Timpolis 2157

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2157 21 - 24 mai 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

“Galacticul” ºi simbolurile PSD melania.cincea@timpolis.ro istificarea adevãrului în dosarul “Referendumul”, la care a recurs premierul social-democrat PSD Victor Ponta – la foarte scurt timp dupã pronunþarea de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a sentinþei în cazul lui Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare – s-a propagat rapid.

Media aservitã PSD ºi organizaþiile teritoriale ale partidului vorbesc, la unison, despre o decizie politicã ºi despre nevinovãþia dlui Dragnea. Astfel cã, înainte de ºedinþa de luni a BPN al PSD, în care Liviu Dragnea a fost aºteptat sã-ºi anunþe decizia de a demisiona de la conducerea PSD, mai toate organizaþiile judeþene se solidarizaserã cu el, cerându-i solemn sã rãmânã în partid. O atitudine la care a recurs ºi staff-ul PSD. “Toþi ne-am opus la o decizie de autosuspendare”, declara, dupã ºedinþã, Olguþa Vasilescu. atã cã pentru conducerea PSD nu conteazã cã aceastã condamnare a confirmat o fraudã electoralã de proporþii, la care USL, prin intermediul unor pãpuºari, printre care ºi numãrul doi în PSD ºi numãrul doi în Guvern, Liviu Dragnea, a recurs în vara lui 2012, în încercarea de a-ºi duce la bun sfârºit lovitura de stat. Nici cã, teoretic, PSD ºi-a asumat în faþa electoratului sã respecte niºte criterii de integritate, care prevãd ca membrii de partid sancþionaþi de instanþe sã îºi piardã funcþia politicã. Nici cã aceastã condamnare afecteazã imaginea partidului. Conteazã, iatã, doar declaraþia mistificatoare a premierului ºi liderului PSD Victor Ponta: “Decizia Curþii Supreme este una simbolicã, de condamnare din punct de vedere juridic a unei acþiuni politice”. sta, deºi e clar cã decizia de condamnare în dosarul “Referendumul” nu s-a dat pentru îndemnarea la vot a populaþiei, ci pentru modul în care s-a fãcut acest lucru, pentru fraudarea votului, un act prin care democraþia a fost pusã în pericol. Pentru cã asta a fãcut, în vara lui 2012, USL. În iulie 2012, toate acþiunile derulate de USL, în doar câteva zile, cu o vitezã ameþitoare, au trãdat premeditarea a ceea ce s-a vrut o loviturã de stat – ratatã milimetric, din fericire. evenind la solidarizarea partidului cu Liviu Dragnea, pare cã refuzul de a se delimita de penal stã în gena unora dintre oamenii care conduc PSD ºi care au decis soarta acestui partid. n mai 2014, de exemplu, dupã ce SUA anunþau cã se vor concentra pe lupta împotriva corupþiei în Europa Centralã ºi de Est, în strânsã colaborare cu UE, dl Ponta transmitea mesajul cã baronii sãi puºcãriabili sunt mai importanþi decât partenerii strategici ai României: «Stau lângã cine trebuie. O sã fiu alãturi de Radu (Mazãre – n.m.)». n aprilie 2014, dupã arestarea liderului PSD Mehedinþi, Adrian Duicu – cercetat într-un dosar de corupþie instrumentat de DNA, în ale cãrui stenograme apãrea, la vremea respectivã, ºi numele premierului, în contextul unui posibil trafic de influenþã – dl Ponta le promitea baronilor cu probleme penale: «În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieºi Bãsescu, îi vom face dreptate ºi lui Costicã Nicolescu, ºi celorlalþi». n an mai devreme, în aprilie 2013, la Congresul PSD Adrian Nãstase –condamnat pentru fapte de corupþie – a fost întâmpinat ca o figurã mesianicã. În timp ce din difuzoare rãsuna “Oda bucuriei”, sala s-a ridicat în picioare, aplaudându-l frenetic. Dupã care nou-alesul preºedinte executiv al partidului, Liviu Dragnea îi închinase un Laudatio. Proclamându-l “un simbol”. or fi unii, probabil, care vor spune cã e doar problema strictã a partidului, cã e treaba PSD pe cine-ºi alege reprezentanþi ºi conducãtori ºi dacã respectã sau nu criterii de integritate. Nu, nu e doar treaba partidului, pentru cã partidul livreazã oameni în funcþii de conducere în stat. ªi am vãzut în ultimii trei ani ce a livrat PSD, cel mai mare partid din România: de la o aglomeraþie de miniºtri ºi parlamentari penali la un primministru plagiator, fie el ºi „galaxie românã în devenire”, cum îl numea, în toamna anului trecut, unul din baronii PSD, preºedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, cu câteva luni înainte de a fi condamnat pentru fapte de corupþie. Deci, este ºi treaba noastrã, a celor conduºi de astfel de oameni.

M

I

un reper al cetãþii

Vid de proprietate pentru terenuri ale ADS

Gropile de gunoi care se închid în acest an, „electrificate” de CJ Timiº Printr-o derogare, închiderea ultimelor gropi de gunoi neconforme din judeþ, cea din Lugoj ºi cea din Buziaº, este prelungitã pânã la sfârºitul acestui an. În acest context, este curioasã decizia CJ Timiº, care a decis acum sã aloce fonduri pentru branºarea la reþeaua electricã a celor douã deponeuri. pag.3

PSD Timiº, dat în judecatã de Primãria Timiºoara, pentru neplata chiriei Dupã ce aproape un an ºi jumãtate PSD Timiº nu a plãtit chiria aferentã ocupãrii imobilului în care funcþioneazã, Primãria i-a intentat proces, pentru recuperarea creanþei. Cum s-a ajuns în aceastã situaþie ºi cum de nu a fost reziliat mai devreme contractul de închiriere? Sunt întrebãri la care reprezentanþii Primãriei Timiºoara oferã rãspunsuri evazive, în vreme ce reprezentanþii PSD Timiº opteazã pentru varianta trecerii sub tãcere a subiectului. pag.5

A

Castelul Banloc a ajuns o ruinã Distrus de furia comuniºtilor ºi transformat, succesiv, în Gospodãrie Agricolã de Stat, cãmin de bãtrâni ºi orfelinat, Castelul Banloc aºteaptã încã sã i se mai ofere o ºansã. Salvarea mai e posibilã doar dacã României îi va fi aprobatã finanþarea, din fonduri UE, a unor astfel de proiecte de patrimoniu.

R Î

pag. 6 - 7

Consorþiul Universitaria solicitã un nou pact naþional pentru educaþie

Î

Consorþiul Universitaria, reunit la Timiºoara, a ajuns la concluzia cã este necesarã creºterea calitãþii ºi predictibilitãþii în sistemul de învãþãmânt superior ºi în domeniul cercetãrii ºtiinþifice, care depind de adoptarea unui nou pact naþional pentru educaþie.

U

pag.10

Doar 31% din locuinþele din Timiº sunt asigurate contra dezastrelor

V

Mister în privinþa a peste 200 de hectare de teren din Timiº Dupã desfiinþarea majoritãþii liceelor agricole din judeþ, este greu de spus ce s-a întâmplat cu terenul acestora, în total peste 200 de hectare, concesionat acestor unitãþi, în

urmã cu ani de zile, de cãtre Agenþia Domeniilor Statului. Conform unor consilieri judeþeni, terenul ar fi rãmas al nimãnui, fiind o potenþialã þintã pentru speculatorii funciari. pag. 4

La mai bine de patru ani de la instituirea obligativitãþii asigurãrii locuinþelor prin Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, proporþia caselor ºi apartamentelor asigurate nu s-a modificat spectaculos în Timiº. În judeþ mai puþin de o treime din locuinþe sunt asigurate împotriva dezastrelor, ºi în zonele cu cel mai mare risc (cum e cazul caselor din regiunile care au ajuns sub ape la inundaþiile catastrofale de acum zece ani) proporþia este cu mult mai micã. pag.13

2

eveniment

21 - 24 mai 2015

Cumpãrarea sediului Centrului Cultural Francez este încã „în cãrþi” la CJ Timiº Administraþia Judeþeanã îºi menþine decizia de a achiziþiona sediul retrocedat al Centrului Cultural Francez, de pe bulevardul C.D. Loga, o achiziþie colateralã fiind terenul aferent, dar ºi cel al Vilei Internaþional, fostul imobil de protocol al lui Nicolae Ceauºescu.

realizãrii lucrãrilor de modernizare ºi dezvoltare la Hotel Internaþional, se specifica faptul cã “documentaþia (flux de numerar ºi buget previzionat, program de lucrãri, analiza pieþei º.a.) au caracter strict confidenþial, aºa cum menþioneazã societatea, ºi va fi pusã la dispoziþia comisiei speciale constituite prin hotãrâre a CJ Timiº ºi, totodatã, poate fi consultatã de toþi consilierii judeþeni la Serviciul Administrarea Patrimoniului”.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Consiliul Judeþean Timiº a alocat de la începutul anului în buget suma de un milion de lei, defalcatã într-o tranºã de 500.000 de lei, pentru achiziþia imobilului Centrului Cultural Francez, de pe bulevardul C.D. Loga, ºi o tranºã similarã de 500.000 de lei, pentru achiziþia terenului aferent, din care, de fapt, o bunã bucatã, îi revine ºi Vilei Internaþional, fostul imobil de protocol al lui Nicolae Ceauºescu.

Dupã rectificarea bugetarã sumele s-au diminuat proporþional cu câte 200.000 de lei, însã existã suficienþi bani pentru a demara procedurile preliminare ale achiziþiei, ºi rãmâne de vãzut dacã se va face ceva concret în acest sens pânã la sfârºitul anului.

Sediul Centrului Cultural Francez, numit ºi Vila Kimmel, una dintre cele mai reprezentative clãdiri de patrimoniu ale Timiºoarei, i-a aparþinut CJ Timiº, care a închiriat-o CCF. În 2007 imobilul a fost retrocedat moºtenitorilor ultimului proprietar. Reprezentanþii Centrului Cultural Francez au beneficiat de o prelungire automatã a contractului care însã expirat ºi, cu toate

Foto Opinia Timisoarei

Un milion de lei pentru etapele preliminare ale tranzacþiei

demersurile fãcute la nivel de instanþã, s-a vorbit tot mai mult despre mutarea Centrului Cultural Francez în clãdirea de pe strada Mãrãºeºti a Clinicii de Dermatologie. În urmã cu câþiva ani, CJ Timiº susþinea cã va utiliza dreptul de preempþiune ºi de a negocia rãscumpãrarea imobilului, evaluat pe atunci la aproximativ 1,2 milioane euro, precum ºi terenul retrocedat de peste 500 de metri.

Planurile nu au mai fost concretizate, ºi rãmâne de vãzut dacã se va face ceva în prezent, în condiþiile unor alocãri bugetare guvernamentale modeste. Conform unor consilieri judeþeni, o mizã care nu poate fi neglijatã în aceastã tranzacþie este terenul aferent Vilei Internaþional, din care o parte aparþine ºi Vilei Kimmel. Astfel, CJ Timiº ar putea dori ca prin aceastã tranzacþie sã clarifice ºi statutul terenului fostei vile a lui Nicolae Ceauºescu.

“Pentru a putea clarifica situaþia, trebuie sã clarifice situaþia cu terenul din faþa fostului hotel al partidului. Lam trecut pe tabelul de investiþii, urmeazã sã se facã studii, analize pentru a vedea dacã îl putem cumpãra sau nu, în urma unor discuþii pe care ar trebui sã le purtãm în Franþa. Probabil cã doi reprezentanþi ai CJ Timiº vor fi desemnaþi sã meargã în Franþa, sã discute cu proprietara pentru a putea prelua terenul din faþã”, a declarat preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Ca atare, administraþia judeþeanã este dispusã sã cumpere acest teren, deºi e greu de spus la cât se va ridica valoarea acestui teren, despre care CJ Timiº nu are idee. Vila este administratã în în momentul de faþã de societatea Intercenter la care administraþia judeþeanã deþine în prezent 45,62% din capitalul social. Acest parteneriat a fost reactivat de un proiect menit sã

transforme fosta vilã de protocol a lui Nicolae Ceauºescu, actualã Vilã Internaþional, de pe bulevardul C.D. Loga, într-un hotel de 5 stele, imobilul urmând a fi extins cu un corp P+6, modernizat ºi inclus în noul ansamblu arhitectural, care sã facã parte din lanþul hotelier Hilton. Se estima, la momentul prezentãrii acestui proiect, cã în acest fel Hilton ar fi primul operator hotelier care va deschide în Timiºoara un hotel de cinci stele, cu peste 160 de camere. Investiþia se dorea a fi terminatã pânã în 2013, iar managementul urma sã fie asigurat de Hilton. Astfel, deºi ar fi trebuit sã participe din plin la investiþie, CJ Timiº nu putea, din postura sa de acþionar minoritar, sã controleze afacerea.

Informaþiile detaliate referitoare la acest proiect nu au fost accesibile tuturor contribuabililor. În anexa proiectului de hotãrâre, legat de aprobarea

Prea târziu pentru a se mai schimba ceva?

Probleme legate de sediul Centrului Cultural Francez readuc în discuþie deciziile controversate prin care, în instanþã, s-au retrocedat în naturã imobile reprezentative pentru Timiºoara, în care funcþionau sau încã funcþioneazã instituþii importante.

Avocatul timiºorean Carmen Obârºanu declarã cã acum este greu sã se mai intervinã pe partea de rãspundere, apreciind cã, în multe cazuri, faptele s-au prescris. Însã un demers de acest gen ar putea sã activeze clauza nulitãþii absolute pentru retrocedãrile controversate, apreciazã aceasta. “S-ar putea, deci, desfiinþa actele civile prin care s-au restituit în naturã aceste imobile. ªi în cazul sediului Centrului Cultural Francez, situaþia din momentul de faþã a fost cauzatã ºi de o hotãrâre de consiliu local adoptatã în 1998, prin care se preciza sã nu se exercite toate cãile de atac posibile în cazul hotãrârilor judecãtoreºti de retrocedare. Din câte ºtiu, acea hotãrâre nici mãcar nu era avizatã juridic”, mai spune Carmen Obârºanu.

Administraþia judeþeanã nu renunþã la afacerile fãrã câºtig În loc sã câºtige de pe urma unui numãr de societãþi în care e acþionar de ani buni, fãrã beneficii notabile, Consiliul Judeþean Timiº pare dispus sã aloce bani pentru acestea, deºi e greu de estimat finalitatea acestui demers. Astfel, toate angajamentele legate de renunþarea la „parteneriatele fãrã profit” par sã fi fost uitate la nivelul administraþiei judeþene.

Intenþii de continuitate Pare sã se fi ales praful de intenþiile anunþate ale Consiliului Judeþean Timiº de a-ºi lichida „salba” de parteneriate neprofitabile, în diverse societãþi în care este acþionar minoritar.

Deºi se angaja, imediat dupã alegeri, sã renunþe la toate angajamentele de acest gen, care creeazã complicaþii ºi eventuale pierderi, actuala conducere a CJ Timiº nu a fãcut deocamdatã mai nimic concret în acest sens. Mai mult, în proiectul de hotãrâre care aprobã bugetul rectificat de jumãtate de an a prevãzut suma de un milion de lei ca fonduri pentru participarea CJ Timiº la majorãrile de capital ale societãþilor în care acesta este acþionar.

Ceea ce înseamnã cã, de fapt, administraþia judeþean þine la aceste participaþii, la care nu vrea sã renunþe ºi în care vrea sã investeascã în continuare, deºi e greu de estimat ce câºtiguri a avut de pe urma unor parteneriate de acest gen. În plus, deºi la început de mandat CJ Timiº înfiinþase o Comisie specialã care sã analizeze oportunitatea menþinerii acestor parteneriate, ºi lichideze eventualele asocieri neprofitabile, aceastã Comisie nu a mai avut niciun fel de activitate de luni bune. “Nu a mai fost convocatã aceastã comisie de multã vreme. Nu cunosc motivele pentru care nu s-a mai realizat nimic în acest sens”, spune consilierul judeþean liberal Gheorghe Bologa, preºedinte al Comisiei Economice a CJ Timiº.

Niciun rezultat de mai bine de ºapte ani Deºi încã din 2008 administraþia judeþeanã a decis sã lichideze parteneriatele care nu-i aduceau profit, nici anul acesta nu s-a întâmplat nimic concret.

Deºi ar fi putut sã iasã din aceste parteneriate dupã primul an în care a constatat cã nu reuºeºte sã obþinã profitul scontat, administraþia judeþeanã a

de 25 de ani un reper al cetãþii

concluzionat abia în 2010 cã se impun mãsuri pentru stoparea acestor participãri în diverse societãþi, sub formã de acþionar. Mai departe însã, mãsurile concrete au întârziat sã aparã. În august 2013, a fost constituitã comisia care sã inventarieze ºi sã analizeze situaþia economico-financiarã a acestor societãþi. Dupã acest demers ºi o pauzã, Comisia de analizã a început sã lucreze, la sfârºitul anului trecut, intenþionând sã verifice situaþia fiecãrei afaceri derulate de cãtre CJ Timiº.

Motivul pentru care C.J. Timiº a prelungit pânã acum statutul sãu de acþionar în aceste societãþi rãmâne un mister, mai ales cã ºi acum recunoaºte cã, având un statut de acþionar minoritar, nu se poate implica în niciun fel în luarea de decizii în majoritatea acestor societãþi ºi cã nu obþine mai nimic din dividende. „Având în vedere aportul minoritar la capitalul social (cu excepþia Aviaþiei Utilitare) nu suntem în mãsurã sã influenþãm strategia ºi activitatea societãþilor în cauzã, iar veniturile pe care le putem obþine din dividende sunt nesemnificative. În plus, existã ºi o serie de nereguli în ceea ce priveºte poziþia noastrã în raport cu societãþile comerciale la care suntem acþionari/asociaþi, aspecte care au fost sesizate în cadrul comisiilor

de specialitate, în plenul CJ Timiº, cât ºi prin decizii ale Curþii de Conturi”, menþioneazã reprezentanþii administraþiei judeþene. În penultimul raport de control, Curtea de Conturi menþiona cã multe din parteneriatele pe care CJ Timiº le are cu diverse societãþi comerciale au fost gestionate deficitar, chiar de la început. “Din documentele puse la dispoziþia echipei de audit, a rezultat cã reprezentanþii Consiliului Judeþean Timiº, în Adunãrile Generale ale Acþionarilor ºi în Consiliile de Administraþie ale societãþilor comerciale din subordine, nu au informat CJ Timiº, nu au raportat sau nu au întreprins alte

mãsuri ºi nu au formulat propuneri cu privire la situaþia patrimonialã ºi poziþia financiarã a entitãþilor menþionate, precum ºi la stadiul realizãrii obiectivelor asocierilor în cauzã”, se arãta în documentul structurii de control.

Mai mult, spuneau cei de la Curtea de Conturi, CJ Timiº, în calitate de acþionar sau asociat, la aceste societãþi, deþinând o participare în sumã de 11.664.613 lei, nu a fost în mãsurã sã exercite eficient, în numele unitãþii administrativ-teritoriale, toate drepturile ºi obligaþiile asupra participaþiilor deþinute la societãþile comerciale la care este acþionar sau asociat. (M.P.)

eveniment

21 - 24 mai 2015

3

Termen necunoscut pentru finalizarea lucrãrilor din centrul istoric al Timiºoarei l Contestarea unor noi achiziþii lungeºte ºi mai mult lucrarea Este greu de precizat un termen final al lucrãrilor din zona istoricã a Timiºoarei, pentru cã unul dintre punctele de greutate ale proiectului – o soluþie care sã punã în valoare descoperirile arheologice – este încã în fazã incipientã. Procedeul de atribuire a lucrãrilor de profil a fost contestat, ºi nu se ºtie când se va reuºi demararea efectivã a acestui proiect de valorificare, nici care va fi soluþia aleasã.

punct de vedere, de douã chestiuni esenþiale: partea de aspect ºi partea financiarã”, explicã fostul arhitect-ºef al Timiºoarei.

Elemente neprevãzute

mircea.pavelescu@timpolis.ro

Din nou, contestaþii

Foto TIMPOLIS

Licitaþia organizatã de Primãria Timiºoara, pentru pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în centrul istoric – lucrare care nu a fost cuprinsã în contractul iniþial –, a fost contestatã zilele trecute. „Autoritatea contractantã, conform legii, va transmite în termen de cinci zile o copie a dosarului de achiziþie publicã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, care are obligaþia sã emitã, în termen de 20 de zile, o decizie cu privire la cele contestate. În cazuri temeinic justificate, aceastã perioadã poate fi prelungitã cu încã zece zile”, spun oficialii Municipalitãþii.

Valoarea totalã estimatã pentru achiziþionarea contractului de lucrãri, proiectare ºi asistenþã tehnicã a fost de 11,3 milioane de lei fãrã TVA, din care, defalcat, aproape 300.000 de lei se estimeazã cã ar costa documentaþiile tehnico-economice, inclusiv verificarea proiectului de cãtre specialiºti

Piaþa Unirii, din Timiºoara – mai 2015. atestaþi, 90.000 de lei se prognoza cã ar fi serviciile de asistenþã tehnicã, iar aproape zece milioane de lei reprezintã contravaloarea lucrãrilor de punere în valoare a vestigiilor arheologice, lucrãri de construcþii ºi instalaþii pentru restaurarea, consolidarea, protejarea ºi conservarea in situ a monumentelor istorice, precum ºi obligaþia efectuãrii tuturor studiilor, cercetãrilor, expertizelor ºi analizelor de laborator prevãzute în acest sens.

Ca ºi la alte lucrãri ale Primãriei,

nu a fost uitatã cota pentru cheltuieli diverse ºi neprevãzute, însumând 10% din valoarea lucrãrilor, respectiv 975.000 de lei. Însã, spre deosebire de alte lucrãri pe spaþii verzi sau infrastructurã rutierã, la acest contract chiar se justificã alocarea acestei cote pentru cheltuieli neprevãzute.

Rãmâne de vãzut acum când se va putea relua licitaþia ºi, pânã la urmã, care va fi soluþia aleasã. Totul e ca, având în vedere impactul acestei lucrãri pentru felul în care va arãta

centrul istoric, soluþia propusã ºi adoptatã sã fie una pe placul timiºorenilor, ºi sã nu se uite de organizarea unor dezbateri publice în acest sens, cu specialiºti din domeniu.

Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al oraºului, spune cã, înainte de toate, ar fi trebuit sã se organizeze dezbateri publice, cu populaþie ºi cu specialiºti din domeniu. “ Ideile convenite sã fie publicate ºi sã fie un punct de plecare pentru antreprenorii care îºi adjudecã acest contract. Este vorba, din acest

Reprezentanþii Primãriei anunþau anul trecut cã proiectul de reabilitare a fost revizuit pentru cã nu s-a putut respecta proiectul iniþial din cauza descoperirilor arheologice, iar anumite faze din proiect nu pot continua. Era nevoie, evident, ºi de fonduri suplimentare pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice, iar proiectul modificat trebuia aprobat din nou la ADR Vest.

Pânã la un punct, era de aºteptat ca proiectul de reabilitare a centrului istoric al Timiºoarei sã genereze elemente neprevãzute care sã lungeascã termenul iniþial de execuþie ºi sã creascã bugetul estimat iniþial.

Conform declaraþiilor unor arhitecþi timiºoreni, proiectul trebuia sã se deruleze etapizat ºi sã þinã cont de un lucru evident de la început, lu anume, de faptul cã în zonã se vor face descoperiri arheologice importante. Aceºtia opineazã cã, deºi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusã Piaþa Sfântul Gheorghe, unde se ºtia cã vor fi descoperiri arheologice majore, care vor întârzia cu mult investiþia propriuzisã, iar aceastã zonã putea face obiectul unui proiect separat.

Gropile de gunoi care se închid în acest an, „electrificate” de Consiliul Judeþean Timiº Printr-o derogare, închiderea ultimelor gropi de gunoi neconforme din judeþ, cea din Lugoj ºi cea din Buziaº, este prelungitã pânã la sfârºitul acestui an. În acest context, este curioasã decizia Consiliului Judeþean Timiº, care a decis acum sã aloce fonduri pentru branºarea la reþeaua electricã a celor douã deponeuri. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Electrificare la spartul târgului De-a lungul anilor în care gropile de gunoi neconforme din Timiº au atras „cãutãtorii de comori” ºi hoþii de fier vechi, ar fi fost de aºteptat ca la Consiliul Judeþean Timiº, gestionar al „Sistemului integrat de management al deºeurilor la nivelul judeþului Timiº”, sã se gãseascã fonduri pentru branºarea acestor locaþii la reþeaua electricã.

Abia zilele trecute, administraþia judeþeanã a fãcut public un anunþ prin care îºi declarã intenþia de a achiziþiona lucrãri de racordare la reþeaua electricã a depozitelor de deºeuri de la Buziaº ºi Lugoj. CJ Timiº sperã sã vadã realizatã aceastã lucrare contra unui

tarif relativ modic, respectiv 20.000 de lei, fãrã TVA pentru lucrãrile de la depozitul Buziaº ºi 22.000 de lei fãrã TVA pentru prestaþiile de la deponeul Lugoj.

Probabil de aceea ºi achiziþia se doreºte a se realiza prin cel mai simplu ºi mai rapid mod, respectiv cumpãrare directã, care nu e întotdeauna ºi cel mai corect. Prestatorii vor trebui sã sape câteva sute de metri liniari ºi sã monteze þevi ºi conductori subterani.

CJ Timiº a impus o limitã de timp de 30 de zile pentru aceste lucrãri ºi, probabil, dacã nu se preciza aceastã perioadã de desfãºurare a activitãþilor contractate, antreprenorii ar fi putut sã lucreze pânã la închiderea deponeelor...

Costuri generale fabuloase Timiºul deþine recordul la nivel naþional pentru cele mai mari costuri suplimentare legate de închiderea fostelor gropi de gunoi. Aceastã concluzie rezultã dintr-un raport al Curþii de Conturi publicat în acest an.

Conform acestui document, cu toþi banii europeni investiþi în proiectul „Sistem integrat de gestionare a deºeurilor”, din care face parte construirea

deponeului de la Ghizela, în Timiº bugetele procesului de închidere a fostelor gropi de gunoi orãºeneºti au depãºit cu mult estimãrile iniþiale.

Conform auditorilor, în urma mãsurãtorilor efectuate, au fost constatate cantitãþi suplimentare mari de deºeuri pe contractul de lucrãri din 2013, „Închidere depozite neconforme de deºeuri urbane Parþa, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaº, Fãget ºi construire drumuri de acces”, derulat în cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management al Deºeurilor în judeþul Timiº”. Ceea ce înseamnã cã documentaþia iniþialã pe care s-a bazat acest proiect ºi estimarea de buget au fost paralele cu realitatea.

Pe acest contract lucrãrile au demarat în martie 2013, însã nu s-au putut finaliza la toate cele ºase obiective în termenul contractual, “ca urmare a cantitãþilor suplimentare de deºeuri care trebuiau relocate ºi care au influenþã asupra tuturor categoriilor de lucrãri prevãzute în listele de cantitãþi”.

Valoarea lucrãrilor necesare pentru relocarea ºi compactarea, respectiv acoperirea cantitãþilor suplimentare de deºeuri înregistrate faþã de cele menþionate în documentaþia de atribuire a contractului iniþial este de 5.638.971,66 de lei, adicã cu mult peste

un milion de euro. De aceea a fost suplimentatã valoarea contractului cu suma respectivã ºi prelungitã durata acestuia cu 12 luni.

Mariana Lorinczi, directorul Comisariatului Judeþean de Mediu Timiº, spune cã în acest an trebuie

închise ultimele gropi de gunoi, derogarea nemaiputând fi prelungitã dupã acest termen. „Din informaþiile mele se lucreazã, ºi sperãm ca închiderea sã se facã în curând, sã nu se întindã aceste operaþiuni pânã la sfârºitul anului”, mai spune Mariana Lorinczi.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

21 - 24 mai 2015

Vid de proprietate pentru terenuri ale ADS l Dupã desfiinþarea Liceelor Agricole, terenul concesionat acestora

a rãmas cu regim nedefinit, spun mai mulþi consilieri judeþeni

Probleme vechi

Dupã desfiinþarea majoritãþii liceelor agricole din judeþ, este greu de spus ce s-a întâmplat cu terenul acestora, în total peste 200 de hectare, concesionat acestor unitãþi, în urmã cu ani de zile, de cãtre Agenþia Domeniilor Statului.

Conform unor consilieri judeþeni, terenul ar fi rãmas al nimãnui, fiind o potenþialã þintã pentru speculatorii funciari. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Pãmânturi cu un statut greu de clarificat Deºi este un judeþ cu un potenþial agricol extrem de mare, din anul ºcolar viitor Timiºul rãmâne cu un singur liceu agricol, dupã ce, începând cu anul ºcolar 2015 2016, s-a anunþat desfiinþarea Liceului Agricol din Timiºoara.

Tendinþa înregistratã la nivelul judeþului a fost de diminuare a numãrului de licee cu profil agricol, de la opt, câte se înregistrau în 2002, la doar douã, în prezent, urmând ca, începând cu anul viitor de învãþãmânt, sã mai funcþioneze unul singur, ºi anume Grupul ªcolar Agricol de la Sânnicolau Mare.

Desfiinþarea instituþiilor de învãþãmânt de profil agricol din Timiº readuce în discuþie problema terenului care a aparþinut

acestor unitãþi ºcolare. Conform unor consilieri judeþeni, în urmã cu ani de zile Agenþia Domeniilor Statului a alocat, prin concesionare, fiecãrei unitãþi de învãþãmânt cu profil agricol, câte zece hectare de teren arabil. În Timiº ar fi vorba despre o suprafaþã destul de importantã, mai ales cã e localizatã în poziþii foarte bune – în total peste 200 de hectare. Lucru de naturã sã ridice întrebãri cu privire la ce s-a întâmplat cu acest pãmânt. “ADS a alocat prin concesiune fiecãruia din aceste licee agricole cel puþin zece hectare de teren arabil. În contextul desfiinþãrii liceelor, unde sunt aceste hectare?”, se întreabã consilierul judeþean PNL Marin Popescu.

Un alt consilier judeþean PNL, Tiberiu Lelescu, fost director al Direcþiei Agricole Timiº, catalogheazã aceastã decizie ca pe o situaþie aberantã. „Pe lângã faptul cã rãmânem fãrã unitãþi de învãþãmânt de profil agricol, am înþeles cã nu se ºtie prea bine care e statutul acestui teren. El pare sã fi rãmas cumva al nimãnui, având în acte o situaþie deloc clarã. Or, se ºtie cã aceste situaþii sunt de obicei speculate prompt de tot felul de oportuniºti”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Cu toate acestea, reprezentanþii Agenþiei Domeniilor Statului declarã cã, din punctul lor de vedere, situaþia este clarã, acest teren urmând sã revinã, prin lege, ADS, „Conform legii, aceste

terenuri trebuie sã revinã la ADS. Cei care vor sã spunã altceva nu cunosc legea sau se fac cã nu o cunosc”, declarã Grigore Trif.

Cu toate acestea, pe site-ul ADS, a fost postatã situaþia suprafeþelor de teren cu destinaþie agricolã aflate în administrarea ADS libere de contract, la care, în alte judeþe, apar cu suprafeþe însemnate terenuri aparþinând fostelor unitãþi de învãþãmânt cu profil agricol. În Timiº apar în aceastã situaþie 4.448,12 hectare de teren, din care însã majoritatea aparþine fostelor IAS-uri, respectiv unitãþi de tip Agroindustriala, din Iosifalãu, Jimbolia, Saravale, Periam, Peciu Nou. Nu apare în lista acestor unitãþi vreo suprafaþã deþinutã de cãtre fostele licee agricole din judeþ.

Desfiinþarea Liceului Agricol din Timiºoara, obiect de interpelare parlamentarã “Din lipsã de fonduri, Liceul Agricol din Timiºoara dispare, clasele se mutã la Liceul Silvic, unde, pe viitor, acolo vor exista doar câteva clase de profil, dar ponderea acestora va scãdea în timp. În anul 2002, în judeþul Timiº existau opt licee cu profil agricol, în prezent mai existã doar douã,

iar din toamna anului 2015 va rãmâne unul singur, cel din Sânnicolau Mare. Decizia Inspectoratului ªcolar este cel puþin surprinzãtoare, în condiþiile în care judeþul Timiº este un judeþ cu un important potenþial agricol. În plus, în municipiul Timiºoara existã ºi o universitate ce oferã posibilitate de continuare a studiilor pe linie de profil agricol”, se aratã într-o interpelare pe aceastã temã fãcute cãtre Ministerul Educaþiei de cãtre deputatul PNL de Timiº Cornel Sãmãrtinean, care a solicitat un punct de vedere ºi soluþia pe care o vede ministerul pentru rezolvarea situaþiei ºi continuarea activitãþii educaþionale a Liceului Agricol.

Interpelarea a rãmas, deocamdatã fãrã un rãspuns din partea Ministerului de resort, care ar fi trebuit sã clarifice de la început motivaþia desfiinþãrii acestei unitãþi de învãþãmânt. Conform unor consilieri judeþeni, iminenta desfiinþare, începând cu anul ºcolar viitor, a Liceului Agricol din Timiºoara, este o consecinþã a prevederii care vizeazã finanþarea percapita, aplicatã în acest moment în sistemul de învãþãmânt. O soluþie de corectare a acestei situaþii ar fi angajarea parteneriatului propus între autoritãþile judeþene, reprezentanþii ISJ Timiº ºi Primãrii, menit sã creeze ºi sã faciliteze premisele înfiinþãrii unor astfel de clase cu profil agricol.

Instituþii de învãþãmânt cu tradiþie, ajunse ruine Situaþia e cu atât mai ciudatã cu cât unele dintre aceste instituþii de învãþãmânt din Timiº au primit suprafeþe mari de teren în concesiune de la ADS. Un exemplu reprezentativ este cel al Liceului Agricol din Ciacova, care ajuns o ruinã, dupã

ce a fost închis, în 2003, fiind uitat de autoritãþile locale, dar ºi de reprezentanþii Ministerului Educaþiei.

Evident, ca în toate celelalte cazuri, au existat numeroºi investitori de ocazie foarte interesaþi de terenurile fostei unitãþi de

de 25 de ani un reper al cetãþii

învãþãmânt.

Aici unitatea ºcolarã deþinea un teren agricol de 10,68 hectare ºi un teren neagricol de 7,45 hectare. Tot aici a funcþionat cel mai vechi liceu agricol din România. Înfiinþat în 1885, acesta avea ca scop pregãtirea þãranilor pentru

exploatarea terenurilor agricole ºi obþinerea unor producþii cât mai mari, dar ºi pentru creºterea vitelor.Veneau pentru a deprinde muncile pãmântului sute de copii anual, nu numai din judeþul Timiº sau din judeþele limitrofe, ci din întreaga Românie.

Nu este vorba însã doar de neclaritãþi legate de aceste terenuri ale fostelor licee agricole, care au aparþinut ADS. Deºi Timiºul se numãrã printre judeþele nominalizate de Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor ca având probleme destul de grave în ceea ce priveºte situaþia retrocedãrilor – existând multe sentinþe judecãtoreºti definitive ºi irevocabile nepuse în aplicare, din cauza lipsei terenului disponibil cu care proprietarii sã fie puºi în posesie – statul încã mai are neclaritãþi legate de terenurile deþinute în Timiº, prin principalul gestionar al terenurilor statului, ADS. O operaþiune în acest sens a fost începutã în anul 2004, când inclusiv în Timiº a fost demarat un proces de rezolvare a situaþiei multor terenuri administrate de ADS care aveau, scriptic, un statut incert, neavând reglementatã documentaþia cadastralã. Situaþia nu s-a clarificat în întregime nici acum.

Faptul cã ADS mai are în toatã þara suprafeþe mari de teren nereglementat din punct de vedere cadastral l-a fãcut pe fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, sã afirme cã, în opinia sa, ADS nici nu ºtie cu precizie ce terenuri deþine, având în vedere cã, ori de câte ori a solicitat date clare în acest sens, a primit informaþii care se bãteau cap în cap. În acest sens, Valeriu Tabãrã a dat exemplul rãspunsului dat de un alt fost ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, care spunea cã în Timiº, la începutul lui 2009, ADS mai are 371 de hectare în proprietate publicã a statului, Valeriu Tabãrã susþinând cã, de fapt, doar la staþiunile de cercetare agricolã din judeþ, ºi tot în proprietatea publicã a statului ºi administrarea ADS, s-ar fi gãsit la acel moment o suprafaþã mult mai mare de teren.

Valeriu Tabãrã susþine cã ºi faptul cã ADS nu a avut o evidenþã clarã a pãmânturilor a fãcut ca de-a lungul anilor sã se ia teren de la staþiunile de cercetare agricolã, pen-

Valeriu Tabãrã

Ilie Sârbu tru acoperirea nevoilor legate de retrocedare.

Aceste “exproprieri”, fãcute prin hotãrâri de guvern, au generat pierderea aproape totalã a patrimoniului funciar a unor staþiuni de cercetare agricolã din Timiº, extrem de bine vãzute la nivel naþional, realizând muncã de cercetare în domenii de care e în continuare foarte mare nevoie pe plan intern.

Fãrã terenurile pe care sã facã însã studii de cercetare, aceste staþiuni ºi-au pierdut practic raþiunea de a fi. ªi cel mai celebru exemplu e cel al Staþiunii de Pajiºti Timiºoara unde, prin hotãrâri de guvern succesive, s-a luat terenul necesar împroprietãririi revoluþionarilor timiºoreni care aveau dreptul la un hectar de teren prin celebra Lege a recunoºtinþei. Aceasta chiar dacã persoane din conducerea Staþiunii susþin cã, de fapt, în mare parte, respectivul teren a fost cumpãrat încã din faza preliminarã de samsari imobiliari care, ulterior, au fãcut afaceri extrem de profitabile, prin revânzarea acestuia, ori altor speculanþi de terenuri, ori statului, pentru exproprierile necesare diverselor lucrãri de infrastructurã din preajma Timiºoarei.

anchetã

21 - 24 mai 2015

5

PSD Timiº, dat în judecatã de Primãria Timiºoara, pentru neplata chiriei l Respectat la literã, contractul permitea evacuarea din sediu

a social-democraþilor timiºeni Dupã ce aproape un an ºi jumãtate PSD Timiº nu a plãtit chiria aferentã ocupãrii imobilului în care funcþioneazã, Primãria i-a intentat proces, pentru recuperarea creanþei. Cum s-a ajuns în aceastã situaþie ºi cum de nu a fost reziliat mai devreme contractul de închiriere? Sunt întrebãri la care reprezentanþii Primãriei Timiºoara oferã rãspunsuri evazive, în vreme ce reprezentanþii PSD Timiº opteazã pentru varianta trecerii sub tãcere a subiectului. ligia.hutu@timpolis.ro

PSD Timiº tace Situaþia ocupãrii de cãtre PSD Timiº a imobilului aflat în proprietatea Primãriei Timiºoara, situat pe Splaiul Tudor Vladimirescu, nr. 26, nu s-a lãmurit încã.

La finalul celei mai recente ºedinþe de plen a Consiliului Local, consilierul local Petricã Folicã a lansat acuze potrivit cãrora PSD Timiº ar ocupa în mod abuziv actualul sediu, întrucât ºi-a nesocotit, vreme de aproape doi ani, obligaþiile contractuale, acumulând datorii în valoare de peste 33.000 de lei la plata chiriei.

Le-am solicitat reprezentanþilor Primãriei Timiºoara ºi celor ai PSD Timiº informaþii referitoare la situaþia la zi a efectuãrii plãþilor ce decurg din contractul de închiriere, legate de existenþa unor eventuale clauze contractuale care ar fi îngãduit rezilierea contractului. ca urmare a neplãþii, ºi legate de eventuale intenþii ale Municipalitãþii de a elabora un nou proiect de hotãrâre de Consiliu Local

care sã permitã înstrãinarea, prin vânzare, a imobilului.

Dupã o sãptãmânã de la aceastã solicitare de informaþii adresate în scris purtãtorului de cuvânt al PSD Timiº, Lucian Ursuleþu, nu ne-a fost transmis niciun rãspuns. Iar preºedintele PSD Timiº, Titu Bojin, nu este de gãsit pe telefonul mobil.

Primãria rãspunde evaziv, dar deschide acþiune în instanþã Rãspunzând solicitãrii noastre, reprezentanþii Primãriei Timiºoara precizeazã cã, în acest moment, valoarea totalã a datoriilor acumulate de cãtre PSD Timiº se ridicã la 45.033 lei, creanþele neachitate fiind de 32.337,45 de lei, în vreme ce 12.695 de lei reprezintã penalitãþile aferente neachitãrii chiriei, începând din luna septembrie 2013 ºi pânã în prezent.

Oficialii Municipalitãþii admit cã puteau rezilia contractul de închiriere, pânã acum. În acest act, încheiat în 1 februarie 2013, existã un articol care prevede posibilitatea rezilierii de drept a contractului, la expirarea a 60 de zile din momentul în care nu a mai fost efectuatã nicio platã. În pofida faptului cã înscrisurile oficiale din evidenþele Primãriei Timiºoara atestã cã, începând cu septembrie 2013, PSD Timiº nu a mai efectuat nicio platã reprezentând contravaloarea chiriei datorate, pânã la finalul lunii aprilie 2015 reprezentanþii Primãriei par sã nu fi întreprins niciun demers vizând

o eventualã reziliere a contractului, urmatã de evacuarea ocupanþilor imobilului. Abia în 24 aprilie, rezultã din datele disponibile pe pagina de internet a Judecãtoriei Timiºoara, Primãria Timiºoara a acþionat în instanþã PSD Timiº, solicitând rezilierea contractului. În ceea ce priveºte intenþiile Municipalitãþii cu privire la respectivul imobil, situaþia rãmâne neclarã.

Va scoate Primãria imobilul la vânzare, din nou?

Imobilul s-a aflat, în urmã cu un an ºi jumãtate în centrul unei situaþii extrem de controversate, constând în evaluarea sa succesivã, de cãtre aceeaºi companie de evaluare, mai întâi la o valoare de 100.000 de euro ºi, ulterior, la o valoare de ºapte ori mai mare.

Municipalitatea pare, însã, sã nu fi tranºat încã nici asupra cauzelor care au fãcut posibilã respectiva situaþie, dar nici sã fi luat o decizie cu privire la soarta viitoare a imobilului.

Din rãspunsul transmis de directorul Direcþiei de Comunicare din Primãria Timiºoara, Alina Pintilie, la întrebarea noastrã vizând existenþa unor eventuale intenþii viitoare ale Municipalitãþii vizând elaborarea unei noi hotãrâri de Consiliu Local care sã îngãduie scoaterea la vânzare a respectivului imobil suntem informaþi doar cã „vor fi analizate toate aspectele legate de acest subiect, urmând sã se stabileascã în conformitate cu legea”.

Vânzarea la un preþ subevaluat, respinsã în ultimul moment Acumularea de datorii restante cãtre Primãria Timiºoara, ca urmare a neachitãrii, de cãtre PSD Timiº, a chiriei aferente ocupãrii sediului situat pe Splaiul Tudor Vladimirescu, nr.

26, a început în septembrie 2013. Luna din care PSD Timiº nu ºi-a mai plãtit chiria.

Atunci când, în cadrul unei ºedinþe de plen a Consiliului Local, a fost supusã la vot o hotãrâre care ar fi urmat sã îngãduie PSD Timiº sã achiziþioneze, contra sumei de nici 100.000 de euro, imobilul în care funcþioneazã actualul sediu al socialdemocraþilor timiºeni. Pe fondul unui absenteism masiv al consilierilor locali, respectivul proiect de hotãrâre, care avea nevoie de minimum 18 voturi pentru a fi aprobat, era pe punctul de a trece. ªi aceasta dacã nu s-ar fi înregistrat un vot împotrivã, cel al consilierului local, pe atunci reprezentant al PP-DD, Petricã Folicã. În vreme ce 17 consilieri locali au votat favorabil efectuãrii tranzacþiei, Petricã Folicã s-a opus atunci deciziei de încredinþare spre vânzare a imobilului, invocând obiecþii cu privire la preþul propus, referitor la care acesta a avertizat cã a fost stabilit mult sub valoarea realã de piaþã a imobilului.

Clãdirea a fãcut apoi obiectul unei alte evaluãri, preþul avansat de aceastã datã, de cãtre aceeaºi companie de evaluare, ajungând se urce brusc,de la 100.000 de euro la 700.000 de euro. Imediat dupã aceastã

Petricã Folicã nouã evaluare, peste problema legatã de tentativa de încredinþare, cãtre PSD Timiº, a unui imobil aparþinând Municipalitãþii, la un preþ mult subevaluat, s-a aºternut tãcerea, cunoscându-se doar faptul cã PSD utilizeazã, cu chirie, respectivul imobil. Chirie care, iatã, se dovedeºte cã nu a mai fost achitatã, începând cu luna septembrie 2013. În plus, în acest rãstimp, reprezentanþi ai PSD Timiº au cãutat sã argumenteze diferenþa dintre valoarea primei evaluãri ºi valoarea, de ºapte ori mai mare, a celei de-a doua evaluãri, prin aceea cã PSD Timiº a investit, de la preluarea imobilului, în reabilitarea ºi amenajarea acestuia, social-democraþii timiºeni socotindu-se, de aceea, îndreptãþiþi sã le fie deduse, din valoarea actualã a imobilului, valoarea investiþiilor efectuate. Însã, dupã efectuarea celei de-a doua evaluãri, au existat ºi voci din rândul consilierilor locali din Opoziþie care au apreciat public cã, datã fiind diferenþa foarte mare dintre cele

ªtefan Sandu douã evaluãri, nu ar trebui sã se procedeze doar la elaborarea unei noi hotãrâri de Consiliu Local, fãrã sã se întreprindã mãsuri concrete care sã elucideze circumstanþele care au determinat aceste diferenþe. „Lucrurile nu trebuie lãsate aºa, ºi Primãria Timiºoara trebuie sã vadã cum e posibil ca douã evaluãri ale aceleiaºi clãdiri sã aibã valori total diferite. Nu se poate sã se constate doar cã prima evaluare era de ºapte ori mai micã decât cea de a doua ºi sã nu se ia nicio mãsurã”, opina atunci consilierul PNL ªtefan Sandu. Acesta a anunþat ºi cã va solicita Primãriei Timiºoara sã analizeze retroactiv toate evaluãrile fãcute de aceeaºi societate de evaluare: “Va trebui sã se vadã ce evaluãri au mai fost fãcute în acelaºi mod pentru Primãria Timiºoara ºi sã se ia mãsurile legale care se impun. Trebuie iniþiatã o anchetã pe aceastã temã în cadrul Primãriei ºi sã se analizeze, retrospectiv, toate evaluãrile de imobile realizate în aceleaºi condiþii”.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

21 - 24 mai 2015

Foto Radio Timiºoara

Castelul Banloc – 2015

Castelul Banloc a ajuns o ruinã l Acesta a fost distrus de comuniºtiºi transformat, succesiv,

în Gospodãrie Agricolã de Stat Distrus de furia comuniºtilor ºi transformat, succesiv, în Gospodãrie Agricolã de Stat, cãmin de bãtrâni ºi orfelinat, Castelul Banloc aºteaptã încã sã i se mai ofere o ºansã. Salvarea mai e posibilã doar dacã României îi va fi aprobatã finanþarea, din fonduri UE, a unor astfel de proiecte de patrimoniu. ligia.hutu@timpolis.ro

Speranþe Un castel care, pânã în 1947, îi slujea drept loc de odihnã principesei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea, ajuns într-o stare avansatã de deterioare, aºteaptã de ani buni o ºansã. Care, însã, a întârziat sã aparã.

Pentru Castelul Banloc, una din puþinele posibilitãþi de a-ºi redobândi aspectul de odinioarã ar putea fi accesarea de fonduri europene, este de pãrere primarul comunei Banloc, Cornel Toþa. Chestionat asupra perspectivelor pe care le-ar putea avea castelul,

primarul spune cã nu autoritãþile locale se ocupã de aceastã problemã, cã, din 2008, aceasta fiind concesionat de Mitropolia Banatului. „A fost aici, nu demult, noul mitropolit, ÎPS Ioan. S-a fãcut, ca sã zic aºa, un inventar, o trecere în revistã a situaþiei actuale. ªi a zis cã o sã se ocupe”, spune Cornel Toþa. Adãugând cã situaþia de pânã în acest moment a fost destul de dificilã, întrucât nu s-au putut obþine fondurile necesare pentru reabilitare. Primarul este, însã, ceva mai optimist cu privire la modul în care vor evolua lucrurile. Pentru cã „din septembrie am înþeles cã or sã se primeascã bani pentru monumente”. ªi, mai spune Cornel Toþa, investiþia care ar trebui fãcutã este de ordinul milioanelor de euro, sumã de care, din resurse proprii, nici reprezentanþii Mitropoliei Banatului ºi nici cei ai autoritãþilor publice locale nu au cum sã dispunã. Primãria va investi, însã, fonduri de la bugetul local în amenajarea celor aproape douã hectare din parcul fostului Domeniu Banloc, ca-

de 25 ani un reper al cetãþii

re acum îi aparþin.

Parcul, care a fost declarat rezervaþie, este populat cu arbori ºi arbuºti ce aparþin unor specii rare. Acestea sunt parte din cele aproape 100 de exemplare de odinioarã, printre arborii de esenþã localã ºi exoticã din parc numãrânduse chiar ºi o specie ocrotitã, ºi anume pinul de Banat.

Parte din domeniu, retrocedat Prinþului Paul În ceea ce priveºte situaþia la zi a revendicãrilor ce au vizat castelul ºi pãrþi consistente din fostul Domeniu Banloc, Cornel Toþa afirmã cã prinþul Paul de România (Paul Lambrino – n.r.) a obþinut, la capãtul unor procese care au durat mulþi ani, 50 de hectare de teren arabil, în posesia cãrora ar urma sã intre, ºi 214 hectare de pãdure. „Nu a obþinut, însã, castelul, deºi la solicitat. ªi nu a obþinut nici orezãria ºi pescãria pe care le ceruse”, adaugã primarul.

Direcþia Judeþeanã pentru Culturã ºi Patrimoniul Cultural: „Pânã acum, Comisia Europeanã nu a aprobat finanþarea” Am solicitat informaþii referitoare la posibilitatea de a fi obþinute fonduri pentru reabilitarea Castelului Banloc ºi de la directorul executiv al Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniul Cultural Naþional Timiº Sorin Predescu. Acesta spune cã vechiul castel se aflã pe lista monumentelor de clasã A ºi cã instituþia pe care o conduce a înaintat deja un proiect vizând reabilitarea acestui obiectiv ºi a altor zece, cãtre Institutul Naþional al Patrimoniului, organism aflat în subordinea Ministerului Culturii. „Nu am primit încã niciun comunicat oficial legat de acest obiectiv. Reprezentanþii INP se duc la obiectiv, propunerile sunt analizate ºi, în momentul în care se ia o decizie, abia atunci aceasta ni se comunicã nouã”, declarã Sorin Predescu.

Potrivit informaþiilor oferite

de acesta, pentru exerciþiul financiar 2007 - 2013, care urmeazã sã se încheie în 31 decembrie 2015, România nu a primit bani pentru partea de patrimoniu arhitectural:„Nu s-au primit bani, pentru cã nu au fost solicitaþi, aºa cã tot ceea ce s-a reuºit în acest domeniu s-a fãcut pe proiecte de reabilitãri reþele sau de pavãri. Pentru actualul exerciþiu financiar, 2014 - 2020, România a cerut, ºi sperãm sã primim bani, de la UE, pentru partea de patrimoniu. A fost solicitatã linie de finanþare, dar pânã în acest moment, din câte ºtiu, Comisia Europeanã nu a aprobat aceastã linie directoare a noastrã”.

Am cãutat sã obþinem informaþii ºi de la reprezentanþii Mitropoliei Banatului cu privire la demersurile întreprinse dupã preluarea, în concesiune, a Castelului Banloc ºi despre preparativele pentru eventuala acce-

Sorin Predescu sare, în perspectivã, a unor fonduri europene. Pânã la momentul închiderii ediþiei, reprezentantul Departamentului Patrimoniu din cadrul Mitropoliei Banatului, consilierul Timotei Aniºorac, nu a putut fi contactat pentru a oferi rãspunsuri la întrebãrile noastre. (continuare în pag. 7)

actualitate

21 - 24 mai 2015

7

Foto Castelul din Banloc Fb

Castelul Banloc – 1936 (urmare din pag. 6)

Un trecut amprentat de pecetea nefastã a regimului comunist aduºi din America sub Maria Thereza(1740 - 1780). Castelul îºi ridicã zidurile cu linie goticã îndulcitã, cu vârful de sãgeatã ascuþitã, în faþa parcului.

A fost zidit pe temelii bãtrâne, în 1783. [...] Sunt adãpostite aici o sumedenie de antichitãþi, tablouri rococo, preþioase picturi în miniaturã, sculpturi în marmorã, executate de celebri sculptori italieni ºi o frumoasã colecþie de arme. O curiozitate deosebitã o prezintã colecþia de caricaturi, mumia adusã din Egipt ºi un arc de care se leagã o întreagã poveste...” , este citat, preluându-se o consemnare din 7 august 1939, din ziarul „Dacia”, pãrintele Ioan B. Mureºianu. În arhive sunt citate, de asemenea, mãrturii ale vârstnicilor din comunã, care vorbeau despre existenþa, pe domeniul castelului, a impunãtoarei Porþi Andrássy, situatã la capãtul unei alei lungi de aproape 500 de metri, strãjuitã de pini. Poarta ar fi fost numitã astfel dupã numele Carolinei Andrássy, soþia contelui Eugen (Jenõ) Karátsonyi, nume pe care localnicii l-au adaptat, denumind drumul care ducea înspre poartã „Drumul Andraºului”.

Drama Castelului Banloc a început o datã cu instalarea, în România, a regimului comunist. Atunci, principesa Elisabeta a fost silitã sã renunþe la proprietatea sa, fiind transportatã, în august 1947, la Bucureºti, cu o garniturã de tren formatã din câteva vagoane. Imediat dupã alungarea Elisabetei, angajaþii domeniului au fost alungaþi ºi ei, iar parcul a fost vandalizat, în vreme ce încãperile castelului, mai cu seamã arhiva ºi biblioteca, au fost arse.

Potrivit unor mãrturii ale ultimului administrator al domeniului, inginerul

Petru Botiº, consemnate pe pagina de internet Banaterra, rezultã cã, la doar câteva zile dupã alungarea principesei Elisabeta de la Castelul Banloc, aici ar fi avut loc întâlniri de tainã ale unor lideri comuniºti din România, Bulgaria, Uniunea Sovieticã ºi Iugoslavia.

Ceea ce e cert este cã, dupã preluarea castelului de cãtre reprezentanþii regimului comunist nou instalat, acesta a devenit, pe rând, sediu al Gospodãriei Agricole de Stat (1950 - 1956), apoi sediu al Ocolului Silvic (1956 1958), pentru ca, ulterior, el sã gãzduiascã o casã de bãtrâni (1958 - 1964) ºi, apoi, un orfelinat (1966 - 1983). În urma unui schimb imobiliar între Inspectoratul ªcolar ºi Leagãnul de copii, castelul a devenit apoi sediu al ºcolii cu clasele I - X din localitate.

Potrivit unor surse locale neoficiale, în anii ’90 ar mai fi putut fi vãzut, în cabinetul directoarei ºcolii din Banloc, un candelabru somptuos, din fostul Salon Verde al castelului, în vreme ce, potrivit aceloraºi mãrturii, o teracotã construitã în stil Rococo ar fi rezistat trecerii timpului, pânã la cutremurul din 12 iulie 1991.

Parcul ce înconjura castelul adãpostea numeroase statui reprezentând madone, dar ºi un ansamblu alcãtuit din cinci coloane unite între ele prin arcade frânte, formând, astfel, un pavilion-belvedere, care purta numele de Glorieta ºi care era numit de localnici drept „Cinci-picioare”.

Potrivit mãrturiilor în imagini, vechea clãdire a fost construitã în stil Renaissance, iar pe faþada sudicã imobilul avea plasat, drept unic ornament, un blazon realizat din piatrã al familiei Karátsonyi. Acesta a fost pãstrat, de

Foto Castelul din Banloc Fb

Construit de cãtre contele Lázár Karátsonyi, în jurul anului 1793, pe temeliile unei vechi clãdiri ridicate, se pare, în 1759, Castelul Banloc, împreunã cu parcul care îl înconjoarã, a fost vândut, în 1935, de un descendent al familiei Karátsonyi, contele Imre Keglevich-Karátsonyi, pentru ca acesta sã îºi poatã stinge niºte datorii.

Astfel, castelul a ajuns în proprietatea principesei Elisabeta a Greciei, sora regelui Carol al II-lea, care s-a ocupat de renovarea întregului complex, conferindu-i amprenta personalitãþii sale ºi a sensibilitãþii sale estetice.

O parte dintre decoraþiunile originale ale castelului, însã, au impresionat-o pe noua sa proprietarã într-o asemenea mãsurã, încât acestea au slujit apoi, se pare, drept sursã de inspiraþie pentru realizarea Palatului Elisabeta din Bucureºti.

Evocând aspectul castelului ºi impresionantul domeniu care îl înconjura, într-un articol publicat în presa vremii, în august 1939, pãrintele Ioan B. Mureºianu menþiona faptul cã o parte din frumuseþea Banlocului era datã de parcul sãu, populat cu numeroase specii de plante rare, aduse, unele dintre ele, tocmai din America, ºi de castelul despre care, mai scria acesta, avea zidurile realizate într-o linie goticã îndulcitã, cu vârf de sãgeatã ascuþitã. „La rãscrucea aleilor vegheazã statui ºi inscripþii lapidare romane, dãltuite în primele decenii dupã cucerirea Daciei, luate de la Sarmisegetuza, dupã cât mã lãmureºte un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stã legat în cercuri ºi cu rãnile cimentate, unul din cei 100 de acaþi,

altfel, ºi dupã ce castelul a devenit proprietatea principesei Elisabeta.

Acelaºi blazon era intarsiat, de altfel, ºi în zidul clãdirii morii de orez de la Topolea, situatã tot pe Domeniul Banloc, unde a fost, de asemenea, pãstrat dupã preluarea proprietãþilor de cãtre principesa Elisabeta, fiind dat jos ºi aruncat, cel mai probabil, în sifonul morii, dupã anul 1948, este consemnat pe o paginã de Facebook intitulatã Castelul din Banloc, care reuneºte o serie de imagini grãitoare ºi de alte mãrturii ale trecutului. Potrivit aceleiaºi surse, în proximitatea morii de orez, exista ºi cea mai veche orezãrie

din þarã, care fusese amenajatã pe malurile Bârzavei, încã din anii 1805 1806, de cãtre familiile Dercin, Bolay, Limon ºi Arisz. Orezãria a fost, ulterior, extinsã, în vremea conþilor Karátsonyi. În ceea ce priveºte faþada dinspre nord a Castelului Banloc, aceasta ar fi reunit elemente de decoraþiune realizate în diferite stiluri, de la ferestre de pod de formã barocã, pânã la elemente de feronerie de secol XVIII, printre care o seamã de lampadare, realizate din fier forjat, amplasate în fiecare dintre colþurile curþii interioare, pe care era menþionat ºi anul realizãrii lor, 1793.

de 25 ani un reper al cetãþii

8

21 - 24 mai 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

21 - 24 mai 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

21 - 24 mai 2015

Consorþiul Universitaria solicitã un nou pact naþional pentru educaþie Alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educaþie, nerespectatã de autoritãþi

Consorþiul Universitaria, reunit la Timiºoara, a ajuns la concluzia cã este necesarã creºterea calitãþii ºi predictibilitãþii în sistemul de învãþãmânt superior ºi în domeniul cercetãrii ºtiinþifice, care depind de adoptarea unui nou pact naþional pentru educaþie. ligia.hutu@timpolis.ro

Incoerenþa ºi impredictibilitatea genereazã probleme majore în sistemul de învãþãmânt superior românesc Foto UVT

La Universitatea de Vest din Timiºoara a avut loc, în zilele de 14 17 mai, reuniunea reprezentanþilor Consorþiului Universitaria, organism format din cele mai prestigioase universitãþi din România: Universitatea din Bucureºti, Universitatea „BabeºBolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, Academia de Studii Economice din Bucureºti ºi Universitatea de Vest din Timiºoara. Întâlnirea a prilejuit dezbaterea unor subiecte de actualitate legate de prioritãþile învãþãmântului superior românes ºi elaborarea unor direcþii strategice comune, necesare în vederea structurãrii unei abordãri coerente a dezvoltãrii învãþãmântului superior ºi a cercetãrii ºtiinþifice, anunþã reprezentanþii UVT, printr-un comunicat remis redacþiei.

La finalul dezbaterilor, rectorii celor cinci instituþii de învãþãmânt superior, prof. univ. dr. Mircea Dumitru (Universitatea din Bucureºti), prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop (Universitatea „Babeº-Bolyai”, din Cluj-Napoca), prof. univ. dr. Vasile Iºan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaºi), prof. univ. dr. Pavel Nãstase (Academia de Studii Economice din Bucureºti) ºi prof. univ. dr. Marilen Pirtea (Universitatea de Vest din Timiºoara) au convenit cã se impune solicitarea unui nou pact pentru educaþie, care sã constituie cadrul pentru asigurarea calitãþii, continuitãþii ºi predictibilitãþii învãþãmântului superior românesc.

Potrivit aprecierilor conþinute în rezoluþia întocmitã ºi prezentatã la finalul desfãºurãrii dezbaterilor din cadrul Consorþiului Universitaria, unul dintre motivele care au generat actuala crizã din sistemul de învãþãmânt românesc îl reprezintã tocmai absenþa unei viziuni coerente în raport cu problemele Educaþiei, cauza fiind reprezentatã de abordãrile, cel mai adesea divergente, ale celor mai mult de 20 de miniºtri care s-au perindat la conducerea Ministerului Educaþiei în ultimii 25 de ani. „Dupã 25 de ani de schimbãri permanente în învãþãmântul românesc, în care mai mult de 20 de miniºtri ai Educaþiei ºi Cercetãrii au abordat în mod diferit politica învãþãmântului superior ºi a cercetãrii ºtiinþifice, Consorþiul Universitaria considerã cã este necesarã o perspectivã coerentã asupra dezvoltãrii acestui domeniu esenþial pentru progresul societãþii”, se precizeazã în textul rezoluþiei adoptate la încheierea lucrãrilor Consorþiului.

Aceste poziþionãri au generat

Rectorii universitãþilor incluse în Consorþiul Universitaria incoerenþã ºi impredictibilitate, problemele din sistem fiind abordate de oficialii din Educaþie dintr-o perspectivã top-down, care nu a þinut cont de realitãþile cu care s-a confruntat sistemul de învãþãmânt, ci mai degrabã de o serie de imponderabile conjuncturale, motivate de intruziuni ale factorului politic. „Observând incoerenþa ºi impredictibilitatea sistemului de învãþãmânt superior prin abordãri top-down, Consorþiul propune o coordonare de tip bottom-up, care sã reflecte evoluþiile înregistrate deja în universitãþi”, propun reprezentanþii celor cinci instituþii de învãþãmânt superior, care solicitã structurarea unui proiect educaþional coerent, aplicabil pe termen lung, indiferent de partidele politice aflate la guvernare.

Potrivit reprezentanþilor Consorþiului Universitaria, imperativul momentului îl reprezintã asumarea unui nou pact pentru educaþie, care sã vizeze intervalul 2015 - 2020 ºi care sã reia ºi sã extindã liniile de acþiune enunþate în pactul precedent, semnat în 2008. „Fiecare sistem social, implicit sistemul educaþional, necesitã experimente ºi inovaþii în scopul identificãrii celor mai bune soluþii. Însã, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel încât stabilitatea, coerenþa ºi continuitatea sã le ofere actorilor implicaþi posibilitatea deciziilor raþionale.

Fãrã continuitate ºi coerenþã, fãrã proiecþii pe termen mediu ºi lung, învãþãmântul superior ºi cercetarea româneascã nu vor reuºi sã-ºi redobândeascã prestigiul social, recunoaºterea academicã internaþionalã ºi încrederea publicã ”, mai este precizat în cuprinsul rezoluþiei adoptate la finalul lucrãrilor Consorþiului Universitaria.

Suprareglementarea, centralismul birocratic ºi pseudoautonomia, de vinã pentru criza din învãþãmânt Referindu-se la problemele cu

de 25 de ani un reper al cetãþii

care se confruntã sistemul de învãþãmânt superior din România, reprezentanþii Consorþiului Universitaria enumerã succint ºi analizele în temeiul cãrora solicitã regândirea, în vederea unei structurãri coerente, a politicilor educaþionale la nivel naþional, precum ºi asumarea unui nou pact pentru educaþie. Aceºtia fac trimitere la o serie de studii elaborate, în ultimii ani, de specialiºti în teoria ºi politica învãþãmântului superior, recunoscuþi pe plan naþional ºi internaþional.

Printre documentele consultate sunt menþionate Raportul Comisiei Prezidenþiale pentru analiza ºi elaborarea politicilor din domeniile educaþiei ºi cercetãrii, Raportul public anual 2013, Raportul privind starea învãþãmântului superior din România, elaborat de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, în 2011, Raportul „Învãþãmântul superior din Romania în 2025”, rezultat al proiectului strategic „Calitate ºi leadership pentru învãþãmântul superior românesc”, Carta Albã pentru calitate ºi leadership în învãþãmântul superior din România în 2025, Comunicatul Comisiei Europeane (2012) cãtre Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic ºi Social European ºi Comitetul Regiunilor, intitulat Regândirea educaþiei – investiþii în competenþe pentru rezultate socioeconomice mai bune, publicat la Strasbourg, la finalul lui 2012, dar ºi raportul UEFISCDI“Angajamentele României în Spaþiul European al Învãþãmântului Superior (EHEA) ºi evaluarea implementãrii lor la nivel naþional”, elaborat la începutul lui 2013.

Potrivit aprecierii rectorilor celor cinci universitãþi, analiza documentelor menþionate relevã probleme structurale ºi funcþionale cu care se confruntã învãþãmântul superior ºi cercetarea ºtiinþificã. Pe lista acestor probleme sunt incluse subfinanþarea cronicã a învãþãmântului superior ºi reducerea finanþãrii pe baza criteriilor de performanþã, absenþa unei clasificãri ºi ierarhizãri actualizate a instituþiilor de învãþãmânt superior ºi a programelor de studii ºi absenþa stimulentelor pentru excelenþã aca-

demicã ºi îmbunãtãþirea performanþelor instituþiilor de învãþãmânt superior (angajabilitate, cercetare, formarea de cetãþeni activi ºi implicaþi. Alte probleme evidenþiate sunt inexistenþa unor opþiuni de angajare competitive cu mediul privat – situaþie care genereazã dificultãþi apreciate drept insurmontabile în ceea ce priveºte recrutarea personalului didactic ºi de cercetare în domeniul matematicii ºi ºtiinþelor naturii –, ratele mari de abandon, atât în învãþãmântul preuniversitar, cât ºi în cel universitar, declinul constant al numãrului de studenþi, motivat de cauze demografice, dar ºi de neajunsurile mediului instituþional ºi economic general Alte probleme reliefate sunt nivelul scãzut de internaþionalizare a învãþãmântului superior ºi de internaþionalizare a majoritãþii programelor de studii, situaþie care reflectã constrângerile legislative, slaba recunoaºtere internaþionalã a mediului academic românesc ºi precaritatea potenþialului financiar, dar ºi inadecvarea conþinutului unor programe de studii la cerinþele pieþei muncii.

Tot ca problemã stringentã e amintitã ºi pierderea unui potenþial uman valoros, din cauza absenþei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale (studenþi supradotaþi, studenþi cu dizabilitãþi, studenþi din medii socio-economice dezavantajate, studenþi din mediul rural), precum ºi scãderea credibilitãþii instituþiilor de învãþãmânt superior din cauza abordãrii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupþie academicã, incompatibilitãþi ºi diminuarea relevanþei diplomelor universitare. Acestora li se adaugã ºi ceea ce reprezentanþii Consorþiului desemneazã a fi anchilozarea învãþãmântului superior românesc, determinate de suprareglementare, centralism birocratic ºi pseudoautonomie, precum ºi absenþa predictibilitãþii ºi continuitãþii în dezvoltarea învãþãmântului superior ºi a cercetãrii, din pricina incoerenþei legislative ºi a frecventelor mãsuri administrative fãrã justificãri temeinice.

Þinând cont de problemele enunþate, în vederea creºterii relevanþei ºi impactului învãþãmântului superior asupra mediului economic ºi social, dar ºi în vederea susþinerii necesarului proces de reconstrucþie instituþionalã, reprezentanþii Consorþiului Universitaria apreciazã cã se impune abordarea, de cãtre oficialii din Educaþie, a câtorva linii directoare.

Pe lista cãrora sunt enumerate alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educaþie, evaluarea ºi clasificarea universitãþilor printr-un program internaþional, neutru din punct de vedere politic ºi nesusceptibil de influenþe ºi presiuni sociale, restructurarea finanþãrii publice a învãþãmântului superior în sensul echilibrãrii criteriilor sociale (accesul liber ºi neîngrãdit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanþã academicã, adoptarea unui cadru de finanþare multianualã a învãþãmântului superior ºi a cercetãrii, adoptarea principiului de finanþare publicã obligatorie a cercetãrii ºtiinþifice cu minimum 1% din PIB ºi descentralizarea administrativã ºi responsabilizarea structurilor executive ºi academice din instituþiile de învãþãmânt superior.

Vizate sunt, de asemenea, ºi iniþierea ºi consolidarea programului „Iniþiativa de Excelenþã Academicã”, în vederea dezvoltãrii unor universitãþi româneºti competitive la nivel internaþional, pentru perioadele 2016 - 2020, respectiv 2021 - 2025, reconstrucþia instituþionalã a învãþãmântului superior ºi cercetãrii ºtiinþifice româneºti, prin elaborarea ºi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzãtoare ºi coerente, participarea ºi consultarea studenþilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum ºi adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetãrilor ºtiinþifici din universitãþi, similar celui din Academia Românã ºi institutele naþionale de cercetare.

social

21 - 24 mai 2015

11

Lucrãri supra-plãtite sau decontate în orb la mai multe Primãrii din Timiº Nu este prima oarã când se discutã despre posibilitatea ca unele Primãrii, inclusiv din vestul þãrii, sã ajungã în incapacitate de platã. De vinã sunt datorii vechi neplãtite sau, în destul de multe cazuri, contracte de lucrãri publice gestionate dezastruos ori chiar proiecte cu fonduri europene implementate într-o asemenea manierã încât trebuie sã se dea banii înapoi. Ultimele rapoarte legate de gestionarea finanþelor publice la nivel local aratã cã la destule Primãrii din Timiº încã mai e loc de cheltuieli cel puþin bizare, ºi de contracte dubioase, cu onorarii pe mãsurã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Lucrãri cu punere în aplicare dupã ureche În ciuda faptului cã se reclamã împuþinarea fondurilor atribuite de Guvern, care „uitã” sã dea bani în teritoriu ºi în funcþie de contribuþiile la buget ale unor judeþe, totuºi, conform ultimului Raport fãcut public cu privire la gestionarea banilor publici la nivel local destul de multe Primãrii din Timiº încã mai au probleme atunci când este vorba de o împãrþire judicioasã a banilor. Punctul sensibil rãmâne implementarea unor contracte de lucrãri publice, atât prin sistemele de platã, gen avans la avans, cât ºi prin tarifele practicate. Curtea de Conturi a fãcut în acest raport recent o trecere în revistã a celor mai ciudate contracte publice gãsite pe la primãriile controlate din Timiº.

Lista începe cu Iecea Mare unde, se aratã în raportul de control, s-a constatat efectuarea de plãþi nelegale în valoare estimatã de 2,7 milioane de lei, care au condus la prejudicierea bugetului local al comunei. Plãþi fãcute pentru reabilitarea drumului comunal DC 14 Lenauheim - Iecea Mare, în mod necorespunzãtor standardelor de calitate, aspect confirmat de o expertizã tehnicã, lucrãrile de investiþii nefiind supuse în realitate recepþiei de cãtre persoane cu specializare tehnicã. „Plãþile au fost efectuate în baza actelor adiþionale întocmite dupã data încetãrii contractului de execuþie, sumele fiind utilizate fãrã justificare, acestea fiind alocate prin Programul privind pietruirea, reabilitarea ºi/sau

asfaltarea drumurilor de interes local clasate, cu finanþare de la bugetul de stat prin CJ Timiº, pentru lucrãri de reparaþii – burduºiri în perioada de garanþie pentru lucrãrile executate. Se constatã, de asemenea, încãlcarea repetatã a legislaþiei în vigoare, cu scopul de atribuire directã prin act adiþional, a unei valori mai mari cu 65% din valoarea iniþialã a contractului ºi de anulare a perioadei de garanþie”, se mai menþioneazã în documentul aferent controlului.

La Tomnatic o lucrare la reþeaua de apã a fãcut ca atât Inspectoratul de Stat în Construcþii, cât ºi Consiliul Judeþean Timiº sã constate cã Primãria a executat lucrãri de extindere a reþelei de alimentare cu apã fãrã autorizaþie de construire, fapt pentru care CJ Timiº a dat o amendã contravenþionalã de 1.000 de lei. Amendã care, spun inspectorii Curþii de Conturi, a fost „ achitatã necorespunzãtor din credite bugetare. Mãsurile dispuse de cele douã instituþii de specialitate cu privire la autorizarea lucrãrii de extindere a reþelei de alimentare cu apã a comunei Tomnatic, nu au fost aduse la îndeplinire ºi nici nu au fost sistate lucrãrile de investiþii.” Pe acelaºi contract s-a mai constatat atribuirea prin procedurã de cerere de ofertã ºi conform criteriului preþul cel mai scãzut, „cu toate cã ordonatorului de credite îi era complet interzis prin legislaþia specificã, din domeniul achiziþiilor

publice, sã procedeze la atribuirea directã a lucrãrii, întrucât valoarea finalã decontatã a lucrãrii este de 1,26 milioane de lei, rezultatã din suplimentarea valoricã a contractului iniþial”. ªi tot aici, echipa de audit a constatat angajarea, lichidarea ºi plata cheltuielilor pentru obiective de investiþii pentru care nu au fost elaborate ºi aprobate documentaþii tehnico-economice, conform legii.

O situaþie ciudatã la un contract similar a fost constatatã ºi la Otelec, unde la obiectivul de investiþii executat cu acelaºi executant care a efectuat lucrãrile de extindere ºi modernizare alimentare cu apã la Tomnatic, au fost constatate abateri de la lege, „cauzatoare de prejudicii estimate de auditorii publici externi în sumã de 550.000 de lei ºi venituri suplimentare în sumã de 270.000 de lei.”

„Bonusuri” neaºteptate la contracte publice Potrivit aceluiaºi raport al Curþii de Conturi, la alte Primãrii din Timiº o serie de contracte de lucrãri publice au fost viciate de cheltuieli suplimentare care puteau fi evitate.

Este dat exemplul de la Dumbrãviþa, unde s-a constatat cã în urma nerespectãrii clauzelor contractuale cu privire efectuarea plãþi în termen a

facturilor emise de executantul lucrãrii de investiþii pentru reabilitare drum, Curtea de Apel Timiºoara a obligat Primãria sã plãteascã unui agent economic 365.000 de lei, cu titlu de penalitãþi, cheltuieli de judecatã ºi cheltuieli de executare. Tot aici s-a remarcat cã s-au efectuat plãþi nelegale estimate în sumã de 224.000 de lei, în baza contractului de executare lucrãri al cãrui obiect constã în extinderea reþelei de canalizare a apelor uzate menajere, prin înscrierea în situaþiile de lucrãri a unui preþ mult mai mare decât cel din facturile de achiziþie la materialul „þeavã”. ªi lucrãrile de împãdurire au continuat sã iºte probleme, dupã exemplul de la Cenad, de acum trei ani, unde, scriptic, a fost plantatã o pãdure care, de fapt, nu existã. De aceastã datã la Dudeºtii Noi. Ca urmare a verificãrii modului în care a fost realizat proiectul „Ameliorarea prin curãþare ºi împãdurire a terenurilor degradate”, auditorii publici externi au constatat mai multe probleme. De exemplu, nerespectarea în totalitate a prevederilor legale referitoare la recepþia lucrãrilor de ameliorare ºi împãdurire a terenurilor degradate, nerespectarea clauzelor contractului de finanþare încheiat cu Administraþia Fondului pentru Mediu, nerespectarea normelor legale privind lichidarea ºi plata cheltuielilor din fonduri publice ºi neefectuarea programului de control al împãduririi prevãzut în

proiectul de execuþie, fapt ce a condus la cauzarea unui prejudiciu estimat în sumã de 112.000 de lei.

La Nãdrag este greu de apreciat cum a fost selectat un operator economic pentru executarea unei lucrãri publice, cert este cã auditorii au depistat cã forma care efectua lucrãrile de amenajare a noului sediu al Primãriei nu era înregistratã ca plãtitor de TVA, de contribuþii ºi nici ca plãtitor de impozit pe salarii, „drept pentru care, aceste taxe ºi impozite decontate comunei ºi neplãtite la stat împreunã cu valorile de materiale nepuse în operã, reprezintã pagubã adusã bugetului local al comunei în sumã de 339.000 de lei.”

Pe aceeaºi listã a achiziþiilor problematice apare ºi Primãria Biled unde s-au evidenþiat în urma controlului „cheltuieli nejustificate în sumã de 294.000 de lei pentru achiziþia de lucrãri de contorizare, în condiþiile în care pe parcursul anilor 2012 - 2013 au mai fost montate astfel de cãmine de contorizare.”

Efectuarea de plãþi nedatorate (plãþi peste valoarea contractului, actualizãri neprevãzute de lege, nerespectarea clauzelor contractuale) a mai fost constatatã în cazul Primãriilor Ciacova ºi Sânpetru Mare. La Sânpetru Mare s-a decontat în plus, fãrã justificare, peste valoarea contractatã ºi facturatã a sumei de 39.000 lei, în baza contractului de execuþie „Lucrãri de renovare interioare la Cãmin Cultural în localitatea Igriº”. De asemenea, a fost acceptatã ºi achitatã nelegal de cãtre Primãria Cenei o diferenþã în sumã de 40.000 lei întrucât Primãria „nu susþine cu documente justificative manopera înscrisã în devizul ofertã ºi în situaþiile de lucrãri.”

Deºi nu este în sfera lucrãrilor publice, mai meritã menþionatã ºi situaþia constatatã la Pãdureni, unde sau efectuat plãþi nelegale reprezentând penalitãþi de întârziere, cheltuieli de judecatã, onorariu ºi cheltuieli de executare silitã în sumã de 399.000 lei. „Plãþi aferente facturilor restante fãrã a avea aprobate credite bugetare cu aceastã destinaþie, precum ºi efectuarea unor plãþi nelegale pentru care entitatea nu a justificat cã au fost efectuate în interesul entitãþii, în sumã de 45.000 de lei, reprezentând convorbiri telefonice, pentru un numãr de 29 telefoane mobile, care nu se regãsesc înregistrate în evidenþa tehnico-operativã ºi cea contabilã a entitãþii, în condiþiile în care nu se cunosc în cazul unor telefoane mobile, utilizatorii acestora”, se mai aratã în raportul Curþii de Conturi.

Bugete mici, rãspunderi proporþionale Aceste constatãri sunt fãcute publice acum, la un interval de timp care se poate întinde ºi pânã la doi ani de la data controlului, pentru cã aceasta este metodologia de lucru a Curþii de Conturi. În acelaºi sens, se mai poate menþiona faptul cã, probabil, multe din aceste constatãri vor fi contestate în instanþã, ºtiindu-se faptul cã nu de puþine ori Curtea de Conturi a pierdut aceste procese cu Primãriile controlate, caz în care prejudiciile constatate au fost ºterse.

Pe de altã parte, ºi dacã o parte din aceste sume se menþin ca prejudicii în urma proceselor derulate, ele aratã cã

e nevoie de o mult mai mare responsabilitate în ceea ce priveºte gestionarea banilor publici, în condiþiile în care potrivit noii legislaþii, o Primãrie poate ajunge în insolvenþã din cauza unui contract de lucrãri publice gestionat într-un mod iresponsabil. „Teoretic, conform actualei legislaþii este posibil ca o Primãrie sã ajungã în incapacitate de platã ºi în insolvenþã. În situaþii de acest gen însã, probabil cã intervine Consiliul Judeþean, ºi nu se ajunge la închiderea respectivei unitãþi administrative.

Pânã acum în Timiº nu ºtiu sã fi existat situaþii de acest gen”, ne-a

declarat Viorel Coifan, fost director general al Institutului Naþional de Administraþie.

Conform legii, primarii care nu sunt capabili sã-ºi gestioneze fondurile pot fi înlocuiþi cu administratori judiciari ºi, dacã nu anunþã la timp iminenþa insolvenþei, riscã pedepse cu închisoarea. Primarii ºi preºedinþii de Consilii Judeþene sunt obligaþi sã cearã Tribunalului sã declare insolvenþa, dacã autoritatea localã are datorii neplãtite mai vechi de 120 de zile ºi care depãºesc 50% din bugetul general sau dacã nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

21 - 24 mai 2015

Globalizarea, între securitate ºi vulnerabilitate Rusia, un contestatar vocal al globalizãrii

Prof. univ. dr. Anghel Andreescu

Transformãrile implicate de globalizare, adevãrate provocãri James Canton, unul dintre marii futurologi ai lumii, aprecia în cartea sa Provocãrile viitorului. Principalele tendinþe care vor reconfigura lumea în urmãtorii 5, 10, 20 de ani, cã deºi globalizarea este un termen des folosit în prezent, totuºi, rãmâne un subiect confuz pentru mulþi, chiar ºi pentru unii experþi.

Dex-ul precizeazã cã globalizarea este un fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestã la scara întregului glob, prin mijloace specifice, de fapt un proces sau un set de procese teritoriale de structurare ºi stratificare globalã a relaþiilor ºi tranzacþiilor sociale, generate de fluxuri ºi reþele transcontinentale sau interregionale de activitate, interacþiune ºi exercitare a puterii. Globalizarea este etapa urmãtoare a dezvoltãrii sociale, politice, economice ºi culturale a omenirii, a economiei mondiale.

Aºadar, transformãrile reprezintã adevãrate provocãri în domeniu ºi pe plan teoretic, ºtiinþific, dar mai ales în practicã.

Autori renumiþi precum Alvin Toffler, James Canton, Zbigniew Brzezinski, Fukuyama, Kissinger, Aleksandr Dughin, ªtefan Ciochinaru au tratat acest complex fenomen ºi mai ales consecinþele politice, ideologice, sociale ºi economice ale acestuia la nivel mondial, dar ºi unele pericole grave pe care le implicã la adresa securitãþii mondiale, printre acestea numãrânduse terorismul ºi crima organizatã.

Cuvântul „globalizare” a devenit tot mai des pronunþat dupã anul 1990, fiind o idee susþinutã îndeosebi de statele bogate. Pe lângã latura economicã, înseamnã ºi o nouã filozofie de organizare culturalã, existenþialã, însã toate aceste transformãri, unele radicale, benefice, vor naºte implacabil ºi multã insecuritate, de care va profita terorismul, cu tot cortegiul sãu de factori negativi – trafic de persoane, droguri, arme, imigraþie legalã ºi ilegalã, inclusiv pericolul procurãrii de arme nucleare, bacteriologice ori biologice, cu o mare

putere de distrugere.

Globalizarea ar putea implica, dupã cum afirmã ºi James Canton, legarea economiilor lumii într-o reþea efervescentã, prosperã ºi interconectatã, creºterea schimburilor comerciale globale, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii colective ºi individuale. Totodatã, ar putea contribui la apropierea între naþiuni, culturi, la atragerea moderaþilor lumii care nu se implicã în transformarea acesteia. Ar putea deveni un factor catalizator pentru drepturile universale ale omului, ar putea fi o forþã centralã în sprijinirea reformelor democratice, în promovarea programului social ºi ar putea contribui ºi la reducerea terorismului global. În egalã mãsurã, însã, ar putea fi un excelent sprijin în racolarea viitorilor teroriºti în deturnarea adevãrului scop al acestei mari reforme universale.

Oricum, globalizarea s-ar putea sã reprezinte cea mai mare provocare a civilizaþiei moderne, iar dacã va fi perceputã doar ca o creaþie elitistã a Occidentului, menitã sã ofere doar marilor corporaþii accesul la o piaþã liberã, fãrã sã se acorde atenþie reducerii sãrãciei care se agraveazã pe zi ce trece, adevãrata promisiune a relaþiei economice va fi compromisã. „Viitorul globalizãrii va fi ori pozitiv, plin de speranþã ºi paºnic, ori va exista în state izolate, ca niºte fortãreþe, caracterizate de prosperitate sau de sãrãcie, lãsate pradã extremiºtilor, teroriºtilor, criminalilor ºi dictatorilor”, previzioneazã James Canton.

Noua ordine mondialã instituitã, marile procese contemporane, statul planetar – care se manifestã prin mondializarea capitalului, internaþionalizarea investiþiilor ºi a sistemului productiv, integrarea fluxurilor comerciale, financiare, revoluþia informaþiilor, desfiinþarea graniþelor naþionale – vor duce la schimbãri mari. În ceea ce priveºte rolul în dezvoltare, forma de guvernare ºi a religiilor, desfãºurarea afacerilor.

Nu întâmplãtor, unii specialiºti apreciazã cã secolul XXI va fi dominat de conglomerate de state integrate.

Pe lângã statele importante ale lumii, sunt ºi organisme internaþionale care sprijinã globalizarea. De exemplu, Comisia Trilateralã, înfiinþatã în 1973, formatã din cele mai reprezentative persoane politice ºi financiare ale lumii,

de 25 de ani un reper al cetãþii

Consiliul de Relaþii Externe, înfiinþat în 1921, Clubul de la Roma sau Grupul Bilderberg.

Risc crescut pentru rãzboaie asimetrice Rezistenþa la globalizare este datã de rezistenþa la schimbãri în general, de sãrãcie, de rezultatele modeste obþinute de Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaþional, Organizaþia Naþiunilor Unite, de rata mare a ºomajului, de barierele în calea comerþului, de autoritarism, nerespectarea statului de drept, de un sistem de educaþie ºi sãnãtate precare, de schimbãri dramatice ale climei, chiar de terorismul global. Legãtura dintre sãrãcie ºi tendinþele terorismului este bine reliefatã de James Canton care a ajuns la concluzia cã jumãtate din populaþia globului trãieºte cu mai puþin de doi dolari pe zi, cã mai mult de un miliard de oameni suferã de malnutriþie, cã 90% din totalul bolilor, la nivel mondial, se contacteazã în þãrile în curs de dezvoltare, cã boli precum Ebola fac ravagii în state din Africa ori cã teroriºtii controleazã comerþul, bãncile, din statele sãrace ale lumii, dar ºi din Occident.

Toate studiile efectuate pânã acum au demonstrat legãtura dintre terorism ºi sãrãcie, precum ºi faptul cã cea mai mare creºtere a populaþiei se înregistreazã în prezent – dar, probabil, ºi în viitor – în þãrile în curs de dezvoltare. „În era globalizãrii, insecuritatea devine o realitate permanentã, iar protejarea securitãþii naþionale o peocupare continuã”, spune Zbigniew Brzezinski, în volumul sãu Marea Dilemã. A domina sau a conduce. Se poate aprecia cã vulnerabilitatea ar putea deveni un fenomen mondial, ca urmare a progreselor tehnologice, a globalizãrii, fiind doar o chestiune de timp pânã când actorii nonstatali, organizaþiile teroriste vor avea acces la armele de distrugere în masã.

Zbigniew Brzezinski mai spune cã însuºi conceptul de securitate naþionalã este deja un mit, iar securitatea ºi apãrarea totale, în aceastã erã a globalizãrii, sunt imposibile. Terorismul rãmâne instrumentul nemilos al celui slab împotriva celui puternic, iar disperarea naºte fervoare ºi teroare, deci rãzboi asimetric accentuat.

Pe lista contestatarilor globalizãrii se numãrã Rusia, care recurge la aceastã atitudine ca putere regionalã ºi în revenire din punct de vedere politic, economic ºi mai ales militar. Aleksandr Dughin, în Teoria lumii multipolare, susþine cã sistemul internaþional bazat pe principiul pãcii de la Yalta, nu mai existã, iar „misiunea civilizatoare a Occidentului, de fapt aducerea la un numitor comun, artificial, a tuturor popoarelor, culturilor lumii, prin impunerea democraþiei libere, a drepturilor omului, a secularismului, a progresului, a capitalului monetarist, este inacceptabilã. Lumea va fi multipolarã sau va ieºi din istorie.”

Reacþia durã a lui Aleksandr Dughin, ideologul partidului lui Putin, nu este o noutate, în toate lucrãrile sale de geopoliticã acesta luând atitudine faþã de lumea unipolarã unde SUA s-a instalat dupã ruperea URSS din anul 1991. Într-o altã lucrare, A patra teorie politicã. Rusia ºi ideile politice ale secolului XXI, acesta vorbeºte despre „cruciada împotriva postmodernitãþii, a societãþii postindustriale, a proiectului liber realizat în Occident, a globalizãrii, cu bazele ei logistice ºi tehnologice ºi necesitatea elaborãrii ideologiei acestei cruciade de cãtre Rusia, în comun cu toate forþele lumii, care se opun secolului american”.

Rusia se doreºte a fi o civilizaþie aparte, radical opusã Occidentului, care neagã universalismul, experienþa civilizaþiei europene, tendinþa unui Occident global, declanºând o „ cruciadã împotriva Occidentului ºi a misiunii sale universale, de respingere a modernitãþii ºi a postmodernitãþii” ºi dezvoltarea de relaþii strânse cu statele care sfideazã Occidentul ºi SUA, precum: Iran, Venezuela, Bolivia, Siria, Nicaragua, Coreea de Nord, Belarus însã admite unele relaþii cu UE. „Moscova nu mai acceptã hegemonia americanã ”, mai spune Aleksandr Dughin, ca dovadã pentru aceastã afirmaþie indicând rãzboiul ruso-georgian din 2008, criza

sirianã, criza actualã din Ucraina.

Teoria lumii multipolare susþinutã de Dughin înseamnã desuveranizarea statelor, globalizarea atlantistã, reaºezarea geopoliticã a lumii.

Acesta îndeamnã la sfidarea globalizãrii americane, declarând cã „teoriile globaliste, presupun epuizarea statelor naþionale ºi necesitatea trecerii la un guvern mondial”. În contextul atitudinii anti-globalizare, Dughin a emis „Proiectul Marea Europã de Est, care ar include arealul slav: polonezi, bulgari, slovaci, cehi, sârbi, croaþi, moldoveni, bosniaci, musulmani, etniile mici, dar ºi cele ortodoxe, adicã macedoni, români, greci. Marea Europã de Est ar putea deveni un spaþiu mare, independent în cadrul Europei unice ºi nu un cordon sanitar.

Tot Dughin subliniazã importanþa unirii Rusiei cu China pentru a înfrânge hegemonia SUA ºi contactele cu lumea islamicã radicalã, din care fac parte Iranul, Pakistanul ºi alte state islamice.

Dughin, însã, nu menþioneazã nimic despre lupta împotriva terorismului global, a sãrãciei, ci numai despre „scenariile delicate” de abordat de cãtre Rusia, Ucraina, Bielorusia ºi celelalte state din Cordonul Sanitar.

Interesantã ºi surprinzãtoare este ºi poziþia politologului german Hardy F. Schloer, director general executiv ºi fondatorul grupului de consultanþã Schloer Consulting Group,care apreciazã cã „aderarea þãrilor din Europa de Est la UE a fost o greºealã. Putea sã fie Uniunea Est -Europeanã formatã din þãrile Europei de Est, acestea având istorii, probleme ºi resurse similare, iar solul din Bulgaria pânã în Letonia este cel mai fertil din lume. (...)

Deci Europa de Est ar trebui sã se concentreze de acum pe producþie alimentarã, adevãrata valoare a regiunii”.

Cele douã aprecieri sunt surprinzãtor de identice ºi pot ridica multe semne de întrebare despre previziunile geopolitice ale secolului XXI în aceastã parte a lumii.

Suntem pregãtiþi sã facem faþã viitorului în domeniul, securitãþii?

Globalizarea va fi o revoluþie care fie va conduce la accelerarea democraþiei globale, a liberului schimb, a pieþelor libere, fie va victimiza þãrile sãrace ale lumii, periclitând pacea ºi securitatea. Riscurile tradiþionale, precum un atac nuclear, bioterorist, chimic, sunt mari. Însã cele asimetrice – atac asupra unui centru comercial, otrãvirea apei, virusul Ebola, atac cibernetic sau asupra unei centrale nucleare, asupra unei aglomerãri mari de persoa-

ne – sunt mai greu de contracarat.

Nu întâmplãtor summitul din toamna anului 2005 din SUA, unde au participat factori de rãspundere, elite în domeniu, futurologi s-a ajuns la concluzia cã nu suntem pregãtiþi sã facem faþã viitorului în domeniul securitãþii ºi cã tot ceea ce credem cã ºtim despre securitate trebuie regândit, însã nu ºtim dacã adevãrata ameninþare nu este renunþarea parþialã sau totalã la drepturi pentru a beneficia de securitate.

special

21 - 24 mai 2015

13

Doar 31% din locuinþele din Timiº sunt asigurate contra dezastrelor l Dupã patru ani de la aplicarea legii, au fost acordate despãgubiri

de doar 20.000 de lei

FALT: “Interesul este sã se ia niºte bani, nu sã se acopere efectiv o serie de riscuri”

La mai bine de patru ani de la instituirea obligativitãþii asigurãrii locuinþelor prin Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, proporþia caselor ºi apartamentelor asigurate nu s-a modificat spectaculos în Timiº. În judeþ mai puþin de o treime din locuinþe sunt asigurate împotriva dezastrelor, ºi în zonele cu cel mai mare risc (cum e cazul caselor din regiunile care au ajuns sub ape la inundaþiile catastrofale de acum zece ani) proporþia este cu mult mai micã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cifre modeste În Timiº existã 86.153 de poliþe valabile de asigurare a locuinþelor împotriva dezastrelor, reprezentând un procent de doar 31,46% din totalul locuinþelor din judeþ. Dintre acestea, doar 20.000 sunt încheiate în mediul rural, unde existã cea mai mare nevoie de asigurare a locuinþelor împotriva dezastrelor natural, în zonele cu risc mare de a fi inundate, fiind doar câteva zeci de poliþe încheiate în localitãþile care au fost sub ape, 2005.

Potrivit Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale – structura care gestioneazã asigurãrile obligatorii de locuinþã din România –, în cazul unei locuinþe de tip A (construcþie cu structurã de rezistenþã din beton armat, metal ori lemn), prima de asigurare este de 20 de euro, iar valoarea asiguratã este de 20.000 de euro, în timp ce pentru locuinþele de tip B (construcþie cu pereþi

exteriori din cãrãmidã nearsã sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic ºi/sau chimic) poliþa costã 10 euro, iar valoarea asiguratã se ridicã la 10.000 de euro.

Prin intermediul poliþelor obligatorii se acoperã în principal trei riscuri ce apar în caz de dezastre naturale: cutremur, inundaþii ºi alunecãri de teren.

Problema legatã de proporþia micã a asigurãrilor e cã statul nu va mai acorda ajutor pentru sinistraþii ale cãror case sunt distruse de viituri. Astfel, prin asigurarea obligatorie a locuinþelor, autoritãþile au transferat în responsabilitatea asiguratorilor eventuala despãgubire a sinistraþilor cãrora apele le dãrâmã sau le afecteazã grav locuinþele. ªi, cum mulþi timiºeni din zonele cu risc crescut de inundaþii nu ºi-au încheiat încã astfel de asigurãri, în eventualitatea unor noi inundaþii, ar rãmâne sub cerul liber, fãrã niciun ajutor. În Timiº existã zone în care, în urma inundaþiilor din 2005, Statul a trebuit sã refacã sute de case ºi unde în prezent foarte puþini sunt localnicii care ºi-au încheiat acele poliþe de asigurare obligatorie a locuinþei. ªi aceasta pentru cã, spun reprezentanþi ai Primãriilor din zone-problemã precum Foeni, Otelec sau Gãtaia, ºtiindu-se riscul foarte mare legat de inundaþii, reprezentanþii societãþilor de asigurare au stabilit preþuri foarte mari la poliþele de asigurare, pânã la un nivel imposibil de acoperit de cei mai mulþi oameni din mediul rural. Oameni care riscã sã fie amendaþi în cazul unor controale de profil, pentru cã nu deþin asigura-

rea obligatorie de locuinþã.

Disciplinare cu amenzi În Timiºoara, Direcþia Fiscalã le reaminteºte periodic timiºorenilor cã, potrivit legii, sunt obligaþi sã îºi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcþiile cu destinaþia de locuinþã, înregistrate în evidenþele organelor fiscale. În Timiºoara, din 160.000 de proprietãþi, aproximativ 30.000 au asigurare obligatorie.

Nerespectarea obligaþiei de asigurare a locuinþelor constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500 de lei. Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor se fac de cãtre primar sau de cãtre persoanele împuternici de acesta. În acest sens, PAID transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinþelor iar potrivit prevederilor legale se transmit scrisori de înºtiinþare, cu confirmare de primire, cãtre debitori. “În vederea îndeplinirii obligaþiilor administraþiei publice locale ce rezultã din prevederile Legii privind asigurarea obligatorie a locuinþelor împotriva cutremurelor, alunecãrilor de teren ºi inundaþiilor se va proceda la identificarea proprietarilor ce nu au încheiate poliþe obligatorii de asigurare constituind baza de date care sã cuprindã evidenþa acualizatã a acestora ºi corelarea informaþiilor cu cele existente în evidenþele P.A.I.D-ului precum ºi emiterea ºi comunicarea înºtiinþãrilor cãtre debitorii identificaþi ca primã mãsurã în

vederea aplicãrii prevederilor legale specifice”, spun reprezentanþii Direcþiei Fiscale.

Pe de altã parte, în 2011 reprezentanþii de atunci ai Primãriei Timiºoara nu au reacþionat prea bine la ipoteza de a demara campania de controale legate de verificarea asigurãrilor, argumentând cã nu e normal ca Municipalitatea sã fie obligatã sã amendeze proprietarii de locuinþe care nu îºi încheie asigurarea obligatorie, în condiþiile în care cea mai mare parte din cuantumul acestor amenzi urma sã fie virat într-un fond al asiguratorilor ºi doar 20%, la Primãrie, situaþie în care Municipalitatea devine, pe bani puþini, un fel de agent de control al companiilor private din domeniul asigurãrilor. Între timp, echipa de la conducerea Primãriei s-a schimbat, ºi punctul de vedere actual al Municipalitãþii este cã, atâta vreme cât aceste obligaþii de verificare au fost impuse prin lege, trebuie acceptate ca atare.

Despãgubiri de doar 20.000 de lei plãtite în Timiº Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor aratã cã în Timiº, dupã patru ani de instituire a obligativitãþii asigurãrii locuinþelor, s-au plãtit despãgubiri de doar 20.504 lei. Suma încasatã a fost, probabil, de sute de ori mai mare, ceea ce înseamnã cã asigurãrile obligatorii de locuinþe sunt, alãturi de cele de malpraxis, unele dintre cele mai profitabile tipuri de asigurare încheiate de societãþile de profil.

Federaþia Asociaþiilor de Locatari Timiºoara spune în acest sens cã ar fi fost normal ca riscurile suportate din poliþa PAID sã fie adaptate specificului local, în urma unor decizii ale Consiliilor Judeþene, ºi aceasta pentru cã unele dintre dezastrele naturale acoperite de poliþã, cum sunt alunecãrile de teren sau inundaþiile au un risc infim de a se produce vreodatã la Timiºoara.

Pe de altã parte, aceastã poliþã de asigurare obligatorie, susþin reprezentanþii Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara, acoperã doar pagubele produse în urma unor dezastre naturale ºi lasã neacoperite exploziile la instalaþiile de gaze – care au dus, în ultimii ani, la adevãrate tragedii în mediul urban. Reprezentanþii FALT comsiderã cã, în mod normal, ar fi trebuit sã se realizeze, cu Prefecturile, cu Consiliile Judeþene ºi Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã, o evaluare a probabilitãþii producerii unor dezastre la nivel local ºi, în funcþie de acest specific local, sã se facã asigurãrile.

Petru Olariu “De fapt, interesul este sã se ia niºte bani, nu sã se acopere efectiv o serie de riscuri.

Ar fi trebuit sã existe o listã de dezastre natural din care sã se aleagã trei sau patru tipuri de calamitãþi cu risc mare de producere la nivel local. Normal cã niºte poliþe de asigurare care acoperã riscurile legate de alunecãri de teren la Timiºoara ºi lasã pe dinafarã exploziile de la conductele de gaze sunt niºte poliþe foarte profitabile pentru societatea care le încheie”, spune Petru Olariu, preºedintele FALT.

Schimbãri controversate Nu doar la nivel local, ci ºi central existã rezerve legate de eficienþa viitoare a acestui gen de asigurãri, raportatã ºi la schimbãrile legislative dorite în domeniu. Recent, preºedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare, legea de modificare a Legii nr. 260/2008, privind asigurarea obligatorie a locuinþelor, avertizând cã aceasta poate duce la îngrãdirea dreptului proprietarilor de a-ºi proteja imobilele, prin imposibilitatea de a încheia o poliþã.

Potrivit Administraþiei Prezidenþiale, Legea pentru modificarea ºi completarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuinþelor împotriva cutremurelor prevedea posibilitatea Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Natu-

rale ca, în cazuri bine determinate, fãrã ca acestea sã fie definite, sã condiþioneze încheierea poliþei PAD de efectuarea unei inspecþii de risc a locuinþei ce va face obiectul asigurãrii obligatorii.

“Prevederea nou introdusã, care impune o restricþie referitoare la încheierea asigurãrilor facultative de cãtre societãþile de asigurare-reasigurare autorizate sã practice riscuri de catastrofã, apreciem cã promulgarea legii va conduce, tocmai pentru cele mai vulnerabile proprietãþi, la îngrãdirea dreptului proprietarilor de a-ºi proteja imobilele, punându-i în imposibilitatea de a încheia orice fel de asigurare a locuinþei”, se preciza în cererea de reexaminare a Preºedinþiei.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

21 - 24 mai 2015

Centru medical de excelenþã în diagnosticul prenatal al malformaþiilor fetale, inaugurat la Timiºoara Un centru medical unic în regiune, care oferã posibilitatea diagnosticãrii antenatale a eventualelor malformaþii fetale, a fost inaugurat la Timiºoara. Dotat cu un centru de telemedicinã, centrul, care va funcþiona în cadrul Spitalului Clinic Municipal, îºi propune sã faciliteze colaborarea interdisciplinarã, permiþând transmiterea online, în timp real, a unor intervenþii ºi investigaþii medicale. ligia.hutu@timpolis.ro

Foto Constantin DUMA

Un centru medical de excelenþã, specializat în diagnosticul prenatal al malformaþiilor fetale, a fost inaugurat, joi, la Timiºoara. Proiectul a fost finanþat din fonduri europene, în cadrul unui program IPA de Cooperare Transfrontalierã România - Serbia ºi a vizat crearea unui centru modern de diagnostic al malformaþiilor fetale, care va funcþiona într-o clãdire a Secþiei de Obstetricã Ginecologie a Spitalului Clinic Municipal de Urgenþã din Timiºoara.

Fondurile alocate în cadrul proiectului au permis, însã, efectuarea unor lucrãri de reabilitare la Spitalul General din Vîrºeþ, ºi realizarea unui centru de telemedicinã menit sã îngãduie transmiterea unor investigaþii medicale (tomografii computerizate, RMN-uri, radiografii, mamografii, videoendoscopii), în vederea facilitãrii unei abordãri interdisciplinare ºi a consultãrii medicilor specialiºti din orice alt spital al lumii ce dispune de un centru compatibil de telemedicinã. Potrivit aprecierii medicilor specialiºti de la Secþia de Obstetricã Ginecologie a Spitalului Municipal Timiºoara, va fi posibilã depistarea, încã din perioada prena-

talã, a unor eventuale malformaþii fetale, în vederea stabilirii conduitei medicale celei mai adecvate.

Pentru a facilita transmiterea online, în timp real, a intervenþiilor ºi a investigaþiilor medicale care se efectueazã în cadrul centrului, au fost achiziþionate, pe lângã aparatura medicalã extrem de performantã, ºi douã servere, unul amplasat chiar la sediul centrului medical de excelenþã, iar altul, la Secþia de Imagisticã a Spitalului Clinic Municipal de Urgenþã Timiºoara ºi mai multe camere video, a informat medi-

cul Olimpia Oprea, coordonator al proiectului din partea Spitalului Municipal Timiºoara.

Lucrãrile de amenajare a noului centru de excelenþã au constat în reabilitarea unei clãdiri nefuncþionale, care avusese anterior destinaþia de spãlãtorie. Acestea au fost efectuate, potrivit informaþiilor furnizate de reprezentanþii Municipalitãþii, de cãtre compania Eurowindow SRL ºi au fost derulate în intervalul 3 aprilie 2013 - 2 aprilie 2015.

Valoarea totalã a lucrãrilor de

execuþie s-a ridicat la aproximativ 590.600 de euro, iar investiþia în aparaturã, echipamente medicale ºi mobilier de specialitate a presupus efectuarea unor cheltuieli estimate la aproximativ 690.500 de euro. În cadrul proiectului a mai fost elaborat ºi un raport de cercetare privind frecvenþa ºi cauzele malformaþiilor fetale în Timiº ºi a fost implementat sistemul informatic comun de cercetare ºi diagnosticare online a malformaþiilor fetale, prin cooperarea permanentã între medicii celor douã

spitale, din Timiºoara ºi din Vîrºeþ. În plus,tot în vederea facilitãrii colaborãrii dintre medicii români ºi colegii lor din Serbia a fost derulat ºi un program comun de instruire a cadrelor medicale în domeniul malformaþiilor fetale.

Potrivit informaþiilor furnizate de reprezentanþii Primãriei Timiºoara, proiectul intitulat “Dezvoltarea unui sistem regional transfrontalier de centre medicale de excelenþã pentru îmbunãtãþirea diagnosticului antenatal al malformaþiilor fetale în aria Timiºoara- Vîrºeþ” a fost derulat, în parteneriat, de Municipiul Timiºoara, în calitate de lider de proiect, având ca parteneri Spitalul Municipal Timiºoara – Secþia de Obstetricã Ginecologie ºi Spitalul General din Vîrºeþ. Finanþarea proiectului, a cãrui valoare totalã a fost de 2.021055,65 de euro a fost obþinutã în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalierã România – Republica Serbia, Axa Prioritarã 1 “Dezvoltare Economicã ºi Socialã”, Mãsura 1.1 “Suport pentru infrastructura localã/regionalã economicã ºi socialã”, finanþarea fiind susþinutã din fonduri ale Uniunii Europene, prin Instrumentul de Asistenþã pentru Preaderare, din fonduri de la bugetul de stat al celor douã state partenere în derularea programului ºi din contribuþia proprie a beneficiarilor.

Potrivit informaþiilor furnizate de cãtre managerul de proiect Adriana Deaconu ºi de cãtre directorul Direcþiei de Dezvoltare din Primãria Timiºoara Aura Junie, studiul de fezabilitate al acestui proiect a fost elaborat ºi achitat cu fonduri de la bugetul local al Primãriei Timiºoara, în perioada administraþiei fostului primar Gheorghe Ciuhandu.

Primul bebeluº din România cãruia i s-au implantat celule stem trãieºte la Timiºoara La Timiºoara trãieºte primul copil din România cãruia i-au fost implantate celule stem la doar ºapte luni, deoarece suferea, alãturi de fratele sãu geamãn, de cea mai severã formã de imunodeficienþã congenitalã.

Bebeluºul se simte bine. oana.dima@timpolis.ro

„Gemenii Robert ºi Bogdan s-au nãscut în luna martie 2014, aparent perfect sãnãtoºi. La câteva luni, ambii bãieþi au început sã se simtã rãu.

Iniþial, pãrinþii au crezut cã este vorba despre o boalã a copilãriei, dar, pentru cã starea lor nu se îmbunãtãþea, s-au dus cu ei la Spitalul de Copii din Timiºoara. Aici medicii au constatat cã sistemul lor imunitar era aproape de zero din cauza unei boli genetice, extrem de grave: amândoi sufereau de cea mai severã formã de imunodeficienþã congenitalã”, se aratã într-un comunicat al Asociaþiei „Dãruieºte Viaþã”.

Medicii de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, unde funcþioneazã un centru de excelenþã în tratarea leucemiilor ºi a altor tipuri de cancer, au decis cã gemenii au nevoie de un transplant de celule stem în douã-trei luni, altfel nu existã ºanse de supravieþuire pentru niciunul dintre ei. Operaþia de transplant a avut loc în urmã cu peste cinci luni. Transplantul s-a fãcut de la un donator german, pentru cã fratele mai mare al gemenilor, în vârstã de ºase ani, nu era compatibil.

Echipa de medici care a realizat transplantul este aceeaºi care a fãcut primele transplanturi de celule stem în România, în anul 2001. Gemenii au fost operaþi în camerele sterile ale asociaþiei „Dãruieºte Viaþã”.

Bogdan, unul dintre gemeni, a pierdut lupta cu viaþa, la douã luni dupã transplant, însã Robert, fratele sãu, a fost mai puternic ºi la mai bine de cinci luni de la transplant, se simte bine, mai transmit reprezentanþii Asocia-

de 25 de ani un reper al cetãþii

þiei „Dãruieºte Viaþã”. Aceºtia mai spun cã, spre deosebire de alþi copii de

vârsta lui, Robert nu poate ieºi, momentan, la joacã în parc ºi nu îi sunt

permise vizitele persoanelor din afarã, dar este un copil foarte activ ºi vesel.

integrame

21 - 24 mai 2015

15

ªoferul frîneazã violent pe trecerea de pietoni, evitînd accidentul.

- De ce nu conduci mai atent? îl strigã cel ce tocmai traversa. ªi ieri, tot dumneata era cît pe ce sã mã faci praf! ªi tot în acest loc.

- O, vã cer mii de scuze, domnule, nu v-am recunoscut. l Un bãiat se întoarce de la ºcoalã cu ºapca cea nouã murdarã toatã de noroi.

- Ce-i cu ºapca ta? Unde ai fãcut-o în aºa hal?

- Bãieþii au jucat fotbal cu ea.

- Dar tu unde erai?

- În poartã. l - De ce sînt ouãle atît de tari, Safto? Cît timp le-ai fiert?

- Cincisprezece minute, coniþã.

- Dar nu te-am învãþat eu cã un ou moale trebuie fiert trei minute?

- Ba da, coniþã, dar ele au fost cinci! l - Împrumutã-mã cu zece dolari, dar sã-mi dai numai cinci.

- De ce aºa?

- Iatã de ce: în felul acesta, tu va trebui sã-mi mai dai încã cinci dolari ºi eu îþi voi datora tot cinci. Aºa cã vom fi chit. l - Cum de þi-ai fãcut maºina zob?

- Am lovit un cetãþean.

- ªi numai dintr-atîta ai boþit-o aºa rãu?

- Pãi cetãþeanul respectiv se afla într-un autobuz. l Cu douã aparate de fotografiat atîrnîndu-i de gît ºi cu carneþelul deschis, turistul american îl agaseazã pe ghidul local de vreo trei ceasuri.

- Aº mai avea o întrebare, rogu-te.

- Da, domnule.

- În oraºul dumitale, probabil cã s-au nãscut ºi unii oameni mari.

- Nu, domnule, din pãcate numai copii! l Cum se numeºte un pãduche pe chelie?

Homeless!

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

21 - 24 mai 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.