Timpolis 2059

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2059 2 - 4 iunie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Abuz de imunitate în formã continuatã melania.cincea@timpolis.ro

D

eputaþii au respins, marþi, cererea privind încuviinþarea arestãrii preventive a deputatului Florin Popescu. 224 de voturi „împotrivã” ºi 78 „pentru”. O nouã erijare a parlamentarilor în procurori. O nouã sfidare. entru cei 224 de deputaþi care au votat împotriva arestãrii preventive, pentru cei care s-au erijat în procurori în situaþia lui Adrian Nãstase, a lui Miron Mitrea, Vlad Cosma, Varujan Vosganian, Borbely Laszlo, Ovidiu Silaghi, Victor Paul Dobre, Ion Stan, Gheorghe Coman ºi a altora, ºi a altora, principiul independenþei Justiþiei nu este nici nenegociabil, nici sacrosanct. De altfel, majoritatea covârºitoare a parlamentarilor români gândesc aºa. De ani de zile, s-au obiºnuit sã se facã luntre ºi punte pentru a-ºi salva colegii intraþi la ananghie penalã. Un gest fãcut doar în virtutea unei fraternizãri la care se recurge pragmatic, prevãzãtor. În ideea cã, mâine, va fi nevoie de un zid uman pentru propria protecþie. anomalie posibilã datoritã unei prevederi (strâmbe, din punctul meu de vedere) din Constituþie: art. 72, alin. 2, care spune cã “deputaþii ºi senatorii (…) nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte” ºi asta, doar “dupã ascultarea lor”. Stupid. Sfidãtor la adresa noastrã, a tuturor. Nu vãd raþionamentul pentru care procurorii trebuie sã aibã acceptul Parlamentului pentru a cerceta un parlamentar suspectat de încãlcarea legii ori pentru a reþine un parlamentar, pentru fapte care nu au legãturã cu discursul lor politic. Pentru cã în Constituþie nu se spune niciunde cã Parlamentul este cel care judecã. Nu se spune cã Parlamentul are rãspunderea începerii urmãririi penale. Nu se spune cã Parlamentul trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã aflatã în atenþia procurorilor. În plus, din acest text de lege rezultã cã imunitatea priveºte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nicidecum posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. u toate acestea, însã, majoritatea îºi permit sã ignore Legea fundamentalã ºi sã abuzeze de imunitate. Pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu îi poate sancþiona pentru acest derapaj – nici mãcar de electorat nu pot fi sancþionaþi, pentru cã se ascund sub votul secret. Prin regulamentele de funcþionare ale celor douã Camere, s-au pus deasupra Constituþiei. “ Senatorii se bucurã de imunitate parlamentarã pe toatã durata exercitãrii mandatului”, au decis la aliniatul 1 al articolului 172 din Regulamentul Senatului. Nu amintesc, însã, ca subpuncte, niciun fel de condiþii în care un parlamentar se bucurã de imunitate. Nici situaþiile în care îºi poate pierde aceastã protecþie în faþa Justiþiei. i deputaþii ºi-au luat mãsuri pentru a face faþã cu brio Justiþiei. Din primul articol al Secþiunii “Imunitate parlamentarã”, din Statutul deputatului, rezultã clar cã ºi ei mototolesc Constituþia: “Deputaþii se bucurã de imunitate parlamentarã de la data eliberãrii certificatului doveditor al alegerii, sub condiþia validãrii”. ªi, ca ºi când nu era suficient, îºi subliniazã dreptul de a ignora prevederile constituþionale, de a se autoplasa deasupra puterii judecãtoreºti. În baza aliniatului 3 din articolul 193, cei din Comisia Juridicã ºi-au conferit dreptul de a se amesteca în treburile Justiþiei ºi de a decide dacã probele aduse de procurori sunt bune sau nu, dacã existã sau nu “motive temeinice”, dacã acestea plac sau nu ºi, abia apoi aprobã, sau nu, cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare. Aºa aratã, în viziunea majoritãþii parlamentarilor noºtri, egalitatea ºi separaþia puterilor în stat, aºa se traduce respectul faþã de Constituþie.

P

O

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

16.600 de familii de timiºeni s-au debranºat de la sistemul de încãlzire centralizatã Raportul centrale termice - sistem centralizat de termoficare rãmâne greu de stabilit în urmãtorii ani, din cauza calendarului de scumpire a preþului gazelor livrate populaþiei l

Ministerul Transporturilor pregãteºte pentru Timiº „prioritãþi” cu termen de realizare în 2030 Rãspunzând unei interpelãri legate de „orizontul de realizare” al investiþiilor aºteptate de ani buni în Timiº în domeniul infrastructurii de Transport, ministrul Transporturilor, Dan ªova dã asigurãri cã are în vedere toate proiectele de interes local, pe care le considerã „prioritare”, deºi în unele cazuri termenul de realizare asumat chiar de cãtre minister este... anul 2030. Printre acestea se pot numãra inclusiv ºoseaua de centurã sau Centru Intermodal de Transport Marfã. pag. 3

10.000 de kilometri de cale feratã dispar în strategiile Guvernului Dupã o perioadã de concesionãri cu efecte greu de precizat ºi subfinanþare care au ºubrezit extrem de mult infrastructura, Guvernul pare hotãrât sã dea lovitura de graþie reþelei feroviare de stat prin închiderea a peste 10.000 de kilometri de cale feratã. În Timiº, singura linie a cãrei închidere este consideratã iminentã este Jebel - Liebling, pe care mai circulã… un tren pe sãptãmânã. pag. 7

Fondul forestier al României a crescut cu peste 9.000 de hectare, în 2013

C

Institutul Naþional de Statisticã anunþã cã, anul trecut, fondul forestier din România ar fi crescut cu aproximativ 9.000 de hectare. Aceste date sunt însã doar scriptice ºi pot sã nu corespundã cu realitatea, aºa cum a dovedit situaþia “pãdurii invizibile” descoperite de Curtea de Conturi la Cenad, într-o anchetã care nu a mai dus nicãieri.

ª

pag. 10

Sanitas ameninþã cu proteste dacã salariile din Sãnãtate ºi Asistenþã socialã nu cresc cu 10 la sutã Conform unui studiu recent al unui producãtor de centrale termice, în Timiº, în ultimii trei ani, peste 17.700 de familii au “fugit” din sistemul centralizat de termoficare. Totuºi, pe viitor raportul centrale termice - sistem cen-

tralizat de termoficare rãmâne greu de anticipat.

Calendarul de scumpire a preþului gazelor livrate populaþiei ar putea inf luenþa semnificativ opþiunile legate de termoficare. pag. 6

Federaþia Sanitas a cerut, într-o întâlnire cu reprezentanþii mai multor ministere, contract colectiv de muncã pe sector sanitar ºi activitãþi sanitar veterinare ºi creºterea cu 10 la sutã a salariilor din sãnãtate ºi asistenþã socialã, ameninþând cã în caz contrar va declanºa proteste. pag. 14

2

social

2 - 4 iunie 2014

Societatea „Timiºoara” protesteazã faþã de acordarea titlului de cetãþean de onoare al oraºului lui Ion Marin Almãjan Acordarea de cãtre Consiliul Local Timiºoara a titlului de cetãþean de onoare al oraºului lui Ion Marin Almãjan a creat un val de indignare în rândul membrilor Societãþii „Timiºoara”. oana.dima@timpolis.ro

Societatea „Timiºoara” vede în acordarea titlului de “Cetãþean de onoare al oraºului revoluþiei” scriitorului Ion Marin Almãjan „o dezonoare a martirilor ºi idealurilor Revoluþiei timiºorene”. „Într-o vreme de confuzie valoricã ºi de rãtãcire a reperelor morale, asistãm la un fals ºi uz de fals public prezent în motivaþia prin care se justificã acordarea titlului de Cetãþean de onoare al oraºului Revoluþiei române scriitorului Ion Marin Almãjan. În acest fals public suntem anunþaþi de cei

care au urzit împodobirea Timiºoarei cu asemenea «onoare» cã scriitorul Ion Marin Almãjan ar fi fost un dizident al epocii culturale ceauºiste. Nu ni se spune un cuvânt ºi despre faptul cã acelaºi a servit cu zel dictatura comunistã din funcþiile de director al Editurii Facla sau de redactor-ºef adjunct al ziarului de partid Drapelul roºu”, se aratã într-un comunicat de presã semnat de Florian Mihlacea, preºedintele Societãþii „Timiºoara”.

Reprezentanþii Societãþii „Timiºoara” þin sã le reaminteascã tuturor celor care au uitat ºi sã le comunice celor care nu ºtiu cã „noi, scriitorii ºi intelectualii participanþi la revoluþie ºi coautori ai Proclamaþiei, ne-am ridicat atunci (ºi) împotriva unor tovarãºi precum Ion Marin Almãjan sau Teodor Bulza, care fuseserã în

acele vremuri activiºti de primã însemnãtate ai culturii ceauºiste pe care au servit-o cu zel pânã când s-a ridicat elicopterul de pe acoperiºul Comitetului Central din 22 Decembrie 1989”.

Prin urmare, se mai aratã în comunicat, onoarea acordatã prin acest titlu „ fostului propagandist comunist” Ion Marin Almãjan este o dezonoare a martirilor ºi idealurilor revoluþiei timiºorene.

Decizia acordãrii titlului de cetãþean de onoare a fost luatã în ºedinþa de Consiliul Local Timiºoara, din 27 mai, prin votul de marþi al membrilor Consiliului Municipal Timiºoara. Titlul i-a fost acordat lui Ion Marin Almãjan, ”în semn de recunoaºtere pentru vasta sa activitate ce a condus la promovarea municipiului”.

Primarul liberal al Timiºoarei: „Vivat dreapta unitã!”

Aflat într-o vizitã oficialã în Vietnam ºi Singapore, primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, îºi manifestã bucuria faþã de decizia conducerilor PNL ºi PDL, reamintind cã s-a numãrat printre pionierii ideii de coagulare a dreptei.

Nicolae Robu spune cã am primit cu bucurie ºi mari speranþe vestea cã discuþiile purtate între preºedintele PNL, Crin Antonescu, ºi liderul PDL, Vasile Blaga, s-au încheiat cu asumarea de cãtre cei doi a disponibilitãþii partidelor pe care le reprezintã de a colabora pentru coagularea dreptei româneºti, prin crearea unui partid de centru-dreapta puternic, prin fuziunea lor ºi, în aceeaºi etapã ulterior, a altora. „Mã bucur cu atât mai mult cu cât mã numãr printre pionierii ideii de coagulare a dreptei, aducând-o în discuþie atât cu câteva sãptãmâni înainte de alegerile europarlamentare, cât ºi în chiar seara comunicãrii rezultatelor acestora”, spune Nicolae Robu care este ºi preºedintele PNL Timiº ºi, pânã luni, când conducerea PNL a demisionat, vicepreºedinte al partidului.

Nicolae Robu mai spune cã, în Timiº, relaþiile „de respect reciproc ºi

de 24 de ani un reper al cetãþii

bunã colaborare” dintre liderii ºi membrii PNL ºi PDL – marcate, admite, de turbulenþe minore ºi trecãtoare – se pot constitui în premise excelente pentru ceea ce au de fãcut împreunã în perioada urmãtoare. „ªi avem, înainte de orice, de câºtigat alegerile prezidenþiale din 2014, iar imediat apoi, de guvernat performant România! În plan local, ambele partide sunt preocupate de bunul mers al actului administrativ ºi nu de posturi de viceprimari, vicepreºedinþi de Consilii Judeþene sau altele”, afirmã Nicolae Robum încheindu-ºi mesajul cu „Vivat dreapta unitã!”.

Rãmâne de vãzut ce se va întâmpla cu colaborarea cu PSD, despre care liderul timiºean al social-democraþilor, Titu Bojin, spunea, pânã mai ieri, cã ºi-o doreºte continuatã. Într-o declaraþie datã TIMPOLIS, preºedintele PSD Timiº dãdea asigurãri cã nu are în vedere schimbarea directorilor de deconcentrarea susþinuþi de PNL. Miza realã, mai afirma acesta, o reprezintã continuarea proiectelor asumate la nivelul judeþului de cele douã partide foste partenere în USL ºi cei peste 100 de primari ajunºi în poziþiile ocupate în urma deciziei exprimate la vot de electorat. (O.D.)

eveniment

2 - 4 iunie 2014

3

Ministerul Transporturilor pregãteºte pentru Timiº „prioritãþi” cu termen de realizare în 2030 l Printre acestea se pot numãra inclusiv completarea inelului de centurã

ºi Centrul de Transport Intermodal

Rãspunzând unei interpelãri legate de „orizontul de realizare” al investiþiilor aºteptate de ani buni în Timiº în domeniul infrastructurii de Transport, ministrul Transporturilor, Dan ªova dã asigurãri cã are în vedere toate proiectele de interes local, pe care le considerã „prioritare”, deºi în unele cazuri termenul de realizare asumat chiar de cãtre minister este... anul 2030. Printre acestea se pot numãra inclusiv ºoseaua de centurã sau Centru Intermodal de Transport Marfã.

ºoara ºi terminalul cargo aferent Aeroportului Timiºoara.

Culmea e cã printre aceste investiþii cu termen de finalizare în anul 2020 sau 2030 este menþionatã de cãtre Ministerul Transporturilor inclusiv „dezvoltarea unui centru de transport intermodal cu facilitãþi de acces la transport rutier, feroviar ºi aerian în Timiºoara”, a cãrui demarare continuã sã fie consideratã „iminentã” de cãtre Consiliul Judeþean Timiº.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nemulþumirile parlamentarilor din Opoziþie, legate de lipsa alocãrilor de fonduri pentru investiþiile prioritare în infrastructurã ale judeþului Timiº par sã fi fost preluate abia acum chiar de cãtre o parte din parlamentarii timiºeni membri ai partidului de guvernãmânt. ªi deputatul PSD Cãtãlin Tiuch a cerut, printr-o interpelare parlamentarã, lãmuriri de la Dan ªova, ministrul PSD al Transporturilor cu privire la lipsa investiþiilor în infrastructura de transport. Cãtãlin Tiuch susþine abia acum, deºi problema treneazã, în ciuda promisiunilor, de ani buni, cã “în prezent, finalizarea ºoselei de centurã a Timiºoarei, proiectul Centrului Regional Intermodal de Transport Marfã Timiºoara, precum ºi autostrada Timiºoara – Deva sunt deziderate pe care cetãþenii din Timiº le au. Pânã acum nu am remarcat la Ministerul Transporturilor pe lista de prioritãþi obiectivele din Timiº.”

Nemulþumiri inclusiv în PSD

„Asigurãri” care mai degrabã cauzeazã îngrijorare În urma unor interpelãri parlamentare venite din Timiº ºi formulate inclusiv de cãtre parlamentari din PSD, pe tema lipsei alocãrii de fonduri pentru demararea investiþiilor prioritare din Timiº, pe segmentul infrastructurii de transport, ministrul de resort Dan ªova a formulat un rãspuns oficial la sfârºitul sãptãmânii trecute în care dã „asigurãri” care mai degrabã ar putea cauza îngrijorare pe plan local.

Astfel, dupã formulãrile standard ºi oficiale care sunt la fel, probabil, pentru orice judeþ din care vin interpelãri de acest gen, conform cãrora „Ministerul Transporturilor este preocupat permanent de modernizarea ºi dezvoltarea transporturilor în Româ-

nia, ºi în acest cadru sprijinã realizarea sau modernizarea infrastructurilor de transport, inclusiv a infrastructurii de transport din Timiº”, ministrul Dan ªova trece la expunerea unor termene de încadrare a realizãrii investiþiilor.

Conform ministrului Transporturilor, „în cadrul proiectului de realizare a Master Planului General de Transport al României aflat în stadiul de finalizare, au fost stabilite proiectele pe moduri de transport care vor fi testate în cadrul Modelului Naþional de Transport, pentru a se stabili prioritãþile pentru perioada de finanþare

2014-2020, celelalte urmând a fi programate pânã în anul 2030, având în vedere cã Master Planul actual are orizontul de timp cel mai îndepãrtat anul 2030.”

Ca atare, o parte din proiectele din Timiº s-ar putea încadra în termenul de realizare pânã în 2020, pentru celelalte fiind prevãzut anul 2030 ca „orizont de finalizare”.

Printre aceste „prioritãþi” care urmeazã a fi analizate, ºi care, dacã nu se încadreazã în „Master Planul” ministerului Transporturilor, ar putea fi realizate ºi peste 16 ani, se numãrã

autostrada Lugoj – Craiova, autostrada Timiºoara – Moraviþa, variantele de ocolire Timiºoara Sud, Timiºoara DN 69 – strada Polonã, Recaº pe D.N. 6, pasajul denivelat peste calea feratã de pe D.N. 6, în apropiere de Timiºoara, reabilitarea podurilor, podeþelor ºi tunelurilor de clare feratã pe Regionala Timiºoara, modernizarea liniei de cale feratã Timiºoara – Stamora Moraviþa – linie de frontierã, modernizarea liniei de cale feratã Caransebeº – Timiºoara – Arad pentru atingerea unor viteze sporite, construcþia terminalului intermodal de pasageri la Aeroportul Timi-

Casãri la R.A.T.T. – aprobate de Primãrie Nu este clar ce se va întâmpla cu azbestul pe care Agenþia de Mediu susþine cã Regia de transport îl are “pe inventar” l

Primãria Timiºoara a pus pe lista propunerilor de proiecte de hotãrâri ce urmeazã a fi aprobate de Consiliul Local un act normativ ce prevede casarea unor mijloace fixe ale Regiei Autonome de Transport Timiºoara, care are însã, “pe inventar”, potrivit Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiºoara ºi niºte cantitãþi destul de mari de azbest, încorporat întro serie de clãdiri. Acest material, interzis în mai multe state europene ºi considerat extrem de periculos nu mai poate fi folosit ºi trebuie eliminat în condiþii speciale. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Casãri aprobate de Consiliul Local Pe lista actelor normative pentru ºedinþa de plen a Consiliului Local, Primãria Timiºoara a inclus ºi un

Proiect de hotãrâre privind privind trecerea din domeniul public al municipiului Timiºoara în domeniul privat al municipiului Timiºoara, a unor mijloace fixe aflate în administrarea Regiei Autonome de Transport Timiºoara, în vederea scoaterii din funcþiune, dezmembrãrii, casãrii si valorificãrii materialelor rezultate din dezmembrarea acestora.

Aceste obiective sunt cuprinse în evidenþa mijloacelor fixe ale Primãriei Municipiului Timiºoara la o valoare totalã de 461.130,51 lei.

R.A.T.T. a propus scoaterea din funcþiune a acestora mijloace fixe, deoarece, din cauza uzurii fizice acestea nu mai corespund din punct de vedere funcþional.

De asemenea RATT a propus casarea parþialã, precizând cã, prin dezmembrare, materialele reutilizabile se vor folosi în procesul de întreþinere ºi reparaþie a infrastructurii de transport, iar restul materialelor vor fi valorificate ca deºeuri de materiale.

Veniturile care rezultã din valorifica-

rea acestor active, dupã deducerea cheltuielilor cu dezmembrarea lor, se vor vãrsa la bugetul local.

Punctual, este vorba de o magazie de ºef de garaj, o clãdire administrativã, o garderobã, un grup social ºi un atelier de recondiþionãri de pe Calea Buziaºului, la numãrul 2, ºi un atelier de întreþinere ºi revizie a tramvaielor, o clãdire pentru turnãtorie, o clãdire pentru ventilator ºi polizor, o construcþie pentru centralã termicã, mai multe împrejmuiri ºi conducte de alimentare cu apã ºi de canalizare ºi un coº de fum pentru centrala termicã.

Cu azbestul pe inventar Nu este foarte clar dacã în aceste mijloace fixe se gãseºte încorporatã ºi o cantitate de azbest pe care Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiºoara susþine cã R.A.T.T.o are “pe inventar” de ani buni.

Conform Agenþiei timiºorene, o

suprafaþã mare de azbest existã “în custodia” R.A.T.T., unde existã peste 1.500 de metri pãtraþi de plãci de azbest încorporate în clãdiri.

Termenul pânã la care aceste cantitãþi de azbest vor fi îndepãrtate este unul indefinit. Pentru cã, dupã cum precizeazã ºi Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº, “produsele care conþin azbest ºi care au fost instalate sau se aflau în funcþiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pânã la încheierea ciclului de viaþã al acestora.”

“Noi nu am mai avut sesizãri legate de utilizarea azbestului în construcþii. Numai cã acest material poate fi menþinut, potrivit legii, pentru toatã durata de utilizare în clãdirile în care a fost încorporat”, ne-a declarat comisarul Gãrzii de Mediu din Timiº, Mariana Lorinczi. Încã de prin anii ‘80, când s-au dovedit efectele dezastruoase asupra sãnãtãþii ale utilizãrii azbestului în construcþii, statele vest-europene au interzis folosirea sa ºi au fãcut planuri

pentru înlocuirea treptatã a acestui material din construcþiile deja finalizate. În România, însã, nu se deruleazã programe de educaþie sau de informare pe aceastã temã ºi nu se sprijinã financiar înlocuirea învelitorilor de azbociment de pe miile de case din localitãþi.

Pe plan naþional, vânzarea ºi utilizarea azbestului nu a fost interzisã cu desãvârºire, legislaþia în domeniu, conceputã abia prin 2003, lãsând destule portiþe de scãpare. În prezent, precizeazã Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº, “titularii activitãþilor care implicã prezenþa azbestului sunt obligaþi sã ia mãsuri pentru a se asigura cã activitãþile care implicã lucrãri cu produse ce conþin azbest nu reprezintã o sursã semnificativã de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest, pentru a se asigura cã demolarea clãdirilor, a structurilor ºi instalaþiilor care conþin azbest ºi îndepãrtarea azbestului sau a materialelor care conþin azbest nu conduc la o poluare semnificativã a mediului cu azbest.”

de 24 ani un reper al cetãþii

4

anchetã

2 - 4 iunie 2014

Limitarea despãgubirilor pentru “aurul miliþienilor”, contestatã la Curtea Constituþionalã Solicitãrile de restituire de metale preþioase, un fenomen scãpat de sub control

Deºi s-a stabilit cã, dupã 31 decembrie 2009 nu se mai admit revendicãri de aur confiscat înainte de 1989, termenul a fost contestat la CCR Dupã ce, ani de zile, Statul român a retrocedat, în Timiº, sute de kilograme de aur celor care susþineau cã au fost victimele confiscãrilor abuzive fãcute de Miliþia ceauºistã, s-a instituit un punct final pentru “febra aurului”, stabilindu-se cã dupã 31 decembrie 2009 nu se mai admit revendicãri. Deºi au avut la dispoziþie ani buni pentru a înainta în instanþã acþiuni de revendicare, câþiva petiþionari din Timiº au contestat recent la Curtea Constituþionalã impunerea acestui termen limitã. Ar fi suficient sã fie admisã o singurã contestaþie pentru ca Banca Naþionalã sã fie nevoitã din nou sã-ºi goleascã rezervele de aur. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Limite contestate Dacã reprezentanþii Bãncii Naþionale credeau cã lungul ºir al revendicãrilor de metale preþioase confiscate de Miliþia ceauºistã se va încheia odatã cu finalul anului 2009, dupã care se preciza cã nu se vor mai accepta revendicãri, aceºtia ar putea avea surprize. În acest an au fost formulate cãtre Curtea Constituþionalã mai multe excepþii de neconstituþionalitate care au plecat de pe rolul unor instanþe din Timiº. În aceste excepþii, petiþionarii contestã data limitã impusã de lege, 31 decembrie

2009, considerând cã o astfel de limitare ar aduce atingere liberului acces la justiþie.

CCR a analizat deja o astfel de sesizare, la începutul anului, decizia fiind publicatã zilele trecute în Monitorul Oficial. Excepþia respectivã a fost ridicatã în Dosarul nr. 29.090/325/2012 al Tribunalului Timiº - Secþia Civilã, într-o cauzã având ca obiect restituirea metale preþioase. În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate, se aratã cã prin limitarea termenului în care se poate solicita restituirea unor obiecte din aur se încalcã prevederile legale privind accesul liber la justiþie, iar prin decãderea din dreptul de a mai introduce o asemenea acþiune se aduce atingere prevederilor constituþionale.

Tribunalul Timiº, prin Secþia I Civilã, apreciazã cã excepþia de neconstituþionalitate apare ca neîntemeiatã, “ în condiþiile în care reglementarea modalitãþii ºi a condiþiilor de restituire a bunurilor preluate abuziv în perioada comunistã este opþiunea legiuitorului, acesta neavând o obligaþie în acest sens, iar, în concret, prin prelungirea termenului acordat iniþial au fost respectate exigenþele liberului acces la justiþie, garanþiile cerute de acest principiu fiind de altfel asigurate de ansamblul procedurii instituite prin actul normativ cu caracter special”. Judecãtorii Tribunalului Timiº au mai spus cã reclamantul, fiind anterior deposedat de bunuri, nu era, la momentul analizei, decât titula-

de 24 de ani un reper al cetãþii

rul unei speranþe de a ºi le vedea readuse în patrimoniu, nemaiavând, cu puterea evidenþei, calitatea de proprietar – aceasta fiind finalitatea demersului judiciar promovat. În cauzã li s-a cerut puncte de vedere ºi celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului ºi Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului a arãtat cã nu este de acord cu teoria conform cãruia instituirea limitei de formulare a revendicãrilor, pânã în 31 decembrie 2009, ar încãlca prevederile din Constituþie privind garantarea dreptului de proprietate, susþinând cã aceastã teorie este neîntemeiatã. Întrucât, se spune, prevederile legale criticate nu numai cã nu atenteazã la dreptul de proprietate, “care a fost grav lezat în timpul regimului trecut, ci, dimpotrivã, creeazã posibilitatea reconstituirii sale pe calea acþiunii în justiþie, introdusã cu respectarea condiþiilor prevãzute de lege.”

CCR, analizând cazul, s-a declarat de acord cu cererea BNR – Sucursala Regionalã Timiº, care a solicitat respingerea excepþiei de neconstituþionalitate ca inadmisibilã.

Acesta este însã doar una dintre cele patru excepþii de acest fel plecate la începutul acestui an de pe rolul instanþelor din Timiº cãtre CCR. ªi este de ajuns ca una dintre ele sã fie mai bine argumentatã, pentru ca, prin admiterea excepþiei de neconstituþionalitate, CCR sã anuleze limita instituitã pentru revendicãri, iar “febra aurului” sã reînceapã în Timiº.

Timiºul este unul dintre judeþele unde fenomenul solicitãrilor de restituire de metale preþioase confiscate înainte de 1989 a cunoscut o amploare fãrã precedent, în ultimii zece ani.

Deºi din cauza amplorii pe care o luase acest s-a stabilit cã 30 decembrie 2009 e data-limitã pânã la care se mai pot introduce acþiuni de acest gen, în mai multe instanþe din Timiº au continuat sã se deruleze procese similare, unele iniþiate prin diverse demersuri judiciare, cum ar fi contestãrile în anulare ale unor sentinþe pronunþate de instanþã. Maratonul judiciar a continuat, deci, sub diverse forme, deºi din 1990 ºi pânã în prezent BNR a restituit peste trei tone de aur. În instanþele din Timiº, cantitãþi mari de aur confiscat de la cetãþeni strãini, de regulã italieni, au ajuns sã fie revendicate de cãtre persoane din Timiºoara, de regulã de etnie rromã. Acestea susþin în instanþã cã sunt proprietarii aurului confiscat de Miliþia ceauºistã ºi cã respectivii cetãþeni italieni ar fi inexistenþi. Într-un astfel de proces, ajuns recent în ultima fazã la Curtea de Apel Timiºoara, a fost revendicat aurul confiscat de la doi cetãþeni italieni, care mai apar po-

meniþi în mai multe procese de acest gen: Cogo Alessandro (menþionat ºi în alte trei procese de restituire de metale preþioase din instanþele timiºene) ºi Salori Horatius. Martorii, foºti ofiþeri de la Direcþia Economicã a Miliþiei timiºene, au ajuns sã conteste în instanþã existenþa acestor cetãþeni, susþinând cã “deºi în acte se menþioneazã cã obiectele de aur s-au ridicat de la cetãþenii italieni – pârâþi în prezenta cauzã – din probe rezultã cã au aparþinut ºi s-au ridicat de la reclamantã, aceºti pârâþi neputând fi identificaþi din cauza datelor incomplete din acte”.

BNR, instituþia de la care se solicita restituirea aurului, ºi-a manifestat, prin sucursala de la Timiºoara, îndoiala cu privire la onestitatea acestei acþiuni, menþionând cã “foºtii lucrãtori ai Miliþiei nu relateazã date concrete care sã permitã conturarea cadrului care a fãcut posibilã singularizarea în memoria acestora a mãsurii confiscãrilor, în contextul în care aceºtia au participat la nenumãrate astfel de activitãþi”. Totodatã, a arãtat cã “se îndoieºte de veridicitatea susþinerilor martorilor, în condiþiile în care inventarele întocmite pe numele unor cetãþeni strãini sunt înscrisuri auten-

tice pentru care opereazã prezumþia de legalitate ºi autenticitate în raport cu declaraþiile martorilor”.

Cu toate acestea, argumentaþia BNR nu a fost acceptatã, fiind contestatã însãºi existenþa italienilor în cauzã.

Miza unui singur proces de acest gen a constat în lingouri în greutate totalã de 200 de grame, bijuterii în greutate de 716,50 de grame, cinci bare laminate în greutate de 1.000,32 de grame, ºase plãcuþe laminate în greutate de 439,48 de grame, un lingou mic în greutate de 100 de grame ºi bijuterii în greutate de 997,72 de grame, bunuri aparþinând, în bunã parte, cetãþenilor italieni consideraþi “inexistenþi”.

Nu este însã un exemplu singular. Anul trecut, la Tribunalul Timiº, într-un proces de restituire finalizat în cele din urmã cu respingerea cererii, instanþa solicita Direcþiei pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date sã facã investigaþii în Africa pentru a-i comunica informaþii cu privire la domiciliul ºi reºedinþa lui Mamadou Aliou Sow, domiciliat în Guineea Ecuatorialã.

Africanul era ºi el invocat ca persoanã inexistentã, aurul confiscat pe numele sãu fiind revendicat de alte persoane.

O investigaþie nefinalizatã Abia dupã ani buni de restituiri controversate, în pofida faptului cã existau informaþii cunoscute legate de aceste procese controversate, datele legate de cauze judecate cel puþin ciudat, a cãror mizã era aºa-numitul aur al miliþienilor, au ajuns ºi la fostul serviciu de informaþii al Ministerului Justiþiei, Direcþia Generalã de Protecþie ºi Anticorupþie (continuatoarea SIPA), care s-a arãtat interesat de ce se întâmpla la Timiºoara, în aceste procese. Lucrurile par sã se fi terminat, din punct de vedere al investigãrii fenomenului, odatã cu desfiinþarea DGPA, în 2006, ºi ar fi interesant de aflat ce date se regãsesc, în privinþa aurului miliþienilor, în arhiva fostei SIPA, pe care acum, Ministerul Justiþiei pare foarte dornic sã o preia.

Vasile Dudaº “Pe aceste speþe, Miliþia lucra în colaborare strânsã cu Securitatea. Se cunosc cazuri, inclusiv pe plan local, în care Securitatea îºi infiltra oameni în cercurile în care ºtia cã se tranzacþioneazã cantitãþi mari de metale preþioase. Exista un compartiment special la Miliþia Timiº, care se ocupa doar de aces-

te confiscãri, realizate în baza Legii Ilicitului. Însã nu ºtiu în ce mãsurã o parte din miliþienii activi atunci îºi mai pot aminti cu precizie de la cine ºi ce metale preþioase au confiscat”, spune istoricul Vasile Dudaº, ºeful secþiei de Istorie din cadrul Muzeului Banatului, specializat pe istorie modernã ºi contemporanã.

actualitate

2 - 4 iunie 2014

5

Managerul Spitalului Athena, din Timiºoara, ºi ºefa de laborator, reþinuþi pentru trafic de ovule Managerul Spitalului privat Athena, din Timiºoara, ºi ºefa de laborator, ambii cetãþeni greci, au fost reþinuþi, în noaptea de joi spre vineri, de procurorii DIICOT din Timiºoara, în dosarul privind traficul de ovule.

TIMPOLIS

Potrivit procurorilor DIICOT Timiºoara, dupã aproximativ 12 ore de audieri, în noaptea de joi spre vineri, pe numele managerului Spitalului privat Athena, din Timiºoara, Konstantinos Giatras, ºi al ºefei de laborator, Pappa Cherachlea, au fost emise ordonanþe de reþinere pentru 24 de ore, pentru trafic de ovule, anunþã Mediafax. Cei doi urmeazã sã fie prezentaþi instanþei cu propunere de arestare preventivã.

Celelalte patru persoane audiate în acest caz, trei medici ºi o asistentã, vor fi cercetate în libertate. ªase persoane – managerul Spitalului Athena, ºefa de laborator, trei medici ºi o asistentã –, au fost duse, joi dupã-amiazã, la audieri la sediul DIICOT Timiºoara, în dosarul privind traficul de ovule în care au avut loc

percheziþii la unitatea medicalã.

Procurorul-ºef al DIICOT Timiºoara, Mircea Andreº, declara cã audierile decurg anevoios, deoarece managerul Spitalului ºi ºefa de laborator nu vorbesc limba românã, ei fiind

cetãþeni greci.

Procurori DIICOT ºi poliþiºti au fãcut, în dimineaþa de 29 mai, percheziþii la Spitalul Athena, având susãiciuni cã managerul spitalului, ºefa de laborator ºi un medic specialist în

fertilizare sunt implicaþi în trafic de ovule. Cei trei sunt suspectaþi cã ar fi plãtit unor studente câte 300 de euro pentru prelevare de ovule de la acestea, pentru cupluri din strãinãtate care nu puteau avea copii. Aceste

cupluri, la rândul lor, plãteau pentru fertilizarea in vitro câte 4.000 de euro. În acest dosar se fac verificãri ºi în cazul a 12 mame purtãtoare, care au acceptat sã fie inseminate cu ovulele fecundate. În octombrie anul trecut, Spitalul Athena a fost implicat într-un alt scandal. Procurorii Parchetului Judecãtoriei Timiºoara ºi poliþiºtii au fãcut atunci percheziþii, existând suspiciuni cã spitalul ar fi fãcut internãri fictive ºi ar fi trecut în evidenþe tratamente medicale care nu au fost fãcute, încasând apoi bani de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate.

Spitalul Athena a fost inaugurat în anul 2010, în urma unor investiþii de peste 12 milioane de euro, ºi este unul dintre cele mai mari centre medicale private din þarã. În cadrul spitalului funcþioneazã ºi o clinicã de obstetricã ºi ginecologie.

Potrivit site-ului unitãþii medicale, spitalul are o suprafaþã de 5.000 de metri pãtraþi ºi poate asigura anual 4.000 de intervenþii chirurgicale ºi 5.000 de naºteri. Capacitatea de spitalizare este de 128 de paturi.

Zaher Iskandarani, trimis în judecatã de DNA, pentru tentativã de înºelãciune ºi fals l

Din aprilie, de când a fost condamnat într-un alt dosar, nu este de gãsit

Zaher Iskandarani a fost trimis în judecatã într-un nou dosar, în care este acuzat de tentativã de înºelãciune ºi fals în înscrisuri, dupã ce douã firme controlate de acesta prin interpuºi a întocmit 13 contracte de creditare false, pentru a nu plãti taxe ºi impozite de peste 42 de milioane de lei.

Procurorii Serviciului Teritorial Timiºoara a DNA i-au trimis în judecatã, în stare de libertate, pe Zaher Iskandarani, Sarah Riyad ºi Jamil Fadi, pentru tentativã de înºelãciune ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, anunþã Mediafax.

Alãturi de aceºtia vor fi judecaþi Radu Bogdan Nãrãmzoiu, pentru douã infracþiuni de înºelãciune în forma tentativei ºi douã infracþiuni de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, Stoiana Gãmanºi Dana Claudia Gheorghian , pentru douã infracþiuni de complicitate la tentativã de înºelãciune ºi douã infracþiuni de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. În acelaºi dosar a fost trimis în judecatã ºi lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifa, acesta fiind acuzat de douã infracþiuni de complicitate la tentativã de înºelãciune.

Procurorii aratã, în rechizitoriul trimis instanþei, cã în anul 2007, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº a obligat douã societãþi comerciale controlate de Zaher Iskandarani, prin persoane interpuse, sã plãteascã impozite ºi taxe datorate bugetului de stat în valoare de 21.194.909 de lei ºi respectiv 21.457.950 de lei.

Procurorii susþin cã, pentru a încerca eludarea plãþii celor peste 42 de milioane de lei datorate statului, inculpaþii au încercat, la început prin acþiuni în justiþie, anularea deciziilor de impunere. Dupã ce solicitãrile au fost respinse, au cerut intrarea în insolvenþã a celor douã firme, Liviu Ionel Trifa fiind desemnat de cãtre instanþa de judecatã drept lichidator judiciar. Procurorii mai spun cã acesta a fost cooptat ºi propus de cãtre administratorul celor douã societãþi, în virtutea relaþiilor pe care le avea cu Zaher Iskandarani.

Liviu Trifa s-ar fi ocupat anterior de evidenþa contabilã a celor douã societãþi comerciale.

Dupã desemnarea lui ca lichidator judiciar, inculpaþii au întocmit în fals 13 contracte de creditare, prin ºapte dintre acestea susþinându-se în mod nereal cã una dintre firme datora lui Radu Bogdan Nãrãmzoiu suma de 2,4 milioane de lei, lui Zaher Iskandarani – 2,15 milioane de lei ºi lui Fadi Jamil – 28 de milioane de lei, sumã defalcatã în trei contracte în valoare de 20 de milioane, 1,4 milioane, patru milioane ºi 2,6 milioane de lei. „Celelalte ºase contracte întocmite în fals atestau în mod nereal cã cealaltã societate comercialã datora inculpatului Nãrãmzoiu Radu Bogdan suma de 2.375.000 lei, inculpatului Sarah Riyad suma de 15.145.000 lei (defalcatã în trei contracte în sumã de 12.545.000 lei, 200.000 ºi 2.400.000 lei) ºi mamei naturale a inculpatului Iskandarani Zaher, care nu fusese niciodatã în România, suma totalã de 15.682.500 lei (defalcatã în trei contracte de 11.222.500 lei, 960.000 lei ºi 3.500.000 lei)”, au

scris procurorii în actul de sesizare a instanþei.

Toate aceste contracte ar fi fost introduse artificial în contabilitatea celor douã firme, de cãtre Stoiana Gãman, la solicitarea lui Iskandarani.

Ulterior, membrii grupãrii infracþionale s-au folosit de lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifu pentru a inversat ordinea de creanþã în tabelele de creanþã întocmite ºi depuse în procedurile de insolvenþã a celor douã firme, susþin procurorii. „Aceastã modalitate a prezentat instanþei de judecatã, investitã cu supravegherea operaþiunilor de lichidare a patrimoniului celor douã societãþi comerciale, falsa aparenþã (contrarã realitãþii) a unor drepturi preferenþiale ºi privilegiate ale inculpaþilor Iskandarani Zaher, Fadi Jamil, Sarah Riyad ºi

Nãrãmzoiu Radu Bogdan, care deveneau beneficiarii sumelor rezultate din vânzarea activelor înaintea instituþiilor statului. Aceastã împrejurare era posibilã datoritã sumei ce trebuia plãtitã lor, net superioarã valorii activelor, organele fiscale fiind practic înlãturate de la posibilitatea de a-ºi recupera sumele datorate de cele douã firme”, se mai aratã în rechizitoriul DNA. Astfel, cu aprobarea instanþei de judecatã, în cadrul procedurii insolvenþei uneia dintre firme, s-a procedat la vânzarea la licitaþie a tuturor activelor la un preþ net inferior valorii reale. Licitaþia a fost însã fictivã ºi la aceasta au participat apropiaþi ai lui Iskandarani ºi fiul acestuia, care a ºi fost desemnat câºtigãtor.

Dosarul va fi judecat de magistraþii Tribunalului Timiº. Procurorii au pus sechestru asigurãtor pe un cont ban-

car deschis pe numele uneia dintre firme, pentru a putea fi recuperat prejudiciul de 42.652.859 de lei, reprezentând impozite ºi taxe datorate bugetului statului de cele douã societãþi comerciale. În aceastã cauzã, procurorii au fost sprijiniþi de Serviciul Român de Informaþii.

Sirianul Zaher Iskandarani a fost dat în urmãrire naþionalã în 6 aprilie, dupã ce nu a fost gãsit pentru a fi încarcerat ca urmare a condamnãrii lui definitive la cinci ani de închisoare pentru contrabandã cu þigãri. Prin decizia din 4 aprilie a Curþii de Apel Bucureºti, Zaher Iskandarani ºi ceilalþi doi condamnaþi, precum ºi SC Alchool Banat Industry SRL Timiºoara, prin lichidatorul judiciar, au fost obligaþi sã plãteascã ANAF aproape 1,9 milioane de lei, plus dobânzile aferente acestei sume. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

2 - 4 iunie 2014

16.600 de familii de timiºeni s-au debranºat de la sistemul de încãlzire centralizatã

Raportul centrale termice - sistem centralizat de termoficare rãmâne greu de stabilit în urmãtorii ani, din cauza calendarului de scumpire a preþului gazelor livrate populaþiei l

Colterm contraatacã cu propriile calculi

Conform unui studiu recent al unui producãtor de centrale termice, în Timiº, în ultimii trei ani, peste 17.700 de familii au “fugit” din sistemul centralizat de termoficare. Totuºi, pe viitor raportul centrale termice sistem centralizat de termoficare rãmâne greu de anticipat.

Calendarul de scumpire a preþului gazelor livrate populaþiei ar putea influenþa semnificativ opþiunile legate de termoficare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Timiºorenii, încã atraºi de varianta încãlzirii cu centrale termice Conform unui studiu al unui producãtor de centrale termice, fãcut public zilele trecute, Timiºul se aflã pe una dintre primele poziþii în topul judeþelor cu cele mai multe debranºãri de la sistemul centralizat de încãlzire din ultimii trei ani, numai în Timiºoara peste 16.600 de familii alegând un sistem individual de încãlzire. „La nivel naþional, judeþul Timiº se aflã pe poziþia a treia, dupã Iaºi ºi Galaþi, din punct de vedere al numãrului de debranºãri de la sistemul centralizat de încãlzire din ultimii 3 ani.

Astfel, peste 17.700 de familii au ales un sistem propriu de încãlzire, dintre aceºtia peste 16.600 provenind din municipiul Timiºoara”, au declarat reprezentanþii companiei producãtoare de centrale termice.

Potrivit analizei, CET-urile din Timiº au pierdut un numãr ridicat de abonaþi din cauza problemelor de furnizare a agentului termic, dar ºi din cauza dorinþei tot mai mare a locuito-

rilor de a fi independenþi ºi de a avea un confort sporit. “În acest moment, în judeþul Timiº, mai sunt active doar douã CET-uri – Colterm, ce deserveºte oraºul Timiºoara (69.053 de abonaþi la 31 decembrie 2013), ºi CL Lovrin (54 de abonaþi la 31 decembrie 2013), pentru oraºul cu acelaºi nume, singurul punct termic din Sânnicolaul Mare fiind desfiinþat la finele anului 2013, conform datelor furnizate de ANRSC”, au mai precizat reprezentanþii societãþii care a realizat studiul.

Aceºtia au subliniat cã, raportat la situaþia din ultimii 11 ani, Timiºul a pierdut 35% dintre abonaþii la sistemul centralizat de încãlzire. Potrivit recensãmântului din 2002, aici existau 106.324 de apartamente branºate la CETuri, pentru ca la finele anului 2013 sã fie 69.107, majoritatea în Timiºoara.

“Analizând doar situaþia din municipiul Timiºoara, în ultimii 11 ani Colterm a pierdut puþin peste 28.000 de abonaþi. Dintre aceºtia, peste 16.600 au luat decizia de debranºare în ultimii 3 ani”, au mai spus oficialii aceleiaºi companii. Conform acestora, numãrul debranºãrilor în Timiº, ºi în special în Timiºoara, va continua sã creascã, tot mai multe persoane dorindu-ºi independenþã termicã ºi un confort sporit pe toatã perioada anului. „Timiºorenii înþeleg cã prin optarea pentru o instalaþie individualã pot avea mult mai uºor control asupra costurilor, mai ales în lunile de iarnã”, au precizat reprezentanþii companiei.

Analiza mai aratã cã, odatã cu debranºarea de la sistemul centralizat de încãlzire, o pondere importantã din familiile din judeþu a ales instalarea unei centrale termice de apartament pe gaz. „În cazul instalãrii unei centrale termice de apartament pe gaz, investiþia medie în instalaþia completã este cuprinsã între 4.500 - 7.000 lei,

de 24 de ani un reper al cetãþii

cost ce diferã în funcþie de numãrul de camere ºi nivelul de dotare al acesteia (radiatoare, þeavã, accesorii, montaj), dar ºi de tipul centralei (convenþionalã/în condensare)”, susþin reprezentanþii companiei ce a fãcut public studiul legat de situaþia localã a debranºãrilor de la sistemul centralizat de termoficare.

Conform acestora, o economie suplimentarã la factura lunarã poate fi realizatã prin instalarea unei centrale termice în condensare care are un randament de pânã la 108% oferind o reducere a consumului de gaz de pânã la 35%. Acest tip de centralã reprezintã o inovaþie tehnologicã aplicatã generatoarelor de cãldurã, fiind mult mai performantã comparativ cu un model de centralã convenþionalã.

Calculele mai aratã, de asemenea, cã în funcþie de tipul de centralã ales – convenþionalã sau în condensare – investiþia, în cazul unui apartament de douã camere cu o suprafaþã de 60 mp din Timiºoara, poate fi recuperatã în circa ºase ani, în condiþiile menþinerii costului actual al gigacaloriei. “Previziunile noastre aratã cã preþul de furnizare al Gcal. s-ar putea majora în urmãtoarea perioadã, autoritãþile locale nemaiputând sã susþinã întreaga subvenþie. În acest caz, amortizarea investiþiei se poate realiza chiar ºi mai repede”, au estimat reprezentanþii companiei.

Conform aceleiaºi analize, un timiºorean poate economisi într-un an peste 900 de lei dacã opteazã pentru instalarea unei centrale termice întrun apartament de 2 camere, cu o suprafaþã medie de 60 de metri pãtraþi.

Astfel, dacã pentru gigacaloria primitã de la Colterm un timiºorean plãteºte 252 de lei, iar pentru cea produsã de o centralã termicã electricã - 553 de lei, în cazul unei centrale termice pe gaz costul ajunge la doar 150 de lei.

Cu sau fãrã legãturã cu aceste studii, Colterm a adus în faþa timiºorenilor propriilor calcule, care aratã cã, în perspectiva aplicãrii calendarului de scumpiri ale gazului livrat populaþiei, pânã în 2018 preþul gazului trebuind aliniat cu cel practicat pe plan european, sistemul centralizat de termoficare ar asigura facturi mai mici pentru agentul termic.

Astfel, într-o comparaþie a costurilor pentru obþinerea energiei termice în sistem centralizat în raport cu costurile cu centralã termicã de apartament, reprezentanþii Colterm aratã cã dacã în 2013 factura anualã totalã la încãlzire pentru un timiºorean care deþine centralã termicã este de 2.526 de lei (luându-se în calcul ºi amortizarea centralei pe o perioadã de zece ani), în raport cu 2520 de lei – preþul plãtit de timiºorenii din sistemul centralizat de termoficare, în 2016 factura anualã plãtitã de cei cu centrale va fi de 3250 de lei, în raport cu timiºorenii rãmaºi la Colterm, care vor plãti doar 2.976 de lei. În fine, în 2018, estimeazã reprezentanþii Colterm, din cauza aplicãrii totale a calendarului de scumpire a gazelor, timiºorenii cu centralã vor plãti anual pentru cãldurã suma de 4.094 de lei, în raport cu 3.482 – factura anualã plãtitã de cei rãmaºi în sistemul centralizat de termoficare al Colterm. În plus, Colterm a prezentat ºi dezavantajele optãrii pentru fiecare tip de sistem. În cazul centralelor termice,

se menþioneazã ca dezavantaje durata de viaþã limitatã (de circa zece ani), dependenþa de un singur combustibil – respectiv gazele naturale, riscul de explozie ºi asfixiere ºi, ca efecte negative colaterale – zgomotul ºi poluarea urbanã. Reprezentanþii Colterm spun însã cã, dacã în cazul sistemului centralizat durata de utilizare este nelimitatã, ºi nu existã dependenþã de un singur combustibil – folosindu-se cãrbune, gaze naturale, pãcurã, surse neconvenþionale, existã riscul de inundaþie iar ca efect negativ este indicatã dependenþa de programul stabilit centralizat. “În momentul de faþã este greu de apreciat dacã sistemul centralizat de termoficare sau centralele termice vor reprezenta soluþia cea mai bunã pe viitor. Conform unor semnale transmise ºi de la nivel guvernamental, se doreºte ca pe viitor populaþia sã foloseascã pentru încãlzire doar curentul electric. Oricum, este interesant ºi acel studiu al Colterm legat de evoluþia preþului plãtit de timiºoreni pentru agent termic, în contextul acelui calendar legat de scumpirea gazelor pânã în anul 2018. Este posibil ca, în varianta în care CET-urile vor folosi deºeuri pe post de combustibil, termoficarea în sistem centralizat sã fie mai ieftinã.

Depinde însã ºi de Guvern, ºi de comunitatea localã, respectiv sistemul de subvenþii acordat”, ne-a declarat Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

Colterm mizeazã pe contorizarea pe orizontalã Un argument pentru timiºorenii care intenþioneazã sã rãmânã în sistemul centralizat de termoficare este faptul cã societatea Colterm a iniþiat un proiect menit sã confere clienþilor sãi o mai mare independenþã ºi eficienþã energeticã ºi costuri mai mici. Este vorba despre crearea unui sistem individual, pe orizontalã, de distribuþie a energiei termice, în toate blocurile racordate la sistemul centralizat de termoficare din Timiºoara.

Acest sistem are în vedere realizarea instalaþiilor interioare de încãlzire în sistem de distribuþie pe orizontalã ºi contorizare individualã a fiecãrui apartament. El presupune o alimentare cu agent termic pe douã sau mai multe coloane (tur - retur), coloane amplasate pe casa scãrii de la parter pânã la ultimul consumator (ultimul nivel al blocului). Concret, se vor realiza racorduri individuale pentru fiecare apartament, branºamentele urmând sã fie prevãzute cu robinete de izolare ºi buclã de mãsurã a consumului de energie termicã pentru încãlzire. De la aceste racorduri se pleacã pentru efec-

tuarea instalaþiei interioare pe orizontalã de încãlzire a apartamentului.

Reprezentanþii Colterm spun cã, folosind aceastã metodã de contorizare a consumului de energie termicã pentru încãlzire se realizeazã o descentralizare a sistemului de alimentare cu energie termicã pentru încãlzire la nivelul blocurilor, cu efecte benefice privind facturarea exactã a consumului individual înregistrat cât ºi posibilitatea reglajului individual (cu ajutorul robinetelor termostatate montate pe calorifere sau prin cele de închidere montate la exteriorul apartamentelor).

Avantajele acestui nou sistem sunt evidente: pierderile de agent termic în subsolul blocurilor vor fi complet eliminate, pentru schimbarea distribuþiei ºi contorizarea individualã se pot aplica tehnologii ce constau în folosirea unor materiale uºoare, rezistente în timp ºi mai ieftine, neafectate de coroziune sau depuneri interioare, subsolurile vor putea primi o altã întrebuinþare ºi fiecare consumator va fi independent faþã de vecinii din bloc.

economic

2 - 4 iunie 2014

7

10.000 de kilometri de cale feratã dispar în strategiile Guvernului l Linia Jebel - Liebling este planificatã pentru închidere în Timiº Dupã o perioadã de concesionãri cu efecte greu de precizat ºi subfinanþare care au ºubrezit extrem de mult infrastructura, Guvernul pare hotãrât sã dea lovitura de graþie reþelei feroviare de stat prin închiderea a peste 10.000 de kilometri de cale feratã. În Timiº, singura linie a cãrei închidere este consideratã iminentã este Jebel - Liebling, pe care mai circulã… un tren pe sãptãmânã.

ºi sã aplice aceleaºi proceduri pe parcursul anului 2014 pentru alþi 900 kilometri linii CFR, pentru a obþine economii calculate la 70 de milioane lei anual.

Potrivit datelor CFR, la nivelul anului 2009, lungimea totalã a liniilor de cale feratã ale infrastructurii feroviare era de 20.210 de kilometri (reþea desfãºuratã), din care 17.691 de kilometri infrastructurã feroviarã publicã ºi 2.519 kilometri infrastructurã feroviarã privatã.

Jebel - Liebling, singura linie care s-ar putea închide în Timiº

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Infrastructura feroviarã se înjumãtãþeºte pe hârtie, ºi apoi faptic Sãptãmâna trecutã a fost luat în discuþie în ºedinþã de Guvern un act normativ care vorbeºte despre posibilitatea ca reþeaua naþionalã de cale feratã sã se reducã la aproximativ 6.200 de kilometri (sau 10.000 de kilometri de linie desfãºuratã, faþã de 20.000 de kilometri, câþi sunt în prezent). Astfel, Executivul a avut deja primele discuþii privind Memorandumul “Mãsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport al României”. Reprezentanþii Guvernului au confirmat cã prin acest document se doreºte “concentrarea pe o reþea feroviarã mai restrânsã, stimularea competitivitãþii în atribuirea contractelor de servicii publice; introducerea indicatorilor de performanþã în finanþarea serviciilor publice de transport feroviar de cãlãtor ºi programe de reducere a costurilor.” În Memorandum sunt oferite opþiuni posibile pentru liniile secundare ce nu sunt incluse în cadrul reþelei naþionale de servicii publice. Surse din industria feroviarã spun, însã, cã respectiva linie de cale feratã ar putea fi închisã ºi transformatã chiar în arterã

pietonalã sau pistã pentru bicicliºti, chiar dacã este în afara localitãþilor.

10.000 kilometri de cale feratã ar putea sã disparã în diverse forme.

Memorandumul a fost emis de Ministerul Transporturilor ºi avizat de Ministerul Fondurilor Europene. Documentul recomandã o reþea naþionalã de aproximativ 6.000 de kilometri, restul urmând a fi valorificatã, prin închiriere sau vânzare, contractele de servicii publice urmând a fi restrânse doar la aceastã reþea. În documentul discutat de Guvern se precizeazã cã ºi reprezentanþii Comisiei Europene au recomandat reducerea reþelei feroviare de transport feroviar. “În cadrul scrisorii adresate Ministerului de Transport, în data de 27 septembrie 2013, cu privire la Master Plan, Comisia Europeanã a declarat urmãtoarele: Reducerea reþelei de transport feroviar la un nucleu sustenabil reprezintã baza de la care trebuie sã porneascã elaborarea modelãrii reþelei de transport feroviar”, se menþioneazã în document. Autoritãþile române pun aceastã recomandare ca pe o condiþie

pentru a primi sprijin atât de la F.M.I. cât ºi de la CE. “Nu este exagerat sã spunem cã sectorul feroviar din România este în crizã”, menþioneazã reprezentanþii Ministerul Transporturilor în memorandum atunci când vine se explica tendinþele ºi istoricul transportului de cãlãtori din ultimii 25 de ani.

Din 1990 traficul feroviar de cãlãtori a scãzut cu 90% Începând cu 1990 traficul feroviar de cãlãtori a scãzut cu 90%, în termeni absoluþi, ºi cu 93%, în ceea ce priveºte cota de piaþã. “Dacã se continuã evoluþia din ultimii 22 de ani, conform scenariului de activitate obiºnuitã, pânã în anul 2030 transportul feroviar de cãlãtori din România va înregistra o scãdere de pânã la 97% comparativ cu volumul transportat în 1990, ceea ce este echivalent cu un numãr de mai puþin de 20.000 de cãlãtori/zi pentru întreaga reþea”, mai menþioneazã documentul.

Una dintre variantele propuse în memorandul aflat pe masa Guvernului

vizeazã întreþinerea unei reþele de aproximativ 60% din dimensiunea actualã, care acoperã 90% din trafic.

Conform Ministerului Transporturilor, chiar ºi în situaþia închiderii a 40% din reþea, bugetele actuale pentru întreþinere ºi reparaþii nu vor fi suficiente pentru întreþinerea adecvatã a restului de 60% din reþea.

Premierul Victor Ponta a declarat cã memorandumul discutat în Guvern privind reducerea numãrului de linii feroviare nerentabile este strategia mai veche negociatã cu FMI privind închiderea acelor linii care produc pierderi: “Este vorba de strategia mai veche negociatã cu FMI de reducere a pierderilor la societãþile de cale feratã.

Este strategia mai veche de a pãstra pentru CFR liniile care sunt profitabile, de a deschide piaþa pentru operatorii privaþi, iar dacã sunt linii care nu mai sunt folosite, evident cã acestea trebuie închise pentru cã produc pierderi”.

De altfel, exceptând prevederile acestui memorandum, Guvernul a convenit cu FMI ca, pânã la finele anului 2013, sã decidã închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale feratã

Reprezentanþii structurilor sindicale din Timiº susþin cã sindicatele nu au fost consultate în niciun fel atunci când s-a elaborat aceastã strategie de “redimensionare” drasticã a reþelei feroviare. Sindicaliºtii mai spun cã, în eventualitatea în care Guvernul nu îºi va reconsidera poziþia ºi va insista sã punã în aplicare acest memorandum, vor fi organizate acþiuni de protest de amploare la nivel naþional.

Din fericire, în Timiº noua strategie a Guvernului nu va avea efecte prea dure, pentru simplul motiv cã aproape toate tronsoanele de cale feratã au fost închiriate operatorilor de transport privaþi ºi sunt folosite, conform pachetului minim social – care prevede un numãr minim de trenuri care trebuie sã circule zilnic pe anumite trasee, considerate de interes public, ºi pentru care statul dã operatorului privat subvenþii deloc mici. “În Timiº ºtiu cã se discuta de ceva vreme despre posibilitatea închiderii liniei Jebel - Liebling, pe care în momentul de faþã mai circulã doar un singur tren dus-întors, ºi numai vinerea. Deci, oricum, e ca ºi o linie moartã”, spune liderul timiºean al Federaþiei Feroviare Sindicale Miºcare Comercial, Petricã Stoian.

generat de politicile de austeritate din sistemul feroviar. De când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care sã ducã la închirierea ei cãtre concesionari privaþi. Un calcul al Regionalei Timiºoara arãta cã, pentru secþia de circulaþie Anina – Oraviþa se obþine un

venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lunã ºi cheltuieli medii lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lunã, ceea ce genereazã o pierdere financiarã lunarã de 190.400 de lei. Din aceastã sumã, Ministerul Transporturilor suportã lunar 98.000 de lei. În acest sens, li se cerea ºi autoritãþilor locale implicarea, pentru ca aceastã linie sã se nu se închidã.

O licitaþie fãrã efectul scontat Anul trecut CFR SA a organizat, prin Bursa Românã de Mãrfuri, licitaþii pentru închirierea a 14 secþii de cale feratã care fãceau parte din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, aferente sucursalelor Bucureºti, Timiºoara, Cluj, Braºov ºi Galaþi. Contractele urmau sã aibã o duratã de patru ani ºi sã fie atribuite firmelor care oferã cel mai mare preþ.

Printre secþiile de cale feratã licitate se numãrau Ploieºti Vest - Târgoviºte Nord - Fieni - Pietroºiþa, Câmpina - Câmpiniþa - Telega, Ploieºti Nord Mãneciu, Oraviþa - Anina, Câmpia Turzii - Turda ºi Fãurei - Tecuci.

Câºtigãtorii licitaþiei trebuiau, conform caietelor de sarcini, sã preia ºi personalul CFR existent sau care îºi desfãºoarã activitatea pe secþia sau grupul de secþii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social. În urma acestor proceduri, CFR SA a reuºit sã închirieze doar o singurã secþie de cale feratã, pe relaþia Buzãu Berca, din totalul de 14 scoase la

licitaþie, câºtigãtor fiind desemnat Transferoviar Grup. În cazul celor 13 trasee rãmase neadjudecate se are în vedere inclusive închiderea. În pachetul de linii scoase la licitaþie, deºi se regãseau trasee din portofoliul Regionalei Timiºoara, niciunul nu era din Timiº, unde toate secþiile neinteroperabile au fost deja atribuite operatorilor privaþi. Conform sindicatelor din ramura CFR Infrastructurã, numãrul liniilor ajunse în administrarea operatorilor privaþi s-ar putea mãri în Timiº în perioada urmãtoare. Astfel, se discutã posibilitatea trecerii unor trasee care sunt acum interoperabile în categoria celor neinteroperabile, ceea ce înseamnã trasee ce pot fi închiriate cãtre operatorii privaþi. Ultima oarã s-a discutat insistent în acest sens despre traseul Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj Ilia, în privinþa cãruia existã interes de preluare de cãtre concesionari privaþi. În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile u-

nor operatori privaþi. La penultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei CFR Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã. Chiria, la pachet, propusã de CFR pentru aceste trasee a fost modicã, þinând cont de lungimea traseului ºi de faptul cã în zonele respective nu prea mai existã alternative de transport, ºi anume 559.000 de lei pe an.

Raportat la Regionala Timiºoara însã, “victimã” a închiderilor de linii planificate ar putea fi Semmering-ul bãnãþean, cea mai spectaculoasã cale feratã din România, cu 33 de kilometri care fac legãtura între Anina ºi Oraviþa, traversând o serie de viaducte ºi tunele sãpate manual în stâncã. Aceasta este vizatã de un plan de închidere

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

2 - 4 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

2 - 4 iunie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

2 - 4 iunie 2014

Fondul forestier al României a crescut cu peste 9.000 de hectare, în 2013 Institutul Naþional de Statisticã anunþã cã, anul trecut, fondul forestier din România ar fi crescut cu aproximativ 9.000 de hectare. Aceste date sunt însã doar scriptice ºi pot sã nu corespundã cu realitatea, aºa cum a dovedit situaþia “pãdurii invizibile” descoperite de Curtea de Conturi la Cenad, într-o anchetã care nu a mai dus nicãieri.

ciului cauzat Administraþiei pentru Fondul de Mediu.”

Cei 350.000 de puieþi de stejar, frasin, tei ºi alþi arbuºti au fost plantaþi în trei etape, în primãvara lui 2012. Dupã fiecare plantare s-au realizat recepþii. Culmea e cã, la una dintre aceste recepþii, s-a constatat “un procent de prindere de 82%”. În aceste condiþii, e greu de înþeles unde au dispãrut cei 300.000 de puieþi prinºi care ar fi trebuit deja sã fie arbuºti dezvoltaþi.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nicio anchetã la Inspectoratul Silvic

Date oficiale îmbucurãtoare Conform unor informaþii date publicitãþii la sfârºitul sãptãmânii trecute de cãtre Institutului Naþional de Statisticã, fondul forestier al României are o suprafaþã de 6,54 milioane hectare, crescând anual cu 9.356 de hectare (0,14%), în condiþiile în care volumul de lemn recoltat a scãzut cu 0,1%, potrivit datelor INS. “Aceastã creºtere se datoreazã în principal unor reamenajãri de pãºuni împãdurite ºi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate ºi a terenurilor neîmpãdurite, stabilite în condiþiile legii a fi împãdurite”, spun reprezentanþii INS. Suprafaþa pãdurilor reprezintã 97,6% din fondul forestier naþional, adicã 6,38 milioane hectare, fiind în creºtere cu 7.776 hectare comparativ cu 2012.

Distribuþia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indicã o concentrare într-o proporþie însemnatã a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru – 19,3% ºi Nord-Est – 18,2%, urmate de zonele Vest – 16%, Nord-Vest – 15,2%, Sud – Vest-Oltenia – 12,4%, Sud-Muntenia – 10,1%, Sud-Est – 8,4% ºi Bucureºti-Ilfov – 0,4%. În ceea ce priveºte masa lemnoasã recoltatã în 2013, volumul acesteia a scãzut cu aproximativ 0,1% faþã de anul 2012, la 19,063 milioane metri cubi.

Suprafaþa parcursã cu tãieri de regenerare a pãdurilor, efectuate în ca-

drul tratamentelor silvice pentru trecerea pãdurii de la o generaþie la alta, a înregistrat anul trecut o scãdere cu circa 1,2% faþã de anul 2012. Din aceastã suprafaþã, tãierile rase (suprafeþe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasã) reprezintã 4,5%.

Cel mai mare volum de masã lemnoasã s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est - 28,4%, urmatã de regiunea de dezvoltare Centru – 22,2% ºi într-o proporþie mai micã în Vest – 12,2%, Nord-Vest – 12,1%, Sud-Muntenia – 9,9%, Sud-Vest Oltenia – 7,4%, Sud-Est – 7,4% ºi Bucureºti-Ilfov – 0,4%. În 2013 s-au realizat lucrãri de regenerare a pãdurilor pe o suprafaþã de 26.285 hectare, cu 2,2% mai mare faþã de anul 2012. Cele mai mari suprafeþe pe care s-au realizat lucrãri de regenerare a pãdurilor s-au înregistrat în Nord-Vest – 22,2% ºi Centru – 17,5%, urmate de regiunile de dezvoltare SudEst – 13,4%, Sud-Muntenia – 12,8%, Vest – 12%, Nord-Vest – 12%, Sud-VestOltenia – 9,4% ºi Bucureºti-Ilfov – 0,7%.

Împãduriri reale sau scriptice Situaþia prezentatã de cãtre INS este una bazatã pe date scriptice, care poate fi diferitã faþã de cea realã.

Acest lucru a fost constatat recent inclusiv în Timiº, unde în comuna Cenad Curtea de Conturi a descoperit o suprafaþã împãduritã pe hârtie, care nu se regãsea la controlul faptic.

La începutul lunii martie, TIMPOLIS fãcea publice în premierã constatãrile Curþii de Conturi în urma anchetei fãcute la Primãria Cenad, unde inspectorii instituþiei de control financiar au constatat plantarea unei… pãduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasãrii pe teren spre a efectua inspecþia lucrãrilor de împãdurire pe suprafaþa celor 73,14 ha, la faþa locului am constatat cã, pe suprafaþa celor 73,14 ha teren împãdurit, nu se regãseºte nici mãcar un puiet din speciile de arbori plantaþi, întreaga suprafaþã fiind acoperitã cu buruieni ºi spini, lucrarea fiind com-

promisã 100%”, se preciza în raportul Curþii de Conturi. Documentele aferente acestei investiþii au arãtat cã structurile abilitate de control silvic au constatat cã 350.000 de puieþi de stejar, fag, salcâm s-au uscat, din cauza secetei.

“Din verificãrile întreprinse reiese cã factorul vãtãmãtor care a acþionat este seceta. Din cauza acesteia au fost distruºi 70% din puieþii plantaþi. Conform recepþiilor încheiate, lucrãrile de împãdurire ºi de întreþinere a plantaþiei au fost executate corespunzãtor”, a fost concluzia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara, care a propus scãderea din evidenþe a lucrãrilor, “ale cãror pierderi se justificã”.

Dosarul a ajuns sã fie instrumentat de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, în urma controlului Curþii de Conturi. Procurorii au precizat cã “valoarea estimatã a proiectului a fost de 1.827.698 de lei, din care s-a plãtit suma de 1.035.214 lei, aceasta fiind ºi valoarea estimatã a prejudi-

Nu se ºtie ce finalitate va avea ancheta deschisã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, þinând cont de faptul cã, în pofida neregulilor descoperite an de an, majoritatea Primãriilor din Timiº contestã cu succes în instanþã rapoartele ºi mãsurile dispuse de Curtea de Conturi. În plus, nici Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara nu a considerat cã se impune demararea unei anchete. “Parchetul se ocupã acum de acest caz. Iar anchetã ar fi trebuit sã facã instituþia plãtitoare – respectiv Primãria Cenad. Primãria Cenad a fãcut contractul, ºi tot ea a recepþionat lucrarea. Noi am avut doar un delegat la recepþie, care a constatat cã suprafaþa a fost plantatã”, ne-a declarat Aristotel Viºoiu, inspectorul ºef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara.

Oricum, opinia reprezentanþilor Inspectoratului este cã, probabil, ciobanii au intrat cu oile în acea zonã împãduritã, crezând cã nu e nimic plantat, ºi în urma pãºunatului s-a distrus plantaþia, iar “ce a mai rãmas s-a distrus din cauza secetei.”

Una peste alta, suprafaþa cu “pãdurea invizibilã” de la Cenad nu a fost scãzutã din total suprafeþelor împãdurite la nivel naþional, ceea ce înseamnã cã, la nivel naþional, constatãrile legate de faptul cã suprafaþa împãduritã a crescut trebuie private cu rezervele de rigoare.

Pãdurile unor privaþi nu sunt pãzite pentru cã… nu se pot încheia contracte cu morþii Conform unui raport recent al Curþii de Conturi legat de gestionarea fondului forestier de stat, retrocedãrile, nu întotdeauna foarte clare, au fãcut ca ºi în Timiº, ca de altfel în majoritatea judeþelor þãrii, suprafaþa împãduritã sã scadã dramatic. În Timiº, prin retrocedãri, Statul a cedat 22.742 de hectare de pãdure unui numãr foarte mare de proprietari.

Practic, aceastã suprafaþã pierdutã reprezintã aproape o treime din actuala suprafaþã împãduritã deþinutã de Romsilva. Conform Direcþiei SIlvice, ºi în Timiº suprafaþa de lemn recoltatã a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creºterea fiind de 18%, deºi, þinând

cont de specificul judeþului, ar fi trebuit sã se înregistreze o scãdere, nu o creºtere a exploatãrii lemnului.

Aristotel Viºoiu, afirmã cã problemele cele mai mari, din punct de vedere al defriºãrilor, sunt în zona Lugoj – Victor Vlad Delamarina.

“Dificultãþi avem ºi la Criciova, unde deja ne zbatem de ani buni sã combatem defriºãrile ilegale. Însã ar trebui mediatizate nu doar problemele legate de defriºãri, ci ºi faptul cã am reuºit sã realizãm niºte plantaþii foarte frumoase, la Uivar ºi Biled”, susþine ºeful Inspectoratul Silvic.

Aici s-au fãcut ºi cele mai multe retrocedãri pe suprafeþe mici, iar noii proprietari s-au dovedit reticenþi la

de 24 de ani un reper al cetãþii

contractarea serviciilor de pazã ale Inspectoratului Silvic. Aceasta, deºi tarifele practicate pentru aceste servicii sunt mai degrabã simbolice. Refuzul contractãrii serviciilor de pazã a fost interesat, în majoritatea cazurilor, pentru cã, fãrã pazã, proprietarii au putut sã facã defriºãri ilegale ºi sã vândã lemnul diverºilor cãrãuºi”.

Problema legatã de refuzul de pazã este cu atât mai complicatã cu cât unii proprietari care nu sunt interesaþi de contractarea pazei, pentru a putea tãia lemn ilegal, ºi nu îºi intabuleazã suprafeþele primite moºtenire. “În aceste condiþii este foarte greu sã se încheie contracte de pazã, pentru cã aceste contracte nu se pot încheia cu morþii

care figureazã în acte ca proprietari pe suprafaþa împãduritã. Un astfel de contract nu se poate face decât cu o

persoanã în viaþã”, ne-a precizat inginerul silvic Valer Bercea, purtãtorul de cuvânt al Direcþiei Silvice Timiºoara.

11

special

2 - 4 iunie 2014

Pensiile de invaliditate ºi indemnizaþiile de handicap, din nou, surse de nereguli în Timiº Dupã o perioadã de relativã acalmie, Timiºul revine în actualitate cu vechile probleme legate de indemnizaþiile de handicap ºi pensiile de invaliditate. Campaniile de controale iniþiate, în 2009, în vestul þãrii se pare cã nu au fost de naturã sã-i sperie pe cei abonaþi nejustificat la astfel de prestaþii sociale, dacã este sã se facã raportarea la ultimul raport realizat pe aceastã temã de cãtre Curtea de Conturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Invaliditãþi închipuite, prestaþii la dublu Deºi se tot spune de ceva timp cã sistemul de pensii de stat este ºubrezit din cauza numãrului în creºtere de beneficiari ºi de tot mai puþinii contribuabili, ultimul raport anual fãcut public de cãtre Curtea de Conturi relevã faptul cã mai este loc ºi de nereguli.

Inspectorii financiari criticã neaplicarea tuturor procedurilor legale de executare silitã a creanþelor bugetului asigurãrilor sociale de stat în cadrul termenului de prescripþie, pentru 3,16 milioane de lei, reprezentând debite din contribuþii datorate de persoane asigurate pe bazã de declaraþii de asigurare ºi debite din pensii de invaliditate acordate necuvenit în judeþele Gorj, Bihor, Timiº, Vâlcea, Alba, Sãlaj, Maramureº, Covasna, Constanþa, Galaþi ºi Dâmboviþa.

Acelaºi raport consemneazã fap-

tul cã au fost identificate plãþi necuvenite, în sumã estimatã la 2,9 milioane de lei, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II ºi de urmaº, plãtite persoanelor care realizau concomitent venituri de naturã salarialã ºi din activitãþi independente, potrivit declaraþiilor de venit ºi plãþi necuvenite de drepturi, reprezentând pensii anticipate ºi anticipate parþial, persoanelor care realizau în acelaºi timp ºi venituri de naturã salarialã (în judeþele Cluj, Dâmboviþa, Maramureº, Cãlãraºi, Constanþa, Covasna, Gorj, Hunedoara, Mureº, Sãlaj, Timiº, Vâlcea, Vaslui, Alba, Giurgiu, Galaþi ºi municipiul Bucureºti).

Totodatã, Curtea de Conturi a mai descoperit plata nelegalã, în sumã estimatã de aproape un milion de lei, a unor indemnizaþii de însoþitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au ºi calitatea de pensionari cu gradul I de invaliditate cu însoþitor, prin încasarea din douã surse a indemnizaþiei de însoþitor, atât din bugetul asigurãrilor sociale de stat, cât ºi din bugetele locale. Situaþia aceasta a fost întâlnitã în judeþele Maramureº, Mureº, Prahova, Timiº, Vâlcea, Alba, Bihor, Cluj, Giurgiu, Sibiu, Sãlaj ºi Vaslui. În acelaºi timp, deºi decimat de fraude ºi nereguli, fondul de pensii de stat s-a diminuat cu sume de ordinul zecilor de milioane de lei, spun inspectorii Curþii de Conturi. ªi asta, “din cauza necuprinderii în sistemul public de pensii a unor contribuabili persoane fizice, care realizeazã venituri din activitãþi independente ºi care aveau obligaþia depunerii declaraþiei de asigurare în Timiº, Bihor, Maramureº, Vâlcea,

Gorj, Constanþa, Cluj ºi Galaþi”. În momentul de faþã, potrivit ultimelor statistici ale Casei Judeþene de Pensii Timiº, în judeþ sunt 20.100 de pensii de invaliditate, din care 2.000 pentru gradul 1 de invaliditate, 10.857, pentru gradul 2 de invaliditate, ºi 7.243, pentru gradul 3 de invaliditate. Numãrul de beneficiari rãmâne relativ constant, în sensul cã anul trecut, în mai, figurau în scripte 20.098 de beneficiari de pensii de invaliditate.

“Dacã se constatã cã este vorba despre fraudã, în cazul unor pensii de invalidiate, Casa Judeþeanã de Pensii poate sesiza Poliþia, pentru iniþierea de cercetãri penale”, spune Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

Reprezentanþii CJP Timiº spun însã cã existã ºi destule sesizãri nejustificate. Pentru a se elimina orice suspiciuni sau subiectivism, cazurile care fac obiectul sesizãrilor sunt trimise la reexpertizare la Bucureºti, la Institutul Naþional de Expertizã Medicalã ºi Recuperare a Capacitãþii de Muncã. “Mai avem situaþii în care, din cauza unor certuri legate de moºteniri, se fac sesizãri în familie – adicã, fratele îºi reclamã sora, sau chiar soþul, soþia ori fosta soþie. Multe din aceste sesizãri se dovedesc a fi nejustificate”, precizeazã VIorel Popa.

Numãrul indemnizaþiilor de handicap, în creºtere Nu doar pensiile de invaliditate, ci ºi o parte din indemnizaþiile de handi-

cap par sã fie în Timiº o resursã nelimitatã pentru cei preocupaþi de fraudarea bugetului de stat.

Dupã o perioadã în care numãrul acestor prestaþii sociale a scãzut, ca un rezultat direct al controalelor, acum au fost semnalate, din nou, creºteri. Conform ultimei situaþii prezentate de cãtre Ministerul Muncii, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Timiºul a ajuns sã fie unul dintre primele cinci judeþe ale þãrii cu cel mai mare procent al persoanelor cu handicap, raportate la totalul populaþiei. Potrivit indicatorilor, în prezent, 3.48% din populaþia judeþului suferã de o formã de handicap, persoanele cu dizabilitãþi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor

cu handicap contabilizate la nivel naþional. Astfel, din 683.540 de timiºeni, 23.803 sunt persoane cu handicap. Din aceºtia, 3.845 au handicap somatic, 1.032 au handicap auditiv, 4.425 au handicap vizual, 5.447 au handicap mental, 2.706 au handicap psihic, 1.193 au handicap asociat, 119 suferã de HIV/SIDA (afecþiune asimilatã handicapului), iar 227 au boli rare ºi nouã, surdocecitate.

Ministerul Muncii ºi-a anunþat decizia de a relua controalele încruciºate legate de verificarea justeþii acordãrii ajutoarelor de handicap, dupã ce s-a remarcat cã în unele judeþe se înregistreazã creºteri spectaculoase ale numãrului de beneficiari de handicap, în intervale scurte.

Nereguli fãrã vinovaþi cã o parte dintre contestaþiile formulate de cei evaluaþi de Comisia Judeþeanã nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au fost soluþionate chiar de comisia care fãcea obiectul respectivelor contestaþii. Cu alte cuvinte, comisia respectivã s-a autocontrolat. Prin hotãrâre de Consiliu Judeþean, modalitatea de funcþionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbatã în 2011.

Potrivit noului regulament, la lucrãrile Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, ºi alte persoane, cu acordul preºedintelui, în mãsura în care prezenþa lor este utilã.

De asemenea, a fost iniþiatã încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfãºurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiº. Prin acest parteneriat între CJTimiº ºi Ministerul Muncii urma a fi supervizatã activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiº.

Tot în anul 2011, Prefectura Timiº sesiza o situaþie cel puþin bizarã în comuna Racoviþa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaþie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puþin, nevãzãtori. În urma controalelor se constata atunci cã multe dintre docu-

Foto TIMPOLIS

Controalele fãcute, în 2010, de Inspecþia Socialã, aflatã pe atunci în subordinea Inspectoratului Teritorial de Muncã, au gãsit în Timiº o sumedenie de cazuri de indemnizaþii de handicap acordate ºi încasate ilegal, de persoane apte de muncã sau cu handicap uºor.

Aceastã fraudare masivã a bugetului de stat a rãmas fãrã urmãri la nivel penal, concluziile anchetelor mergând ºi rãmânând la nivelul Ministerului Muncii.

La nivel judeþean, în decembrie 2010 era schimbatã, foarte discret, de cãtre Consiliul Judeþean, componenþa Comisiei pentru Evaluarea Persoanelor cu Handicap, aflatã în subordinea administraþiei judeþene. Abia în 2011, Consiliul Judeþean a recunoscut, indirect, cã au fost încadrate fãrã acte diverse persoane în grade de handicap, încasând astfel indemnizaþiile aferente. “Întrucât în activitatea comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fãrã suport ºi documentaþie medicalã), preºedintele ºi membrii comisiei au fost schimbaþi din funcþii prin hotãrâre a Consiliului Judeþean”, spuneau reprezentanþi ai CJ Timiº, acum trei ani.

Din tablou lipsesc, însã, sesizãrile penale pentru cei vinovaþi. ªi tot CJ Timiº recunoºtea în 2011

mentaþiile pe baza cãrora s-au dat indemnizaþii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevãzãtori” erau posesori de permise valabile de conducere. De asemenea, orbirea pãrea sã fi fost molipsitoare, inspectorii constatând existenþa unor “strãzi ale nevãzãtorilor”. “Din verificãrile echipei de inspecþie a rezultat o incidenþã mare a familiilor cu persoane cu handicap situate la numere consecutive de casã, în douã dintre localitãþile comunei”, se consemna în raportul de control al Inspectoratului Social Regional Vest.

Deºi aceste verificãri au fost fãcute acum trei ani, dosarele penale în-

tocmite pe numele unor astfel de farsori au întârziat sã aparã. Iar singura finalitate a fost cã, între timp, speriaþi de scandalul care a luat amploare în presã, o serie de nevãzãtori nu au renunþat la indemnizaþii, ci ºi-au reevaluat handicapul, considerând cã e de bun simþ sã se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap.

Cu toate cã situaþiile constatate în teren au fost de naturã sã întãreascã suspiciunile, o finalitate concretã a acestui control nu a existat. Pur ºi simplu, Inspecþia Socialã a atras atenþia autoritãþilor publice din Timiº care deþin atribuþii în verificarea documen-

telor medicale ce stau la baza întocmirii certificatelor de încadrare în grad de handicap, cerându-le verificarea corectitudini informaþiilor cuprinse în aceste documente.

La momentul izbucnirii scandalului, Prefectura Timiº a solicitat verificãri, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº anunþând, cu aceastã ocazie, cã se va face o anchetã de cãtre Colegiul Medicilor cu privire la felul în care s-au acordat, în urma unor expertize medicale, acele indemnizaþii de handicap. Lucru care nu s-a întâmplat pentru cã, susþineau reprezentanþii Colegiului Medicilor, nu a existat o sesizare în acest sens.

Aceºtia ne declarau cã a fost fãcutã o sesizare cãtre Colegiul Medicilor, la acel moment, din partea Primãriei Racoviþa, dar sesizarea nu a fost fãcutã sub forma unor solicitãri de verificare a situaþiei acordãrii acelor indemnizaþii de handicap. “Sesizarea a fost ceva de genul : «Din cauza situaþiei apãrute în zonã ºi constatate, vã rugãm frumos sã dispuneþi, dacã mai apar astfel de cazuri, sã le discutãm.» Deci, nu ne-au solicitat in mod explicit un control, ºi de atunci nu ne-a mai contactat nimeni, nici Direcþia de Sãnãtate Publica, nici Prefectura, nici Primãria”, precizau reprezentanþii Colegiului Medicilor Timiº.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

2 - 4 iunie 2014 l

Traviata

Scrisori de dragoste cãtre

Stalin

De Juan Mayorga Un spectacol în regia artisticã a lui ªtefan Iordãnescu Mai are Stalin ceva de spus în secolul XXI? Cenzura politicã a rãmas, este sau va fi din nou un subiect de actualitate? Ce raporturi mai stabileºte astãzi Artistul cu Puterea?

Care sunt limitele libertãþii?

Mihail Bulgakov, profund afectat de efectele cenzurii, îºi gãseºte un fals debuºeu într-o serie de întâlniri ficþionale, tragi-comice, cu torþionarul, ºi în acelaºi timp, admiratorul sãu, Iosif Visarionovici Stalin. Dialogul imaginar dintre autorul celebrei cãrþi Maestrul ºi Margareta ºi „tãtucul” Stalin, douã personaje ale cãror existenþe au avut repercusiuni enorme în istoria ºi cultura secolului XX, lanseazã o provocare intelectualã, socialã ºi artisticã acutã.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 3 iunie, ora 19 l Iatã femeia pe care o iubesc

De Camil Petrescu Un spectacol de Mihaela Lichiardopol Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 5 iunie, ora 19 l Caniculã De Antoaneta Zaharia Un spectcaol în regia artisticã a Mirunei Radu Orice locuinþã este o lume în sine. Un univers „în mic”, cu legile sale – mai mult sau mai puþin scrise, mai degrabã instaurate ºi perpetutate, ca atare sau în oglindã. Aceastã premisã odatã stabilitã, sintagma „o familie ca oricare alta” îºi pierde sensul. Ce se întâmplã dincolo de zidurile (fizice ºi non sau meta-fizice) ale oricãrei case? Ce etichete i se mai potrivesc? ªi, mai ales, ce etichetã alege fiecare sã i se potriveascã? Între familia – „celula de bazã a societãþii” ºi familia – „micul infern” se întinde un drum plin de surprize ºi de capcane, un drum pe care textul Antoanetei Zaharia – Canicula- ne invitã sã-l parcurgem cu umor ºi curaj.

Studio“UþuStrugari”,7iunie,ora19

Operã l Ondine (Mica sirena) Spectacol de balet, pe muzicã înregistratã, din creaþia compozitorilor Dmitri ªostakovici, Richard Wagner, Eckhard Kopetzki, susþinut de Ansamblul de balet al Operei Naþionale Române Timiºoara Libretul: dupã piesa „Ondine”, a lui Jean Giradoux, ºi basmul „Mica sirenã”, de H.C. Andersen Opera Românã Timiºoara, 6 iunie, ora 19

Vitrina cu cãrþi “Baricadele”, Andrei Crãciun (Ed. Humanitas)

Operã în trei acte Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Francesco Maria Piave Un spectcaol susþinut de Corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 8 iunie, ora 19

Filarmonicã l Concert simfonic Un spectacol susþinut de absolvenþii Colegiului „Ion Vidu” ºi cei ai Facultãþii de Muzicã, dirijat de Peter Oschanitzky În program sunt incluse lucrãri de Fr. Doppler (Fantezia Rigoletto), W.A. Mozart (Aria Non piu andrai din opera Nunta lui Figaro), P.I. Ceaikovski (Concertul pentru vioarã ºi orchestrã în Re major op. 35, p. I Allegro moderato ºi Concertul pentru pian ºi orchestrã nr. 24 în do minor, KWV 491, p. I Allegro ), C.M. von Weber (Concertul nr. 2 pentru clarinet ºi orchestrã în Mi bemol major op. 74, p. I. Allegro), J. Sibelius (Concertul pentru vioarã ºi orchestrã în re minor op.47, p. I. Allegro moderato, Concertul pentru vioarã ºi orchestrã în re minor op.47, p. II Adagio di molto ºi Allegro, ma non tanto), A. Jolivet (Concertul pentru percuþie ºi orchestrã, p. II Dolent ºi p. IV Allègrement) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 4 iunie, ora 19 l Concert simfonic

„Andrei Crãciun este un om-cratimã (exact aºa, cu cratimã). Prin subiectele pe care ºi le alege ºi prin felul cum le trateazã, el leagã jurnalismul de literaturã ºi aprinde focul sub cuvinte. Iar cuvintele ard de cum þâºnesc din tastaturã, aºa cum li se întâmplã de obicei poeþilor. Cãci, dacã nu ºtiaþi, Andrei Crãciun este poet. Haina de ziarist e doar o costumaþie de bal mascat, un joc, o convenþie. Articolele strânse în Baricadele ºi alte câteva sute fac de fapt dovada unei ciudãþenii: avem, iatã, un afluent mai mare decât cursul principal. Elegiac sau pãtimaº, ironic sau sentimental, solidar sau sarcastic, Andrei Crãciun navigheazã pe afluentul gazetãriei, vegheat de Brunea-Fox ºi Cosaºu, însã busola lui lãuntricã aratã mereu spre vers, spre metafora neîngrãditã de rimã, spre misterul împãrtãºit” , îl caracterizeazã Radu Paraschivescu.

Acesta afirmã cã, citindu-i textele din Baricadele, cei care spun despre articolul de ziar cã e perisabil ºi sortit unui destin efemer „au prilejul sã-ºi revizuiascã judecata. ªi sã accepte cã talentul, fineþea ºi sensibilitatea alcãtuiesc o armãturã rezistentã la timp. Indiferent dacã scrie despre un destin fracturat, un oraº de basm, un meci sau o lichea, Andrei Crãciun o face la temperaturã înaltã, cu stil ºi cu o reconfortantã preþuire pentru limba românã”.

“Este Dumnezeu fericit?”, Leszek Kolakowski (Ed. Curtea Veche) Leszek Ko³akowski a fost un filozof polonez, cu toate implicaþiile acestui statut intelectual. În 2009, când a trecut în lumea drepþilor, era celebrat universal drept filozoful „Solidaritãþii“, gânditorul care, alãturi de Papa Ioan-

Paul II ºi disidenþii polonezi, a formulat ideile ce au dus la apariþia unei miºcãri sociale non-violente antitotalitare, o revoluþie a clasei muncitoare, poate unica, dacã a existat vreuna vreodatã, care a generat cãderea regimului comunist în Polonia ºi a declanºat transformãrile din 1989.

“Scriitor desãvârºit ºi teoretician captivant, Leszek Ko³akowski a încarnat ceea ce Thomas Mann definea drept nobleþea spiritului. Istoricul Tony Judt l-a numit corect «ultimul cetãþean ilustru al Republicii Literelor din secolul XX». Ceea ce face gândirea lui Ko³akowski atât de interesantã este vibranta ei viaþã interioarã, modul original de a impune asocieri intelectuale ºi prezenþa permanentã a unei perspective morale. Ko³akowski a rãmas fidel principiului cã adevãrul existã ºi nu poate fi divizat în elemente care se aflã în conflict. În toatã opera sa, mãrturie a cãutãrii neobosite a demnitãþii într-un secol în care a renãscut barbaria ºi regimurile totalitare au ucis milioane de oameni în numele unor minciuni ideologice fetiºizate, Leszek Ko³akowski a apãrat eroic valori precum libertatea, civilitatea ºi responsabilitatea”, spune Vladimir Tismãneanu.

“Fiul cel bun”, Pascal Bruckner (Ed. Trei) Puþini scriitori au curajul sã-ºi dezvãluie secretele personale. Pascal Bruckner o face în paginile acestui roman-confesiune. În fiecare searã, sub privirea iubitoare a mamei, fiul cel bun se roagã la Dumnezeu ca tatãl lui sã moarã. De ce? Pentru cã este un soþ violent ºi pervers, un antisemit patologic. Fiul sãu va face totul pentru a nu-i semãna.Va fi studentul lui Jankélévitch ºi al lui Barthes, cel mai bun prieten al lui Alain Finkielkraut. Considerat ca fãcând parte dintre “intelectualii evrei”

cu care se identificã fãrã a fi evreu, va iubi femei cu rãdãcini îndepãrtate, va fi un tatã iubitor ºi un scriitor de succes.

Fiul cel bun este un adevãrat “roman al originilor”, în care Pascal Bruckner relateazã aventura sa personalã ºi intelectualã, oferindu-ne totodatã cheia întregii sale opere.

“De la albul pur al zãpezii din primele pagini ºi pânã la împrejurãrile sordide în care tatãl sãu îºi va da sfârºitul, de la violenþa cuvintelor sale pânã la furia amestecatã cu dragoste a fiului pentru tatã, regãsim aici spectacolul cruzimii în toatã virulenþa sa. Actorul principal e un nazist patetic, un ecologist fanatic, un cãpcãun coleric, lângã care Pascal va rãmâne, întotdeauna, fiul cel bun. Fiindcã dincolo de dispreþ ºi de furie, acest roman este o mãrturisire despre o iubire imposibilã, un monument închinat fricii ºi iertãrii”, scrie Le Figaro.

Noi pagini din Jurnalul lui Carol I, tradus de un istoric timiºorean, pe piaþa de carte din România Un spectacol susþinut de pianistul Horia Mihail, dirijat de Mircea Holiartoc În program sunt incluse lucrãri de N. Rimsky-Korsakov (Capriciul spaniol Op. 34), R. Strauss (Burlesca pentru pian ºi orchestrã, TrV 145 Solo timpani) ºi E. Grieg (Peer Gynt Suita nr.1, Op.46, Suita nr.2. Op. 55) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 6 iunie, ora 19

Eveniment literar Poetry slam „Acest format de eveniment literar, care în prezent este foarte popular în Germania, se impune într-un cadru mai restrâns, ºi în Timiºoara.

Participanþii noºtri vin în faþa publicului cu texte scrise în limba germanã, românã sau englezã ºi le prezintã întrun mod cât mai original. Astfel ei reuºesc sã surprindã pozitiv publicul ºi sã îl entuziasmeze pentru acest format”, spun organizatorii, reprezentanþii Centrului Cultural German din Timiºoara.

Cuib d‘Arte, str. Mãrãºeºti nr. 14, 5 iunie, ora 20. l

de 24 de ani un reper al cetãþii

Editura Polirom a lansat, zilele acestea, cel de al doilea volum al Jurnalului lui Carol I al României. Apãrut graþie unui istoric din Timiºoara.

TIMPOLIS

Istoricul Vasile Docea, conferenþiar la Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii a Universitãþii de Vest ºi director al Bibliotecii Centrale Universitare a Universitãþii de Vest, este cel care a stabilit textul Jurnalului – „o minunãþie”, cum l-a cataloga Dan C. Mihãilescu –, l-a tradus din limba germanã ºi a redactat cuvântul introductiv ºi notele aferente.

Pãstrat în arhiva familiei regale ºi, mai apoi, la Arhivele Statului din Bucureºti, jurnalul lui Carol I, pânâ în 2007 – la publicarea primului volum – inedit, cu excepþia câtorva fragmente, cuprinde patru volume, dintre care primul acoperã anii 1881 - 1887. La apariþia primului volum, Neagu Djuvara spunea cã faþã de Regele Carol I românii trebuie sã aibã o datorie moralã, „pentru cã domnia sa a însemnat cea mai fericitã perioadã a existenþei noastre”.

Purtând amprenta personalitãþii regelui, Jurnalul, altfel un lucru, se pare, obiºnuit pentru Casa Regalã a României – regele Ferdinand, regina Maria ºi Carol al II-lea au þinut ºi ei

jurnale –, conþine însemnãrile zilnice ale suveranului, notaþii de regulã sumare, de câteva rânduri, dar foarte riguroase despre activitãþile sale ºi despre evenimente ale zilei mai mult sau mai puþin importante.

Autorul Jurnalului nu urmãreºte, însã, o idee anume, ci redã cu fidelitate fapte, iar aprecierile personale ºi comentariile, care ar putea da seama mai bine de gândurile regelui, sunt succinte ºi destul de rare. Importanþa majorã a însemnãrilor pentru istoriografia acestei perioade provine tocmai din reflectarea fidelã a politicii externe ºi interne a României, de la, de exemplu, pregãtirea ºi semnarea în 1883 a alianþei cu Puterile Centrale ºi atitudinea regelui faþã de aceastã decizie pânã la lupta continuã dintre liberalii ºi conservatorii ce se succedã la guvernare.

Poziþia privilegiatã, de centru al vieþii politice în þarã ºi nod al politicii internaþionale, precum ºi buna calitate a informaþiilor pe care le obþinea regele Carol I au fãcut din acesta un fin observator ºi un martor valoros al lumii în care trãia. Tocmai acest lucru iese în evidenþã în Jurnal. „Nu atât faptele în sine consemnate de rege – cunoscute astãzi în marea lor majoritate, dacã nu publicului larg, mãcar istoricilor –, cât selectarea ºi ordonarea, apoi interpretarea lor nuanþatã fac din

jurnal un document de excepþie”, spun editorii cãrþii, reprezentanþii Polirom.

Preocupãrile, îngrijorãrile, eforturile ºi negocierile lui Carol I, legate de politica externã, revin periodic ºi în acest al doilea volum al Jurnalului, evidenþiind în special interesul acordat de suveran fortificaþiilor de la Galaþi ºi Focºani, pentru consolidarea liniei de apãrare împotriva Imperiului Rus. Pe plan intern sunt surprinse faptele semnificative din punct de vedere politic, de la micile intrigi personale – de pildã, atitudinea regelui în legãtura cu „afacerea Elena Vãcãrescu” ºi exilul reginei Elisabeta – pânã la lupta dintre conservatorii aflati în opoziþie ºi liberalii de la guvernare, o încleºtare tot mai durã care a dus la cãderea Guvernului liberal condus de Ion C. Brãtianu ºi începutul „marii guvernari conservatoare”, în martie 1888.

timp liber

Expoziþii

Timiºoara respirã artã, la AccesArt no.7 Din 6 iunie Parcul Botanic va fi plin de artiºti ºi de evenimente culturale. O nouã ediþie AccesART, festivalul organizat de Fundaþia Rubin, care scoate, la propriu, arta în stradã, într-un un eveniment anual dedicat artelor ºi culturii contemporane.

TIMPOLIS

Cea de-a ºaptea ediþie AccesART, care se va desfãºura în perioada 6 - 8 iunie, în Parcul Botanic, din Timiºoara, are tema „Prezent continuu”. Vor fi ateliere de creaþie, spectacole, literaturã, concerte, performance, proiecþii, instalaþii ºi expoziþii. Ediþia din acest an este una cu totul specialã fiindcã

îmbinã frumuseþea naturii cu spiritul creativ, promovând în aceeaºi mãsurã cel mai frumos parc din Timiºoara.

Timiºorenii sunt invitaþi sã participe la peste 30 de ateliere de creaþie deschise ºi interactive: picturã plainair, action painting, atelierul de supereroi, linogravurã, stickere, de la tehnici clasice la cele mai extravagante experimente în artã. La ateliere se anunþã invitaþi surprizã.

Timiºorenii pot asculta în concert jazz, muzicã experimentalã, flamenco, muzicã clasicã, rock alternativ ºi pot viziona trei spectacole de teatru.

Evenimentul, spun organizatorii, este recomandat persoanelor cu vârste cuprinse între 2 ºi peste 90 de ani.

Programul complet este disponibil pe www.accesart.ro.

“Obiectivele proiectului nostru sunt sprijinirea ºi promovarea tinerilor artiºti; stimularea creat¸iei ºi promovarea artelor ºi industriilor creative; educarea consumatorului. Fundat¸ia Rubin considerã esent¸iale activitãt¸ile culturale destinate publicului larg în promovarea culturii ca factor decisiv în dezvoltarea fireascã a unei societãt¸i stabile, fondatã pe norme ºi valori calitative”, declarã Roxana Cirþ, directorul Fundaþiei Rubin, organizatorul evenimentului.

Alãturi de Fundaþia Rubin au rãspuns pozitiv ºi susþin evenimentul 20 de instituþii ºi organizaþii culturale locale.

Sanscrita, limba mantrelor, adusã la Timiºoara Trei reprezentanþi ai dansului Odissi din India ºi trei balerini din Bucureºti vor da viaþã, la Timiºoara, unei originale creaþii artistice, care ilustreazã prin muzicã ºi dans efectele binefãcãtoare ale sunetului asupra fiinþei umane.

13

2 - 4 iunie 2014 l Bienala Internaþionalã de Arte Miniaturale Timiºoara 2014 Bienala de Arte Miniaturale Timiºoara 2014 s-a nãscut din viziunea entuziastã a câtor va profesori ai Facultãþii de Arte ºi Design. Ea face parte dintr-o serie mai amplã de proiecte, precum Bienala de desen sau Bienala de Afiº ºi Graficã de Carte, Interfoto sau Interdesign.

Aflatã la prima ediþie suntem onoraþi de participãri ale artiºtilor din Germania, Polonia, Turcia, Islanda, Chile, Australia, Elveþia, Coreea de Sud ºi, nu în ultimul rând, din toatã România, având astfel ocazia sã descoperim cât de uniþi suntem cu ajutorul creaþiei, cu ajutorul artei.

Artele miniaturale au fost ºi sunt paºaportul cãtre mobilitate ele dând, în acest moment, artiºtilor din toatã lumea, posibilitatea sã fie prezenþi aici, în Timiºoara, România.

Galeriei Mansarda a Facultãþii de Arte ºi Design, str. Oituz, nr. 4, din 2 pânã în 27 iunie, de luni pânã joi, între orele 9 - 16, iar vinerea, de la 9 la 14 l Hoinari în Maroc

Expoziþie de fotografie semnatã Laurenþiu Iosif ºi Csaba Teleki “Când ai pasiunea fotografiei combinatã cu dragostea pentru cãlãtorie ºi se iveºte ocazia sã faci un tur fotografic în Maroc, nu mai stai pe gânduri, te apuci de bagaje. Aºa am fãcut ºi noi doi, Laurenþiu ºi Csaba, neam facut bagajele ºi am plecat la drum

spre Africa. De-a lungul expediþiei, am simþit ºi am gustat aromele autohtone din Jemaa el fna, piaþa mare din Marrakesh, am vizitat sate uitate de lume în Munþii Atlas. Am rãmas impresionaþi de cetatea din Ait Ben Haddou, unde am avut ocazia sã-l ascultãm pe Hussein, cântând la chitarã. Cãlãtoria noastrã a continuat spre Sahara, o continuã sursã de inspiraþie fotograficã. Am întâlnit familii de nomazi, trãind în mijlocul deºertului, ºi nu în ultimul rând, mulþi oameni veseli”, spun cei doi fotografi.

Simezele Papillon Cafe, str. Regimentul 5 Vânãtori nr. 8, Timiºoara, pânã în 12 iunie l Hipnotic Expoziþie de picturã a artistei Oana Bolog-Bleich Expozitia propune o cãlãtorie fascinantã ºi miraculoasã prin lumea visului. Este o cãlãtorie lentã, tihnitã printre stãri, motive ºi gânduri – o plutire printr-o lume interioarã sinelui, pe care nu o putem accede decât prin reverii, acele stãri de visare cu ochii deschiºi, ºi prin stãrile halucinatorii care apar în starea de veghe de dinainte somnului ºi care se adâncesc mai apoi în somnul REM, în care apar visele.

Galeria Pygmalion, pânã în 5 iunie l Doi O expozþie a artiºtilor Dana Constantin ºi Marcel Bunea Palatul Baroc, Piaþa Unirii nr. 1 l Popas în câmpie Expoziþie de picturã care cuprinde ºi prezintã lucrãrile realizate în cadrul Taberei de creaþie PãdureniTimiº, organizatã în vara anului 2013, de Pensiunea Popasul Cãpriorei Pe simeze vor fi expuse tablouri semnate de artiºtii plastici profesioniºti Adriana Oancea ªuteu, Rodica Banciu Regep, Ioan Mercea, Aurel Dumitru, Maria Bana Jichiþa, Victor Acatrinei, Ioan Iovan, Lucia Moise, Ecaterina Neagu, Constantin Catargiu, Lucia Preda, Nicolae Suciu, Gheorghe Dican, George Pãunescu, Dacian Andoni, Vasile Fuiorea. Curatorul taberei ºi al expoziþiei este prof. univ dr. Ioan Iovan, critic de artã, vicepreºedinte al Filialei din Timiºoara a UAP. Galeria “Helios”, P-þa Victoriei nr. 6

TIMPOLIS

Spectacolul “Sanscrita, limba mantrelor” va fi prezentat în faþa publicului din Timiºoara pe 8 iunie, la Sala Capitol.

Cele cinci momente coregrafice – spune Iuliana Nãlãþan, preºedinte al Centrului Cultural “Rabindranath Tagore” – ilustreazã crearea universului din sunetul primordial, urmatã de împãrþirea acestuia în douã energii complementare. Urmeazã prezentarea modului în care diferite sunete ºi cuvinte în limba sanscritã afecteazã diverse dimensiuni ale fiinþei umane, conducând la o stare de fericire ºi eliberare de suferinþã.

Mantra este un cuvânt de origine sanscritã, care se traduce prin „a salva mintea de la suferinþã ºi boalã”. Mantrele sunt expresii sonore ale unor forþe subtile cosmice, silabe ce au proprietatea de a exercita o influenþã profundã asupra constiinþei. Civilizaþiile strãvechi ºtiau cã forþa cuvintelor pronunþate produce o vibraþie transformatoare pânã în cele mai subtile straturi ale omului. Aceasta oferã mantrei proprietati terapeutice care lipsesc din limbile vorbite în cotidian. UNESCO a recunoscut importanþa mantrelor, in-

cluzând tradiþia incantãrii lor în Patrimoniului Oral ºi Intangibil al Umanitãþii.

Dansul clasic Odissi are origini ce depãºesc 2000 de ani ºi este considerat a fi cea mai veche formã de dans clasic din India. În timpurile de demult, acesta era practicat în templele din statul Odisha, situat în estul Indiei.

Odissi a suferit transformãri majore de-a lungul secolelor; în versiunea sa modernã acest stil de dans este extrem de tehnic, cu bãtãi intense ale picioarelor, gesturi elaborate ale mâinilor ºi miºcãri captivante ale pãrþii superioare a corpului. Stilul Odissi se bazeazã pe douã seturi complementare de miºcãri: tandava (viguros, masculin) ºi lasya (graþios, feminin). Un alt aspect esenþial este miºcarea fluidã a torsoului, miºcãrile ochilor, utilizarea mudrelor (gesturi) realizate cu scopul de a transmite emoþii ºi de a spune poveºti.

Momentul introductiv al spectacolului va consta într-o ilustrare vizualã

a modului în care sunetul afecteazã materia. Prezintã Gabriel Kelemen, doctor în arte vizuale ºi lector la Facultatea de Arte ºi Design din Timiºoara.

Filmul Geneza oferã o perspectivã complexã asupra studiului undelor staþionare, ilustrând Universalitatea Principiului Sferã-Spiralã, domeniu care studiazã influenþa câmpurilor undelor acustice asupra fluidelor strãbãtute de unde sonore.

“Sanscrita, limba mantrelor” aduce împreunã ºtiinþa ºi arta, ilustrând prin dans, muzicã ºi proiecþie video puterea sunetului asupra materiei, aspectul terapeutic al limbii sanscrite, precum ºi frumuseþea unuia din cele mai vechi stiluri de dans din lume. În cele din urmã, spectacolul simbolizeazã confluenþa dintre Occident ºi Orient prin douã genuri muzicale ºi coregrafice desãvârºite pe care cele douã culturi le-au oferit umanitãþii. Stilurile îmbinate se completeazã ºi se pun în valoare reciproc, pentru ca publicul sã trãieascã o experienþã unicã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

2 - 4 iunie 2014

Sanitas ameninþã cu proteste dacã salariile din Sãnãtate ºi Asistenþã socialã nu cresc cu 10 la sutã Federaþia Sanitas a cerut, într-o întâlnire cu reprezentanþii mai multor ministere, contract colectiv de muncã pe sector sanitar ºi activitãþi sanitar veterinare ºi creºterea cu 10 la sutã a salariilor din sãnãtate ºi asistenþã socialã, ameninþând cã în caz contrar va declanºa proteste.

TIMPOLIS

Prim-vicepreºedintele Federaþiei Sanitas, Marius Sepi, declarã, citat de Mediafax, cã sindicaliºtii s-au întâlnit, joi, 29 mai, cu reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii, Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Ministerului de Finanþe ºi cu ministrul pentru Dialog Social ºi au discutat trei dintre revendicãrile Sanitas: contract colectiv de muncã pe sector, majorarea salariilor pentru personalul medical ºi pentru angajaþii din asistenþã socialã.

Marius Sepi afirmã cã a fost solicitatã transformarea de urgenþã a contractului colectiv de muncã pe grup de unitãþi în contract colectiv de muncã pe sector sanitar ºi activitãþi sanitarveterinare, data limitã pânã la care se aºteaptã rezolvarea acestei probleme fiind 10 iunie.

Cea de-a doua solicitare a Federa-

þiei Sanitas a vizat creºterea de urgenþã a veniturilor personalului din sãnãtate cu cel puþin 10 la sutã, sindicaliºtii solicitând ca aceastã mãsurã sã fie luatã în special pentru cei cu venituri mici.

Aceeaºi solicitare, de majorare salarialã cu 10 procente, s-a fãcut ºi pentru domeniul asistenþei sociale, unde sunt cele mai mici salarii. „Am cerut ca aceste mãsuri sã fie

un prim pas de reaºezare a salariilor, þinând cont cã în ultimii patru-cinci ani salariile lor nu au mai crescut sau au fost tãiate. Ceea ce noi am transmis azi sunt dorinþele colegilor. Peste 500 de

lideri de sindicat Sanitas au cerut imperios sã facem aceste trei solicitãri.

Avertizãm cã, în caz contrar, luãm în calcul posibilitatea de a declanºa acþiuni de protest în aceastã varã”, a spus prim-vicepreºedintele Sanitas.

El a precizat cã ministrul pentru Dialog Social ºi-a asumat rezolvarea primei solicitãri, iar Ministerul Sãnãtãþii urmeazã sã transmitã sãptãmâna viitoare Ministerului de Finanþe, toatã documentaþia pentru a se putea face o evaluare a numãrului de persoane care ar trebui sã beneficieze de majorãri salariale ºi a impactului financiar. „Consider, în condiþiile în care vedem aproape în fiecare zi cazuri de corupþie, cã în cadrul aceluiaºi buget existent este posibilã o creºtere a veniturilor cu 10 la sutã ºi suntem dispuºi sã ajutãm sistemul ºi Ministerul Sãnãtãþii sã reorganizãm activitatea unor spitale neperformante”, declarã Marius Sepi.

El a mai arãtat cã pentru asistenþa socialã i-a fost solicitat Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice sã transmitã o circularã cãtre preºedinþii de consilii judeþene, pentru ca acestea, în cel mult o sãptãmânã, sã transmitã salarizarea din asistenþã socialã, pentru ca Ministerul de Finanþe sã vadã câte persoane ar trebui sã beneficieze de majorare ºi care este impactul bugetar.

Aproape 30% din populaþia globului este supraponderalã sau obezã Aproape 2,1 miliarde de persoane – respectiv, 30% din populaþia mondialã –, din care peste 62% provin din þãrile în curs de dezvoltare, sunt supraponderale sau suferã de obezitate, conform unui studiu american.

„Obezitatea este o problemã care afecteazã pe toatã lumea, indiferent de vârstã sau venituri, oriunde în lume”, spune, citat de Mediafax, Christopher Murray, directorul Institutului de Evaluare a Sãnãtãþii de la Universitatea din Washington, care a analizat datele obþinute din 188 de þãri. Între 1980 ºi 2013, proporþia persoanelor cu un indice de masã corporalã (IMC – raportul dintre greutatea exprimatã în kilograme ºi pãtratul înãlþimii) de peste 25 de puncte – limita dincolo de care oamenii sunt consideraþi supraponderali – a trecut, la nivel mondial, de la 28,8% la 36,9% în cazul bãrbaþilor ºi de la 29,8% la 38% în cazul femeilor, conform studiului publicat în revista medicalã The Lancet, din Marea Britanie.

Un indice de masã corporalã de peste 30 de puncte este considerat un simptom al obezitãþii, în cazul adulþilor.

Adultul care are un indice situat între 25 ºi 30 este considerat supraponderal. În rândul þãrilor dezvoltate, Statele Unite, Marea Britanie ºi Australia ocupã primele locuri în privinþa numãrului de persoane cu vârsta de peste

20 de ani obeze sau supraponderale, cu o proporþie de peste 60%. În ceea ce priveºte þãrile în curs de dezvoltare, dacã obezitatea reprezintã o excepþie în anumite þãri din Africa, precum Burkina Faso ºi Ciad, alte þãri din Orientul Mijlociu, America Latinã ºi Oceania au depãºit deja þãrile occidentale. Þãrile reprezentative în acest sens sunt Egipt, Libia, Arabia Sauditã, Oman, Bahrein ºi Kuweit, unde numãrul de persoane supraponderale ºi obeze a crescut considerabil, afectând peste 70% din persoanele cu vârsta de peste 20 de ani.

Aceastã tendinþã este regãsitã în mai multe þãri din America Latinã (Mexic, Salvador, Costa Rica, Honduras, Chile, Paraguay) ºi mai ales în micile insule-stat din Oceanul Pacific (Tonga, Kiribati ºi Samoa), unde nivelul a depãºit 80% în rândul populaþiei cu vârsta de peste 20 de ani. În paralel cu creºterea numãrului de persoane supraponderale a scãzut vârsta de la care se manifestã simptomele obezitãþii: între 1980 ºi 2013, numãrul de copii ºi adolescenþi obezi sau supraponderali a crescut cu 50% la nivel mondial. „Aceastã creºtere este extrem de neliniºtitoare (...) în mãsura în care obezitatea infantilã poate avea consecinþe grave asupra sãnãtãþii, mai ales cardiovasculare, asupra diabetului ºi a numeroase forme de cancer”, a subliniat cercetãtoarea Marie Ng,

de 24 de ani un reper al cetãþii

care a coordonat studiul.

Potrivit unui studiu publicat în 2012 în revista The Lancet, referitor la “impactul mondial al morbiditãþii”, obezitatea ar fi provocat 3,4 milioane de decese doar în 2010.

Cu 160 de milioane de cazuri, SUA reprezintã þara cu cele mai multe persoane obeze ºi supraponderale din

lume, devansând þãri precum China, India, Rusia, Brazilia ºi Mexic. În SUA, aceastã problemã afecteazã peste 70% dintre bãrbaþi ºi aproape 62% dintre femeile cu vârsta de peste 20 de ani, precum ºi 30% dintre copii ºi adolescenþi. Proporþia este de 32% dintre bãrbaþii adulþi ºi de 34% dintre femeile adulte, faþã de

numai 4% în China ºi India. „În timpul ultimelor trei decenii, nicio þarã nu a reuºit sã reducã rata obezitãþii ºi ne aºteptãm sã creascã într-un ritm regulat în statele cu veniturile reduse ºi medii, dacã nu vor fi luate mãsuri urgente pentru a eradica aceastã crizã de sãnãtate publicã”, avertizeazã Christopher Murray. (TP)

integrame

2 - 4 iunie 2014

15

-Femeie, tu esti vie?

-Da! -Atunci de ce nu faci vin ?!

l Într-un restaurant select, pianistul se apropie de masa lui Bula si-l întreaba: - Dumneavoastra ati cerut ceva de Beethoven?

- Nu, eu am cerut pui cu cartofi prajiti.

l Un barman era atât de sigur ca e cel mai puternic om din zona încât a pus în bar un afis cu un pariu permanent: cine poate sa mai stoarca o picatura dintr-o lamâie stoarsa de el primeste bautura gratis pe viata. Într-o zi apare un prapadit slab si cu ochelari si spune: - As vrea sa încerc si eu!

Dupa ce s-au potolit râsetele, barmanul ia o lamâie, o stoarce si i-o da omului. Acesta o ia, o strânge si mai stoarce cinci picaturi din ea, lasând muta pe toata lumea din bar. Barmanul, stupefiat, accepta ca a pierdut si îl întreaba pe om: - Unde lucrezi? Tai lemne, ridici greutati sau ce faci?

- A, nu, sunt contabil la fisc.

l Un român încearca sa agate o straina pe facebook.

- Hello!

- Hello!

- Where are you from?

- France!

- Du-te, ba, ca nu te cred!

- Pe bune!

l - Asculta, Gogule, ce e mai preferabil: sa ai Parkinson sau Alzheimer?

- Parkinson. E mai bine sa versi juma’ de pahar decât sa uiti unde pui sticla!

l Calul invita magarul la un pahar.

La cal acasa, pe perete, un tablou al calului cu o coroana mare verde în jurul gâtului.

-Calule, ce e cu acest tablou?

-Bai magare, eu am fost un mare campion la viata mea, sarituri, trap...

A doua zi calul îi întoarce vizita. Magarul cumpara un tablou cu o zebra si îl agata pe perete.

-Bai magare,cine e în tablou?

-Ehehe! Eu, când jucam la Juventus!!!

l - Nevasta-mea a aflat ca o însel…

- Nu-i nimic, sotia ta este o femeie puternica.

- Asta ma si sperie!

l - Cine din familia voastra este cel mai în vârsta?

- Stra-stra-stra-strabunica.

- Nu-i posibil asa ceva.

- Ba e po-po-po-posibil!

l O blonda, ravasita si extenuata, se prezinta la medic: - Domn doctor, pe lânga blocul meu sunt o gramada de câini care latra toata noaptea…

- Nici-o problema, nu sunteti primul caz, luati aici somniferele astea, or sa va ajute enorm.

Peste doua saptamâni blonda se-ntoarce distrusa total.

Doctorul,perplex: - Nu înteleg, ma asteptam sa va vad proaspata si odihnita…

- Odihnita!?… Dupa ce-alerg toata noaptea dupa câini?… si când prind câte unul nici de-al naibii nu vrea sa-nghita pastila!

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

2 - 4 iunie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.