Timpolis 2147

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr.2147 16 - 19 aprilie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Riscuri ale excesului de zel în anticorupþie melania.cincea@timpolis.ro nticorupþia televizatã a devenit, în ultimele luni, un subiect al zilei. Vizând cu preponderenþã un aºa-numit high-life al marii corupþii. Pentru mare parte a publicului larg, purtarea în cãtuºe, prin faþa presei, a unor VIP-uri politice reprezintã, cu siguranþã, un spectacol agreabil, aºteptat chiar.

Dar e ºi un spectacol generator de campanii mediatice care, în unele situaþii, sunt invocate de procurori DNA, când solicitã mandate de arestare. Unele atrãgând dupã sine semne de întrebare în privinþa justificãrii emiterii lor, a prelungirii lor, în condiþiile în care ancheta vizeazã fapte vechi de ani de zile, iar suspecþii nu deþin poziþii din ar putea ºterge din urme. posibil ca DNA sã recurgã la aceste tehnici în scop „terapeutic”, la nivel de societate, ºi în încercarea de a transmite, la nivel de clasã politicã, un mesaj subliminal de forþã ºi, astfel, de a-ºi exhiba puterea ºi de a-ºi proteja independenþa în faþa puterii politice, principalul sãu inamic, care i-a pus în pericol independenþa, nu o datã, în ultimii zece ani, în diferite contexte ºi sub diferite forme. xistã, însã, ºi riscuri pe care lel implicã ceea ce pare a fi acest exces de zel.

Riscuri pentru DNA ºi pentru anticorupþia în sine, pentru credibilitatea ºi eficienþa Justiþiei, pentru echilibrul puterilor în stat ºi funcþionarea statului de drept, la fel de periculos ca ºi ingerinþele politice. Pentru cã o Justiþie decredibilizatã devine, la un moment dat, vulnerabilã. Vulnerabilã în faþa politicului. O dovadã e faptul cã un grup de senatori PSD a încropit deja un proiect de lege pentru modificarea Codului de Procedurã Penalã. Un proiect de lege prin care încearcã sã se punã ei, parlamentarii, deasupra celorlalþi justiþiabili, întãrindu-ºi imunitatea, ºi sã afecteze operativitatea anchetelor penale. Un proiect de lege care, sã nu uitãm, stã la mâna majoritãþii parlamentare, aceeaºi care a pus nu o datã piedici anticorupþiei. ventuale condamnãri rãsunãtoare la CEDO, din cauza a ceea ce acum pare exces de zel în dosare de mare corupþie, vor risca sã decredibilizeze ºi, implicit, sã demonetizeze ºi DNA, ºi anticorupþia. Ceea ce nu s-a întâmplat în toþi anii din urmã, deºi au fost ani în care procurorii anticorupþie au lucrat mai mereu sub presiune politicã. O presiune manifestatã ba sub formã de imixtiuni în activitatea sa, ba sub formã de tentative de modificare de legi ce au vizat funcþionarea instituþiei, ba, din 2012 încoace, sub formã de schimbãri din funcþii a unor procurori incomozi ºi chiar sub forma intenþiei de desfiinþare a acestei structuri. Cu toate acestea, au luptat eficient împotriva marii corupþii, trimiþând în detenþie nume sonore ale Puterii ºi sateliþi financiari ce gravitau în jurul unor grei ai politicii, în cazuri ce vorbesc despre sisteme infracþionale consolidate ºi care rulau ºpãgi ameþitoare. ventuale condamnãri la CEDO, din cauza a ceea ce acum pare exces de zel în dosare de mare corupþie, vor genera riscul ca, sub pretextul îndreptãrii lucrurilor, sã facã pârtie unor voci care sã invoce necesitatea modificãrii de legi.

Prin care, de fapt, sã loveascã în plex anticorupþia, nicidecum sã remedieze disfuncþionalitãþi. Iar mâna de ajutor va veni exact de la acea parte a clasei politice care detestã anticorupþia ºi DNA, acea parte a clasei politice care s-a remarcat, în vara lui 2012, apoi în „marþea neagrã”, apoi în diferite alte contexte asemãnãtoare, în aceºti ultimi trei ani.

Acela va fi momentul în care la orizont poate apãrea, prin ricoºeu, riscul aducerii anticorupþiei în punctul în care, din 2012, doresc unii sã aducã, sã reîntoarcã România. În “epoca Amarie”, când marea corupþie era identificatã în rândul poºtaºilor ºi al portarilor de spital. Or, dacã lupta anticorupþie se va întoarce la acel nivel ori „doar” se va poticni, avem în faþã un mare risc. Pe care îl vom resimþi nu doar sub forma sãrãciei generate de corupþie. „Un sistem corupt nu numai cã slãbeºte democraþia din interior, însã face o þarã vulnerabilã ºi la influenþele din afara graniþelor, care ar dori sã exercite o presiune nejustificatã asupra politicilor economice, de stat ºi la luarea deciziilor”, ne avertizau, relativ recent, SUA, prin vocea secretarului de stat pentru Europa ºi Eurasia, Victoria Nuland.

A

un reper al cetãþii

Prejudiciu de 3,7 milioane de lei, estimat în tranzacþia “Acvariul”

Împãduriri virtuale

Un audit recent care a vizat modul în care Primãria Timiºoara a dobândit, în urma unui schimb de terenuri, aºanumitul Acvariu, din Piaþa Operei, aratã cã terenurile date la schimb de Primãrie au fost subevaluate, iar Acvariul, supraevaluat, ceea ce ar fi dus la un prejudiciu de 3,7 milioane de lei.

pag.3

Alãturi de ºantierele în lucru, shaormerii ºi langoºerii, menþionate ca surse de poluare la Timiºoara

E

Calitatea aerului continuã sã genereze probleme la Timiºoara. Direcþia de Mediu a Primãriei susþine cã face eforturi pentru menþinerea ºi îmbunãtãþirea calitãþii aerului, menþionând în acest sens, ca sursã de „disconfort olfactiv”... shaormeriile ºi langoºeriile din anumite zone ale oraºului. Dincolo de „aerul de fast-food”, marea problemã, ºi principala sursã de poluare rãmâne însã traficul.

E

pag.3

Herghelia de la Izvin nu mai trece la administraþia judeþeanã Dupã o perioadã în care ºi-a manifestat „cu tot angajamentul” intenþia de a prelua de la Romsilva Hergelia de la Izvin, Consiliul Judeþean Timiº a renunþat la idee, deocamdatã cel puþin. Conform unor specialiºti din domeniu, varianta „decentralizãrii” acestei structuri ar fi fost oricum una deloc inspiratã.

E

pag.5

Ministrul Sãnãtãþii vrea legalizarea plãþilor informale în spitalele publice

E

Un proiect de lege, care poartã ºi semnãtura a patru parlamentari timiºeni ºi care vizeazã, printre altele, legalizarea plãþilor informale fãcute de pacienþi personalului medical, a fost depus la Parlament. Reprezentanþii sindicatelor din sistemul sanitar reclamã, însã, cã nu au fost consultaþi cu privire la propunerile din proiectul de lege ºi solicitã adoptarea unor mãsuri reale de creºtere a salariilor personalului din sistemul medical de stat. pag. 6 - 7

O ºansã pentru “oamenii fãrã identitate” din Timiºoara Curtea de Conturi a gãsit, în mai multe localitãþi din Timiº, perdele forestiere “transparente”. Adicã, doar pe hârtie. În urmã cu mai bine de doi ani la Cenad era descoperitã o suprafaþã destul de mare de teren ce ar fi trebuit sã fie împãduritã ºi care era acoperitã cu copaci doar în acte. Problemele

legate de împãduriri par sã se propage pe mai departe, Curtea de Conturi descoperind noi nereguli în Timiº. pag. 4

Dupã o lungã perioadã în care s-a dat din umeri, Primãria Timiºoara încearcã sã reglementeze mãcar parþial situaþia persoanelor fãrã acte de identitate din zona Kuncz. Oameni confruntaþi de ani de zile cu aceeaºi problemã: nu au cãrþi de identitate pentru cã stau în case fãrã acte. pag. 11

2

eveniment

16 - 19 aprilie 2015

Primãria Timiºoara achiziþioneazã materiale pentru staþiile de vaporetto l

Existã, însã, dubii legate de transportul public pe Bega

Primãria Timiºoara a achiziþionat primele materiale pentru modulele aferente proiectului de amenajare a Begãi, inclusiv cu staþii de vaporetto. Cu toate acestea, la nivelul Consiliului Local încã existã dubii legate de funcþionalitatea acestei alternative la transportul public clasic. bogdan.piticariu@timpolis.ro

116.000 de lei pentru 28 de toalete Primãria deja pare sã treacã la stadiul de implementare, derulând pe loturi achiziþiile necesare amenajãrii staþiilor pentru transportul public pe Bega, în contractul care vizeazã furnizarea de dotãri pe loturi necesare desfãºurãrii activitãþilor în cadrul staþiilor de vaporetto ºi închirieri de biciclete, în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega” având nevoie, în total de 28 de WC-uri ecologice vidanjabile, douã macarale, nouã puncte de stingere incendiu, nouã posturi de prim ajutor, 140 de biciclete pentru staþiile „intermodale”, douã servere pentru programul de monitorizare a închirierii de biciclete, nouã computere ºi 2000 de carduri de membru.

Deocamdatã s-a reuºit atribuirea doar a contractului pentru WC-urile ecologice, Primãria alocând suma de 116.984 pentru 28 de toalete ecologice vidanjabile. Însã, deºi se fac achiziþii pentru acest proiect legat de transportul

Existã dubii legate de funcþionalitatea ºi viitorul proiectului legat de transportul public pe Bega, cu vaporetto public pe Bega, cu vaporetto, la nivelul Consiliului Local mai existã dubii legate de funcþionalitatea ºi viitorul acestui proiect. „Depinde mult de frecvenþa acestui transport, dacã oamenii se vor obiºnui cu el, depinde de preþ ºi depinde ºi de capacitatea de urcare ºi coborâre pe rampã, la aceste vaporetto. Am vãzut cã deja s-au amplasat platforme în acest sens, dar ele trebuiau gândite în funcþie de înãlþimea bordajului. Astfel, mai întâi trebuia sã se achiziþioneze acele ambarcaþiuni, ºi apoi sã se construiascã platforme pentru ele”, spune consilierul local PNL (fost PDL) Si-

mion Moºiu.

Rezerve existã ºi cu privire la colmatarea canalului Bega, ºtiindu-se cã operaþiunea de decolmatare este costisitoare ºi complicatã. Simion Moºiu afirmã cã s-a constatat cã, din cauza colmatãrii, nu se poate naviga decât pe axul principal. „Cred cã a fost o greºealã de proiectare cã nu s-au prevãzut în acest proiect fonduri mãcar pentru achiziþionarea unui utilaj de dragat.

Am vãzut cã pe porþiunea dintre podul de la Piaþa de Fân ºi Uzina de Apã deja creºte sulful pe malul canalului, ceea ce înseamnã cã este ºi mâl. Dacã vã

uitaþi pe pozele de arhivã cu Cãpitãnia, veþi vedea cã se vãd utilaje de dragare a canalului. Mâlul se scotea ºi se folosea în agriculturã, fiind foarte fertil.

De aceea sunt multe necunoscute legate de acest proiect, atât cât va funcþiona el, un an doi, sau mai mulþi. Sã nu ne trezim cã nu mai putem decât sã transformãm acele vaporaºe în sãli de ºedinþã”, mai spune Simion Moºiu.

Risc de împotmolire Încã de la începutul proiectului de reabilitare a malurilor Canalului Bega,

derulat de Primãria Timiºoara, mai mulþi consilieri locali au atras atenþia cã, în lipsa unor dispozitive de protecþie, decaparea pãmântului va duce la anularea efectelor complicatei ºi costisitoarei decolmatãri.

Ulterior chiar reorezentanþi ai Primãriei au vorbit despre necesitatea iniþierii unei noi operaþiuni de curãþare a canalului. Aceasta, deºi au existat avertismente conform cãrora lucrãrile ar putea anula efectele procesului de decolmatare început în 2008 ºi terminat în 2010, prin faptul cã se decapeazã malul, iar nãmolul ajunge din nou în Bega.

Cu mare greu, în 2010, nãmolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraºului. Chiar oficialii Municipalitãþii spuneau atunci cã, în urma mãsurãtorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nãmol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nãmol varia de la 0,5 metri în oraº, pânã la circa un metru în amonte Sânmihaiu Român. “Stratul de nãmol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei ºi chiar asigurarea nivelului de apã minim necesar la prizele de apã ale folosinþelor. De asemenea, stratul de nãmol, din cauza funcþionãrii defectuoase ºi sub capacitate a Staþiei de epurare a municipiului Timiºoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenþi poluatori în componenþa nãmolurilor din albia actualã a canalului Bega, iar contaminarea chimicã se aflã în afara standardelor ecologice actuale europene”, precizau reprezentanþii Municipalitãþii.

Viitor incert pentru Aeroportul Arad, dupã mutarea ultimelor curse la Timiºoara Viitorul Aeroportului Arad este pus sub semnul întrebãrii, dupã ce s-a anunþat cã ultimele douã curse comerciale operate acolo, cele spre Milano, se mutã pe Aeroportul Timiºoara. Aceste ultime evenimente demonstreazã încã o datã cât de ºubred era proiectului aeroportului regional vestic, intens vehiculat în urmã cu câþiva ani, care prevedea coordonarea din Arad a Aeroportului Timiºoara. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Aeroport fãrã obiect de activitate Este greu de spus ce se va întâmpla pe viitor cu Aeroportul Arad, þinând cont cã ultimele douã zboruri comerciale low-cost operate acolo, spre Milano, se mutã la Timiºoara. Practic, dupã aceastã miºcare, Aeroportul Arad rãmâne fãrã nicio cursã comercialã.

Nu este pentru prima datã când Aeroportul Arad rãmâne fãrã curse de pasageri. Au mai existat precedente, în 2000 ºi 2011 ºi s-a reuºit sã se gãseascã soluþii pentru evitarea falimentului.

Pentru cã din 17 aprilie anul acesta, Aeroportul din Arad rãmâne fãrã singurul operator, conducerea acestuia

a demarat deja negocieri cu alte companii aeriene pentru ca traficul sã fie reluat cât mai curând. Aceste discuþii sunt însã într-o stare incipientã, Dan Bãlãcel, directorul Aeroportului Internaþional Arad, anunþând cã, deocamdatã, va face demersuri pentru o diminuare drasticã a tuturor costurilor ºi cheltuielilor. Conducerea Aeroportului Arad susþine cã decizia retragerii ultimelor douã zboruri de pe Aeroportul Arad ar putea avea legãturã cu faptul cã Aeroportul Arad a fost ignorant în Master Planul de Transporturi întocmit de Ministerul Transporturilor ºi prezentat Uniunii Europene. În aceste condiþii, sunt înaintate tot felul de variante legate de viitorul acestei aerogãri, una dintre ele fiind cã ar putea funcþiona ca aeroport utilitar.

“Este o decizie care þine de aspectul financiar. În principiu, toþi operatorii vor sã utilizeze un astfel de aeroport, dar când e vorba de platã se mai schimbã lucrurile. Este o decizie care nu se ia oricum la nivel local. Este ºtiut, pe de altã parte, cã Aeroportul Arad are o infrastructurã foarte bunã”, spune Pascu Lup, reprezentant al Aviaþiei Utilitare Timiºoara.

Dan Idolu, directorul Aeroportului ”Traian Vuia” Timiºoara, spune cã mutarea celor douã curse pe Aeroportul Timiºoara înseamnã pentru AIT un

de 25 de ani un reper al cetãþii

câºtig de aproximativ 250.000 de euro pe an. “Este greu de estimat ce se va întâmpla pe viitor cu aeroportul arãdean.

O variantã ar fi formarea acelei societãþi comune, despre care s-a mai discutat, însã fãrã niciun fel de presiuni ºi ingerinþe politice. Cred cã la Arad ar putea exista ºanse de dezvoltare pe segmentul de aviaþie business, cu avioane ultra-uºoare”, mai spune Dan Idolu.

Un proiect iluzoriu Actuala evoluþie aratã absurditatea proiectului care viza înfiinþarea unui aeroportul regional la Arad, vehiculat în urmã cu câþiva ani. Timiºorenii nu au uitat scandalul enorm generat în 2009 de proiectul fãcut de Ministerul Transporturilor în parteneriat cu Consiliul Judeþean Arad ºi Consiliul Local Arad, vizând înfiinþarea aºa-numitei Companii Aeroportuare Banat.

Proiectul presupunea subordonarea Aeroportului Timiºoara faþã de Aeroportul Arad. Aceasta deºi structura timiºoreanã a fost ºi este net superioarã cele din Arad, din toate punctele de vedere.

Scandalul pleca de la o hotãrâre a Consiliului Local Arad, legatã de participarea municipiului Arad ca acþionar în Compania Aeroportuarã Banat – un proiect care, deºi afecta negativ în

mod direct timiºenii, se dorea a fi fãcut peste capul cetãþenilor ºi al autoritãþilor din Timiº. În viziunea conducerii Primãriei Arad, Compania Naþionalã Aeroportuarã Banat urma sã se realizeze prin fuzionarea Aeroportului Timiºoara cu Aeroportul Arad, mergându-se pe ideea cã Aeroportul Internaþional Timiºoara avea ca acþionar majoritar Ministerul Transporturilor, iar la Aeroportul Arad acþionarul majoritar era Consiliul Judeþean Arad.

Proiectul urma sã se deruleze în formula Ministerul Transporturilor – Consiliul Judeþean Arad – Consiliul Local

Arad, autoritãþile locale din Timiº fiind excluse din ecuaþie.

Consiliul Local Arad mergea mai departe cu acest proiect, imaginând, în perspectivã, un aeroport comun, undeva la jumãtatea distanþei dintre Timiºoara ºi Arad, situat, evident, în Arad. În presa localã arãdeanã s-a speculat ca ºi locaþie pentru viitorul aeroport regional localitatea arãdeanã ªagu.

Din cauza scandalului iscat atunci de acest proiect, Ministerul Transporturilor a dat înapoi, precizând însã cã nu renunþã la ideea înfiinþãrii Companiei Aeroportuare Banat.

eveniment

16 - 19 aprilie 2015

3

Prejudiciu de 3,7 milioane de lei, estimat în tranzacþia “Acvariul” Un audit recent care a vizat modul în care Primãria Timiºoara a dobândit, în urma unui schimb de terenuri, aºa-numitul Acvariu, din Piaþa Operei, aratã cã terenurile date la schimb de Primãrie au fost subevaluate, iar Acvariul, supraevaluat, ceea ce ar fi dus la un prejudiciu de 3,7 milioane de lei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Modalitatea prin care Municipalitatea timiºoreanã a obþinut “Acvariul” din Piaþa Operei continuã sã fie obiectul unor controale ºi evaluãri post-factum. Conform unui raport de audit publicat recent, bunurile care au fãcut obiectul schimbului au fost evaluate în defavoarea Primãriei, mai precis, terenurile date la schimb ar fi fost subevaluate, iar imobilul dobândit a fost supraevaluat. “S-a constatat nerespectarea normelor legale în vigoare, cu privire la vânzarea unor bunuri imobiliare subevaluate, precum ºi nerespectarea normelor legale în vigoare cu privire la

Lipsa unor informaþii clare Pentru cã încã de la momentul parafãrii de cãtre Primãria Timiºoara a schimbului de terenuri care a dus la demolarea construcþiei “Acvariului” au apãrut dubii legate de justeþea acestei tranzacþii, au existat solicitãri din par-

tea unor consilieri locali, menite sã lãmureascã, pe baza opiniei unor experþi, dacã schimbul a fost sau nu unul corect pentru Municipalitate. Respectivii consilieri spun cã de doi ani aºteaptã un rãspuns de la Asociaþia Naþionalã a Evaluatorilor Autorizaþi ºi cã au impresia cã nu se doreºte sã se clarifice situaþia.

Pe de altã parte, încã din momentul în care Primãria anunþa schimbul de terenuri realizat pentru “Acvariu” ºi amenajarea în zonã a unui pasaj rutier subteran, unii aleºi locali au spus cã pentru acest proiect, pentru care Primãria a fãcut deja un schimb de terenuri, nu exista un studiu de fezabilitate preliminar care sã ateste cã realizarea proiectului este posibilã. Mai mulþi consilieri s-au arãtat nemulþumiþi de faptul cã nu le-a fost prezentat niciun studiu de fezabilitate care sã argumenteze posibilitatea ºi dezirabilitatea construirii acestui pasaj.

Astfel, se estimeazã cã Municipalitatea ar putea avea mari surprize în momentul în care ar realiza, post-factum, documentaþia premergãtoare construirii pasajului. Mai precis, ar putea sã constate cã acel pasaj este imposibil de realizat sau cã presupune niºte costuri pe care bugetul local nu ºi le permite.

“Nu spun cã acel pasaj rutier nu este realizabil. Orice e realizabil, însã

Foto TIMPOLIS

O tranzacþie de care se tot vorbeºte de doi ani

achiziþionarea unor bunuri imobiliare la preþuri supraevaluate, fapt ce a condus la prejudicierea bugetului UATM Timiºoara cu suma de 3,767 milioane de lei”, se menþioneazã în acest raport de audit. În acelaºi document se specific cã s-a constatat nerespectarea prevederilor legale referitoare la modul de achiziþionare a subpasajului din Piaþa Operei, fiind prejudiciat bugetul local cu diferenþa dintre preþul cu care Primãria Timiºoara a achiziþionat subpasajul în anul 2013, faþã de preþul cu care l-a vândut în anul 2008, în condiþiile în care negocierile purtate au pornit de la Raportul de evaluare al subpasajului ºi de la Raportul de evaluare al terenurilor întocmite în anul 2012, ambele rapoarte fiind întocmite de cãtre aceeaºi firmã care a realizat Raportul de evaluare ºi în anul 2006.

trebuie þinut cont de efortul ºi resursele implicate. Ideea e sã se închidã în prima fazã Inelul 1 de circulaþie, ºi atunci se va remarca cu siguranþã o fluidizare a traficului în municipiu. În plus, legat de acel pasaj care sã treacã pe sub Piaþa Operei, trebuie vãzut în ce mãsurã ar afecta stabilitatea clãdirilor istorice din zonã. Cred cã este nevoie de un studiu documentat, înainte de începerea oricãror demersuri”, este de pãrere consilierul local PNL (fost PDL)

Simion Moºiu.

Specialiºti care au contribuit la realizarea pasajului pietonal din Piaþa Operei, în anii 1978 - 1979, spun ºi ei cã realizarea unui pasaj pentru autoturisme în zonã s-ar putea lovi de probleme extrem de mari. Potrivit acestora, în anii ’70, când a început realizarea acelui pasaj, costurile au fost atât de mari, încât investiþia nu a putut fi aprobatã doar local, fiind nevoie de o decizie a Consiliului de miniºtri.

Alãturi de ºantierele în lucru, shaormerii ºi langoºerii, menþionate ca surse de poluare la Timiºoara În continuare un oraº prãfuit

Calitatea aerului continuã sã genereze probleme la Timiºoara.

Direcþia de Mediu a Primãriei susþine cã face eforturi pentru menþinerea ºi îmbunãtãþirea calitãþii aerului, menþionând în acest sens, ca sursã de „disconfort olfactiv”... shaormeriile ºi langoºeriile din anumite zone ale oraºului.

Dincolo de „aerul de fast-food”, marea problemã, ºi principala sursã de poluare rãmâne însã traficul. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Langoºi poluanþi Conform unui raport fãcut public recent de Direcþia de Mediu a Primãriei Timiºoara, printre duºmanii calitãþii aerului s-ar regãsi ºi unele chioºcuri de alimentaþie publicã din segmentul fast-food. Reprezentanþii Direcþiei de Mediu spun cã, în cadrul mãsurilor legate de monitorizarea calitãþii mediului înconjurãtor, au fost controlate 13 unitãþi de alimentaþie publicã de tip patiserie, fast-food, shaormerie, langoºerie, „potenþial generatoare de disconfort olfactiv”, din zona centralã, din Piaþa 700 ºi din Calea ªagului.

Pe lângã controalele la shaormerii, Direcþia de Mediu a Primãriei menþioneazã, cã, în ultimele luni au fost verificate ºi controlate 18 ºantiere în lucru, pe care se desfãºoarã lucrãri majore de reabilitare ºi modernizare a spaþiilor publice din Centrul istoric al

ªantierele în lucru sunt, ºi ele, menþionate ca surse de poluare la Timiºoara Timiºoarei, din Piaþa Vãcãrescu, apoi lucrãri de amenajare a complexului rutier zona Michelangelo, de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor Begãi, de reabilitare reþele de canalizare, de reparaþii de drumuri ºi trotuare, în zonele Calea Buziaºului, Calea ªagului, strada ªtefan cel Mare, Aleea Ghirodei, zona Soarelui ºi Freidorf. În plus, au fost controlate 18 firme a cãror activitate este posibil generatoare de fum ºi praf, având ca domeniu de activitate depozitarea materialelor de construcþii, reparaþii ºi întreþinere

auto, construcþii civile ºi industriale. În cazul acestora au fost aplicate 13 amenzi, cinci avertismente ºi 12 somaþii de intrare în legalitate.

Nu în ultimul rând, anunþã tot Direcþia de Mediu, „s-au identificat ºi luat mãsurile necesare în vederea salubrizãrii ºi ridicãrii depozitãrilor de deºeuri inerte pe terenurile virane aflate pe domeniul public ºi privat din zona pasajului rutier Sãcãlaz - Cimitirul musulman, Complexul Studenþesc ºi Calea Bogdãneºtilor.”

Dincolo de shaormerii ºi firme po-

sibil generatoare de fum, ºi reprezentanþii Gãrzii de Mediu spun cã, în Timiºoara, principala sursã de poluare a aerului rãmâne traficul rutier. „Traficul rutier e pe primul loc. Apoi urmeazã o serie de firme care desfãºoarã activitãþi de construcþii pe diverse ºantiere din Timiºoara. Noi am încercat pe cât posibil sã stãpânim poluarea din aceastã sursã, fãcând controale pentru ca maºinile sã nu iasã cu roþile murdare din ºantiere”, afirmã Mariana Lorinczi, ºeful Comisariatului Judeþean Timiº al Gãrzii de Mediu.

Consiliul Judeþean Timiº a anunþat recent Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº cã a monitorizat calitatea aerului din judeþ cu ajutorul staþiilor automate de monitorizare a calitãþii aerului amplasate în ºapte zone ale judeþului, patru staþii în Timiºoara ºi câte o staþie în Sânandrei, Lugoj ºi Moraviþa, iar „rezultatele determinãrilor efectuate, au pus în evidenþã depãºiri ale valorilor limitã pentru indicatorul particule în suspensie”.

Ca atare, nu doar Timiºoara, ci ºi destul de multe zone din judeþ se luptã cu praful în exces, din aer. Toate staþiile au înregistrat depãºiri ale indicatorilor maxim admiºi pe parcursul anului trecut, cele mai mari valori înregistrându-se însã la Staþia de monitorizare de pe Calea Aradului, din Timiºoara, care e urmatã de Staþia de la Moraviþa ºi Staþia din Timiºoara, de pe Calea ªagului. În Timiºoara au existat indicatori potrivit cãrora în zona de nord a oraºului s-au înregistrat depãºiri pe parcursul a 10% din an, ceea ce este extrem de mult, indicând faptul cã în anumite zone timiºorenii respirã aer toxic, îmbibat cu praf mai mult de o lunã pe an.

Conform raportului, dintre sursele posibile de emisii de praf cu impact asupra calitãþii aerului se pot enumera, în Timiºoara, sursele din activitatea industrialã, din sistemul centralizat ºi individual de încãlzire a populaþiei, din centralele termoelectrice, din traficul rutier, din activitatea de construcþii.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

16 - 19 aprilie 2015

Împãduriri virtuale În urmã cu mai bine de doi ani la Cenad era descoperitã o suprafaþã destul de mare de teren ce ar fi trebuit sã fie împãduritã ºi care era acoperitã cu copaci doar în acte. Problemele legate de împãduriri par sã se propage pe mai departe, Curtea de Conturi descoperind noi nereguli în Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Perdea forestierã „transparentã” Teoretic, împãdurirea unei suprafeþe de teren improprie pentru agriculturã sau ameninþatã de alunecãri de teren ori degradare reprezintã una dintre cele mai bune variante de investire a banilor public. Conteazã însã ºi modalitatea în care se realizeazã aceste împãduriri. Ultimul Raport naþional legat de managamentul finanþelor publice la nivel local a scos la ivealã nereguli legate de activitãþile de împãdurire în vestul þãrii.

Primul „felicitat” este Consiliul Judeþean Timiº care, în cadrul unui proiectul mai mare, legat de gestionarea deºeurilor la nivel local, ar fi trebuit sã asigure realizarea de împãduriri de protecþie pe lângã unele obiective în care se depoziteazã deºeuri toxice.

Auditorii spun însã cã din verificarea pe teren la platforma de depozitare a gunoiului de grajd din comuna Peciu Nou, s-a constatat inexistenþa gardului construit pentru protejarea platformei ºi inexistenþa perdelei forestiere de protecþie, deºi aceasta fusese recepþionatã prin procesul-verbal de recepþie la terminarea lucrãrilor. Inspectorii Curþii de Conturi susþin cã au gãsit ºi alte nereguli. De exemplu, faptul cã

platforma de colectare ºi management al gunoiului de grajd nu se exploateazã în conformitate cu cele mai bune practici agricole iar platformele individuale de colectare a gunoiului de grajd, instalate la nivel de gospodãrie, nu sunt exploatate conform cu scopul pentru care au fost furnizate. În acelaºi context s-a mai remarcat cã, prin expertiza tehnicã efectuatã de cãtre un agent economic, s-a stabilit cã “instalarea unei perdele forestiere fãrã asigurarea condiþiilor de irigare, pe o perioadã de cinci - zece ani, conduce la compromiterea culturilor”.

Curtea de Conturi mai transmite cã a identificat probleme mai vechi legate de obligativitatea CJ Timiº, de verificare a unor împãduriri. Astfel, se remarcã “rezilierea contractului de finanþare nerambursabilã în mod unilateral, de Administraþia Fondului de Mediu, ca urmare a nerespectãrii prevederilor contractului pentru finanþare nerambursabilã.” Auditorii spun cã obligaþia efectuãrii controlului anual al regenerãrilor revenea CJ Timiº, iar faza de teren a acestuia trebuia a fi finalizatã în perioada convenitã, conform prevederilor legale. “Executantul lucrãrilor nu s-a prezentat pentru efectuarea controlului anual al regenerãrilor. Nu s-a realizat controlul anual al regenerãrilor ºi nu s-a depus la sediul Administraþiei Fondului de Mediu pânã la data limitã, spre verificare, centralizare ºi analizã datele controlul anual al regenerãrilor pentru suprafeþele împãdurite.” În aceste condiþii, finanþarea obþinutã iniþial a fost pierdutã.

Din nou, probleme la Primãrii Dupã aceste nereguli constatate la nivel judeþean, auditorii

de 25 de ani un reper al cetãþii

financiari au identificat nereguli similar ºi la unele Primãrii.

De exemplu, la Primãria Dudeºtii Noi s-a constatat cã instituþia a înregistrat în contul de active fixe corporale suma de 1,01 milioane de lei ca „pãdure nouã”, fãrã a avea o recepþie finalã întocmitã în conformitate cu legea ºi fãrã a exista un proces-verbal de predare-primire a activului între executant ºi beneficiar. Auditorii publici ai Curþii de Conturi susþin cã au remarcat nerespectarea prevederilor legale referitoare la recepþia lucrãrilor de ameliorare ºi împãdurire a terenurilor degradate ºi nerespectarea clauzelor contractului de finanþare încheiat cu Administraþia Fondului pentru Mediu, nerespectarea normelor legale privind lichidarea, ordonanþarea ºi plata cheltuielilor din fonduri publice, neefectuarea programului de control al împãduririi prevãzut în proiectul de execuþie, fapt ce a condus la cauzarea unui prejudiciu estimat în sumã de 112.000 de lei.

Lucrurile nu au stat mai bine, pe acest segment, nici la Gãtaia, unde s-a constatat cã au fost efectuate plãþi nelegale prin achitarea în avans a sumei de 351.000 de lei, la executantul de lucrãri, în baza unei Convenþii de împrumut încheiate cu Ministerul Finanþelor Publice, în vederea îmbunãtãþirii calitãþii mediului prin împãdurirea a 175,5 hectare de teren, proiect pentru care s-a solicitat alocarea sumei de 850.000 de lei, cu titlu de împrumut din fondurile obþinute din privatizare. “La primirea sumelor de la Administraþia Fondului de Mediu Bucureºti, Primãria nu a efectuat regularizarea avansului acordat executantului de lucrãri ºi nu a procedat nici la restituirea împrumutului fapt ce a condus la cauzarea unui prejudiciu în contul bugetului

local în sumã de 352.000 de lei, sumã pentru care Primãria Gãtaia achitã trimestrial dobânzi”, se menþioneazã în Raportul privind managementul finanþelor locale.

Primãriei Timiºoara nu i se reproºeazã nereguli, dar i se pune în vedere necesitatea realizãrii rapide a unor împãduriri ºi amenajãri de spaþii verzi. Astfel, raportul Curþii de Conturi recomandã creºterea suprafeþei de spaþii verzi pentru fiecare locuitor al Timiºoarei, pentru asigurarea suprafeþei minime de spaþiu verde pentru un locuitor, aºa cum este prevãzut în Legea privind reglementarea ºi administrarea spaþiilor verzi din intravilanul localitãþii, “din datele deþinute de Direcþia de Mediu suprafaþa de spaþii verzi a municipiului Timiºoara este de 525,21 hectare, care include ºi Perdeaua Forestierã de protecþie înfiinþatã în partea de nord-vest a municipiului Timiºoara, între ºoseaua Timiºoara - Jimbolia ºi Calea Aradului, ºi o parte din Pãdurea Verde, ceea ce înseamnã o medie de 16,67 metri pãtraþi pe locuitor, calculatã la o populaþie de 315.000 locuitori”.

Problemele legate de contractele de împãduriri nu sunt o noutate în Timiº. Inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcþia Silvicã Timiº, spune cã unele Primãrii au suprafeþe împãdurite date în administrare unor Ocoale Silvice private, care nu þin de Direcþia Silvicã.

“Teoretic, aici ar trebui sã se realizeze lucrãri avizate, doar cu aprobarea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare. La Primãriile care au suprafeþe împãdurite care sunt în administrarea noastrã, lucrurile sunt foarte clare – se împãdureºte doar pe suprafeþe specific, cu supravegherea direct a noastrã”, explicã Valer Bercea.

Cazul Cenad, încã nesoluþionat Cel mai interesant caz de acest gen remarcat în Timiº, cu ocazia unor controale similare, rãmâne, de departe, cel de la Cenad. În urmã cu un an, TIMPOLIS fãcea publice în premierã constatãrile Curþii de Conturi în urma anchetei fãcute la Primãria Cenad, unde inspectorii instituþiei de control financiar au constatat plantarea unei… pãduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasãrii pe teren spre a efectua inspecþia lucrãrilor de împãdurire pe suprafaþa celor 73,14 ha, la faþa locului am constatat cã, pe suprafaþa celor 73,14 ha teren împãdurit, nu se regãseºte nici mãcar un puiet din speciile de arbori plantaþi, întreaga suprafaþã fiind acoperitã cu buruieni ºi spini, lucrarea fiind compromisã 100%”, se preciza în raportul Curþii de Conturi.

Documentele aferente acestei investiþii au arãtat cã structurile abilitate de control silvic au constatat cã 350.000 de puieþi de stejar, fag, salcâm s-au uscat, din cauza secetei.

“Din verificãrile întreprinse reiese cã factorul vãtãmãtor care a acþionat este seceta. Din cauza acesteia au fost distruºi 70% din puieþii plantaþi.

Conform recepþiilor încheiate, lucrãrile de împãdurire ºi de întreþinere a plantaþiei au fost executate corespunzãtor”, a fost concluzia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara, care a propus scãderea din evidenþe a lucrãrilor, “ale cãror pierderi se justificã”.

Procurorii care au preluat acest caz se pare cã nu cred în varianta cu seceta. Astfel cã au fost efectuate percheziþii la Primãria Cenad, dosarul fiind instrumentat de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara. Procurorii au precizat cã “valoarea estimatã a proiectului a fost de 1.827.698 de lei, din care s-a plãtit suma de 1.035.214 lei, aceasta fiind ºi valoarea estimatã a prejudiciului cauzat Administraþiei pentru Fondul de Mediu.”

Cei 350.000 de puieþi de stejar, frasin, tei ºi alþi arbuºti au fost plantaþi în trei etape, în primãvara lui 2012. Dupã fiecare plantare s-au realizat recepþii. Culmea e cã, la una dintre aceste recepþii, s-a constatat “un procent de prindere de 82%”. În aceste condiþii, e greu de înþeles unde au dispãrut cei 300.000 de puieþi prinºi care ar fi trebuit deja sã fie arbuºti dezvoltaþi.

anchetã

16 - 19 aprilie 2015

5

Herghelia de la Izvin nu mai trece la administraþia judeþeanã Dupã o perioadã în care ºi-a manifestat „cu tot angajamentul” intenþia de a prelua de la Romsilva Hergelia de la Izvin, Consiliul Judeþean Timiº a renunþat la idee, deocamdatã cel puþin. Conform unor specialiºti din domeniu, varianta „decentralizãrii” acestei structuri ar fi fost oricum una deloc inspiratã.

activitate, nu existã experienþã pentru aºa ceva. Regia Romsilva oricum nu renunþa la cai. Sunt cai de rasã, unitatea noastrã este una de elitã. Consiliul Judeþean nu cred cã avea nici expertizã, nici fondurile necesare pentru preluarea Hergheliei”, ne-a declarat inginerul Octavian Câmpureanu, ºeful Hergheliei Izvin.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tradiþia creºterii cailor la Izvin dateazã din 1855. La Izvin se gãseau caii Armatei austro-ungare, dar mai existau centre de creºtere a cailor la Orþiºoara, Liebling, Deta ºi Pãdureni.

Herghelia Izvin a fost înfiinþatã, însã, abia în 1968, prin mutarea hergheliei de la Pãdureni la Izvin. Efectivul de cai, la acea datã, era de 118 iepe ºi ºapte armãsari. Acum, aici se cresc peste 400 de cai. „Ne concentrãm pe rasele Nonius ºi Ardenez”, spune Octavian Câmpureanu.

La Manejul Hergheliei din Timiºoara sunt pregãtiþi cai ºi cãlãreþi pentru curse cu obstacole ºi, de asemenea, se organizeazã activitãþi de agrement hipic pentru cãlãreþi avansaþi ºi începãtori. În ultima perioadã clubul sportiv a pus accent pe pregãtirea copiilor ºi a juniorilor, obþinând rezultate promiþãtoare.

Reprezentanþii Hergheliei Izvin au avut chiar ei iniþiativa ca pe viitor sã introducã turismul ecvestru, care sã cuprindã vizitarea parcului ªarlota, viile ºi cramele Recaº, pãdurea ºi lacul de la Ianova.

O unitate cu tradiþie

Un plan lãsat deoparte Începând din 2013 ºi pânã la jumãtatea anului trecut, se înmulþiserã declaraþiile Consiliului Judeþean Timiº, legate de preluarea Hergheliei de la Izvin, subordonatã de Romsilva. Conform informaþiilor vehiculate încã de acum doi ani, CJ Timiº urma sã îºi treacã în portofoliu cea mai mare herghelie de cai din judeþul Timiº, cu intenþia declaratã de o introduce într-un circuit turistic, alãturi de Staþiunea Buziaº ºi de Lacul Surduc. „Sperãm sa preluãm Herghelia Izvin. Ea va rãmâne cu un nucleu de cai pe care îl are acum, pentru pãstrarea tradiþiei. Herghelia are 700 de hectare, poate fi preluata de CJ Timiº de la Direcþia Silvicã. Ne gândim sã dezvoltãm aici activitatea sportivã, dar ºi pe cea turisticã”, declara, acum doi ani, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, care menþiona chiar cã se lucreazã la intabularea terenurilor ºi clãdirilor.

Anul trecut se mergea ºi mai departe cu ideea, fãcându-se demersuri la nivel local, cu Prefectura Timiº, peste deciziile reprezentanþilor Romsilva, care ar fi trebuit mãcar consultaþi cu privire la aceastã iniþiativã. Astfel, reprezentanþii CJ Timiº îºi stabiliserã întâlniri de lucru cu cei ai Prefecturii Timiº, menþionând, la un moment dat, cã se pregãteºte o hotãrâre de guvern pentru preluarea hergheliei. „Sper ca pânã în septembrie sã fie aprobatã preluarea hergheliei de la Izvin”,

declara, anul trecut, Titu Bojin.

Este greu de spus, dacã era un proiect viabil sau o ambiþie localã. Cert este cã, de luni bune, nu s-a pomenit în acest sens, semn cã un factor de decizie a adus probabil administraþia localã cu picioarele pe pãmânt. „Nu s-a mai discutat nimic pe aceastã temã. Ca idee, vãd cã se tot preiau structuri, CJ Timiº se ocupã de toate, face de toate, mai puþin administraþie”, crede Gheorghe Bologa, preºedintele Comisie Economice a

Consiliului Judeþean.

Conform conducerii Hergheliei Izvin, ideea ar fi fost neinspiratã, pentru cã, se explica, administraþia judeþeanã nu are experienþã în acest sens, în timp ce Romsilva a dovedit cã poate gestiona acest gen de structuri în mod profitabil, având ºi alte exemple de succes în judeþ, cum e cazul rezervaþiei de mufloni de la ªarlota. „Nu cred cã era o idee care avea ºanse de materializare. CJ Timiº nu are gestionarea unei astfel de structuri în obiectul de

Caii româneºti, apreciaþi de toatã Europa Pasionaþii ºtiu, cu siguranþã, istoricul cailor româneºti, apreciaþi de-a lungul timpului pentru calitãþile lor deosebite – energie, rezistenþã, putere de tracþiune, creºtere rapidã –, contribuind, astfel, la îmbunãtãþirea fondului genetic al unor herghelii celebre din Europa. Încã de acum patru secole herghelii faimoase din Imperiul Austro-Ungar, din Germania sau Franþa importau ºi creºteau cai proveniþi din þãrile române, în special moldoveneºti, consideraþi unii dintre cei mai buni cai din Europa. Pentru cã ar fi fost pãcat ca un patrimoniu genetic atât de valoros sã se piardã, Romsilva se strãduieºte de 12 ani sã menþinã ºi sã perfecþioneze cele mai cunoscute rase româneºti, iar eforturile încep sã dea roade, primindu-se oferte externe sau private de peste 50.000 de euro pentru achiziþionarea unor lipiþani din aºa-numita Herghelie naþionalã.

Poate o mânã de pasionaþi, poate purul noroc a fãcut ca în anii tulburi ai privatizãrilor cele mai valoroase rase de cai româneºti sã nu se piardã, sau sã ajungã exclusiv în posesia unor herghelii private. La un moment dat, în urmã cu 12 ani se vorbea despre iminenta privatizare a Societãþii Naþionale Cai de Rasã, care s-a ocupat pânã în acel moment de administrarea unor efective de cai extrem de valoroase, moºtenite de la structurile de profil comuniste. Societatea, cu probleme economice mari a fost pânã la urmã preluatã, în 2002, de cãtre Romsilva,

care s-a încumetat sã gestioneze o activitate cu care, prin specific ºi atribuþii, nu avea prea multe în comun. Acum ºi Ministerul Mediului constatã cã “în cei 12 ani de administraþie, Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva a reuºit sã stopeze declinul populaþiilor de rasã ºi sã asigure condiþii normale de hrãnire, adãpostire, creºtere ºi ameliorare a cabalinelor din hergheliile ºi depozitele de armãsari de montã publicã”.

Dacã s-ar fi mers ºi în acest caz pe varianta privatizãrii, probabil cã acelaºi minister nu ar mai fi avut azi despre ce sã vorbeascã. Din fericire, varianta rãmânerii în administrarea statului s-a dovedit a fi una câºtigãtoare, iar în prezent efectivele cumulate de cai de rasã din secþiile de creºtere ale Romsilva însumeazã peste 2900 de capete, din care 1520 de cai fac parte din patrimoniul public al statului, constituind aºa-numita Herghelie Naþionalã. Exemplarele din acest fond ar valora, conform ultimelor estimãri, peste 20 de milioane de euro, existând oferte de cumpãrare generoase venite din afara þãrii pentru caii selecþionaþi ºi crescuþi de Romsilva. Însã, ca orice alt bun de patrimoniu, caii Hergheliei Naþionale nu sunt de vânzare.

Caii de rasã din patrimoniul naþional, ca ºi ceilalþi 1.500 de cai îngrijiþi de Romsilva, sunt repartizaþi în 12 herghelii, la Beclean, în judeþul Bistriþa Nãsãud, la Cislãu ºi Ruºeþu – Buzãu, la Dor Mãrunt ºi Jegãlia – Cãlãraºi, la Izvin Recaº – Timiº, la Lucina ºi Rãdãuþi – Suceava, la Mangalia – Con-

stanþa, la Sâmbãta de Jos – Braºov, la Slatina ºi Tuluceºti – Galaþi, iar armãsarii cei mai valoroºi sunt crescuþi, dresaþi ºi antrenaþi în cele patru depozite de la Arad, Târgu Mureº, Dumbrava (Neamþ) ºi Râmnicelu (Brãila). În aceste unitãþi lucreazã peste 650 de oameni, de la ingineri zootehniºti, ingineri silvici, medici veterinari, ingineri agronomi,la economiºti, antrenori, jockei, mecanizatori ºi îngrijitori. În Herghelia Naþionalã ajung în fiecare an, în urma unei selecþii realizate de cãtre o comisie naþionalã, cele mai valoroase exemplare din caii tineri crescuþi de Romsilva. Statul cumpãrã aceste exemplare, care trec în

patrimoniul public al statului, dar rãmân în administrarea Regiei. Anual ajung în Herghelia Naþionalã între 160 ºi 200 de capete, a cãror valoare depãºeºte douã milioane de lei.

Reprezentanþii Romsilva recunosc cã majoritatea cailor din Herghelia Naþionalã reprezintã rase cu statut vulnerabil sau în pericol de dispariþie. În multe cazuri efectivele din herghelii reprezintã aproape întreg efectivul de rasã din România. Astfel, prin acest proiect al Hergheliei Naþionale s-a asumat ºi necesitatea conservãrii unor rase foarte valoroase, care sunt rezultatul unei îndelungate tradiþii de creºtere a cailor. Huþulii – cai de munte,

consideraþi descendenþi direcþi ai tarpanilor –, apoi caii sãlbatici euroasiatici dispãruþi, lipiþanii – aºa-numiþii cai-balerini, cunoscuþi pentru graþia cu care executã miºcãri complicate de dresaj –, apoi rapidul cal de sport românesc, trãpaºul sau masivul cal semigreu românesc sunt rasele pe care România pur ºi simplu nu-ºi permitea sã le piardã. ªi dacã pânã acum nu au putut fi obþinute finanþãri europene pentru aceastã activitate de creºtere a cailor de rasã, lucrurile s-ar putea schimba din acest an. Cu o infuzie de bani europeni, aceastã activitate de creºtere a cailor ar putea deveni, în timp, o sursã de profit real pentru stat.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

16 - 19 aprilie 2015

Ministrul Sãnãtãþii vrea legalizarea plãþilor informale în spitalele publice l Proiectul de lege poartã ºi semnãtura a patru parlamentari timiºeni Un proiect de lege, care poartã ºi semnãtura a patru parlamentari timiºeni ºi care vizeazã, printre altele, legalizarea plãþilor informale fãcute de pacienþi personalului medical, a fost depus la Parlament.

Reprezentanþii sindicatelor din sistemul sanitar reclamã, însã, cã nu au fost consultaþi cu privire la propunerile din proiectul de lege ºi solicitã adoptarea unor mãsuri reale de creºtere a salariilor personalului din sistemul medical de stat. ligia.hutu@timpolis.ro

Legalizarea plãþilor informale, susþinutã de ministrul Sãnãtãþii Un proiect de lege care îl are printre iniþiatori pe ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, ºi care este susþinut de un grup de peste 100 de deputaþi aparþinând, în majoritatea lor, PSD ºi UNPR, prevede posibilitatea ca, în spitalele publice, medicii sã poatã oferi consultaþii ºi servicii medicale, la solicitarea pacientului, în regim privat.

Proiectul poartã ºi semnãturile deputaþilor timiºeni Florin Bîrsãºteanu, Sorin Stragea ºi Dorel Covaci (PSD) ºi a lui Ion Rãducanu (UNPR).

Prevederile din proiectul de act normativ înaintat spre dezbatere sunt argumentate de iniþiatori printr-o expunere de motive ce face referire, printre altele, la imperativul operãrii unei revizuiri a sistemului de salarizare a personalului medical din sistemul public de sãnãtate, inclusiv în vederea limitãrii fenomenului de migrare a specialiºtilor din sistem: „România deþine cea mai micã alocare procentualã din PIB pentru sãnãtate din Europa (3,4% din PIB). Un fenomen dramatic este reprezentat de migraþia masivã a personalului medical în strãinãtate; astfel, numãrul medicilor care au pãrãsit România între 2008 2012 depãºeºte 12.000, ceea ce a determinat plasarea României pe unul dintre ultimele locuri din Europa în ceea ce priveºte numãrul medicilor raportat la totalul populaþiei, în cele 396 de spitale publice din România existând un numãr de doar 20.640 de medici”.

Documentul face referire, însã, ºi la o mãsurã care a fost amendatã de cãtre reprezentanþii Federaþiei „Solidaritatea Sanitarã”. Aceºtia considerã cã se încearcã un artificiu menit sã distragã atenþia de la problema realã pe care o constituie salarizarea personalului din sistemul sanitar. Aceºtia spun cã salariile trebuie crescute prin mãsuri menite sã sporeascã alocãrile de fonduri destinate spitalelor de la bugetul Fondului Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate ºi prin conceperea unei legi a salarizãrii personalului din sectorul sanitar, ºi nu prin mãsuri conexe, de genul celor prevãzute în recentul proiect de lege. Care îºi

propune sã legalizeze posibilitatea prestãrii, de cãtre medici, a unor servicii medicale contra-cost, la solicitarea pacienþilor.

Modul de tarifare a serviciilor efectuate la solicitarea pacienþilor ar urma sã fie stabilit prin ordin al ministrului Sãnãtãþii, iar efectuarea de servicii medicale în regim privat ar urma sã fie îngãduitã doar acelor unitãþi sanitare care ar încheia un contract tripartit între pacient sau reprezentantul sãu legal, medicul solicitat de pacient ºi managerul spitalului. „Din veniturile obþinute de spitalul public în condiþiile prezentei legi, managerul poate bonifica performanþa profesionalã a personalului de specialitate medico-sanitar, angajat al spitalului, prin acordarea de recompense financiare, care se cumuleazã cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenþiat contabil ºi supus global regimului juridic general de impunere prevãzut de reglementãrile legale în vigoare”, mai este menþionat în textul actului normativ depus la Camera Deputaþilor.

Documentul citat prevede, de asemenea, posibilitatea ca toate persoanele plãtitoare de taxe ºi impozite la stat sã poatã opta pentru varianta ca impozitul anual pe venit, prevãzut în condiþiile legii, sã poatã fi direcþionat, la cerere, cãtre spitalele publice, urmând cã managerii lor sã poatã decide asupra utilizãrii respectivelor sume inclusiv pentru creºterea salariilor personalului. Spitalele publice mai pot fi susþinute prin sponsorizãri, donaþii ºi stimulente financiare ºi materiale acordate medicilor sau personalului medico-sanitar de cãtre autoritãþile publice locale. În plus, legea prevede ºi posibilitatea ca medicii ºi personalul medical sã poatã desfãºura activitatea în strãinãtate, cu acordul ºefului de secþie ºi al managerului spitalului, pentru o perioadã cumulatã de maximum 60 de zile lucrãtoare pe an.

Deputatul PSD Florin Bîrsãºteanu: „O modalitate de a spori veniturile spitalelor ºi pe cele ale profesioniºtilor din sistemul public de sãnãtate” Chestionat asupra prevederilor proiectului de lege, medicul Florin Bîrsãºteanu, deputat PSD, spune cã prezentul act normativ face parte dintr-un set de mãsuri care au ca deziderat sporirea câºtigurilor salariale ale medicilor, în condiþiile în care salarizarea precarã a medicilor ºi a personalului medical reprezintã o problemã unanim recunoscutã ºi extrem de serioasã. „Trebuie sã depãºim fariseimul ºi populismul ºi sã recunoaºtem cã este o profesie prost plãtitã. În condiþiile în care filozofia CNAS rãmâne aceeaºi, chiar dacã ºi reprezentanþii Casei recu-

de 25 ani un reper al cetãþii

nosc cã ceea ce se oferã sunt gesturi subevaluate. Inclusiv din cauza faptului cã alte alternative la CNAS nu s-au arãtat. Aceasta este o propunere prin care se cautã o alternativã care sã scadã presiunea pe sistemul naþional de asigurãri de sãnãtate”, spune medicul Florin Bîrsãºteanu. Acesta precizeazã cã practici similare sunt utilizate, cu bune rezultate, în Angliei ºi Franþa.

Precizeazã, însã, cã forma în care proiectul de lege a fost depus la Parlamentul este o variantã intermediarã, de lucru, care poate suferi unele modificãri, în urma procesului de consultare: „Legea va trece prin malaxorul comisiilor de specialitate ale Camerelor. Vor fi analizate ºi discutate petiþiile care vor veni din partea tuturor jucãtorilor implicaþi ºi vor fi purtate discuþii, în comisii, cu reprezentanþii sindicatelor ºi ai diverselor organizaþii profesionale”.

Potrivit aprecierii deputatului PSD, propunerile conþinute în proiectul legislativ reprezintã, în egalã mãsurã, o modalitate de a spori veniturile spitalelor ºi pe cele ale profesioniºtilor care lucreazã în sistemul public de sãnãtate. ªi, mai apreciazã acesta, în condiþiile în care avem de-a face cu o societate concurenþialã, performanþa profesionalã trebuie recompensatã.

Motiv pentru care, relevã Florin Bîrsãºteanu, propunerile vizeazã renunþarea la diversele practici la care pacienþii sunt nevoiþi sã recurgã pentru a ajunge sã beneficieze de servicii medicale oferite de specialiºti prestigioºi în diverse specializãri medicale, în favoarea recompensãrii medicilor performanþi în raport direct cu calitatea serviciilor oferite ºi cu valoarea profesionalã a acestora. În plus, estimeazã, aplicarea acestei legi va fi ºi o modalitate de presiune care va impune crearea unui sistem de asigurãri private de sãnãtate, ca o alternativã la serviciile de monopol oferite în prezent de CNAS. Acest sistem ar permite susþinerea costurilor unor intervenþii care se efectueazã pretutindeni, la tarife foarte mari.

Despre circuitul sumelor de bani

Florin Bîrsãºteanu care ar urma sã ajungã în acest fel în contul spitalelor, deputatul Florin Bîrsãºteanu spune cã un cuantum din sumele încasate va ajunge la medic, urmând ca o altã parte sã fie utilizatã de cãtre managerii spitalelor, în acord cu nevoile unitãþii medicale pe care aceºtia o conduc.

Deputat PNL Horia Cristian: „În mod eronat, medicii au fost incluºi în Legea unicã a salarizãrii” Solicitat sã formuleze un punct de vedere pe marginea propunerilor din acest act normativ, medicul Horia Cristian, deputat PNL, este de pãrere cã abordarea problemelor legate de salarizarea personalului din sistemul medical trebuie sã porneascã de la corijarea premisei eronate în baza cãreia salarizarea personalului medical face obiectul Legii salarizãrii unice. „În mod eronat medicii au fost incluºi în Legea unicã a salarizãrii (Legea 284/2010, privind salarizarea unitarã a personalului bugetar), care se referã la acele profesii care sunt salarizate din fonduri publice”, atenþioneazã Horia Cristian. Acesta precizeazã, cã profesia medicalã în sine este o profesie liberalã, ºi atenþioneazã cã interpretarea potrivit cãreia Fondul Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate ar fi un astfel de fond a condus la

Horia Cristian încadrarea personalului medical în aceastã categorie. În condiþiile în care, relevã acesta, CNAS nu plãteºte în mod direct salarii, ci efectueazã plãþi indirecte, ce reprezintã decontarea unor servicii efectuate în spitale de cãtre furnizorii de servicii medicale. În aceste condiþii, opineazã deputatul PNL, o abordare dintr-o perspectivã corectã a salarizãrii personalului din sistemul medical de stat ar trebui sã þinã cont de acest aspect ºi sã nu recurgã la diverse tentative de cosmetizare a problemelor reale din sistem. „Este o profesie liberalã. E limpede cã nu îi poþi plãti la grãmadã pe toþi aceºti oameni. Sistemul actual exact asta face: cei care muncesc, produc bani ºi pentru cei care nu muncesc. Atâta vreme, însã, cât principiul de salarizare este inamovibil, evident cã vor exista aceste lucruri care sunt în neregulã”, atenþioneazã medicul Horia Cristian.

Care apreciazã ºi cã prevederile cuprinse în prezentul act normativ trebuie analizate cu atenþie ºi abordate extrem de nuanþat. Întrucât, mai precizeazã acesta, existã deja o serie de prevederi care le îngãduie pacienþilor dreptul de a oferi spitalelor sau medicilor sume de bani pentru serviciile efectuate: „Întrebarea se pune: dacã o astfel de prevedere existã, când devin ilegale aceste sume? Ele devin ilegale când nu se plãtesc pentru ele taxe, contribuþii ºi impozite”, se întreabã Horia Cristian. (continuare în pag. 7)

actualitate (urmare din pag. 6)

16 - 19 aprilie 2015

7

Publicitate

Sindicatele din sistemul sanitar: „Creºterea veniturilor salariaþilor din Sãnãtate trebuie realizatã în cadru normei de bazã din spitalele publice” Reprezentanþii Federaþiei „Solidaritatea Sanitarã”, membrã a CNS Cartel Alfa, au amendat conþinutul noului proiect de lege, solicitând creºteri salariale reale pentru angajaþii din sistemul sanitar.

Aceºtia au respins ceea ce au desemnat a fi „soluþiile imorale” propuse de elaboratorii proiectului de act normativ ºi au apreciat cã mãsurile indicate nu reprezintã, în fapt, modalitãþi de creºtere a salariilor personalului din sectorul public de sãnãtate. „Proiectul de lege pe care ministrul Sãnãtãþii îl invocã drept o mãsurã destinatã creºterii salariilor angajaþilor din sistemul sanitar vizeazã de fapt altceva decât creºterea salariilor, respectiv: legalizarea plãþilor informale, plata suplimentarã pentru activitatea (suplimentarã) desfãºuratã de medici, în regim privat, în spitalele publice, posibilitatea finanþãrii unor creºteri salariale de cãtre autoritãþile locale”, este precizat într-un comunicat remis redacþiei, semnat de Gabriel Predica, reprezentant al Federaþiei „Solidaritatea Sanitarã”. În cuprinsul comunicatului citat este precizat ºi faptul cã reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii nu au respectat prevederile legale privind dialogul social, introducând proiectul de lege direct în Parlament, fãrã a þine cont de imperativul desfãºurãrii prealabile de consultãri cu reprezentanþii angajaþilor din sistemul sanitar. În plus, sunt relevate ºi o serie de neajunsuri ale proiectului de lege propus, desprinse în urma efectuãrii unei analize de impact: „Creºterea, justificatã, a veniturilor salariaþilor din Sãnãtate trebuie realizatã pentru activitatea desfãºuratã în cadru normei de bazã din spitalele publice”.

Federaþia solicitã creºterea procentului acordat spitalelor publice la 60% din bugetul Fondului Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, introducerea asigurãrilor complementare de sãnãtate, care sã asigure finanþarea serviciilor medicale publice care nu sunt decontate din pachetul de bazã, o lege de salarizare a angajaþilor din sectorul sanitar, care sã aibã la bazã salariile minime din Sãnãtate (la un nivel echivalent celui prevãzut de Legea 284/2010 ºi salarizarea suplimentarã în funcþie de performanþã, scoaterea din categoria salariaþilor bugetari a acelor salariaþi din unitãþile sanitare care realizeazã venituri prin contracte încheiate cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.

de 25 ani un reper al cetãþii

8

16 - 19 aprilie 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

16 - 19 aprilie 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

social

16 - 19 aprilie 2015

Diploma de excelenþã în domeniul urbanismului social, pentru preºedintele Fundaþiei „Timiºoara ’89” O diplomã de excelenþã pentru întreaga activitate dedicatã promovãrii dezvoltãrii comunitãþilor locale ºi sprijinirii persoanelor aflate în dificultate îi va fi decernatã preºedinteluifondator al Fundaþiei „Timiºoara ’89”, de cãtre Registrul Urbaniºtilor din România. ligia.hutu@timpolis.ro

Biroul Teritorial al Registrului Urbaniºtilor din România anunþã, prin intermediul unui comunicat, cã decerneazã vineri, 17 aprilie, diploma de excelenþã în domeniul urbanismului social preºedintelui-fondator al Fundaþiei „Timiºoara ‘89”, scriitorul Petru Ilieºu. Un premiu acordat pentru întreaga sa activitate de susþinere a dezvoltãrii sustenabile a comunitãþilor locale ºi pentru sprijinul acordat persoanelor aflate în situaþii de crizã.

De asemenea, în spaþiile de agrement amenajate s-au desfãºurat spectacole de tip performance, care au fãcut subiectul unor filme de televiziune, au fost concepute nouã cãrþi ºi albume de promovare a Timiºoarei, realizate în limbile românã, englezã ºi germanã ºi a fost lansat conceptul „Timiºoara Open Art City”, devenit reprezentativ pentru Timiºoara.

Fundaþia „Timiºoara ‘89” ºi fondatorul acesteia, Petru Ilieºu, au devenit, de-a lungul timpului, subiecte ale unor filme documentare, printre care Boema de Timiºoara, Petru, Return to Europe (film documentar realizat de European Stability Initiative, desemnat câºtigãtor al Premiului European Erasmus Euro Media, Viena, 2008), Senator de drept local, Candelã deasupra timpului, precum ºi al altor filme documentare despre Revoluþia din Decembrie 1989. Pentru întreaga activitate, lui Petru Ilieºu ºi Fundaþiei „Timiºoara ‘89 le-au fost decernate mai multe diplome, printre care Diploma de excelenþã a Primãrie Timiºoara ºi Diploma Galei Excelenþei Bãnãþene.

Decernarea, acum, a diplomei de

Foto eisweb.org

Iniþiative culturale ºi sprijin pentru persoanele aflate în situaþii de crizã

Organizaþia umanitarã „Timiºoara ‘89” a fost fondatã, imediat dupã Revoluþia din 1989, de cãtre Petru Ilieºu.

Acesta ºi-a dedicat cea mai mare parte din activitate sprijinirii persoanelor aflate în situaþii de crizã, precum ºi înfiinþãrii unui sistem de servicii sociale complexe, care cuprind un centru de adãpost de tranzit pentru persoanele fãrã adãpost ºi o Secþie de Convalescenþã destinatã îngrijirii persoanelor care nu au aparþinãtori, nu au venituri ºi nu beneficiazã de asigurãri sociale.

Un alt proiect amplu iniþiat este Comunitatea Socialã Arhipelag.

Arhitectul Radu Radoslav, reprezentant teritorial al Registrului Urbaniºtilor din România, spune cã, în decursul celor 25 de ani care s-au scurs de la înfiinþarea Fundaþiei „Timiºoara ‘89”, în cadrul acesteia au fost derulate ºi proiecte cu caracter cultural, fiind înfiinþate un club cu multiple activitãþi culturale, o Grãdinã Japonezã, aflatã în curs de reamplasare în incinta noului sediu al Fundaþiei „Timiºoara ‘89”, din strada Martir Gogu Opre nr. 24, ºi o Galerie de Artã Digitalã, o iniþiativã în premierã în zona artelor vizuale.

excelenþã în domeniul urbanismului social de cãtre reprezentanþii Registrului Urbaniºtilor din România va avea loc vineri seara, în cadrul unui eveniment complex care va oferi celor prezenþi posibiltatea de a viziona expoziþia multimedia semnatã de artistul Corina

Nani, lector al Facultãþii de Arte a Universitãþii de Vest din Timiºoara, un documentar foto care va conþine imagini din activitatea ºi istoria Fundaþiei „Timiºoara “89” ºi o proiecþie a filmului de televiziune România Post Scriptum, realizat de TVR Timiºoara.

Prima etapã a festivalului dramaturgiei româneºti, de la Timiºoara, la start La Timiºoara a început cea de a XX-a ediþie a singurului festival din România dedicat dramaturgiei româneºti. oana.dima@timpolis.ro

În zilele de15 - 22 aprilie ºi 6 - 13 iunie, într-o formulã care plaseazã teatrul românesc contemporan în context internaþional în cel mai concret mod, la Timiºoara este organizat Festivalul European al Spectacolului Timiºoara – Festival al Dramaturgiei Româneºti.

Un eveniment organizat de Teatrul Naþional, cu sprijinul Ministerului Culturii, al Primãriei ºi al Consiliului Local Timiºoara. În prima etapã a FESTFDR vor fi prezentate 13 producþii. În prima zi a Secþiunii FDR sunt programate douã spectacole: Viaþa-i mai frumoasã dupã ce mori ºi Organic.

Spectacolul Viaþa-i mai frumoasã dupã ce mori, un spectacol susþinut de actori de la Teatrul “Tomcsa Sándor”, din Odorheiul Secuiesc, pus în scenã de Mihai Mãniuþiu, programat miercuri, 15 aprilie, cu ora 19.30, în Sala Mare a Teatrului Naþional. “Spectacolul e ºi o glumã, ºi o provocare, ºi o meditaþie, ºi o întrebare plinã de tulburare – spune Mihai Mãinuþiu. ªi nu cautã sã ne dea un rãspuns, ci ne pre-

13 artiºti din toatã lumea serbeazã, la Timiºoara, Ziua mondialã a artelor vizuale zintã, simplu, o lume imaginarã a morþilor, una din multiplele posibile, în cheia «cabaretul metafizic». La prima vedere, în acest spectacol, lumea de dupã moarte nu diferã de viaþa de zi cu zi: ne aflãm într-o grãdinã de varã, cu scaune, mese, umbrele, cu un zid mare alcãtuit din lãzi de bere. Totul pare a fi firesc, real ºi, totuºi, din când în când, stranietatea se insinueazã...”

Al doilea spectacol al serii, Organic, de Saviana Stãnescu, în regia lui Andrei Mãjeri, susþinut de Teatrul Naþional Bucureºt, începe la ora 21, în Sala 2. O producþie care aduce în faþa publicului un subiect acut, desprins din ºtirile zilnice ºi spune o poveste ruptã din realitate. Despre care selecþionerul Festivalului,

de 25 de ani un reper al cetãþii

criticul de teatru Oana Borº, scria: “Traficul de organe. Viaþa imigranþilor. Visul american. Sunt temele acestui text scris de Saviana Stãnescu, întregind preocuparea autoarei cãtre „marginali”, indiferent ce formã îmbracã aceºtia. Într-un spectacol ce uzeazã de ironie ºi umor.”

Ediþia din acest an a FDR înglobeazã un alt eveniment în care Teatrul Naþional este organizator, The Art of Ageing 1st European Theatre and Science Festival, creat în cadrul Convenþiei Teatrale Europene.

Biletele pot fi achiziþionate de la Agenþiile Teatrului Naþional (Mãrãºeºti, de pe str.

Mãrãºeºti nr. 2, ºi Sala 2, din Parcul Civic), de azi pânã duminicã între orele 11 ºi 19, sau online, pe www.tntimisoara.com.

13 artiºti din toatã lumea expun la Timiºoara, de Ziua mondialã a artelor vizuale, picturi pe careleau realizat, cum câteva zile, într-o tabãrã de creaþie, la Jimbolia. oana.dima@timpolis.ro

15 aprilie, ziua de naºtere a lui Leonardo da Vinci, declaratã World Art Day, este sãrbãtoritã în acest an ºi la Galeria Pygmalion - Casa Artelor prin printr-o expoziþie internaþionalã –Tabãrã Internaþionalã de Creaþie „ªtefan Jäger” – miercuri, 15 aprilie.

Operele care vor fi expuse în cadrul acestei expoziþii au fost realizate în perioada 4 - 11 aprilie la Jimbolia, la sediul Asociaþiei Blythswood Banat, de cãtre 13 artiºti din toatã lumea – Elisabeth Lili Ochsenfeld,

din Germania, Nadide Acar Karaca, din Turcia, Olga Djordjevici ºi Katarina Djordjevici, din Serbia, Clemens Beungkun, din Coreea de Sud, Jo Ann Morning, din USA, Georgiana Gomez, din Mexic, Barbara Eleta Camoni, din Italia, Margot Paris, din Canada, Somgul Etsatici, din Turcia, Tar Bela, Carmen Bayer ºi Costin Brãteanu, din România.

Cele mai bune douã opere ale fiecãrui artist au fost donate asociaþiei Blythswood Banat, o fundaþie caritabilã înfiinþatã în 2001 care realizeazã proiecte sociale ºi culturale în comunitatea Jimbolia din vestul Timiºului. Printre proiectele asociaþiei se numãrã douã programe after-school pentru copii de clasele I-VIII, care provin din familii defavorizate, proiecte de

îngrijire pentru tineri seropozitivi ºi servicii la domiciliu pentru persoane vârstnice care nu se pot gospodãri ºi întreþine singure.

Ajunsa la cea de-a treia ediþie, Tabãrã Internaþionalã de Creaþie „ªtefan Jäger” promoveazã arta prin colaborare ºi schimb de idei. Numele ªtefan Jäger este reprezentativ pentru comunitatea Jimbolia. El a fost un pictor local de etnie germanã, considerat unul dintre cei mai mari artiºti ai Banatului de la începutul secolului al XX-lea.

Casa Artelor – care aparþine Direcþiei Judeþene pentru Culturã Timiº – este un promotor al artei contemporane ºi un sprijin pentru artiºti, prin spaþiile pe care le pune la dispoziþie: Galeria Pygmalion, Curtea cu Castan, Sala StudioArt, Galeria Subteranã, Cafeneaua Klapka.

social

16 - 19 aprilie 2015

11

O ºansã pentru “oamenii fãrã identitate” din Timiºoara l Primãria încearcã sã reglementeze situaþia timiºorenilor fãrã acte

care stau în case neautorizate Dupã o lungã perioadã în care s-a dat din umeri, Primãria Timiºoara încearcã sã reglementeze mãcar parþial situaþia persoanelor fãrã acte de identitate din zona Kuncz.

Oameni confruntaþi de ani de zile cu aceeaºi problemã: nu au cãrþi de identitate pentru cã stau în case fãrã acte.

juridicã ºi tehnicã pentru întocmirea documentelor de identitate ºi stare civilã, precum ºi a documentelor de proprietate sau uz pentru imobilele în care trãiesc.

O problemã încâlcitã

muncitori au rãmas în imobilele construite pe terenurile respective, care au fost naþionalizate în perioada comunistã. Dupã 1990, terenul a trecut în proprietatea Primãriei. În cadrul proiectului, pentru stabilirea situaþiei locative legale, în zonã se vor face mãsurãtori topometrice ºi înregistrãri cadastrale pe suprafeþele de teren pe care au fost construite aproximativ 174 de imobile ºi 200 de persoane din Kuncz ar urma sã beneficieze de suport ºi de asistenþã socialã,

Este greu de imaginat cum s-ar putea rezolva integral la nivel de Primãrie problema “oamenilor fãrã identitate” din Kuncz, pentru cã legea spune cã, pentru emiterea cãrþii de identitate, este nevoie de un act de spaþiu.

Iar Primãria, oricât ºi-ar dori sã rezolve problema, nu poate emite autorizaþii post-factum la case construite dupã ureche. „Din punctul meu de vedere, este o problemã legislativã care trebuie rezolvatã în primul rând la nivelul MAI. Toþi cetãþenii României ar trebui sã beneficieze de dreptul de a avea documente de idenitate, fãrã sã fie condiþionaþi de deþinerea unor acte de spaþiu. Este anormal sã se refuze luarea lor în evidenþã. Mai bine sã ai o evidenþã cu unele lacune decât sã nu ai nicio evidenþã”, spune consilierul local timiºorean PNL (fost PDL) ªtefan Sandu.

Acesta apreciazã cã statul are mult mai mult de câºtigat dacã îi ajutã pe aceºti oameni sã-ºi facã acte de identitate.

La rândul sãu, avocatul timiºorean Carmen Obârºanu, declarã cã a susþinut de-a lungul timpului cauzele unor cetãþeni din zona Kuncz care nu au acte pentru terenurile de sub locuinþe. “Prin 2005 Primãria a greºit, fãcând o evaluare a zonei ºi integrând la pachet toate terenurile gãsite în domeniul public. Din acel moment, nu am mai reuºit sã câºtig procese pe acest gen de speþe. Cred cã soluþia ar fi ca acele terenuri sã se reîntoarcã în domeniul privat, instituindu-se ulterior drept de superficie. Este, dupã pãrerea mea, un abuz al aplicãrii legii în domeniul funciar”, mai spune Carmen Obârºanu.

acest an Ministerul Muncii.

Aceasta deºi, într-o interpelare parlamentarã pe aceastã temã, se susþine cã “minorii de astãzi fãrã acte nu vor exista practic mai târziu ca adulþi, nu vor putea sã îºi întemeieze o familie sau sã obþinã un loc de muncã.

Vor ajunge cu alte cuvinte oameni ai strãzilor, asistaþi social, pentru care statul va fi nevoit sã aloce anual sume importante de bani pentru a-i menþine pe linia de plutire”. În Timiº, anual, zeci de timiºeni se prezintã autoritãþilor dupã ani buni în care au trãit fãrã a avea certificate de naºtere sau cãrþi de identitate. Sunt ºi situaþii în care cei fãrã acte de identitate au devenit pãrinþi ºi, ca sã îºi recunoascã fiii ºi sã îi înregistreze, trebuie sã meargã în instanþã.

Procedura impune ca pãrinþii care nu au acte de identitate, în special mama, sã îºi facã întâi certificat de naºtere ºi apoi buletin, sã meargã în

faþa judecãtorului, cu probe ºi martori care sã ateste cã este cine susþine cã este. Abia apoi îºi poate înregistra copilul, pe aceeaºi cale. Procedurã inaccesibilã familiilor nevoiaºe, care trãiesc de pe o zi pe alta.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect ce trebuia implementat de mulþi ani Foto TIMPOLIS

De mulþi ani se discutã despre situaþia “oamenilor fãrã identitate” – timiºoreni din zone mãrginaºe, precum Kuncz, care nu posedã acte de identitate pentru cã nu au documente pe casele construite ilegal în care locuiesc.

Deºi Ministerul Afacerilor Interne putea sã rezolve de mult problema, prin concesia întocmirii actelor de identitate fãrã condiþionarea eliberãrii acestora de existenþa unui act valabil de spaþiu, problema a rãmas sã fie soluþionatã tot de autoritãþile locale. Un prim pas în acest sens s-a fãcut recent, odatã cu iniþierea proiectului „Kuncz – cartier în crizã” finanþat în cadrul programului „Anul participãrii ºi responsabilizãrii cetãþenilor II” gestionat de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Romi, proiect în care Consiliul Local a aprobat participarea Primãriei Timiºoara, direct interesatã de rezolvarea problemei. Prin programul respectiv se pot obþine fonduri pentru reglementarea situaþiei locative a comunitãþilor de romi, regula fiind cã aceºtia pot accesa finanþare doar autoritãþile locale, în parteneriat cu organizaþii nonguvernamentale. Aºa cã Agenþia pentru Romi va contribui financiar cu 100.000 de lei la proiectul vizând cartierul Kuncz, în timp ce Primãria Timiºoara

va aloca aproximativ 26.000 de lei. În cursul lunii trecute, mai mulþi angajaþi ai Primãriei, ai Poliþiei Locale ºi ai Direcþiei de Evidenþã a Persoanelor, însoþiþi de reprezentanþi ai Centrului de Resurse pentru Regenerare Urbanã au mers în cartierul Kuncz ºi au fãcut investigaþii la faþa locului pentru stabilirea situaþiei locative la 48 de adrese. „Prin implementarea proiectului se urmãreºte asigurarea documentelor de identitate, stare civilã, iniþierea demersurilor necesare legalizãrii situaþiei locative a persoanelor care nu posedã documente legale de proprietate sau uz al imobilelor, precum ºi conºtientizarea locuitorilor privind importanþa deþinerii documentelor legale în vederea accesului la servicii sociale, de educaþie, sãnãtate ºi ocupare. Principalul impediment în rezolvarea situaþiei locative a persoanelor din cartierul Kuncz îl reprezintã lipsa informaþiilor topografice, majoritatea informaþiilor de la Oficiul de Cadastru fiind perimate”, transmit reprezentanþii Primãriei

ªtefan Sandu Timiºoara.

Cu aceastã ocazie s-a ajuns din nou la concluzia cã în Kuncz existã în prezent clãdiri amplasate haotic, ridicate fãrã documentaþiile tehnice necesare ºi fãrã autorizaþie de construire. E o situaþie generatã de o întâmplare din istoria Timiºoarei de acum aproape 100 de ani, când, în 1920, conducerea fabricii de cãrãmidã Kuncz le-a permis muncitorilor de origine romã sã-ºi ridice case, dar fãrã acte de proprietate. În 1945, fabrica s-a închis, dar foºtii

Carmen Obârºanu

10.000 de timiºoreni fãrã acte Evidenþele mai mult sau mai puþin oficiale aratã cã în Timiºoara ºi în comunele aparþinãtoare trãiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre acestea, care nu apar nici mãcar în evidenþele maternitãþilor, ºi-au angajat avocaþi pentru a-ºi revendica dreptul la existenþã scripticã.

Conform evidenþei Primãriei, doar în Kuncz, 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deþin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilã înscrierea la medicul de familie, gãsirea vreunui loc de muncã sau încasarea unor ajutoare sociale.

Potrivit unor consilieri locali, o parte din „oamenii inexistenþi” din Kuncz au intrat abuziv în niºte spaþii care nu erau ale lor. Alþii ºi-au construit case fãrã niciun fel de acte. ªi cercul vicios se închide, pentru cã, în lipsa unor acte de spaþiu, nu-ºi pot face acte

de identitate. Multe dintre familiile de aici nu au nici bani pentru asigurarea alimentelor zilnice, iar în cazul lor este o himerã deschiderea proceselor de stabilire ºi recuperare a identitãþii. Iar aceºti oameni-fantomã se înmulþesc.

Este evident cã într-o familie în care tatãl ºi mama nu au niciun fel de acte, nici copilul nu are cum sã intre în legalitate.

Reprezentanþii Prefecturii Timiº au dezbãtut “chestiunile legate de emiterea actelor de identitate ºi de obþinerea documentelor de proprietate în cartierul Kuncz, unde persoane de etnie romã domiciliazã în acelaºi locuinþe de mulþi ani, dar nu îºi pot face acte de identitate definitive din cauza statului caselor care au fost ridicate fãrã autorizaþie”, pãsând problema la Primãrie. Astfel, Prefectura s-a spãlat pe mâini, trimiþând o „adresã cãtre Primãria Timiºoara, pentru a se încerca rezolvarea problemelor legate de acte-

le de identitate”.

Dacã la adulþi, lipsa acestor acte de identitate îi priveazã de posibilitatea de a beneficia de prestaþii sociale minime ºi de asigurare medicalã, la copii situaþia e ºi mai complicatã, pentru cã nu pot fi ºcolarizaþi, fiind condamnaþi la o viaþã la fel de rea precum cea a pãrinþilor.

Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale a recunoscut cã este o problemã ºi a promis cã va aloca fonduri, în acest an, pentru suportarea cheltuielilor aferente întocmirii actelor de identitate, mãcar în cazul minorilor.

Promisiune care probabil va rãmâne fãrã acoperire, pentru cã acelaºi minister nu ºtie nici mãcar câte persoane ar beneficia de aceastã mãsurã, ºi nici de unde sã le ia. „În ceea ce priveºte existenþa la nivel naþional a unei evidenþe privind neînregistrarea copiilor, precizãm cã instituþia noastrã nu deþine astfel de informaþii”, a precizat în

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

16 - 19 aprilie 2015

Strategiile antiteroriste realiste pot combate cu succes terorismul modern Care e soluþia pentru contracararea terorismului islamic?

Organizarea, pregãtirea ºi modul de executare a acþiunilor teroriste s-au perfecþionat continuu, sursele de finanþare nu au fost încã stopate – însãºi acþiunile Statului Islamic dovedesc o perfecþionare în folosirea de tehnici

Terorismul nu este doar rãul care se abate asupra planetei, ci, mai mult, este adesea fanatismul obsesiv al puterii, al rãzbunãrii, al uciderii, împotriva oricãror legi. De aceea, fenomenul trebuie foarte bine analizat, e necesarã cunoaºterea mecanismelor, în vederea combaterii cauzelor, a limitãrii efectelor chiar a anihilãrii, dacã este posibil.

Gl (r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu Lt. Valentin Dulgheru

Întreaga lume, într-un lung rãzboi împotriva terorimului 11 septembrie 2001, ziua în care au avut loc în SUA atacurile teroriste, a rãmas în memoria colectivãnu doar ca ziua unei catastrofe de amploare, ci ºi ziua în care umanitatea a înþeles cã va începe un lung rãzboi împotriva acestui flagel ºi cã nimic va mai fi ca înainte.

Evenimentele teroriste care au urmat – la Madrid, Londra, Beslan, Moscova, Paris, Copenhaga, Tunis ºi în multe alte locuri – au confirmat cã fenomenul terorist reprezintã o realitate a lumii

contemporane pe care dreptul internaþional nu o acceptã, pe care marile puteri o reprimã, pe care organismele internaþionale o condamnã, dar care ia, totuºi, amploare. „Omenirea se confruntã cu un conflict al emoþiilor în care Occidentul afiºeazã o culturã a fricii iar lumea musulmanã o culturã a umilinþei. În ambele cazuri avem de-a face cu o strategie de acþiune bazatã pe fricã, o fricã de celãlalt, de viitor, de pierdere a identitãþii”, spunea Cristian Barna, în Jihadul în Europa. Iar terorismul poate deveni o ameninþare ºi mai mare dacã în actele teroriste se va recurge la arme de distrugere în masã. În plus, teroriºtii au un avantaj de care profitã, ºi anume, ei pot avea chiar cetãþenie americanã, britanicã sau francezã – ceea ce presupune cã trãiesc printre noi, se comportã aparent normal, cã sunt greu de identificat înainte de a se manifesta cu rezultatele ºtiute sau chiar de a se înrola în armata Statului Islamic sau Al Qaeda.

Terorismul nu este doar rãul care se abate asupra planetei, ci, mai mult, este adesea fanatismul obsesiv al puterii, al rãzbunãrii, al uciderii, împotriva oricãror legi. De aceea, fenomenul trebuie foarte bine analizat, e necesarã cunoaºterea mecanismelor, în vederea combaterii cauzelor, a limitãrii efectelor, a anihilãrii

de 25 de ani un reper al cetãþii

lor, dacã este posibil.

Cauze care favorizeazã terorismul Una dintre cauzele care încurajeazã terorismul este reprezentatã de faptul cã religia islamicã este în creºtere, ajungând deja la o cincime din populaþia lumii, poate fi consideratã a doua religie a lumii.

Alt situaþie o reprezintã sãrãcia. Statiticile aratî cã jumãtate din populaþia globului trãieºte cu doi dolari pe zi, fiind cinci miliarde de oameni sãraci, pe Terra, iar dintre aceºtia,1,5 miliarde, malnutriþi.

Acestei situaþii i se adaugã bolile. 90% din totalul bolilor se înregistreazã în statele aflate în curs de dezvoltare, iar altele noi continuã sã aparã în þãri sãrace, ca de exemplu Congo, Angola, Uganda, Somalia, Mali. Acolo unde organizaþiile teroriste musulmane sunt cele care oferã hranã ºi asistenþã medicalã, recrutând, totodatã, viitori teroriºti – situaþii de genul acesta s-au înregistrat în Pakistan ºi Somalia, de exemplu. O altã situaþie îngrijorãtoare este datã de faptul cã reþelele de crimã organizatã, de trafic de droguri, de terorism sunt prezente, mai ales în zonele cele mai sãrace ale lumii, acolo unde comerþul este controlat în totalitate de cãtre or-

ganizaþii teroriste. Tot ele, în unele state, sunt cele care recruteazã armate, dirijeazã bãnci, investesc în multe domenii.

Analiza facilitãþilor de care profitã teroriºtii – de orice orientare ar fi ei, islamicã, marxistã declaratã, naþionalistã – devine baza stabilirii unor strategii realiste, cu efecte pe termen scurt, mediu ºi îndepãrtat. De aceea, trebuie avute în verere modul de organizare a teroriºtilor, modul în care se face selecþia în rândul lor, pregãtirea recruþilor, pentru cã terorismul a devenit o meserie ca oricare alta, „ba chiar dintre cele mai cautate în viitorul nu prea îndepãrtat”, dupã cum estimeazã James Cont, în Provocãrile viitorului. Principalele tendinþe care vor reconfigura lumea în urmãtorii: 5, 10, 20 de ani. Þintele vizate de teroriºti s-au diversificat ºi ele, fiind vizate daune materiale ºi umane cât mai mari ºi un impact mediatic cât mai deosebit.

Inamicul declarat este, în accepþiunea lor, peste tot, asta în timp ce ºi Occidentul, ºi SUA sunt, uneori, prea uºor penetrabilã, Europa devenind pe zi ce trece o pepinierã de recrutare a islamiºtilor pentru Al Qaeda ºi, în ultima vreme, pentru Statul Islamic. Valurile de violenþã anti-creºtinã au crescut, însã, nu numai în Occident, ci ºi în Orient, în mod deosebit în Asia de Est.

ea de nivel înalt a informaþiilor –, iar avantajele, din punct de vedere juridic, operativ, financiar sau al securitãþii le conferã organizaþiilor teroriste, posibilitãþi deosebite de a-ºi desfãºura acþiunile.

Care este, însã, soluþia pentru contractarea terorismului islamic? Eliminarea sa numai prin forþã nu este posibilã, teritoriul vast pe care se manifestã neputând fi controlat. Sunt state care deþin arma nuclearã, religia musulmanã este în extindere, la fel, populaþia musulmanã.

Una dintre soluþii ar fi stabilirea baterea pe termen lung a terorismului în câºtigarea sufletelor musulmanilor, mai ales a celor moderaþi, cum precizeazã Francis Fukuyama, deºi fiecare conflict împotriva terorismului îºi are propriile caracteristici.

Unele strategii antiteroriste sunt definite în Manualul Armatei SUA ca „operaþiuni care includ mãsuri ofensive luate pentru a preveni, descuraja, anticipa ºi rãspunde împotriva terorismului”. Strategiile antiteroriste se schimbã, însã, în funcþie de natura ameninþãrii, de tipul Al Qaeda sau cel împotriva Statului Islamic.

Politica fãrã concesii instituitã dupã evenimentele din 11 septembrie 2001 nu mai este în totalitate de actualitate. Evoluþia acþiunilor antiteroriste a fost un proces lent, influenþat ºi de modificarea naturii terorismului internaþional, de noile progrese în tehnologia militarã, chiar dacã înainte de 11 septembrie, preºedintele Bill Clinton ordonase atacul cu rachete de croazierã, cu o precizie aproape de 100%, ghidate sã loveascã bazele Al Qaeda din Afganistan, ca rãspuns la atacurile cu bombã din 1998, asupra Ambasadelor americane din Kenya ºi Tanzania. Au urmat apoi atacuri cu rachete de croazierã în Sudan, asupra unor presupuse fabrici suspecte de legãturi cu Al Qaeda, precum ºi atacuri în care au fost foliste drone în uciderea punctualã a unor lideri teroriºti importanþi.

Lupta împotriva terorismului actual este un fenomen complex, care implicã forþe specializate, tehnici de ultimã generaþie, re-

surse imense financiare ºi umane, muncã înaltã calificare pe informaþii.

Dupã Strategia de luptã antiteroristã a SUA din anul 2002, în decembrie 2003 Consiliul European a adoptat Strategia europeanã de securitate, unde terorismul este numit ca fiind principala ameninþare la adresa securitãþii UE. ªapte ani mai târziu, în martie 2010, Consiliul European a adoptat o nouã Strategie de Securitate, terorismul rãmânând cea mai mare ameninþare la adresa securitãþii europene. Rãspunsul la ameninþãrile comune este dat de politicile ºi strategiile de securitate, de instrumentele de cooperare, mai ales schimburile de informaþii, anchetele comune, eficienþa organizaþiilor Europol, Eurojust ºi Frontex. ªi Naþiunile Unite au stabilit o Strategie de combatere a terorismului, în septembrie 2006, incluzând 15 mãsuri concrete de identificare a condiþiilor care favorizeazã dezvoltarea terorismul ºi 16 instrumente ºi amendamente în domeniu.

SUA au adoptat ºi ele, în august 2011, Strategia de apãrare împotriva Al Qaeda, care prevede eliminarea ideologiei violente ºi chiar a multor lideri Al Qaeda, ajutorul comunitãþilor musulmane, care pot identifica mai uºor problemele locale, pot da rãspunsuri adecvate, pot asigura o cooperare mai bunã în punerea în aplicare a programelor guvernamentale de integrare a imigranþilor.

Ultima formã a unei Strategii de Securitate Naþionalã a SUA a fost prezentatã de preºedintele Barack Obama, la începutul acestui an. Principalele ameninþãri au rãmas terorismul, schimbãrile climatice grave ºi cele cibernetice. Lupta împotriva Statului Islamic (ISIS) rãmâne ca o prioritate, în contextul ameninþãrii teroriste din multe state ale lumii.

Concluzionând, apreciem cã se impune mai mult ca oricând o cooperare la nivel global între forþele antiteroriste, o voinþã politicã realã în stoparea finanþãrii terorismului, o aplecare a politicului spre informaþiile specialiºtilor în domeniu ºi nu deturnarea acestora, exercitarea de presiuni asupra statelor care sponsorizeazã sau sprijinã acþiunile teroriste ºi cele ale crimei organizate ºi, nu în ultimul rând, o eficientizare a sistemului juridic naþional ºi internaþional ºi modificarea strategiilor naþionale în acord .

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

16 - 19 aprilie 2015

13

Din cauza încãlzirii climei

Fauna Timiºului se îmbogãþeºte cu ºacali ºi pãianjeni veninoºi Vrabia roºcatã spaniolã s-a acomodat în Banat Lista ciudãþeniilor apãrute în ultimii ani în fauna timiºeanã nu se opreºte aici. Vrabia spaniolã este un alt exemplar nou observat de ornitologi ºi în Timiº În 1898, ornitologul Carl Ritter von Dombrovsky observa în România un exemplar, posibil unul dintre pionierii speciei, aflate pe cale de a-ºi extinde arealul. Ulterior, situaþia avea sã se schimbe semnificativ. În anul 1964, ornitologul român Aurel Papadopol a descoperit-o ca pasãre clocitoare pe malul Mãrii Negre, la Agigea. Extinderea arealului spre nord a avut un ritm extrem de rapid. În prezent, vrabia spaniolã este prezentã ca pasãre clocitoare în tot sudul ºi sud-

vestul þãrii, inclusiv în Timiº, singurii factori limitanþi fiind reprezentaþi de Munþii Carpaþi ºi de temperaturile mai scãzute din Ardeal ºi Moldova.

La orã actualã, cuibãreºte doar în colonii formate din maxim câteva zeci de cuiburi. Spre deosebire de vrabia comunã, care s-a transformat deja într-o specie care a ales oraºele în locul mediului sãu originar, vrabia spaniolã preferã zonele umede sau crângurile sãlbatice, cu toate cã a fost observatã accidental ºi în oraºe. Dieta sa este asemãnãtoare cu cea a vrãbiilor comune, fiind alcãtuitã din insecte ºi larvele acestora, seminþe ºi resturi menajere comestibile.

Reprezentanþii A.J.V.P.S. Timiº susþin cã ºacalii au devenit deja o problemã în judeþ Probabil cã nimeni nu ar fi crezut în urmã cu zece ani cã ºacalii vor ajunge sã fie o pradã la ordinea zilei pentru vânãtorii din Timiº sau cã vor teroriza ciobanii din zona Buziaºului.

Apariþia haitelor de ºacali în Timiº demonstreazã cã fauna judeþului se îmbogãþeºte cu animale specifice unor zone mult mai calde. bogdan.piticariu@timpolis.ro

ªacalul, spaima ciobanilor În ultimii ani, în fauna localã au pãtruns o serie de noi animale care îmbogãþesc biodiversitatea specificã zonei de vest a României. Unele au fost introduse ca specii strict destinate vânãtorii ºi pescuitului, dar au reuºit sã evadeze, ocupând ecosistemele naturale prielnice. Altele au pãtruns în zonã ca urmare a migraþiei pentru cãutarea hranei. Iar restul speciilor au apãrut în zonã cu totul ºi cu totul accidental. Aºa s-a ajuns ca în Timiº sã aparã animale din fauna Peninsulei Iberice sau a nordului Africii.

Un exemplu bun este ºacalul.

“Prima oarã cred cã în 2006 a fost descoperit un leº de ºacal în zona Sânandrei, ºi am scris ºi un articol pe aceastã temã. Ulterior au fost semnalate tot mai multe apariþii ale acestor animale, care, de la noi, au plecat ºi mai departe, în Cehia ºi Germania”, ne-a declarat Sretko Milanovici, biolog-muzeograf de la Muzeul Banatului.

Cu toate cã aria lor de rãspândire este nordul Africii, sudul Asiei ºi sudul Europei, tot mai mulþi ºacali au ajuns în judeþul Timiº. Carnivorele flãmânde fac ravagii pe fondurile de vânãtoare dar ºi în gospodãriile oamenilor. Înfometate, animalele atacã în haitã numai noaptea, iar unii ciobani timiºeni spun cã sunt mai rãi decât lupii.

Reprezentanþii Asociaþiei Judeþene pentru Vânãtoare ºi Pescuit Spor-

tiv Timiº susþin cã ºacalii au devenit deja o problemã în judeþ, pentru cã, în alte zone ale României, în care au mai fost aceste animale, au distrus efectivele de vânat ºi, în cãutare de hranã, au ajuns sã migreze în alte zone ale þãrii. Aºa au ajuns ºi în Timiº. Animalele, avanseazã o ipotezã reprezentanþii AJVPS Timiº, au venit în România din Bulgaria în urmã cu câþiva ani în urmã, într-o iarnã foarte geroasã, care a dus la apariþia unor poduri de gheaþã pe Dunãre. Din sudul þãrii au înaintat în Câmpia Românã, pânã au ajuns în Timiº, mulþi vânãtori confundându-i cu vulpile. În mai multe zone din Timiº, sãlbãticiunile s-au înmulþit în pãduri ºi atacã animalele domestice.

Vânãtorii spun cã numãrul ºacalilor a crescut în special în zona pãdurilor din Fãget ºi Banloc. Anul trecut, o turmã de oi a Penitenciarului Timiºoara a fost atacatã de ºacali, în apropierea localitãþii Buziaº. 66 de animale au fost omorâte ºi alte 15 au fost rãnite.

Originari din Asia ºi Africa, ºacalii aurii sunt animale carnivore sãlbatice de temut. Trãiesc în haite ºi se înmulþesc rapid. Iniþial s-au adaptat în zonele mediteraneene din sudul Europei, dupã care au început sã migreze spre Balcani. Aceste animale au ajuns deja în Bulgaria, Ungaria ºi România, unde au “cucerit” deja Dobrogea, iar acum se extind în Banat.

Dacã primul ºacal a fost semnalat în România în anul 1929, astãzi a început sã fi observat din ce în ce mai des în majoritatea judeþelor þãrii.

Odatã cu iernile tot mai blânde ºi cu dispariþia lupilor, tot mai mult vânaþi ºacalul îºi extinde arealul ºi spre nord, fiind întâlnit în judeþele Sibiu, Braºov, în ultimii ani fiind împuºcat chiar ºi în Maramureº.

Bizamul, un “evadat” american În Timiº poate fi întâlnit în ultimii ani ºi cel mai spectaculos rozãtor din

fauna româneascã: bizamul, un rozãtor de apã cu o “carte de vizitã” cu adevãrat impresionantã. Nimeni nu ar fi crezut, la începutul secolului trecut, cã un rozãtor cu aspectul exterior al unui ºobolan de apã supradimensionat, adus iniþial din Statele Unite, ca animal cu blanã preþioasã, va cuceri Europa în doar câteva decenii.

Aventura sa a început în Cehia, unde, într-o localitate de lângã Praga, au fost eliberate câteva exemplare. În 60 de ani, ambiþiosul ºi prolificul rozãtor se întinsese în aproape toatã Europa.

Dacã în anul 1905, primii aventurieri ai speciei evadau din Cehia, în anul 1940, bizamii au pãtruns pe teritoriul românesc prin vest, în judeþul Bihor, ulterior înaintând, cu rapiditate, ºi în judeþele Timiº, Satu Mare ºi Arad. Dupã doar 14 ani, bizamii au ajuns ºi în Delta Dunãrii, un adevãrat paradis pentru specia lor, loc unde rozãtoarele ºi-au fãcut “cartierul general”, datoritã condiþiilor optime de viaþã întâlnite aici. Odatã ajunºi în Deltã, bizamii au început noi expediþii, urcând de-a lungul Prutului, ajungând pânã la Suceava. Dupã care a urmat Ardealul ajungând, astãzi, sã fie întâlniþi în majoritatea râurilor mari ale României. În Timiº pe cursuri de apã ceva mai mari bizamul se simte ca acasã.

“Bizamul a mai fost observat sporadic în ultimii ani încã de acum 50 de ani.

Mai multe colonii pot fi gãsite în Caraº Severin, pe Clisura Dunãrii”, spune Sretko Milanovici. Animal semi-acvatic, bizamul trãieºte în jurul râurilor ºi lacurilor cu vegetaþie bogatã, fãcându-ºi galerii în maluri ºi diguri. Este un mare consumator de plante acvatice, dar mãnâncã ºi scoici sau melci. La maturitate poate atinge chiar greutatea de douã kilograme, cu toate cã asemenea exemplare sunt mai degrabã excepþii. În prezent, este capturat pentru blanã, fiind considerat specie de vânat. În Deltã este unul dintre animalele cele mai cãutate de cãtre braconieri, care îl prind cu capcane speciale.

Pãianjenul Vãduva neagrã ar fi ajuns ºi la Timiºoara Poate cel mai mediatizat animal exotic pãtruns recent în România este pãianjenul veninos cunoscut sub numele de “vãduva neagrã”. Deºi apariþia unor astfel de pãianjeni a fost semnalatã mai mult în zona de sud-est a þãrii, pe litoral, pe internet existã mai multe forumuri, cum e cel de pe site-ul de specialitate http://www.tarantuleromania.ro unde “biologi” amatori susþin, cu poze doveditoare, cã au descoperit astfel de insecte ºi la Timiºoara.

“Forma abdomenului ºi coloritul era similar, dacã nu identic cu al vãduvei”, susþine unul dintre forumiºtii timiºoreni care ar fi descoperit un astfel de pãianjen pe lângã blocul sãu din Calea ªagului.

Dincolo de aceste speculaþii, pãianjenul din sãecia Vãduva neagrã a fost menþionat pentru prima data în arahnofauna României în anul 1963, când cercetãtorul a fost descoperit primul exemplar în preajma localitãþii C.A. Rosetti, din Delta Dunãrii. Trei ani mai târziu, un alt exemplar a fost colectat pe insula Popina din Lacul Razim, iar un al treilea în anul 1968, tot în Deltã, lângã Periprava. Invazia începuse.

Epopeea celui mai periculos pãianjen european în România este consideratã de oamenii de ºtiinþã drept încã o dovadã clarã a fenomenului de încãlzire globalã din ultimii ani, deoarece aceastã specie este, prin definiþie, una iubitoare de cãldurã. În ciuda ºtirilor alarmiste destinate sã înspãimânte românii de pe litoral în fiecare varã,

temuta vãduvã neagrã nu a pornit un rãzboi personal cu românii. Spre exemplu, un cercetãtor care, în vara anului 2004, a colectat nu mai puþin de 384 de pãianjeni din Dobrogea, a avut surpriza sã descopere doar trei vãduve negre între aceºtia...

Cu toate acestea, se poate vorbi fãrã doar ºi poate, de o extinderea arealului acestei specii emblematice de pãianjen. Dacã în urmã cu 50 de ani se întâlnea aproape exclusiv în Deltã Dunãrii, în intervalul de ani scurs de atunci pânã în prezent, vãduvã neagrã a fost semnalatã în mai multe localitãþi din sudul þãrii. În ciudã isteriei declanºate de mass media, nu este un pãianjen cu potenþial mortal, cu toate cã bãtrânii ºi cardiacii pot prezenta complicaþii dacã sunt muºcaþi. Datele aratã cã se înregistreazã un deces la 200 de cazuri.

Durerile apar la câteva ore de la muºcãtura ºi se extind de la locul muºcat spre întreg membrul. Alte simptome include, de la caz la caz, salivaþia ºi transpiraþia abundente, accelerarea pulsului, amorþealã, furnicãturi, semnele unei false apendicite, erupþii cutanate, stãri de confuzie. Veninul femelei este periculos, masculii fiind incapabili sã muºte.

Acest tip de pãianjen – uºor de recunoscut, datã fiind culoarea neagrã strãlucitoare, cu câteva pete roºii stridente– îi instaleazã pânza în formã de pâlnie sub pietre, printre ierburi sau în adânciturile din sol.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

16 - 19 aprilie 2015

Ibuprofenul influenþeazã în mod diferit starea de spirit a bãrbaþilor ºi pe cea a femeilor Ibuprofenul îi poate face pe bãrbaþi mai emoþionali, în timp ce femeile se simt mult mai bine din punct de vedere psihic dupã administrarea medicamentului, potrivit unui nou studiu realizat de o echipã de cercetãtori de la Universitatea din Texas.

TIMPOLIS

Este un lucru deja cunoscut cã medicamentele analgezice, precum ibuprofenul, pot fi utile în cazuri de tulburãri emoþionale, însã influenþeazã în mod diferit starea de spirit a bãrbaþilor ºi femeilor.

Astfel, starea emoþionalã a bãrbaþilor poate fi exacerbatã, în timp ce femeile spun cã se simt mult mai bine psihic dupã administrarea medicamentului, potrivit unui studiu realizat de o echipã de cercetãtori americani, publicat, zilele acestea, în Personal Relationship, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Autorii studiului, cercetãtorila Austin’s Moody College of Communication de la Universitatea din Texas, spun cã descoperirea lor poate aduce o nouã perspectivã asupra modului în care bãrbaþii ºi femeile reacþioneazã la problemele emo-

þionale ºi poate sta la baza unor noi tratamente.

La studiu au participat 138 de studenþi – 62 de bãrbaþi ºi 76 de femei –, jumãtate primind câte o dozã de 400 de miligrame de ibuprofen, jumãtate,

un placebo. Voluntarii au luat parte la un experiment, un joc pe computer care presupunea aruncarea unei mingi, în care erau excluºi social. Participanþii au fost rugaþi, dupã excludere, sã îºi evalueze starea emoþionalã.

Într-un alt experiment, voluntarii au descris detaliat o situaþie în care s-au simþit trãdaþi de o persoanã cu care aveau o relaþie strânsã, precum ºi o situaþie în care au experimentat durere fizicã.

Ulterior, participanþii au fost din nou

rugaþi sã îºi evalueze starea emoþionalã.

Cercetãtorii spun cã ambele tipuri de durere, ºi cea emoþionalã, ºi cea fizicã, activeazã regiuni similare din creier, dar sunt diferenþe, în funcþie de sex, în modul în care analgezicele acþioneazã asupra durerii emoþionale. În timpul studiului, femeile au simþit o diminuare durerii provocate de excluderea socialã – în cazul primului experiment –, dar ºi a celei fizice, dupã administrarea analgezicului, în timp ce bãrbaþii s-au simþit mai vulnerabili emoþional în ambele situaþii. Aceste sentimente de durere pot apãrea în orice relaþie apropiatã, deci este important ca oamenii sã înveþe cum sã gândeascã ºi sã vorbeascã despre „durerea” provocatã de relaþiile sociale, spun autorii studiului. Înþelegerea diferenþelor în modul în care bãrbaþii ºi femeile reacþioneazã când sunt rãniþi ar putea fi utilã cuplurilor care se confruntã cu astfel de situaþii.

Administrarea de analgezice i-ar putea determina pe bãrbaþi sã gãseascã mai multe resurse cognitive pentru a-ºi exprima durerea pe care o resimt, mai spun autorii studiului, care precizeazã cã influenþa analgezicelor asupra stãrii emoþionale mai trebuie studiatã.

ªapte semne cã trebuie sã faci o vizitã la doctor Inabilitatea de a ajunge la cel mai înalt raft din bibliotecã ºi senzaþia de deranj din cauza luminii, resimþitã în timpul nopþii, sunt doar douã dintre semnele care pot indica existenþa unor probleme de sãnãtate.

TIMPOLIS

Mai mulþi oameni de ºtiinþã considerã cã schimbãri subtile în comportamentul uman ºi în abilitatea de a duce la capãt activitãþi de rutinã ar putea sugera probleme de sãnãtate, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Nu mai poþi ajunge la cel mai înalt raft din bibliotecã Dacã ai senzaþia cã cel mai înalt raft este brusc prea sus pentru tine, ar putea fi din cauza osteoporozei. „Acest lucru îi poate face pe cei afectaþi sã piardã din înãlþime din cauza subþierii oaselor din coloana vertebralã, deci brusc îºi dau seama cã nu mai pot ajunge la obiecte ca înainte”, spune Peter Selby, doctor consultant ºi specialist în osteoporozã la Infirmeria Regalã din Manchester.

Dacã dupã vârsta de 40 de ani este normal pentru corp sã piardã câte un centimetru în înãlþime o datã la zece ani, o vizitã la medic devine necesarã dacã este vorba de mai mult de un centimetru. Principala grijã în cazul osteoporozei este riscul mare de fracturare în cazul unei cãderi. Osteoporoza poate fi tratatã cu medicamente precum bifosfonatele, care încetinesc procesul de rupere a oaselor. Renunþarea la fumat ºi o dietã bogatã în calciu pot ajuta de asemenea la întãrirea oaselor.

Nu mai poþi respira când stai întins Faptul cã îþi pierzi rãsuflarea când te afli în pat poate fi semnul unor afecþiuni cardiace, chiar dacã în restul timpului nu ai aceastã problemã. Acest lucru apare pentru cã sângele care s-a adunat în picioare în timpul zilei se redistribuie ºi începe sã se strângã în plãmâni.

Ortopneea, aºa cum este cunoscutã, apare atunci când inima nu pompeazã sânge în mod corect, „astfel cã sângele începe sã se adune în inimã ºi în plãmâni”, explicã doctorul John Dearing, chirurg la Spitalul Carrick Glen, din Ayr. Potrivit lui John Dearing, pacienþii cu aceastã afecþiune cred de obicei cã ea apare doar pentru cã nu sunt în formã.

Lumina farurilor maºinilor te deranjeazã noaptea O senzaþie puternicã de disconfort din cauza luminilor farurilor de la maºini poate fi din cauza cataractei, atunci când cristalinul ochiului (sau lentila) devine înceþoºat. „Când lumina ajunge la lentilã, faptul cã aceasta este înceþoºatã provoacã dispersarea luminii, ceea ce face mai dificilã distincþia obiectelor în timpul nopþii”, explicã Jegg Kwartz, chirurg oftalmolog consultant la Spitalul Regal, din Bolton. Un semn de cataractã poate fi senzaþia cã lumina soarelui este brusc mai orbitoare.

Probleme în activitatea sexualã Disfuncþia erectilã la bãrbaþii sãnãtoºi ar putea fi un semn timpuriu de avertizare pentru afecþiuni cardiace.

Disfuncþia erectilã a fost asociatã creºterii cu 37 la sutã a riscului de atac

de 25 de ani un reper al cetãþii

de cord ºi boli arteriale în cazul bãrbaþilor în vârstã de cel puþin 45 de ani, care nu au prezentat în trecut niciun alt caz de afecþiuni cardiace.

Slãbiciune în braþe când le ridici Lipsa de putere în braþe, atunci când acestea sunt ridicate, poate apãrea dacã a fost rupt rotatorul – un grup de tendoane ºi muºchi care conecteazã braþul la umãr –, ceea ce poate trece neobservat, pentru cã nu provoacã nicio durere. Senzaþia poate fi observatã la aºezarea braþelor deasupra capului. „Pacienþii îºi dau seama cã au o problemã atunci când trebuie sã depunã mai mult efort în activitãþi pentru care trebuie sã îþi ridice braþele, cum ar fi întinderea rufelor”, explicã profesorul Tony Kochlar,

chirurg specializat în membrele superioare ºi în probleme care apar la nivelul umerilor.

Fizioterapia poate fi utilã în acest caz, dar aceastã rupturã necesitã în unele cazuri sã fie reparatã chirurgical, recomandã specialiºtii.

Nu te poþi apleca pentru a-þi atinge degetele de la picioare Inabilitatea de a-þi mai atinge degetele de la picioare poate sugera uneori probleme cu inima, deºi cele mai multe persoane afectate de crampe la spate au tendinþa sã creadã cã au nevoie doar de miºcare ºi yoga, este de pãrere profesorul Kochlar.

Cercetãtorii de la Universitatea din Texas ºi de la mai multe universitãþi japoneze cred cã flexibilitatea corpului reflectã flexibilitatea artere-

lor. Arterele suple lasã sângele sã circule liber prin corp, în timp ce arterele fixe obligã inima la eforturi mai mari.

De-a lungul timpului, acest lucru ar putea mãri riscul de boli cardiace ºi de atac de cord.

Un scris de mânã micºorat Cuvintele scise de mânã care aratã mai mici ºi aglomerate pot fi semnul bolii Parkinson. Micrografia, aºa cum este cunoscutã, este un simptom timpuriu recunoscut al acestei afecþiuni, explicã doctorul Raj Kapoor, de la Spitalul de Serologie ºi Neurochirurgie din Londra. Parkinson afecteazã felul în care creierul programeazã miºcarea muºchilor. În consecinþã, mâinile devin rigide ºi încete, pe mãsurã ce pacientul începe sã nu mai scrie cu aceeaºi rapiditate ºi cursivitate.

integrame

16 - 19 aprilie 2015

15

Tocmai ma pregateam sa ies din magazinul de îmbracaminte, când vine tipul asta la mine si-mi zice: - Hmm...pantalonii astia, cu puloverul asta...nu prea cred!

- Da‘ cine esti tu ma rog, politia modei? i-am raspuns râzând.

- Nu, domnule, zise el, Politia aia normala...Te arestez pentru furt din magazine! l Se întâlnesc 2 scotieni: - Vai, ce ceas frumos ai! Cred ca te-a costat mult.

- Nici vorba! Mi l-a vândut tatal meu pe patul de moarte cu 4 pence. l La mine în familie cânta coco?ul.

Muzica si versurile:gaina. l Oamenii de stiinta britanici în urma cercetarilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit urmatoarele: Vodka + gheata = afecteaza rinichii Rom + gheata = afecteaza ficatul Whisky + gheata = afecteaza inima Gin + gheata = afecteaza creierul Cine ar fi crezut ca nenorocita aia de gheata poate afecta în asemenea hal organismul ?!? l - O cafea, va rog!

- Fara cofeina?

- Bineînteles. Si o prajitura fara calorii si frisca degresata! l Un studiu realizat de catre cercetatorii britanici demonstreaza ca românii sunt cei mai credincioºi oameni din lume!

De ce ?

Românii fac cruce si invoca diversi sfinti aproximativ din ora-n ora, declara ei!

Factorii care stimuleaza aceasta pioºenie fiind preþurile din magazine ºi facturile !! l Întrebare la Radio Erevan: - Cum pot sa-mi învat copilul de 5 ani cât înseamna tva-ul?

Raspuns: - Mâncându-i un sfert din înghetata. l - Taticule, eu când voi fi mare vreau sa ajung Papa - Fiule, trebuie sa-ti spun ca te afli pe drumul cel bun: acum esti Papa Lapte

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

16 - 19 aprilie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.