidã de renovare, pentru a nu se prãbuºi, se regãseºte biserica de lemn din satul Dragomireºti, aparþinãtor de comuna ªtiuca. Toatã arhiva parohiei, cu registre de stare civilã cu o vechime de douã secole, zace acoperitã de praf ºi roasã de ºoareci.

La fel, biserica de lemn din satul Coºeviþa, aparþinãtor de Margina, con-

struitã în 1776, care poartã hramul „Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel”, se aflã într-o stare avansatã de degradare. În aceeaºi situaþie este ºi biserica de lemn din Crivina de Sus, comuna Pietroasa, construitã în anul 1676. Deºi este unul dintre cele mai reprezentative lãcaºuri de cult din Banat, realizate din lemn, ºi, totodatã, cel mai vechi, se aflã într-o stare avansatã de degradare. Acoperiºul este extrem de degradat, liliecii zburând nestingheriþi prin naos ºi altar.

Biserica din Jupâneºti, cocoþatã în vârful unui deal, pare uitatã de mult de lume ºi de autoritãþi. Sau cel puþin asta deduci privindu-i acoperiºul. Din cele cinci straturi de ºindrilã, nu au mai rãmas decât bucãþile de metal ruginit înfipte într-o fâºie scorojitã de lemn. ªi, totuºi, de lume nu e uitatã.

Este una dintre puþinele biserici din lemn în care încã se mai oficiazã slujbe religioase, în special la sãrbãtoarea hramului ºi la procesiunile de înmormântare. Cu toate acestea, nu a intrat, încã, în reabilitare. În aceastã situaþie este greu de înþeles pe ce criterii sunt acordate finanþãrile pentru reabilitarea acestor lãcaºuri de cult. Detaliile acestea nu sunt cunoscute pe plan local. Reprezentanþii Mitropoliei Banatului spun cã la nivel local se fac niºte propuneri pentru acordarea de fonduri pentru reabilitarea acestor biserici de lemn, pe baza unor expertize fãcute de cãtre persoane specializate pe astfel de lucrãri de restaurare. Lista cu propuneri este înaintatã Ministerului Culturii, care decide însã unde va aloca fondurile disponibile.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

social

30 aprilie - 3 mai 2015

Drumurile cu kilometraj variabil, tot în curs de clarificare, al Consiliul Judeþean Timiº În urma mai multor controale care au vizat administrarea banului public la Consiliul Judeþean Timiº s-a tot constatat cã lungimea unor drumuri pe hârtie ºi cea din realitate diferã, ceea ce poate genera câºtiguri nejustificate în cazul unor lucrãri de reabilitare. Problema este tot în curs de clarificare... bogdan.piticariu@timpolis.ro

Kilometraje diferite

O lungime de drum pe Google Earth, alta în scriptele oficiale Problema “drumurilor variabile” nu este nouã la CJ Timiº. În urmã cu

Foto TIMPOLIS

Chestiunea „lungimilor variabile” a unor sectoare de drum judeþean sau comunal din judeþ revine în actualitate, cu ocazia unui ultim control, ale cãrui rezultate au fost publicate recent. În urma verificãrii activitãþii Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº, s-a constatat cã în anul 2013 au fost încadrate unele drumuri de interes local în categoria funcþionalã a drumurilor de interes judeþean – fiind vorba în total de 132,7 kilometri – preluaþi însã cu mãsurãtorile existente de la Primãriile comunale care le-au cedat. Asta, fãrã a exista mãsurãtori clare în sistem GPS pe aceste drumuri noi judeþene. “În acest sens se impune inventarierea acestora prin încadrarea în acelaºi sistem de coordonate GPS ca ºi reþeaua de drumuri judeþene existent”, se aratã într-un

recent raport de control. Un semn cã lucrurile nu sunt pe deplin clare pe acest segment este ºi publicarea recentã în Monitorul Oficial a unei hotãrâri de guvern care face ajustãri de kilometraje ale unor drumuri asfaltate în comunele ªag ºi Brestovãþ.

Or, este evident cã, atâta vreme cât nu existã o evidenþã clarã, care sã corespundã realitãþii, va fi întotdeauna loc de variaþie în contractele de reabilitare sau asfaltare pe aceste drumuri.

Aceasta este o temã sensibilã la Consiliul Judeþean Timiº, dupã ce mai mulþi consilieri judeþeni au constatat cã, în loc sã se reabiliteze cu fonduri promise de Guvern, acestea se refac cu banii luaþi de administraþia judeþeanã, printr-un împrumut bancar cu dobândã. “Ni s-a spus cã se contracteazã acest credit cu precãdere pentru acoperirea unor cofinanþãri, pe proiecte europene importante pentru judeþ, ºi pentru investiþii semnificative. Nu cã se iau bani cu împrumut pentru peticirea unor drumuri”, ne-a declarat consilierul judeþean PNL (fost PDL) Marius Martinescu.

Iat cã e posibil ca lungimea unor drumuri pe hârtie sã fie diferitã de cea din realitate... doi an, dupã un audit pe aceastã temã, se constata o contabilizare interesantã a distanþei drumurilor pe care s-au fãcut lucrãri de reabilitare, existând diferenþe semnificative între realitate ºi situaþia scripticã, pe baza cãreia, de altfel, s-a fãcut plata. Din verificarea efectuatã de auditorii publici externi asupra existenþei veridicitãþii datelor privind distanþele mãsurate ºi cuprinse în dispoziþia CJ Timiº, privind încadrarea drumurilor publice deschise circulaþiei publice, s-a constatat cã aceste

distanþe – date de lungimea drumurilor judeþene – sunt inexacte. În plus, “urmare a mãsurãtorii efectuate atât la faþa locului, cât ºi prin sistemul Google Earth, se constatã diferenþe majore ale distanþelor, diferenþe date de aceste mãsurãtori, cu abateri de pânã la trei kilometri faþã de lungimea drumului”, se menþiona în raportul de audit.

Conform aceluiaºi document, modalitatea de evidenþiere ºi calcul a drumurilor judeþene ar fi nu o datã una haoticã, neunitarã. Auditorii au consta-

tat ce antemãsurãtori se fac pe lungimi echivalente de drum (cu ºase metri lãþime), au verificat licitaþiile prin care se adjudecã pe lungimi echivalente de drum ºi au constatat cã execuþia lucrãrii se deconteazã pe metri pãtraþi de covor asfaltic, iar recepþia la terminarea lucrãrilor se face potrivit obiectului contractului, “fãrã a identifica strict lungimea sectorului ºi metrii pãtraþi de covor asfaltic realizat. În acest mod de prezentare a lucrãrilor se depãºesc în mod constant lungimile poziþiilor kilometrice”.

Start oficial al lucrãrilor de amenajare a skatepark-ului din zona Parcului Central Un proiect cu un istoric controversat

Trei luni ar mai putea dura pânã la inaugurarea noului skatepark din Parcul Central. Primarul Timiºoarei a predat, marþi, amplasamentul ºi a solicitat reprezentanþilor companiei câºtigãtoare sã se mobilizeze, astfel încât, în intervalul prevãzut, sã poatã preda parcul, care ar urma sã dispunã de dotãrile care sã îl facã omologabil pentru competiþii internaþionale. ligia.hutu@timpolis.ro

Skatepark la standarde internaþionale, potrivit intenþiilor Municipalitãþii Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, a dat, marþi, startul lucrãrilor de amenajare a skatepark-ului prevãzut a fi realizat în zona Parcului Central, în trei luni, începând cu 28 aprilie. Potrivit declaraþiilor edilului, proiectul urmeazã sã se realizeze cu fonduri de la bugetul local, iar pista va fi omologatã pentru competiþii internaþionale.

Primarul le-a solicitat reprezentanþilor companiei care va face lucrarea, Kasdum GF SRL, sã se mobilizeze în mod corespunzãtor volumului de lucrãri care urmeazã sã fie efectuate, astfel încât, la capãtul celor trei luni prevãzute în contractul de execuþie, sã poatã finaliza lucrarea. „Contez pe seriozitatea dumneavoastrã ºi pe mobilizarea de care nu mã îndoiesc cã sun-

teþi capabili”, li s-a adresat Nicolae Robu reprezentanþilor companiei Kasdum. ªi a precizat cã se angajeazã în nume personal cã plãþile care trebuie fãcute pentru serviciile realizate vor fi efectuate cu promptitudine, adãugând cã existã fonduri disponibile pentru toate proiectele angajate de Primãria Timiºoara.

Suprafaþa totalã pe care vor fi efectuate lucrãrile de amenajare este de 1.500 de metri pãtraþi, iar valoarea totalã a proiectului este de 1,7 milioane de lei, bani proveniþi de la bugetul local.

Referindu-se la actuala platformã de beton existentã în parc, edilul a precizat cã aceasta nu mai corespunde exigenþelor, dând asigurãri cã parcul va

de 25 de ani un reper al cetãþii

permite omologarea pentru competiþii internaþionale. „Am þinut ca ceea ce facem sã fie serios ºi la un nivel la care sã le fie permis tinerilor sã se pregãteascã ºi sã participe la competiþii internaþionale ºi, de ce nu, sã ºi gãzduim astfel de competiþii”, a adãugat primarul.

O colaborare plasatã sub auspicii nu tocmai favorabile Licitaþia în vederea realizãrii lucrãrilor de execuþie, finalizatã la începutul acestei luni, a fost câºtigatã de cãtre compania Kasdum-GF SRL, care realizeazã ºi lucrãrile de reabilitare de la Liceul „Nikolaus Lenau”, dar ºi lucrãrile

de reconstrucþie ecologicã a Bãlþii Lãmâiþa.

Referindu-se la aºteptãrile pe care le are cu privire la colaborarea, în cadrul acestui nou proiect, cu reprezentanþii Kasdum-GF SRL, în contextul în care, recent, aceºtia au anunþat public sistarea lucrãrilor de la Liceul „Nikolaus Lenau”, invocând erori grave de proiectare ºi acuzând incompetenþa unor funcþionari din Primãrie, edilul a declarat: „Nu pot decât sã sper cã voi vedea ceea ce am vãzut bun la «Lenau» ºi am apreciat public acest lucru: o mobilizare excepþionalã, forþã de muncã numeroasã ºi progres rapid.

Sper sã nu vãd ºi partea negativã pe care am vãzut-o, cu manifestãri, consider eu, prea nervoase”.

Studiul de fezabilitate ºi proiectul pentru realizarea skatepark-ului din Parcul Central a fost aprobat de cãtre Consiliul Local al Primãriei Timiºoara la începutul lunii august 2014.

Potrivit estimãrilor iniþiale ale Urbanito City Concept SRL Bucureºti, care a realizat studiul de fezabilitate ºi a întocmit devizul lucrãrilor, valoarea totalã a lucrãrilor de execuþie a pistei de skateboard s-ar ridica la aproximativ 2,3 milioane de lei + TVA. Colaborarea Municipalitãþii cu reprezentanþii Urbanito City Concept SRL nu a fost, însã, lipsitã de dificultãþi. La începutul lunii mai 2014, edilul semnala public faptul cã, dupã ce realizaserã trei variante de proiect tehnic, reprezentanþii Urbanito City Concept SRL au refuzat sã predea Municipalitãþii varianta cea mai ieftinã – cea pentru care Primãria a anunþat cã opteazã – a cãrei valoare totalã estimatã era de un milion de lei. În ceea ce priveºte motivele invocate de aceastã firmã, edilul a precizat cã îi erau necunoscute, putând fi doar presupuse. ªi a mai informat ºi cã au existat dificultãþi de comunicare cu reprezentanþii companiei bucureºtene, aceºtia refuzând sã relaþioneze cu reprezentanþii Primãriei, în încercarea de a constrânge Municipalitatea sã accepte o variantã de amenajare ale cãrei costuri se ridicau, însã, la nu mai puþin de un milion de euro. Nicolae Robu a catalogat atunci situaþia creatã drept „o neobrãzare” ºi a ameninþat cã Municipalitatea va solicita rezilierea contractului ºi va evalua posibilitatea de a solicita daune companiei Urbanito City Concept.

social

30 aprilie - 3 mai 2015

7

Foto Constantin DUMA

Un sfert de veac de la înfiinþarea Asociaþiei Memorialul Revoluþiei l ÎPS Ioan: „Memorialul este un tezaur de mare preþ al oraºului,

din vremea când Timiºoara a rãmas o vreme fãrã de þarã, dar nicio clipã fãrã Dumnezeu” Un bilanþ succint, la 25 de ani de la înfiinþare Asociaþia Memorialul Revoluþiei 16 - 22 Decembrie 1989 a aniversat 25 de ani de la înfiinþare. Pe lista realizãrilor acestui sfert de veac se numãrã, printre altele, înfiinþarea Muzeului Memorialul Revoluþiei din 1989, a Centrului Naþional de Documentare, Cercetare ºi Informare Publicã cu privire la Revoluþia din Decembrie 1989, precum ºi constituirea unui bogat fond documentar.

ligia.hutu@timpolis.ro

„Acest memorial este o candelã care nu s-a stins de la Revoluþie” Asociaþia Memorialul Revoluþiei 16 - 22 Decembrie 1989 a marcat, zilele acestea, împlinirea a 25 de ani de la înfiinþarea sa, în 26 aprilie 1990.

Momentul aniversar a fost precedat de organizarea, la sediul Asociaþiei Memorialul Revoluþiei, a unei ºedinþe anuale de prezentare a activitãþii instituþiei, eveniment la care au fost prezenþi ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, revoluþionari, reprezentanþi ai clerului, oameni de culturã ºi reprezentanþi ai Asociaþiei Memorialul Revoluþiei 16 - 22 Decembrie 1989. ÎPS Ioan a apreciat cã Memorialul tezaurizeazã „la-

crimile ºi o parte din sângele celor care au cãzut pe treptele Catedralei din Timiºoara ºi în Piaþa Operei. Este unul din tezaurele de mare preþ pe care le are Timiºoara. Acest memorial este o candelã care nu s-a stins de la Revoluþie ºi pânã astãzi. Este important sã se prezinte tinerei generaþii de sub ce «clopot roºu» s-a evadat în Decembrie 1989. Aºa cum sau întâmplat atâtea necazuri în istoria Europei ºi peste multe din acele dureri s-a aºternut colbul vremii ºi al uitãrii, ar fi bine ca la Timiºoara sã se continue activitatea de cercetare ºi de evaluare a datelor despre Revoluþia din Decembrie 1989, când, Timiºoara a rãmas o vreme fãrã de þarã, dar nicio clipã fãrã Dumnezeu”.

Printre manifestãrile cu caracter cultural care au marcat împlinirea a 25 de ani de la înfiinþarea Asociaþiei Memorialul Revoluþiei s-au numãrat ºi vernisarea unei expoziþii de grafic design, intitulatã „Punct ºi de la...carte”, aparþinând artistului vizual Traian Abruda, ºi prezentarea primului numãr pe anul 2015 al Buletinului ªtiinþific ºi de Informare „Memorial 1989”, apãrut la Editura Memorialul Revoluþiei 1989. La acest eveniment au luat parte dr. Traian Orban, preºedintele Asociaþiei Memorialul Revoluþiei 16 - 22 Decembrie 1989, criticul literar Cornel Ungureanu, scriitorul ºi universitarul timiºorean Marcel Tolcea ºi criticul de artã Szekernyés János.

Printre scopurile asumate de iniþiatorii Memorialului s-a numãrat, de la început, dorinþa de a cinsti memoria victimelor represiunii din timpul Revoluþiei din Decembrie 1989.

Un bilanþ succint al demersurilor întreprinse în decursul celor 25 de ani de existenþã include realizarea, în perioada 1990 - 1999, a unui Complex Memorial în Cimitirul Eroilor din Timiºoara ºi a 13 monumente, înãlþate în Timiºoara, în zone în care s-a desfãºurat represiunea împotriva populaþiei civile, în zilele lui Decembrie 1989. Realizarea acestor monumente – printre care se numãrã Fântâna Martirilor (a lui Victor Gaga), Biserica Plângãtoare (Marian Zidaru), Omul þintã (Bela Szakacs), Eroica (Paul Vasilescu), Clopotul (ªtefan Cãlãrãºanu), Pieta (Peter Jecza), Deschidere (Ingo Glass), Sfântul Gheorghe (Silvia Radu), Evoluþie (Gheorghe Iliescu Cãlineºti), Învingãtorul (Constantin Popovici), Monument omagial (ªtefan Kelemen), Martirii (Peter Jecza), Crucificare (Paul Neagu), ºi Coloana Eroilor Revoluþiei (Eugen Barzu) – a fost posibilã graþie colaborãrii cu o pleiadã de artiºti plastici reputaþi.

Complexul Memorial realizat în Cimitirul Eroilor din Timiºoara cuprinde un monument vertical cu flacãra eternã, proiectat de arhitectul Ionel Pop. Capela Eroilor, situatã în

incinta Memorialului, a fost conceputã de arhitectul Pompiliu Alãmurean, iar mormintele simbolice ale celor care ºi-au pierdut viaþa în Revoluþie au fost proiectate de arhitectul Liviu Brebe. Începând din 1996, în cadrul Memorialului funcþioneazã Centrul Naþional de Documentare, Cercetare ºi Informare Publicã privind Revoluþia din Decembrie 1989.

Din octombrie 2011, de când Asociaþiei Memorialul Revoluþiei i-a fost atribuit ca sediu Pavilionul M al Cazarmei 107 din Timiºoara, situat pe strada Oituz, nr. 2/B, a demarat activitatea de amenajare, în incinta acestui imobil, a Muzeului Memorial al Revoluþiei din Decembrie 1989. În acest context, precizeazã iniþiatorii proiectului, începând din ianuarie 2012, toate eforturile ºi resursele materiale ale reprezentanþilor Asociaþiei Memorialul Revoluþiei, precum ºi fondurile primite în acest scop din partea Ministerului Culturii, au fost orientate înspre realizarea acestui obiectiv, care a fost declarat, în baza Legii nr. 46/2000, obiectiv de interes naþional. Suportul financiar pentru materializarea obiectivului a fost asigurat de sumele obþinute din donaþii ºi sponsorizãri ºi prin decontarea fondurilor necesare reparaþiilor ºi lucrãrilor de consolidare a imobilului, de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Culturii ºi Cultelor. În ce priveºte fondul documentar pe care Asociaþia Memorialul Revoluþiei îl pune la dispoziþia tuturor celor interesaþi sã cunoascã informaþii despre evenimentele din Decembrie 1989, Asociaþia Memorialul Revoluþiei dispune de documente care includ declaraþii ale unor martori ºi participanþi la Revoluþia din Decembrie 1989, declaraþii ale unor inculpaþi, rechizitorii, sentinþe, precum ºi imagini de arhivã ºi colecþii de presã sau documente în format audio-video, filme documentare ori înregistrãri ale unor emisiuni televizate.

Arhiva Memorialului Revoluþiei cuprinde inclusiv filme proprii, semnate de regizorul Gabriel Burza ºi de scenaristul Olivian Dulea: Noi nu murim! (2002), In Memoriam (2003) ºi Spirit de neuitare (2007).

Fondul de carte al bibliotecii cuprinde peste 400 de titluri, care abordeazã tematici diverse: rezistenþa anticomunistã, deportaþi, fenomenul dizidenþei împotriva regimului comunist ºi Revoluþia din Decembrie 1989.

De asemenea, în cadrul editurii proprii, Asociaþia Memorialul Revoluþiei a publicat, de-a lungul anilor, mai multe volume, primul dintre acestea fiind cel intitulat Întrebãri cu ºi fãrã rãspuns. Decembrie 1989 (2001), îngrijit de jurnalistul Iosif Costinaº. Acesta a fost urmat,

printre altele, de lucrarea Procesul de la Timiºoara (vol. I VIII), de un album foto intitulat 20 de ani de la Revoluþie: 19892009, conceput în limbile românã, englezã ºi germanã, de un catalog cu desene realizate de copii despre Revoluþia din 1989 ºi de un alt album, intitulat sugestiv Atunci ne-am mântuit de fricã. În decursul celor 25 de ani de existenþã, au fost organizate peste 30 de expoziþii în þarã ºi sa dat curs altor peste 25 de invitaþii de participare la diverse expoziþii organizate în strãinãtate.

Memorialul a fost vizitat dea lungul timpului, informeazã reprezentanþii acestuia, de peste 50.000 de persoane, din þarã ºi din strãinãtate, printre numeroasele personalitãþi enumerate pe pagina de internet a Memorialului figurând MS Regele Mihai I al României, actualul guvernator al BNR, Mugur Isãrescu, fostul ministru al Culturii, Ion Caramitru, poeta Ana Blandiana, preºedintele Fundaþiei Academia Civicã, scriitorul Romulus Rusan, mitropolitul ortodox Leo de Helsinki (Finlanda), foºtii ambasadori ai SUA, James Rosapepe ºi Mark Gitenstein, foºtii ambasadori ai Franþei, Philippe Etienne ºi Phillippe Gustin, academicienii Andrei Pippidi ºi Alexandru Zub ºi fostul director al Operei de Stat din Viena, Ioan Holender.

de 25 de ani un reper al cetãþii

8

30 aprilie - 3 mai 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

30 aprilie - 3 mai 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

30 aprilie - 3 mai 2015

Maria Grapini, despre Dan Puric: „ªtim bine cât de apreciate sunt în þarã spectacolele «Suflet românesc»” l Afirmaþia vine dupã ce a fost acuzatã de Cristian Preda cã îl duce pe Dan Puric,

„cunoscut ideolog pro-Putin”, în Parlamentul European

Foto cinemagia.ro

Dupã ce eurodeputatul Cristian Preda o acuza pe Maria Grapini, eurodeputat PC, cã sprijinã propaganda pro-rusã, prin acþiuni organizate chiar în Parlamentul European, aceasta spune cã respinge acuzaþiile ºi aºteaptã scuze. oana.dima@timpolis.ro

La câteva zile dupã ce eurodeputatul independent Cristian Preda o acuza pe Maria Grapini, eurodeputat PC, cã sprijinã propaganda pro-rusã, prin acþiuni organizate în Parlamentul European, aceasta anunþã, printr-un comunicat remis redacþiei, cã respinge categoric acuzaþiile: „Îi reamintesc domnului Preda cã sunt membra Comisiei parlamentare de cooperare UEMoldova, membrã a Forumul Euronest, care promoveazã relaþiile politice ºi economice între Uniunea Europeanã ºi þãrile Parteneriatului Estic, iar recent am fost semnatara Rezolutiei PE privind situaþia din Ucraina. Aºadar, nicidecum nu pot fi acuzatã cã aº sprijini «operaþiunile» Moscovei”.

Maria Grapini mai spune cã aprecierile fãcute de Cristian Preda la activitatea sa de europarlamentar sunt nefondate. „Îi reamintesc domnului Preda cã, în mai puþin de un an, de când sunt în Parlament, am fost aleasã Copreºedinta Intergrupului pentru IMM-uri din PE, sunt raportoare pe mai multe dosare importante ºi, spre dezamãgirea domnului Preda, chiar mã bucur de aprecierea colegilor din PE. Ce-i drept, nu cunosc ce proiecte pentru România a avut domnul Preda în cei ºase ani de când este europarlamentar”, afirmã eurodeputatul PC. ªi îl acuzã pe acesta cã, în loc sã-i denigreze activitatea, mai degrabã ar

susþine acþiunile fãcute „ în scopul promovãrii imaginii României, mai ales cã domnia sa nu este foarte activ în aceastã direcþie”.

Maria Grapini subliniazã cã în activitatea sa în PE ºi-a propus sã promoveze imaginea României, inclusiv prin acþiuni culturale. „În decembrie, anul trecut, am organizat un prim vernisaj cu pictori contemporani români, în sediul Parlamentului European, iar cum, pe 1 iulie, intenþionez sã realizez o acþiune culturalã cu titlul «Sub acelaºi cer, culturi diferite». Acþiunea constã în douã pãrþi: în prima, actorul Dan Puric va susþine o conferinþã despre sufletul românesc (ºtim bine cât de apreciate sunt în þarã spectacolele sale de pantomimã «Suflet românesc»). A doua parte este un vernisaj al lui ªtefan Popa Popa’s, deþinãtorul recordului mondial de rezistenþã în domeniu (2.772 de caricaturi color în zece zile ºi zece nopþi).”

Maria Grapini mai spune cã respinge „categoric” ºi acuzaþiile potrivit cãrora ar fi fãcut „presiuni asupra ICR” sã sprijine aceastã acþiune: „Eu nu am fãcut presiuni. Eu doar am transmis o scrisoare în care «propun ICR sã fie partener» în aceastã acþiune (dupã cum am propus ºi Ministerului Culturii, de altfel). Aceastã interpretare este doar un gest de rea-credinþã din partea europarlamentarului Preda.

Ca europarlamentar, am un buget aprobat de PE, dar numai pe anumite elemente din buget, de aceea, considerând ca este vorba de o acþiune culturalã, m-am gândit cã ICR ºi Ministerul Culturii s-ar putea implica în susþinerea acesteia. Nu m-am gândit nicidecum la alte interpretãri ºi conotaþii”.

Pânã acum, însã, nu am primit un rãspuns de la cele douã instituþii.

Maria Grapini încheie comuni-

de 25 de ani un reper al cetãþii

catul trmis menþionând cã aºteaptã de la colegul sãu, Cristian Preda, sã îºi cearã scuze „pentru denigrãrile nejustificate pe care le-a fãcut la adresa mea”.

Cristian Preda o acuzã pe Maria Grapini cã sprijinã propaganda pro-rusã, prin acþiuni organizate în Parlamentul European Zilele trecute, eurodeputatul Cristian Preda o acuza pe Maria Grapini cã sprijinã propaganda pro-rusã, prin acþiuni organizate în Parlamentul European ,ºi îi solicita public premierului Victor Ponta sã blocheze o iniþiativã a acesteia ºi sã se opunã finanþãrii de la bugetul de stat a oricãror forme de manifestare al cãror conþinut echivaleazã cu propagandã prorusã. Cristian Preda fãcea referire la o conferinþã care ar urma sã fie susþinutã, la începutul lunii iunie, în Parlamentul European, de cãtre actorul Dan Puric, despre care afirmã cã este un cunoscut promotor al ideologiei pro-Putin: „Îi cer public premierului Victor Ponta sã opreascã finanþarea de la buget a propagandei pro-ruse! Despre ce este vorba? Aºa cum se ºtie, în mai multe state membre, ca ºi la nivelul Comisiei Europene, s-a decis blocarea pe toate cãile a campaniilor de manipulare orchestrate de Moscova. Ei bine, unii politicieni români vor, dimpotrivã, sã sprijine operaþiunile Moscovei. O am în vedere azi pe Maria Grapini. Cunoscutã publicului larg pentru precaritatea edu-

Maria Grapini caþiei sale ºi ignoratã cu totul la Bruxelles, actuala deputatã a plãnuit sã organizeze la PE o conferinþã a lui Dan Puric, cunoscut ideolog pro-Putin”.

Cristian Preda mai spunea cã aceastã propunere a Mariei Grapini venea la câteva zile dupã ce un grup de 17 eurodeputaþi români, printre care sau numãrat, potrivit HotNews, ºi Maria Grapini, Daciana Sârbu, Norica Nicolai, Mircea Diaconu, Dan Nica, Victor Negrescu, Ioan Mircea Paºcu, Victor Boºtinaru, Damian Drãghici, a iniþiat un demers vizând introducerea, pe lista posturilor TV difuzate în instituþia europeanã, a postului de televiziune Antena 3: „Dupã ce sãptãmâna trecutã se agitau pentru a introduce Antena 3 în birouri, zilele astea pesediºtii fac presiuni pentru a pune în scenã în forul european o campanie în favoarea acþiunii militare a Rusiei. Puric e invitat, la începutul lui iunie, sã apere, în numele pluralismului ºi al diversitãþii, vocea Moscovei”. ªi formula, în context, o serie de întrebãri legate de rostul acordãrii unei finanþãri din bani publici unui

Cristian Preda demers menit sã pledeze cauza Rusiei: „De ce bani publici pentru amicul lui Dughin? Pentru a oficializa relaþia? Eu nu cred cã ICR trebuie sã finanþeze propaganda Moscovei. E adevãrat cã, atunci când ICR a fost reconfigurat, în fruntea lui a venit Andrei Marga, cel care afirma cã Putin ar trebui sã fie un model pentru toþi politicienii europeni.

E ºi Ponta de aceeaºi pãrere? Dacã nu e, atunci o poate dovedi, blocând iniþiativa Mariei Grapini”.

Cristian Preda aprecia cã situaþia este cu atât mai gravã cu cât eurodeputatul Maria Grapini ar fi exercitat presiuni asupra reprezentanþilor ICR, în vederea finanþãrii evenimentului: „Scandalul nu se opreºte aici. Cu toate cã deputaþii europeni dispun de mijloace financiare considerabile pentru a organiza conferinþe, seminare, expoziþii etc., Grapini a fãcut presiuni foarte mari asupra Institutului Cultural Român, pentru ca propagandistul sã fie plãtit cu un onorariu consistent de la Bucureºti”, scrie Cristian Preda. (continuare în pag. 11)

actualitate (continuare în pag. 11)

Prietenii români ai lui Dughin Citând jurnaliºti ucraineni de la Texty, site-ul În Linie Dreaptã scria, în decembrie 2014, cã un grup de hackeri ruºi, „Humpty Dumpty” – „Shaltai Boltai”– a spart contul de e-mail al unui colaborator apropiat al lui Aleksandr Dughin – ideolog neoficial al lui Vladimir Putin – un anume George Gavrisha, care apare ca asistent personal al lui Dughin, ºi a dat publicitãþii o parte din documentele gãsite acolo, care descriu modul de acþiune al cercului lui Dughin.

Ziariºtii ucraineni, citaþi de În Linie Dreaptã, spuneau cã au gãsit ºi o listã, „întocmitã cel mai probabil de stafful lui Dughin, de þãri ºi persoane, în care se considerã a fi necearã crearea unui club de elitã ºi sau a unui grup de influenþã prin «Russia Today»”. Pe listã s-ar afla ºi România, cu câteva nume: „Ion Iliescu – fost lider al PSD, fost preºedinte al României, acum una dintre eminenþele cenuºii ale PSD aflat in opoziþie cu regimul pro-american al preºedintelui Bãsescu, Adrian Nãstase – fost prim-ministru al României, Preºedinte al Fundaþiei Titulescu, membru al PSD, cel care l-a lansat în politica mare pe actualul primministru Victor Ponta, Dan Zamfirescu – istoric, teolog, ideolog, unul dintre principalii ideologi naþionaliºti ai erei Ceauºescu, Ilie Bãdescu – director al Institutului de Sociologie al Academiei Române de ªtiinþe, cel mai prestigios geopolitician din România, Momcilo Luburici – rector al Universitãþii «Dimitrie Cantemir», Bucureºti, Doru Tompea – rector al Universitãþii «Petre Andrei», din Iaºi, Diana Câmpan – purtator de cuvânt al Universitãþii din Alba Iulia (Transilvania), Cãlin Mihãescu – conducãtorul Miºcãrii Eurasiatice din România, politolog, conducãtor al Editurii «Eu-

rasiatica», Ion Gurgu – conducãtor al Editurii «Predania» (literaturã conservatoare, ortodoxã), Victor Roncea, jurnalist, redactor-ºef al portalului de ºtiri ºi analize www.ziaristionline.ro, pe unele chestiuni poate avea poziþii incomode, nu e filorus Rãzvan Marica ºi Mihai ªomãnescu – care conduc portalul de ºtiri www.activenews.ro, Vasile Ernu – editor al portaluluideanalizewww.criticatac.ro, site anti-globalizare, stângist, Ioan Valentin Istrati: preot, jurnalist de radio ºi televiziune la trinitas.ro, post regional în limba românã pentru România, Moldova ºi Bucovina, editor al portalului www.doxologia.ro, George Bara – jurnalist, portalul «Ziarul Natiunea» www.ziarulnatiunea.ro, Vasile Simileanu – geopolitician, editor al publicaþiei de analize «Geopolitica», Aurelian Anghel – sociolog, are poziþii conservatoare, Marius Vãcãrelu – om de ºtiinþã, profesor la ªcoalã Naþionale de ªtiinþe Politice ºi Administraþie Publicã (Bucureºti), Ion Coja – profesor universitar, lingvist, scriitor ºi publicist, eurosceptic, anti-american,Dan Puric – actor ºi regizor de teatru ºi cinema, scriitor ortodox conservator popular, Mihai Andrei Aldea – preot ortodox, conservator, anti-globalizare, Mircea Dogaru – colonel în rezervã, conduce Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, Ovidiu Hurduzeu – scriitor româno-american, critic social, ideolog distributivist (concepte economice alternative), critic faþã de conducerea SUA ºi a României. Conservator social, Bogdan Stanciu – conduce Asociaþia anti-avort «Provita», ºi Radu Bogdan Herzog – politolog, analist, colaborator regulat la secþiunea româneascã a site-ului «Vocea Rusiei»”

30 aprilie - 3 mai 2015

11

1 Mai, Ziua internaþionalã a muncii, ieri ºi azi Pe 1 Mai se sãrbãtoreºte, din 1889, Ziua Internaþionalã a Muncii, care are la bazã reducerea normei zilnice de lucru la opt ore. În þãrile comuniste, aceastã zi a fost transformatã într-o sãrbãtoare de stat însoþitã de defilãri propagandistice, în cinstea conducãtorilor.

Dupã 1989, 1 Mai a revenit la semnificaþia iniþialã, o zi liberã pentru oamenii muncii. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Pânã în 1989, prilej de defilãri propagandistice Pânã în 1989, în þãrile foste comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformatã într-o sãrbãtoare de stat însoþitã de defilãri propagandistice. Regimurile comuniste încercau sã instrumenteze politic o veche tradiþie a miºcãrii muncitoreºti internaþionale. În România, de 1 Mai autoritãþile organizau manifestaþii de dimensiuni uriaºe, coloanele de muncitori în þinute festive fiind nevoite sã scandeze lozinci ºi sã poarte pancarte uriaºe cu osanale adresate conducãtorilor.

În aceeaºi zi, ºi presa se întrecea pe sine.

Pe 1 Mai, publicaþia localã Drapelul Roºu avea prima paginã ocupatã de portretul soþilor Ceauºescu. În ediþia din 1 mai 1988, de exemplu, oficiosul local al P.C.R. publica mesajul primsecretarului Comitetului Judeþean Timiº al Uniunii Tineretului Comunist, Cristian Roºca : “Mândri ºi recunoscãtori pentru minunatele condiþii de afirmare ce le-au fost asigurate, tinerii timiºeni, într-un gând cu toþi tinerii României socialiste, crescuþi ºi

formaþi în anii de nepieritoare ctitorii ai Epocii Nicolae Ceauºescu, mulþumesc fierbinte secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, pentru statornica ºi pãrinteasca grijã doveditã pentru tânãra generaþie din patria noastrã. κi exprimã deosebita lor stimã ºi preþuire faþã de tovarãºa academician doctor inginer Elena Ceauºescu, eminent om politic ºi savant de largã recunoaºtere internaþionalã, faþã de strãlucita sa contribuþie la dezvoltarea ºtiinþei ºi culturii româneºti”. Asta în timp ce sãrbãtorirea zilei de 1 mai constituia pentru oamenii muncii “un nou ºi minunat prilej de a da expresie celui mai vibrant ºi înãlþãtor omagiu, profundei recunoºtinþe, dragostei fierbinþi faþã de secretarul general al partidului tovarãºul Nicolae Ceauºescu, ctitorul de ev nou, genialul strateg a tot ce am înfãptuit ºi înfãptuim pe aceste meleaguri strãbune, revoluþionarul înflãcãrat ale cãrui viaþã ºi operã constituie un luminos exemplu de dãruire ºi angajare pentru ridicarea României pe noi culmi de progres ºi civilizaþie, pentru afirmarea ei demnã, liberã ºi prosperã în lume”.

Drapelul Roºu descria în amãnunþime, cu obiºnuita limbã de lemn a vremii, cum a decurs Adunarea festivã consacratã zilei de 1 Mai, de la Timiºoara.

Festivitatea a fost deschisã de tovarãºul Petru Moþ, prim-secretar al Comitetului Municipal de Partid, primarul Timiºoarei de atunci. Ilie Matei, prim-secretar al Comitetului Judeþean de Partid, preºedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeþean, care, în numele Biroului Comitetului, a adresat “participanþilor la adunare, tuturor oamenilor muncii timiºeni, calde felicitãri pentru rezultatele obþinute, împreunã cu urarea de noi ºi rodnice împliniri ºi înfãptuirea fermã a sarcinilor de o deosebitã importanþã ce revine

judeþului nostru (…)”. Cu prilejul zilei de 1 Mai, ºi organizaþiile de partid, de tineret, de sindicate ºi de femei, organele de conducere ale unitãþilor economico-sociale din judeþ felicitau colectivele de oameni ai muncii pentru rezultatele obþinute, urându-le “noi succese în îndeplinirea indicatorilor de plan ºi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistã pe acest an, pe întregul cincinal”. “În aceste clipe încãrcate de profundã emoþie, dorim, mult iubite ºi stimate tovarãºe Nicolae Ceauºescu, sã vã încredinþãm încã o datã de voinþa noastrã fermã de a urma, permanent ºi fãrã preget, înaltul exemplu de muncã, abnegaþie ºi dãruire revoluþionarã pe care nil oferiþi, sã înfãptuim neabãtut sarcinile ce ne revin din istoricele hotãrâri ale Congresului al XIIIlea în vederea creºterii contribuþiei judeþului Timiº la dezvoltarea multilateralã a patriei noastre libere ºi fericite România socialistã”, semnat, “Participanþii la adunarea festivã de la Timiºoara”.

Ultimul mesaj de 1 Mai “confiscat” Printre realizãrile oamenilor muncii timiºeni se menþiona, de 1 Mai, ºi îndeplinirea planului de producþie pe luna aprilie.

Ultimul mesaj mobilizator de 1 Mai, apãrut în 1989, tot în Dra-

pelul Roºu, la care, evident, ni se spunea, subscriau toþi oamenii muncii din Timiº, arãta aºa: “Mult iubite ºi stimate Tovarãºe Nicolae Ceauºescu, participanþii la adunarea festivã de la Timiºoara, pricinuitã de împlinirea a o sutã de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidaritãþii internaþionale a celor ce muncesc ºi a 50 de ani de la desfãºurarea marii demonstraþii patriotice, antifasciste ºi antirãzboinice de la 1 Mai 1939, vã adreseazã dumneavoastrã, mult iubite ºi stimate tovarãºe Nicolae Ceauºescu, eminent militant revoluþionar, înflãcãrat patriot, luptãtor dârz pentru unitatea clasei muncitoare, a întregului popor român, pentru propãºirea multilateralã a patriei libere ºi independente, personalitate proeminentã a lumii contemporane, un cald omagiu de adânc respect ºi profundã recunoºtinþã pentru tot ceea ce aþi fãcut ºi faceþi pentru înãlþarea României socialiste pe noi culmi de civilizaþie ºi progres, pentru bunãstarea ºi fericirea întregii noastre naþiuni ”.

Dupã participarea la diferitele manifestãri ºi cuvântãri prilejuite de sãrbãtorirea zilei de 1 Mai, participanþii, ºi nu numai, plecau la iarbã verde sã se relaxeze, cu mici ºi bere. Pentru cã în restul anului nu se prea gãseau mici în comerþ sau erau raþionalizaþi, iar berea era o marfã destul de greu de gãsit.

O zi pornitã de la un protest sindical

Foto In Linie Dreapta.jpg

Semnificaþia zilei de 1 Mai, de sãrbãtoare internaþionalã a muncitorilor, îºi are rãdãcinile în anul 1872, când aproximativ 100.000 de lucrãtori din New York, majoritatea din industria construcþiilor, au manifestat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore.

Data de 1 Mai este menþionatã pentru prima datã în legãturã cu întrunirea, din 1886, a Federaþiei Sindicatelor din SUA ºi Canada (precursoarea Federaþiei Americane a Muncii), când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor ºi Tâmplarilor, a iniþiat introducerea unei rezoluþii care stipula ca opt ore sã constituie ziua legalã de muncã de la, ºi dupã 1 mai 1886, sugerându-li-se organizaþiilor muncitoreºti respectarea acesteia. Cu acea ocazie, sute de mii de manifestanþi au protestat pe tot teritoriul SUA. Însã cea mai mare demonstraþie a avut loc la Chicago,

unde au mãrºãluit 90.000 de demonstranþi, dintre care circa 40.000 se aflau în grevã. Circa 35.000 de muncitori au câºtigat atunci dreptul la ziua de muncã de opt ore, fãrã reducerea salariului. Însã 1 mai a devenit cunoscut în urma unor incidente violente, care au avut loc în acelaºi an, trei zile mai târziu, în Piaþa Heymarket, din Chicago. Numãrul greviºtilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstraþii, o coloanã de muncitori a plecat sã se alãture unui protest al angajaþilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliþia a intervenit, patru protestatari au fost împuºcaþi ºi mulþi alþii au fost rãniþi. În seara aceleiaºi zile, a fost organizatã o nouã demonstraþie în Piaþa Heymarket. Din mulþime, o bombã a fost aruncatã spre sediul Poliþiei, rãnind 66 de oameni ai legii, dintre care ºapte mortal. Poliþia a ripostat

cu focuri de armã, rãnind douã sute de oameni, din care câþiva mortal. În urma acestor evenimente, opt lideri anarhiºti, care aparþineau unei miºcãri muncitoreºti promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecaþi, muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franþa ºi Spania fiind cei care au adunat fonduri pentru plata apãrãrii. În urma procesului, cinci dintre manifestanþi au fost condamnaþi la spânzurãtoare ºi trei, la închisoare pe viaþã. ªapte ani mai târziu, o nouã investigaþie i-a gãsit nevinovaþi ºi, mult mai târziu, au apãrut ºi dovezi conform cãrora explozia a fost o diversiune, pusã la cale chiar de cãtre un poliþist.

Astfel, în 1888, la întrunirea Federaþiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 sã fie data pentru susþinerea, prin manifestaþii ºi greve, a zilei de muncã de opt ore. Dar, în 1889, social-democraþii afiliaþi la Inter-

naþionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca 1 Mai sã fie o zi internaþionalã a muncitorilor. Congresul Internaþionalei Socialiste a decretat 1 Mai ca Zi Internaþionalã a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Au avut loc demonstraþii în SUA, în majoritatea þãrilor europene, în Chile, Peru ºi Cuba.

Pânã în 1904, Internaþionala a ll-a a chemat toþi sindicaliºtii ºi socialiºtii sã demonstreze energic pentru stabilirea prin lege a zilei de muncã de opt ore, cererile de clasã ale proletariatului ºi pentru pace universalã.

La scurt timp, Federaþia Americanã a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Ziua Muncii, anual, în prima zi de luni a lui septembrie, decizie luatã pentru a repara ofensa adusã greviºtilor de la Sindicatul American al Cãilor Ferate ºi al cãror protest fusese înãbuºit prin trimiterea de trupe.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

sãnãtate

30 aprilie - 3 mai 2015

Deconturi la dublu, identificate în sistemul sanitar timiºean Problema deconturilor ºi a coplãþii nu este nici pe departe una cu o punere în aplicare clarã. În ultimul audit fãcut la Spitalul Municipal ºi publicat de Curtea de Conturi, se menþioneazã cã la Spitalul Municipal Timiºoara au fost identificate deconturi la dublu ºi alte nepotriviri financiare care dovedesc cã e loc de mult mai bine în evidenþierea cheltuielilor fãcute cu pacienþii sau impuse acestora. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Verificãri prin sondaj, prejudicii neclare Conform datelor ultimului audit fãcut public legat de gestionarea fondurilor publice în sistemul sanitar, au fost verificate prin sondaj mai multe secþii ale Spitalului Municipal Timiºoara, urmãrindu-se cu precãdere dacã nu s-au încasat în mod necorespunzãtor bani de la pacienþi. Cu aceastã ocazie, au fost identificate o serie de nereguli, cu precãdere pe segmentul neonatologie, obstetricã ºi ginecologie.

Astfel, spun inspectorii financiari, s-a constatat cã, pe o anumitã perioadã de timp, nu a fost organizatã evidenþa nominalã a beneficiarilor programelor naþionale de sãnãtate publicã ºi au fost încasate nelegal sume de bani de la pacientele care trebuiau sã beneficieze de analize medicale gratuite, acestea fiind decontate ºi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãþii, pe programul

naþional de sãnãtate ”Prevenirea malformaþiilor congenitale prin diagnostic prenatal ºi postnatal ºi sfat genetic”.

Totodatã, din verificarea prin sondaj a asiguraþilor care au beneficiat de consultaþii în ambulatoriu de specialitate Obstetricã-Ginecologie, au fost constatate situaþii în care s-a încasat de la asiguraþi contravaloarea consultaþiei, adicã 20 de lei, conform chitanþelor de încasãri. „Verificãrile au evidenþiat cã serviciile medicale (consultaþii) încasate de la asiguraþi au fost raportate ºi încasate ºi de la CJAS Timiº”, spun auditorii, care reclamã astfel o platã la dublu pentru acelaºi gen de prestaþii, fãrã sã fie identificat un prejudiciu, atâta vreme cât verificãrile s-au fãcut prin sondaj ºi nu acoperã

întregul fenomen.

Materiale plãtite din fonduri publice, nu din buzunar În ceea ce priveºte contribuþiile pacienþilor pentru diverse prestaþii medicale, ºi în special în privinþa situaþiilor în care celor internaþi li se impune achiziþionarea anumitor materiale ºi medicamente, Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Timiº a anunþat recent cã a finalizat procesul de contractare cu toate cele 21 de spitalele din judeþ, pentru anul în curs, ºi cã, pentru a veni în sprijinul asiguraþilor, a alocat fonduri suficiente furnizorilor de

servicii medicale spitaliceºti, tocmai pentru a asigura o bunã desfãºurare a actului medical. Astfel, bugetul alocat spitalelor din judeþ a înregistrat o creºtere a fondurilor de-a lungul anilor. „Considerãm, cã fondurile spitalelor sunt suficiente pentru ca pacienþii sã nu fie obligaþi sã-ºi cumpere, pe perioada internãrii, medicamente sau materiale sanitare. Ca exemplu în acest sens stã ºi bugetul alocat spitalelor pentru perioada ianuarie - octombrie 2015, suma fiind de aproximativ 309.910.000 de lei, comparativ cu bugetul alocat spitalelor în 2014, de 307.531.000 de lei, în anul 2013, de 297.528.975 delei , în 2012, de 241.628.946 lei”, a declarat Victor Dumitraºcu, director general al CJAS Timiº.

Reprezentanþii instituþiei mai spun cã, pentru o gestionare eficientã a bugetului ºi entru a preîntâmpina utilizarea neraþionalã a fondurilor alocate, CJAS Timiº a elaborat un model de declaraþie ataºat obligatoriu la foaia de observaþie, care trebuie completat de toþi pacienþii internaþi. În declaraþie se specificã dacã pe perioada internãrii au achiziþionat din buzunarul propriu medicamente, materiale sanitare sau investigaþii paraclinice. „Spitalele au obligaþia de a garanta dreptul pacienþilor de a beneficia în mod gratuit, pe întreaga duratã a internãrii, de toate serviciile medicale necesare pentru tratarea afecþiunilor de care suferã, (medicamente, materiale sanitare, servicii medicale paraclinice, etc.) ºi de a rambursa acestora eventualele cheltuieli suportate pe perioada spitalizãrii”, mai menþioneazã reprezentanþii CJAS Timiº.

Preºedintele Coaliþiei Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice, Radu Gãnescu, spune cã organizaþia pe care o reprezintã nu a primit, în ultima perioadã, foarte multe plângeri legate de acest subiect. Dar admite cã este greu de spus în ce mãsurã spitalele au avut stocurile de materiale necesare ori au despãgubit ulterior pacienþii, ºi în ce mãsurã respectivii pacienþi au renunþat la ideea de a mai recupera banii daþi pe aceste materiale achiziþionate. Înclin sã cred ultima variantã. „Oamenii s-au obiºnuit cu lipsurile din sistem ºi, probabil cã dupã ce se vãd puºi pe picioare destule persoane renunþã la ideea de a mai iniþia tot felul de proceduri complicate de recuperare a banilor cheltuiþi pe materiale ºi medicamente pe perioada spitalizãrii”, mai spune Radu Gãnescu.

Ambulatorul de obstetricã ºi ginecologie al Spitalului Municipal Timiºoara va fi reabilitat Un proiect cu finanþare europeanã care prevede reabilitarea ºi modernizarea ambulatorului de obstetricã ºi ginecologie a Spitalului Municipal Timiºoara se aflã în derulare. Dupã finalizarea lucrãrilor, aici sevor putea facxe screening ºi diagnostic antenatal, tratamente ale infertilitãþii, asistenþã la naºtere, ecografie 4D ºi îngrijirea nou-nãscutului, inclusiv a celui bolnav. ligia.hutu@timpolis.ro

de 25 de ani un reper al cetãþii

Foto Fb Olimpia Oprea

Au debutat lucrãrile de reabilitare a ambulatorului de obstetricã ºi ginecologie aparþinând Spitalului Clinic Municipal de Urgenþã Timiºoara, au informat, marþi, reprezentanþii Primãriei Timiºoara.

Proiectul, al cãrui contract de finanþare a fost semnat în 29 septembrie 2014, are prevãzutã o duratã de implementare de 13 luni, din care, însã, perioada efectivã de execuþie va fi de numai ºapte luni, cu începere de la 1 aprilie 2015, prima parte a intervalului fiind destinatã organizãrii procedurilor de licitaþie.

Finanþarea este asiguratã din fon-

duri de la bugetul local, de la bugetul de stat ºi din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã, prin Programul Operaþional Regional 2007-2013. Valoarea totalã estimatã a investiþiei ajunge la aproximativ 2,5 milioane de euro, potrivit informaþiilor furnizate, marþi, de medicul Olimpia Oprea, responsabilul cu dotãrile medicale din cadrul echipei de implementare a proiectului. Din valoarea totalã, asistenþa financiarã nerambursabilã reprezintã 98%, adicã un total de 8 421 866,76 lei.

Proiectul intitulat „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea Ambulatoriului de obstetricã ºi ginecologie a Spitalului Clinic Municipal de Urgenþã Timiºoara” prevede, potrivit informaþiilor furnizate de reprezentanþii Municipalitãþii, amenajarea unui ambulatoriu de specialitate pentru spital, complet funcþional, având o suprafaþã totalã utilã de 612 metri pãtraþi, care va acoperi parterul ºi demisolul Spitalului Municipal. Numãrul de cabinete care urmeazã sã fie realizate este de 14: un cabinet de obstetricã, un cabinet de neonatologie, patru cabinete de obstetricã-ginecologie, opt cabinete de ginecologie ºi spaþii anexe, inclusiv o camerã de sterilizare ºi o salã de

Lucrãrile de reabilitare la Ambulatorul de obstetricã ºi ginecologie sunt în toi tratamente. Din totalul celor 14 cabinete propuse, ºapte cabinete vor fi reabilitate, modernizate, echipate ºi dotate, în vreme ce alte ºapte cabinete, complet noi, vor fi amenajate, echipate ºi dotate. Proiectul mai prevede ºi realizarea a trei grupuri sanitare, unul destinat pacienþilor, unul amenajat pentru

persoanele cu dizabilitãþi fizice ºi un grup sanitar amenajat pentru copii.

Potrivit informaþiilor specificate în fiºa proiectului, termenul-limitã pânã la care trebuie realizate lucrãrile este 29 octombrie.

Serviciile medicale care vor putea fi oferite, dupã finalizarea lucrãrilor, în

cadrul ambulatorului de obstetricã ºi ginecologie a Spitalului Clinic Municipal de Urgenþã Timiºoara vizeazã urmãrirea în sarcinã, screening-ul ºi diagnosticul antenatal, tratamentul infertilitãþii, asistenþã la naºtere, ecografie 3D/4D, precum ºi îngrijirea nounãscutului sãnãtos ºi afectat.

sãnãtate

30 aprilie - 3 mai 2015

13

Autismul, un diagnostic care condamnã la o luptã pe viaþã Statisticile oficiale relevã existenþa, în România, a peste 7.000 de copii cu autism, în vreme ce, neoficial, apreciazã aceasta, numãrul copiilor cu tulburare de spectru autist ar fi de pânã la 14 000. Sprijinul din partea Statului, pentru programele de recuperare a copiilor cu autism, este insuficient. ligia.hutu@timpolis.ro

ªansele de recuperare, posibile Autismul este o tulburare de dezvoltare, caracterizatã printr-un spectru de manifestãri ce includ, printre altele, întârzieri în dezvoltarea limbajului, dezinteres sau lipsã de reacþie faþã de persoanele din jur, teamã faþã de obiectele inofensive sau ataºamente ori fixaþii faþã de unele obiecte. Tulburãrile de spectru autist, aºa cum sunt ele desemnate în limbajul de specialitate, reprezintã, pentru pãrinþii ai cãror copii sunt diagnosticaþi cu autism încã de la vârste foarte fragede, începutul unei lupte pe care aceºtia sunt nevoiþi sã o asume ºi sã o ducã, apoi, toatã viaþa.

Directorul Casei Faenza-Centrul Comunitar pentru Copiii Autiºti din Timiºoara, Loredana Creþu, spune cã numãrul copiilor cu autism cãrora le sunt oferite servicii de specialitate în cadrul centrului este de 65. Centrul se adreseazã exclusiv copiilor din Timiºoara, însã, în cadrul acestuia, pot fi aduºi, în vederea evaluãrii ºi întocmirii unei liste cu recomandãri, copii din întreaga þarã. Aceºtia sunt ulterior îndrumaþi cãtre centre de îngrijire care oferã servicii similare, în localitãþi situate cât mai aproape de zona de reºedinþã a pacienþilor.

Directorul Casei Faenza precizeazã cã specialiºtii din cadrul centrului a cãrui activitate o coordoneazã au în îngrijire copii cu vârste cuprinse între doi ani ºi 15 ani, limita de vârstã pânã la care li se poate oferi sprijin ºi îngrijire fiind de 18 ani. „Se procedeazã în mod distinct, în funcþie de vârsta copiilor. Pentru copiii care sunt mai mici de trei ani, se asigurã servicii la domiciliu, printr-un sistem care se numeºte

video home training. Avem doi pedagogi de recuperare care merg acasã ºi îi filmeazã pe copii în timpul relaþionãrii cu pãrinþii. Acest gen de servicii au ca obiectiv, în primul rând, analiza ºi dezvoltarea capacitãþilor de relaþionare. Pãrinþii sunt îndrumaþi cum sã comunice cât mai eficient cu copiii.

Acest gen de servicii se acordã pânã la vârsta de trei ani, întrucât, copiii, fiind mici, sunt destul de dificil de adus la centru, pentru cã se tem, plâng. Dupã vârsta de trei ani, serviciile se acordã, de obicei, la sediul instituþiei”, explicã directorul Casei Faenza Loredana Creþu.

Chestionatã dacã existã informaþii care sã susþinã ipoteza potrivit cãreia, în ultimii ani, numãrul cazurilor de autism diagnosticate s-ar afla în creºtere, Loredana Creþu apreciazã cã aplicarea unui set din ce în ce mai riguros de criterii de diagnostic ar putea fi unul dintre motivele pentru care diagnosticul de autism se stabileºte cu mai multã acurateþe decât în trecut. „Numãrul copiilor diagnosticaþi cu autism e în creºtere, nu doar în România, ci în toate þãrile. Probabil, contribuie la asta ºi clarificarea criteriilor de diagnostic. În trecut, de exemplu, e

posibil sã fi existat copii cu autism care au fost diagnosticaþi cu tulburãri de limbaj. Pentru cã plaja de diagnostic este foarte vastã, iar unele manifestãri, care nu sunt foarte evidente, pot fi observate doar de cãtre specialiºti ºi le pot scãpa, uneori, pãrinþilor”, declarã Loredana Creþu. În ceea ce priveºte ºansele la o posibilã recuperare ºi la integrarea într-o viaþã socialã cât mai apropiatã de normalitate, directorul Casei Faenza spune cã toate acestea depind foarte mult de gradul de evoluþie al afecþiunii ºi de momentul în care se începe munca de recuperare: „Dacã autismul este asociat, de exemplu, cu un retard sever, posibilitãþile de recuperare sunt destul de mici. În aceste cazuri, se lucreazã pentru dezvoltarea unor posibilitãþi de autoservire, care sã îl facã pe copil capabil sã se descurce singur, sã mãnânce sau sã se îmbrace singur. Sunt, însã, ºi situaþii în care autismul nu este asociat cu un retard sever ºi atunci ºansele de recuperare ale copilului sunt mai mari. Am avut situaþii în care copii din cadrul centrului au plecat în grãdiniþe normale, în ºcoli normale”.

Loredana Creþu explicã, însã, cã, în cazul copiilor diagnosticaþi cu tulbu-

rãri de spectru autist, munca de recuperare dureazã toatã viaþa, ºi aceasta pentru a conserva progresele realizate. În caz contrar, o parte din progresele obþinute sunt reversibile: „Trebuie lucrat continuu cu aceºti copii. Au fost cazuri în care s-au înregistrat progrese, copiii s-au dus la grãdiniþã, de unde s-au reîntors apoi în centru. Munca aceasta trebuie sã fie continuã. Cu cât ea este începutã la o vârstã mai micã, cu atât ºansele de recuperare devin mai mari”.

Cât priveºte posibilitãþile oferite acestor copii, dupã ce împlinesc 18 ani, de a se integra într-o viaþã relativ normalã ºi de a-ºi gãsi un loc de muncã, directorul Casei Faenza spune cã, din nefericire acesta este un efort solitar, a cãrui povarã apasã exclusiv pe umerii pãrinþilor. ªi precizeazã cã nu are cunoºtinþã sã existe astfel de posibilitãþi în România. „În general, este lupta familiilor, a pãrinþilor, de a le gãsi un loc. Dificultãþi sunt ºi în sistemul ºcolar, unde aceºti copii se integreazã foarte greu. Intervin, însã, ºi probleme legate de viziunile despre educaþie ale celorlalþi pãrinþi, care foarte greu acceptã ceva ce nu le e cunoscut, ceva ce nu e la fel... Familiile, în general, se

luptã. Este greu, este cumplit de greu”, mai spune directorul Casei Faenza.

Aceasta afirmã cã existã cazuri de copii diagnosticaþi cu autism ºi care manifestã talent sau aptitudini în unele domenii, peste media normalã: „Am întâlnit în decursul activitãþii, acum mai mulþi ani, trei astfel de cazuri: douã cazuri de copii înzestraþi cu memorie deosebitã ºi un caz al unei fetiþe cu talent deosebit la desen”. În ceea ce priveºte serviciile de care aceºti copii au nevoie în perioada de recuperare ºi costurile estimative la care se pot ridica astfel de servicii, directorul Casei Faenza declarã cã, în cadrul centrului, serviciile sunt asigurate gratuit. În terapia copiilor diagnosticaþi cu tulburãri de spectru autism este, însã, nevoie de servicii ale unor specialiºti psihologi, pedagogi, logopezi.

Iar în unele cazuri, ºi de instituirea unei medicaþii specifice, adecvate nevoilor copilului. În plus, mai spune Loredana Creþu, rezultate foarte bune în terapie oferã cursurile de înot sau terapia cu cai sau cu câini: „S-au obþinut rezultate foarte bune. Însã trebuie ales un câine dresat, care sã fie calm, rãbdãtor, anume pregãtit pentru astfel de servicii, pentru cã, iniþial, copiii se sperie, þipã, sau, unii, dintre ei, la început, sunt ceva mai agresivi ºi se întâmplã sã loveascã animalul. De aceea, animalul trebuie sã fie dresat, iar toate aceste servicii costã”.

Referindu-se la costul estimativ pe care familiile copiilor diagnosticaþi cu autism trebuie sã le suporte pentru serviciile de terapie, directorul Casei Faenza apreciazã cã acestea se pot ridica la aproximativ o mie de euro pe lunã. Cheltuialã care apasã aproape exclusiv pe umerii familiei. „Familiile se adreseazã Direcþiilor de Protecþie a Copilului, de unde li se elibereazã certificate de încadrare în grad de handicap ºi, în funcþie de gradul de handicap în care este încadrat copilul, se oferã o anumitã sumã. Pentru gradul I de handicap, unul dintre pãrinþi devine pãrinte-însoþitor. În aceastã situaþie, el nu mai are voie sã aibã un loc de muncã ºi primeºte o sumã lunarã care se ridicã undeva la aproximativ 600 de lei”, precizeazã directorul Casei Faenza Timiºoara.

Sprijin insuficient din partea statului, pentru programele de recuperare a copiilor cu autism Cu prilejul marcãrii, în 2 aprilie, a Zilei Internaþionale de Conºtientizare a Autismului, psihologul Nicoleta Burlacu, preºedintele Asociaþiei „Împreunã pas cu pas”, care se ocupã de evaluarea psihologicã a copiilor cu cerinþe educaþionale speciale, a explicat, în cadrul unui interviu amplu, care sunt etapele stabilirii diagnosticului, care sunt ºansele de recuperare ale copiilor diagnosticaþi cu tulburãri de spectru autist ce beneficiazã de servicii de recuperare ºi care sunt dificultãþile ºi problemele majore cu care se confruntã, de obicei, familiile acestora: „Din pãcate, în momentul de faþã,

bugetul pentru decontare (decontarea serviciilor de terapie – n.r.) este foarte mic. Într-adevãr, de anul trecut se deconteazã, dar este o sumã modicã pentru pãrinþi, deoarece terapia trebuie fãcutã destul de intensiv. Dacã luãm în calcul o sumã minimã de 50 de lei pe ora de terapie, a câte 20 de ore/lunã, adãugând pe lângã aceastã terapie ºi materiale necesare, precum ºi costurile încadrãrii copilului într-o grãdiniþã/ ºcoalã, avem nevoie de un suport financiar destul de consistent. Sunt puþine grãdiniþe/ºcoli de stat care acceptã aceºti copii, iar cei care sunt respinºi sunt nevoiþi sã frecventeze o grãdiniþã/

ºcoalã privatã, având costuri suplimentare celor specificate anterior”.

Potrivit Nicoletei Burlacu, statisticile oficiale relevã existenþa, în România, a peste 7.000 de copii cu autism, în vreme ce, neoficial, apreciazã aceasta, numãrul copiilor cu tulburare de spectru autist ar fi de pânã la 14 000. Potrivit unor statistici realizate la nivel internaþional, în ultimii ani, numãrul copiilor diagnosticaþi cu autism a crescut, astfel cã, în anul 2012, dintr-un numãr de 100 de copii, un copil era diagnosticat ca manifestând tulburãri din spectrul autismului.

Nicoleta Burlacu, preºedintele Asociaþiei „Împreunã pas cu pas”

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

special

30 aprilie - 3 mai 2015

Proiectele de decontaminare a siturilor industriale, un eºec programat l Acþiunile pentru cele ºapte zone contaminate din Timiº

sunt sub semnul întrebãrii Ministerul Mediului fãcea, la sfârºitul anului trecut, o nouã inventariere a siturilor contaminate în urma activitãþilor industrial. ªi ajungea la concluzia cã sunt peste 1.100 de astfel de locaþii la nivel naþional, dintre care ºapte au fost localizate în Timiº. Curtea de Conturi, pe de altã parte, susþine cã lipseºte o strategie coerentã legatã de gestionarea acestor situri ºi cã ºi zonele identificate pot fi puse sub semnul întrebãrii.

Într-un raport recent care analizeazã zonele de risc, din punct de vedere al poluãrii în judeþ, Consiliul Judeþean Timiº menþioneazã sondele de extracþie þiþei ºi gaze, precum ºi staþiile de injecþie de apã de zãcãmânt din judeþ ca potenþiale surse de erupþii, incendii, deversãri accidentale de þiþei ºi apã de zãcãmânt din beciul sondei, precum ºi fenomene de coroziune ºi uzurã ce conduc la fisurarea instalaþiilor ºi deversãri accidentale.

Acelaºi studiu publicat recent de CJ Timiº dã ºi exemple concrete legate de poluãri de amploare cauzate în judeþ de exploatãrile clasice de þiþei ºi gaze naturale. Astfel, se menþioneazã cã râul Bega Veche a fost afectat din cauza scurgerilor de produse petroliere de la Parcul de extracþie Dudeºtii Vechi, unde s-a dispus izolarea conductei afectate ºi montarea unui baraj plutitor absorbant pe cursul de apã pentru

prevenirea unei poluãri transfrontaliere. ªi în Pesac, în zona de exploatare petrolierã, din cauza spargerii colectorului de pompare subteran a canalului de desecare, produsul petrolier s-a scurs în canal, afectând solul pe o suprafaþã destul de mare. Deºi au fost dispuse mãsuri de refacere ºi ecologizare a zonei afectate ºi s-a aplicat amendã de 20.000 de lei deþinãtorului sondelor, efectele poluãrii au rãmas.

Totodatã, s-au semnalat probleme legate de perimetre de extracþie petrolierã din Beba Veche ºi Valcani, unde s-au sesizat scurgeri de apã de foraj contaminatã. ªi din cauza acestor accidente, cu efecte deloc neglijabile, autoritãþile de mediu a indicat exploatãrile petroliere din zona ªandra, staþia de dezbenzinare din Cãlacea ºi perimetrele de extracþie ca sursã potenþialã semnificativã de poluãri accidentale, ce pot afecta cursuri de apã precum Bega Veche. De altfel, douã sonde din zona ªandra sunt menþionate de Garda de Mediu ca situri contaminate, cu depãºiri mari ale pragurilor de intervenþie pentru hidrocarburi petroliere. În Timiº, conform aceluiaºi studiu al administraþiei judeþene, existã suprafeþe mari care, într-o formã sau alta, au fost contaminate cu produºi chimici toxici, solvenþi sau produse petroliere. Poluate masiv sunt fostele sau actualele zone de extracþie, îmbarcare ºi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizãrii CJ Timiº, sunt în Cãlacea, Parc Dumbrãviþa, Moraviþa Parc, Parc Partoº, Lovrin, Satchinez ºi ªandra.

“Nu este simplã declararea unei zone ca fiind contaminatã. În cazul în care se confirmã o astfel de contaminare, în mod normal, firma care a gestionat terenul are obligaþia sã decontamineze, inclusiv sã aducã pãmânt din alte zone, dacã este vorba de o contaminare a solului. În situaþia în care respective societate intrã în insolvenþã, lucrurile sunt ceva mai complicate”, ne-a declarat Mariana Lorinczi, ºeful Comisariatului Judeþean Timiº al Gãrzii de Mediu.

în urmã cu câþiva ani, mai precis în momentul privatizãrii, un întreprinzãtor avusese ideea construirii unui viitor ansamblu rezidenþial, deºi, fãrã o ecologizare riguroasã ºi de duratã, impactul acelui mediu pentru sãnãtatea viitorilor locatari ai respectivului ansamblu imobiliar, rãmas, din fericire, pe hârtie, ar fi fost unul grav. La un moment dat, din cauza faptului cã la Solventul continuau sã fie semnalate noi ºi noi dezafectãri fãcute fãrã toate autorizaþiile necesare, Ministerul Administraþiei ºi Internelor a primit

sesizãri de la mai mulþi parlamentari de Timiº, care solicitau verificarea motivului stagnãrii anchetãrii ilegalitãþilor de la fostul combinat. În aceste interpelãri se arãta cã, deºi autoritãþile au aplicat amenzi de sute de mii de lei pentru neregulile constatate în ceea ce priveºte nerespectarea legislaþiei de mediu, iar Poliþia a deschis dosar penal, reprezentanþii combinatului au continuat procesul de dezafectare a utilajelor, dar dosarul penal a rãmas nefinalizat.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Date oficiale contestate Conform ultimei inventarieri fãcute la nivel naþional, Ministerul Mediului susþine cã în România existã 1.183 de situri potenþial contaminate în urma unor activitãþi economice cu grad mare de poluare, dintre care ºapte, în Timiº. Certitudini, la nivel naþional, existã însã doar în cazul a 210 astfel de situri, iar în cazul Timiºului, douã astfel de locaþii au fost identificate ca fiind cu siguranþã contaminate. Într-un raport publicat zilele trecute, Curtea de Conturi dã peste cap aceste date oficiale ºi spune cã, de fapt, nu se ºtie nimic sigur, cã lipsesc ºi strategiile, ºi reglementãrile legislative necesare, lucru care s-a vãzut în ceea ce priveºte gestionarea situaþiei acestor situri.

Astfel, pe plan local, în cazul unor situri precum cel de la Solventul, marea problemã legatã de decontaminare este cã operaþiunile respective îi sunt impuse societãþii gestionare a sitului, care nu o datã, în cazul unor activitãþi industriale, este în insolvenþã de ani buni. În aceste cazuri intervine un vid de competenþe ºi finanþare, iar singura soluþie ar fi fost finanþãrile europene.

Organizarea instituþionalã a fãcut, însã, ca ºi în Timiº astfel de proiecte sã nu existe ºi vina sã nu poatã fi identificatã doar la nivel local.

Reprezentanþii Curþii de Conturi spun cã în anul 2011 a fost organizatã prima sesiune de depunere proiecte

privind remedierea siturilor contaminate, care s-a soldat cu un eºec, întrucât la acea datã nu era finalizat cadrul normativ care reglementeazã activitãþile de declarare a zonelor poluate ca situri contaminate ºi de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate. “Lipsa capacitãþii instituþionale, dar ºi incoerenþa decizionalã manifestatã la nivelul factorilor responsabili de activitatea de gestionare a siturilor contaminate din cadrul autoritãþii publice centrale pentru protecþia mediului, care nu au reuºit finalizarea cadrului normativ specific timp de ºapte ani (2007 - 2014), s-a concretizat în elaborarea ºi aprobarea unui Ghid de finanþare inaplicabil”, afirmã oficialii Curþii de Conturi.

Aceºtia mai spun cã identificarea siturilor contaminate a fost realizatã pe baza… unor chestionare completate de operatorii economici sau deþinãtorii de teren. Ca urmare lipsei unor instrucþiuni sau a unui ghid metodologic de completare a chestionarelor, lipsei unor date ºi informaþii necesare identificãrii ºi caracterizãrii, într-o manierã acceptabilã, a unui sit, identificarea preliminarã a siturilor contaminate pe baza chestionarelor completate de

operatorii economici sau deþinãtorii de teren, nu a corespuns aºteptãrilor.

Inspectorii Curtea de Conturi susþine cã, întrucât nici sensul expresiilor sit contaminat istoric ºi sit contaminat actual nu a fost definit în legislaþie , “declararea unui sit contaminat pe baza unor date ºi informaþii neunitare ºi neconforme este un demers care poate avea implicaþii socio-economice deosebit de semnificative, ºi nu în ultimul rând, poate determina alocãri inutile de resurse financiare pentru acþiuni de remediere. Astfel, s-a concluzionat faptul cã Ministerul Mediului nu deþine suficiente date ºi informaþii referitoare la siturile contaminate”. ªi mai spun cã, ºi în Banat, întrucât lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate, ºi lista siturilor contaminate actual nu au fost aprobate, nu au fost întreprinse demersuri în vederea înregistrãrii în documentele cadastrale, de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, a restricþiilor de utilizare a terenului pe care era localizat situl contaminat, fapt ce a determinat riscul nerealizãrii sistemelor de bariere fizice ºi de avertizare pentru aplicarea regimului de restricþie. Ca atare, lipsesc proiectele de am-

ploare concentrate pe decontaminare în Timiº.

Nevoie acutã de fonduri de decontaminare

Solventul, focar de probleme În Timiºoara, zona cu potenþial de contaminare despre care s-a vorbit cel mai mult în ultimii ani este cea a combinatului Solventul. În ciuda semnalelor trase de presã ºi a controalelor dese ale autoritãþilor locale, procesul de dezafectare ºi demolare de la Solventul a continuat ani buni, cu toate riscurile aferente din punct de vedere al mediului.

Problema de care se lovesc, însã, ºi autoritãþile este ambiguitatea situaþiei legate de administrarea Solventului. Situaþia s-ar putea complica ºi

mai mult, în varianta în care ar avea loc un nou transfer de proprietate.

Aceeaºi situaþie neclarã din punct de vedere al responsabilitãþii s-a remarcat ºi în privinþa unui depozit de substanþe periculoase, descoperit în incinta Solventul. Acum ºase ani, cu ocazia controalelor fãcute la Solventul, s-a gãsit în mijlocul combinatului o adevãratã bombã chimicã. În clãdirea fostei baze de cercetãri a combinatului, s-a constatat cã pânã în anul 2004 ºi-a desfãºurat activitatea o societate care utiliza substanþe ºi preparate chimice

de 25 de ani un reper al cetãþii

periculoase. Substanþele respective erau expirate, iar ambalajele lor, deteriorate.

Povestea acelei clãdiri era destul de complicatã. A fost preluatã de BKP Trust Invest, dupã care a fost predatã, mai departe, unei alte societãþi, Genetim Chemical, care lucra cu substanþe chimice periculoase. Ulterior, aceastã firmã a dat faliment, iar toate stocurile de substanþe au rãmas pe loc.

Pe amplasamentul Solventul, unde existã încã în rezervoare subterane cantitãþi mari de reziduuri de solvenþi,

integrame

30 aprilie - 3 mai 2015

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

30 aprilie - 3 mai 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.