Timpolis 2149

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2149 23 - 26 aprilie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Autodescalificare melania.cincea@timpolis.ro n politician pretins liberal sadea, fãcând jocurile unui lider de partid social-democrat. Contra unor recompense – unele primite, altele rãmase la stadiul de promisiune. ªi cu unele riscuri, nu doar la nivel de imagine. În rama acestui tabou poate fi încadrat Cãlin Popescu Tãriceanu. ebruarie - martie 2014. La câteva zile, dupã ruperea oficialã a USL ºi constituirea USD, Cãlin Popescu Tãriceanu – proaspãt demisionar din PNL – era propus de USD pentru ºefia Senatului, în locul lui Crin Antonescu. ªi câºtiga cu un numãr dublu de voturi în faþa candidatului liberal. O funcþie din care, în varianta în care s-ar fi reuºit, ulterior, înlãturarea lui Traian Bãsescu de la Cotroceni, înainte de finalizarea mandatului, ºi-ar fi putut dovedit recunoºtinþa faþã de prezidenþiabilul Victor Ponta. ªi utilitatea. n aceeaºi perioadã, care a succedat scindarea USL, dl Ponta a realizat, se pare, cã sondajele nu sunt pe mãsura calculelor ºi nu converg spre o intrare fãrã emoþii în cursa pentru prezidenþiale. Ceea ce l-a determinat sã recurgã la unele tertipuri: de la încercarea de a lua voturi de la PNL, la cea de demobilizare a acestuia.

Apoi, dupã ce a lansat un semnal pentru refacerea USL. Cum era convins cã ºansele sunt infime cât la cârmã era Crin Antonescu – cu un discurs ºi o atitudine deja radical schimbate – a determinat împingerea în scenã a lui Cãlin Popescu Tãriceanu. Sperând cã, aºa, va activa grupurile de nemulþumiþi ºi, posibil trãdãtori din PNL. ugust - septembrie 2014. Dl Tãriceanu readucea pe agenda publicã tema suspendãrii preºedintelui Traian Bãsescu. Înainte ca acestuia sã-i fi fost doveditã cel puþin o încãlcare a Constituþiei. A fãcut-o doar pentru a-i fi pe plac lui Victor Ponta ºi în încercarea de a-i face un serviciu, la prezidenþiale. Ce se urmãrea prin plecarea lui Traian Bãsescu de la Palatul Cotroceni înainte de încheierea de jure a mandatului? Erau cel puþin patru posibile motive: 1 Faptul cã Victor Ponta ºi-a dat seama cã, avându-l pe Traian Bãsescu la Cotroceni – singurul care îi fãcea opoziþie eficientã – nu va avea o perioadã electoralã ºi preelectoralã liniºtitã. 2. Deþinerea de cãtre dl Ponta, via dl Tãriceanu, a controlului asupra STS. 3.

Posibilitatea promulgãrii legii prin care ºeful DGIA urma sã fie numit de premier, nu de ministrul Apãrãrii – miºcare prin care se dorea de fapt ca Victor Ponta sã aibã mânã liberã sã controleze ºi zona de informaþii ºi contrainformaþii a Armatei.

4. Accesul la acele informaþii ale SRI care ajungeau doar la Preºedinþie, nu ºi la Guvern. oiembrie 2014. Cum ºansele ca Victor Ponta sã câºtige alegerile din primul tur erau nule, dl Tãriceanu a acceptat, pentru turul doi al prezidenþialelor, alãturi de Teodor Meleºcanu, rolul “hoþ de voturi”, de la PNL în favoarea PSD. Dupã modelul patentat cu Mircea Diaconu, la europarlamentare. prilie 2015 – Este momentul în care Cãlin Popescu Tãriceanu a picat cumva la mijloc în jocul PSD de a-l proteja în faþa Justiþiei pe senatorul PSD Dan ªova. Bunul prieten ºi vechiul partener de afaceri al d-lui Ponta – al cãrui nume a fost, de altfel, vehiculat de presã, la un moment dat, în dosarul în care, acum, DNA cere încuviinþarea arestãrii preventive a lui Dan ªova.

Pentru protejarea acestuia, dl Tãriceanu a ignorat douã cereri ale DNA, din 9 ºi din 14 aprilie 2015, prin care i se solicitau documentele Senatului privind votul în cazul ªova. Abia la a treia solicitare, ameninþat el însuºi cu punerea sub acuzare, pentru obstrucþionarea justiþiei –, le-a trimis. În plus, s-a implicat ºi într-un ping-pong intrainstituþional, dupã ce CCR obligase Senatul sã redacteze hotãrârea privind votul dat, în 25 martie, în cazul ªova. Probabil, nu întâmplãtor. Votul fusese dat pe articole din Regulamentul Senatului, declarate neconstituþionale. rãgând linie, avem portretul unui poli tician pretins liberal sadea, care s-a dedat la jocuri în interesul unui lider social-democrat. Contra unor recompense – unele primite, de exemplu, ºefia Senatului, altele, cum ar fi intrarea partidului sãu la guvernare, rãmase la stadiul de promisiune. ªi cu unele riscuri, nu doar la nivel de imagine.

U

F

un reper al cetãþii

Prejudiciu de 12 milioane de lei, „îngropat” în cimitirele Timiºoarei

Î

Cu prilejul unei recente dezbateri a moþiunii legate de starea dezastruoasã a industriei miniere, una dintre cele mai interesante luãri de poziþii a venit din partea grupul parlamentar PSD. Întârzierile cu care e plãtit cãrbunele livrat pentru cãldura timiºorenilor sunt de vinã pentru starea actualã din sectorul minier. Aceastã afirmaþie nu a dus, însã, la nicio reacþie din partea parlamentarilor locali. pag.2

Cea mai înaltã distincþie a Universitãþii de Vest pentru fostul preºedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi Romano Prodi, fost preºedinte al Comisiei Europene ºi fost premier al Italiei, va veni la Timiºoara, unde Universitatea de Vest îi va decerna titlul de Doctor Honoris Causa.

A

pag.3

Întreþinerea la nocturna de la Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, cumpãratã prin atribuire directã Consiliul Judeþean Timiº a anunþat, zilele trecute, intenþia de a atribui prin cumpãrare direct un nou contract de mentenanþã la componentele instalaþiei de nocturnã ºi tabelei de marcaj de pe Stadionul “Dan Pãltiniºanu”. Reprezentanþii Direcþiei de Prestãri Servicii recunosc cã ºi acum se chinuie sã recupereze mãcar o parte din datoriile neplãtite de pe urma acestei “colaborãri”. pag.3

Zeci de elevi timiºeni, premiaþi la olimpiade ºi concursuri naþionale

N

Peste 60 de elevi din Timiº, participanþi la olimpiade ºi concursuri naþionale, revenit acasã cu premii ºi menþiuni. pag.6

A

T

Cãrbunele pentru cãldura timiºorenilor, „vinovat” pentru criza sectorului minier

Violenþa domesticã, un fenomen cu consecinþe dramatice, ignorat autoritãþi

Contractele de concesionare neperformante, încheiate pentru cimitirele oraºului, au produs Primãriei Timiºoara un prejudiciu foarte mare Primãria Timiºoara se confruntã cu un prejudiciu de amploare, rãmas în urma contractelor de concesionare neperformante încheiate

pentru cimitirele oraºului. O problemã care urmeazã a fi reglementatã în instanþã. pag. 4

Statistici îngrijorãtoare, care vorbesc despre sute de decese ºi relevã faptul cã, în România, la fiecare trei secunde, o femeie este agresatã. Un mediu social îmbâcsit de prejudecãþi ºi dominat de lipsa unui cadru legislativ, de educaþia precarã ºi de insuficienþa resurselor financiare. Toate acestea fac din fenomenul violenþei domestice, un subiect ale cãrui dimensiune ºi impact social reale sunt extrem de dificil de cuantificat. pag. 11

2

eveniment

23 - 26 aprilie 2015

Cãrbunele pentru cãldura timiºorenilor, „vinovat” pentru criza sectorului minier l Afirmaþia, fãcutã la tribuna Camerei Deputaþilor,

nu a dus la vreo reacþie a parlamentarilor locali

Cu prilejul unei recente dezbateri a moþiunii legate de starea dezastruoasã a industriei miniere, una dintre cele mai interesante luãri de poziþii a venit din partea grupul parlamentar PSD. Întârzierile cu care e plãtit cãrbunele livrat pentru cãldura timiºorenilor sunt de vinã pentru starea actualã din sectorul minier. Aceastã afirmaþie nu a dus, însã, la nicio reacþie din partea parlamentarilor locali. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cãrbunele pentru Timiºoara, „þap ispãºitor” Una dintre cele mai originale afirmaþii legate de starea industriei miniere a fost rostitã recent de la tribuna Parlamentului, la dezbaterea moþiunii „În lipsa unei strategii energetice, copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment”, iniþiatã de 101 deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al PNL. Pentru a contracara afirmaþiile iniþiatorilor moþiunii, care arãtau cã

moþiunea reprezintã „strigãtul de disperare al miilor de angajaþi din sectorul minier românesc care sunt sfidaþi în continuare de guvernarea Ponta, guvernare care atenteazã la siguranþa locului de muncã prin lipsa oricãrei strategii de viabilizare a acestui sector economic strategic”, reprezentanþii grupului PSD au venit cu contra-argumente, printre care ºi cel al arieratelor legate de plata cãrbunelui pentru sistemele de termoficare. „S-a vorbit foarte mult despre Complexul energetic Hunedoara ºi s-au menþionat ºi cauzele reale care au dus la situaþia care este acum în sistem. Vrem sã facem referire la câteva aspecte care au dus ºi au generat situaþia de care fãceau vorbire în moþiunea simplã referitor la minerit. Pierderile de care vorbeaþi sunt generate de datoriile imense pe cãrbunele neplãtit de cãtre primãriile ºi societãþile conduse de, culmea, primari PNL. Deci, Robu de la Timiºoara, Falcã de la Arad, Scripcaru de la Braºov, Bolojan de la Oradea, toate aceste datorii pe cãrbunele neplãtit trecând în bilanþ pe partea de pierderi, deºi profitul operaþional a fost realizat”, menþionau, cu aceastã ocazie, reprezentanþii Grupului PSD. Ce e mai curios este cã niciun par-

lamentar local nu a avut vreo obiecþie la aceastã afirmaþie. Aceasta, deºi problema arieratelor Colterm s-a rezolvat într-o proporþie destul de mare anul trecut, când societatea de termoficare Colterm din Timiºoara a scãpat de datorii istorice de peste 60 de milioane de lei la bugetul de stat. Colterm acumulase aceste datorii din cauza neîncasãrii unor subvenþii gurvernamentale sau locale. Echivalarea datoriilor s-a fãcut printr-un act normativ emis de Guvern, iar acest sprijin a fãcut ca ºi plata debitelor cãtre furnizorii de cãrbune ºi gaze naturale sã se facã mai uºor.

Surse de energie diferite „Banii pentru cãrbune”, mai precis datoriile aferente acestuia, invocate ca motiv de generare de probleme în sectorul minier, reprezintã o argumentaþie curioasã, ºi în contextul în care din puterea totalã instalatã în centralele electrice de termoficare aparþinând Colterm, 35 % este în centrale pe cãrbune (lignit cu suport gaze naturale) ºi 65 % este în centrale pe hidrocarburi. „Din punctul meu de vedere, atâta

timp cât nu existã o strategie energeticã clarã, coerentã, la nivel naþional, este foarte bine cã la Colterm existã aceastã alternativã de producere de energie din cãrbune ºi gaze naturale”, spune Petru Olariu, directorul Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. Acesta admite cã gazele naturale sunt mai ecologice, însã spune, e probabil ca regia Colterm sã se orienteze doar pe utilizarea gazelor naturale, atâta vreme cât nu existã o stra-

tegie energeticã, în care sã se dispunã ca mãcar producþia de gaz internã sã fie folositã pentru sistemele de termoficare. „Speranþe de diversificare a surselor de producere a energiei se leagã ºi de noile instalaþii, care vizeazã, pe plan local generarea de energie din arderea de deºeuri ºi paie. Oricum, rãmâne problema lipsei acestei strategii energetice, care ar fi fost un punct de reper pentru societãþile de termoficare”, mai spune preºedintele FALT.

Atac al rectorului Universitãþii de Vest din Timiºoara la adresa Guvernului:

„România se aflã în cea mai nefastã perioadã din perspectiva finanþãrii învãþãmântului”

oana.dima@timpolis.ro

Rectorul Universitãþii de Vest Timiºoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, îºi exprimã dezaprobarea faþã de faptul cã, deºi în Legea Educaþiei ºi prin Pactul pentru educaþie se prevede alocarea a minimum 6% din PIB Educaþiei, acest lucru nu a fost pus în practicã niciodatã. Chiar mai mult, spune el, România este departe ºi de media UE, care alocã în medie 5,25% din PIB Educaþiei. „Raportat la procent din PIB, cea mai mare finanþare de care a beneficiat învãþãmântul din România a fost cea din 2008, reprezentând 4,4%”, afirmã, într-un comunicat de presã, prof. univ. Marilen Pirtea.

Acesta mai spune cã, în ciuda promisiunilor constante de a face din învãþãmânt o prioritate, România se regãseºte în coada clasamentului UE privind cheltuielile cu învãþãmântul, conform INSE, fiind departe de dezideratul de 6% din PIB, stabilit prin Legea Educaþiei Naþionale: „În momentul de

faþã, România se aflã în cea mai nefastã perioadã din perspectiva finanþãrii învãþãmântului. Niciodatã în ultimii zece ani procentul din PIB alocat Învãþãmântului nu a scãzut sub 3%”.

Rectorul UVT afirmã cã mesajul transmis de Guvern prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru Educaþie este acela cã aceste segment nu reprezintã o prioritate naþionalã. „Rãspunsul «nu sunt bani» este inacceptabil, deoarece este vorba de o valoare relativã, nu absolutã, iar procentul alocat reprezintã de fapt cât de important este domeniul educaþiei în politica naþionalã”, acuzã prof. univ. Marilen Pirtea.

Acesta mai spune cã România a investit pânã în prezent puþin ºi alege cu bunã ºtiinþã sã investeascã în continuare puþin în Educaþie, faþã de media UE. „Suntem «beneficiarii» celei mai scãzute alocãri financiare per cap de locuitor, investind doar 200 de euro pe an pentru educarea unui cetãþean, spre deosebire de Danemarca, spre exemplu, care alocã peste 3500 euro anual în acest sens”, exemplificã rectorul UVT. Reamintind cã, prin adoptarea strategiei Europa 2020, statele membre UE au cãzut de acord asupra faptului cã una dintre prioritãþile majore constã în obþinerea unui învãþãmânt de calitate pentru toþi cetãþenii, care sã reprezinte fundaþia pentru o creºtere economicã inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii sociale.

“La momentul actual multe universitãþi din România se aflã la limita subzistenþei, neavând posibilitatea realã de susþinere a activitãþilor de

de 25 de ani un reper al cetãþii

Foto TIMPOLIS

Rectorul Universitãþii de Vest din Timiºoara îºi exprimã public nemulþumirea faþã de faptul cã instituþiilor de învãþãmânt din România le revine sarcina de a gestiona sãrãcia distribuitã de Guvern. ªi subliniazã, el, învãþãmântul românesc suferã de o subfinanþare cronicã, structuralã ºi profundã, în aceastã perioadã România aflându-se în cea mai nefastã perioadã din perspectiva finanþãrii învãþãmântului.

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea cercetare ºi inovare. Sarcina de a gestiona sãrãcia distribuitã de Guvern este ºi mai dificilã în contextul în care lansãrile competiþiilor de proiecte în domeniul cercetãrii întârzie sã aparã, periclitând nu doar activitãþile de educaþie ºi formare, dar ºi pe cele de cercetare”, declarã rectorul UVT. Acesta mai spune cã, din cauza scãderii numãrului de studenþi la nivel naþional, dar ºi din cauza creºterii PIB, menþinerea unei ponderi constante a investiþiilor în învãþãmântul superior ar fi creat posibilitatea unei augmentãri a investiþiei per capita: „În condiþiile îmbãtrânirii populaþiei, România nu îºi permite sã nu aibã tineri bine pregãtiþi. Este necesar un maxim de productivitate a populaþiei tinere rãmase, ori accesul la învãþãmântul superior este asociat cu rate mai mari de angajare ºi productivitate mai ridicatã”.

Potrivit studiilor internaþionale, un

an de ºcoalã în plus duce la creºterea veniturilor cu 8 - 9% ºi la scãderea cu 8% a riscului de apariþie a unor probleme de sãnãtate. În general, cu cât o persoanã are mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obþine.

Aºadar, adaugã prof. univ. Marilen Pirtea, un nivel de educaþie mai ridicat prezintã beneficii la nivel individual. „Cifrele sunt ºi mai grãitoare la nivel naþional, principalul mesaj al studiului UNICEF (Costul investiþiei insuficiente în educaþie în România, 2014) fiind urmãtorul: dacã menþine investiþia în Educaþie la un nivel atât de scãzut, România va pierde între 12 ºi 17 miliarde de euro în perioada 2015 - 2025. Cu alte cuvinte, dacã România ar creºte treptat investiþia în Educaþie, pânã la 6% din PIB, s-ar înregistra o creºtere economicã mai mare, de la 2% la 2,7 2,95%. Aceasta ar aduce un câºtig de 12 - 17 miliarde de euro în urmãtorii

zece ani”, explicã rectorul UVT. Conform estimãrilor UNICEF, pânã în 2025 pierderile înregistrate în urma investiþiei insuficiente în Educaþie s-ar ridica la 12 pânã la 17 miliarde de euro, echivalentul a 7 - 9% din PIB-ul anului 2015. Aceste estimãri corespund ratei beneficiilor individuale ale Educaþiei rezultate prin prelucrarea microdatelor, precum ºi a estimãrilor macro calculate de Barro-Lee (2010) pentru þãrile est-europene. Analizele efectuate atât la nivel microeconomic, cât ºi macroeconomic, pe baza datelor naþionale, estimeazã cã beneficiul economic al unui an de ºcoalã în plus s-ar ridica la aproape 8%, ceea ce reprezintã cu 2% mai mult decât nivelul prognozat al investiþiei în Educaþie (6% din PIB).

“Problema finanþãrii în Educaþie nu este numai o problemã punctualã, ci vizeazã capacitatea de dezvoltare a unei þãri. Pentru aceasta este necesar ca educaþia sã fie privitã ca un sector prioritar de investiþii, care are capacitatea sã multiplice înzecit capitalul investit iniþial, dacã existã o abordare coerentã a problematicii educaþiei ºi a dezvoltãrii pe termen mediu ºi lung.

Educaþia trebuie tratatã ca un drept al fiecãrui individ, dar ºi ca o responsabilitate a întregii societãþi în raport cu tinerii de azi, cei care vor fi capabili sã asigure dezvoltarea societãþii de mâine. ªtim cu toþii cã un copil educat are ºanse mai mari sã îºi realizeze potenþialul, sã devinã un adult productiv ºi un cetãþean implicat în societate, care îºi va aduce aportul la dezvoltarea durabilã a societãþii”, mai pune rectorul UVT.

eveniment

23 - 26 aprilie 2015

3

Cea mai înaltã distincþie a Universitãþii de Vest pentru fostul preºedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi Romano Prodi, fost preºedinte al Comisiei Europene ºi fost premier al Italiei, va veni la Timiºoara, unde Universitatea de Vest îi va decerna titlul de Doctor Honoris Causa. oana.dima@timpolis.ro

Foto romanoprodi.it

Universitatea de Vest din Timiºoara anunþã acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum profesorului Romano Prodi, preºedinte al Comisiei Europene în perioada 1999 - 2004 ºi prim-ministru al Italiei în anii 1996 - 1998 ºi 2006 - 2008.

Evenimentul, anunþã reprezentanþii UVT, într-un comunicat de presã, va avea loc luni, 27 aprilie, de la ora 11, în Aula Magna a UVT. De la ora 10, în Sala A01, va avea loc lansarea volumului de Alcide De Gasperi Europa. Scrieri ºi discursuri, prima traducere a operei sale în limba românã, eveniment la care participa ºi Romano Prodi. Cartea este apãrutã la Editura Universitãþii de

Vest, în îngrijirea Centrului de Studii Europene „Alcide De Gasperi”. „Suntem onoraþi sã avem în rândurile noastre o personalitate puternicã precum cea a domnului Prodi. Parteneriatul pe care îl legãm cu domnia sa va deschide noi perspective Universitãþii ºi va avea o contribuþie importantã în competiþia europeanã la care ne-am angajat ca universitate. Atragem aproape, spre instituþie, spre comunitatea largã a Timiºoarei, oameni de o importanþã incontestabilã în societatea europeanã”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

UVT a primit în rândurile sale numeroase personalitãþi marcante ale lumii ºi continuã sã lege acele parteneriate care aduc prestigiu ºi valoare, declarã reprezentanþii instituþiei, motivând cã internaþionalizarea, deschiderea cãtre comunitate ºi crearea de legãturi puternice în mediul socio-economic reprezintã componente importante ale strategiei de dezvoltare a UVT.

Întreþinerea la nocturna de la Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, cumpãratã prin atribuire directã l Direcþiei de Prestãri Servicii Timiº: “Încã încercãm sã recuperãm datoriile

rãmase de fosta echipã Poli, pentru întreþinerea stadionului”

Cheltuieli istorice în recuperare

Consiliul Judeþean Timiº a anunþat, zilele trecute, intenþia de a atribui prin cumpãrare direct un nou contract de mentenanþã la componentele instalaþiei de nocturnã ºi tabelei de marcaj de pe Stadionul “Dan Pãltiniºanu”.

Reprezentanþii Direcþiei de Prestãri Servicii recunosc cã ºi acum se chinuie sã recupereze mãcar o parte din datoriile neplãtite de pe urma acestei “colaborãri”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Instalaþii ce necesitã mentenanþã constantã

Foto TIMPOLIS

Consiliul Judeþean Timiº a anunþat, zilele trecute, intenþia de a achiziþiona prin cumpãrare directã servicii de întreþinere, service, mentenanþã ºi asigurare a funcþionãrii instalaþiilor de iluminat nocturn, a instalaþiilor de ridicat aferente, precum ºi a tabelei electronice de marcaj de la Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, din Timiºoara.

Achiziþii în valoare totalã estimatã de peste 22.000 de lei.

Este vorba de întreþinerea instalaþiei de nocturnã, achiziþionate în 2003. Proiectatã cu o capacitate de iluminare de 1465 de lucºi, conform datelor oficiale ale Ligii Profesioniste de Fotbal, aceastã instalaþie a costat, potrivit bugetului rectificat al CJ Timiº pe anul 2003, 60 de miliarde de lei

Nocturna de pe “Pãltiniºanu” a costat în jur de 1,7 milioane de euro vechi, adicã ºase milioane de lei noi.

Ceea ce înseamnã, la cursul de atunci, aproximativ 1,7 milioane de euro. De-a lungul anilor care au trecut, mai multe municipii din þarã, care aveau sau încã au echipe de fotbal de primã ligã, ºi-au construit instalaþii similare, dupã stan-

dardele FIFA, dar la preþuri mult mai mici. În 2005, solicitat sã emitã un punct de vedere oficial pe aceastã chestiune, Ministerul de Interne admitea cã, în cursul anului 2003, fosta conducere PSD a CJ Timiº a achiziþionat o instalaþie de nocturnã la Stadionul

“Dan Pãltiniºanu. “În urma acestei achiziþii au apãrut critici inclusiv în mass-media localã, de naturã a evidenþia faptul cã aceastã investiþie s-a aprobat fãrã a se organiza licitaþie publicã ºi la un preþ exagerat”, se mai arãta în adresa MAI.

Anul trecut, CJ Timiº anunþa cã va analiza oportunitatea investirii în dotãri noi pentru Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, poate ºi þinând cont de faptul cã are în spate un istoric deloc fericit al investiþiilor de acest gen, de la nocturnã pânã la dotãrile UEFA, realizate prin achiziþii cel puþin originale. În plus, cheltuielile cu utilitãþile consumate ºi, respectiv, cele reprezentând cheltuieli de întreþinere ºi reparaþii curente sunt în sarcina Direcþiei de Prestãri Servicii Timiº, din subordinea administraþiei judeþene.

Pentru aceleaºi tipuri de cheltuieli, CJ Timiº se judecã cu ce a mai rãmas din fosta echipã Politehnica Timiºoara. Administraþia judeþeanã a ajuns în instanþã pentru a-ºi recupera datoriile aferente chiriei ºi utilitãþilor pentru Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, care trebuiau plãtite de fosta Politehnica Timiºoara.

Societatea a solicitat însã insolvenþa. “În procesul de insolvenþã, suntem înscriºi la masa credalã, am fost primii înscriºi, încã din anul 2012. Este o sumã de peste 400.000 de lei, pe care noi sperãm sã o recuperãm de la defuncta Poli”, spune Marþian Doroº, directorul Direcþiei de Prestãri Servicii din subordinea CJ Timiº.

Litigiul se deruleazã în continuare la Tribunalul Timiº, ºi reprezentanþii Direcþiei de Prestãri Servicii spun cã au încercat sã recupereze datoriile încã din perioada când au simþit cã lucrurile nu merg bine din punct de vedere financiar la fosta echipã, dar din pãcate, s-a ajuns tot în instanþã.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

23 - 26 aprilie 2015

Foto TIMPOLIS

Prejudiciu de 12 milioane de lei, „îngropat” în cimitirele Timiºoarei Primãria Timiºoara se confruntã cu un prejudiciu de amploare, rãmas în urma contractelor de concesionare neperformante încheiate pentru cimitirele oraºului.

O problemã care urmeazã a fi reglementatã în instanþã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nouã ani fãrã bani colectaþi de la datornici Un audit fãcut public recent public contureazã problema administrãrii dezastruoase a unor cimitire din Timiºoara, derulatã cu precãdere pe perioada fostei administraþii Ciuhandu. Deºi s-a discutat nu o datã despre faptul cã au fost probleme legate de încasarea concesiunilor de la fostele firme administratoare ale unor cimitire timiºorene, nu s-a luat în calcul un prejudiciu precis. În urma unui audit retroactiv s-a fãcut calculul, care ajunge la o sumã impresionantã, ºi a ieºit la ivealã cã, timp de nouã ani, unii administratori de cimitire din Timiºoara nu au dat niciun leu Primãriei pentru taxa de concesiune pe care erau obligaþi sã o achite. În raportul de audit se menþioneazã cã s-a constatat menþinerea folosinþei prin concesiune a cimitirului din Calea ªagului ºi a celui de pe strada Rusu ªirianu, deºi în toatã perioada de concesionare a terenurilor Primãria nu a încasat redevenþa stabilitã prin contractul încheiat în 25 iunie 2003, pentru perioada 2004 - 2013. Asta, în condiþiile în care prin clauzele contractuale, nerespectarea obligaþiilor de platã avea drept consecinþã încetarea

relaþiilor contractuale, ce trebuia finalizatã prin rezilierea contractului.

Aceste constatãri vin sã întregeascã tabloul ce se putea intui încã de anul trecut, când conducerea Primãriei Timiºoara evidenþia, pentru prima oarã în public, incredibila problemã a concesiunii fãrã bani din anumite cimitire ale oraºului. Constatând cã existã situaþii în care firmele concesionare nu au plãtit niciun leu cãtre bugetul local, Municipalitatea remarca ºi faptul cã aceste firme sunt în insolvenþã, deci sunt slabe ºanse de recuperare a sumelor datorate. ªi reprezentanþii Executivului instituþiei recunoºteau cã situaþia este de neînþeles, în contextul în care în Primãrie exista un birou de recuperare creanþe, unde lucrau nouã oameni. Acum, orice recuperare este tardivã, patrimoniul foºtilor concesionari, aflaþi în insolvenþã, neacoperind nici 1% din acest debit. ªi tot anul trecut, analizând situaþia fostelor contracte de concesiune a cimitirelor, conducerea Primãriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionãri a cimitirelor.

Recentul audit dovedeºte însã cã, de fapt, prejudiciul se întinde spre trei milioane de euro, ºi e greu de estimat ce se va întâmpla dacã ºi acesta va fi confirmat de instanþã, în mod definitiv ºi irevocabil, aºa cum s-a întâmplat în cazul prejudiciului constatat în cazul finanþãrii fostei echipe de fotbal Politehnica Timiºoara.

Concesiuni normalizate Primãria Timiºoara a refã-

de 25 de ani un reper al cetãþii

cut în anul 2013 contractele de concesiune, pe care le-a încheiat cu alte firme administratoare de cimitire, anulând contractele vechi. Dar, conform unor oficiali din Primãrie, situaþia este, deocamdatã, sub control. „Din ce am constatat noi, nu mai sunt probleme aºa cum erau pe perioada vechilor contracte de concesiune. Nici acum, de Paºtele mic, nu am avut sesizãri sau reclamaþii, aºa cum se întâmpla în urmã cu patru cinci ani”, spune Nicolae Cacuci, directorul Administraþiei Cimitirelor Timiºoara.

De-a lungul ultimilor ani, sumele încasate de Primãrie de pe urma cimitirelor din Timiºoara au mai crescut. De exemplu, din exploatarea cimitirelor, Municipalitatea s-a ales, în 2011, cu suma de 585.000 de lei, pentru concesionare ºi reconcesionare de locuri de veci în cimitire, ºi cu 2.251 de lei, pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din cimitire. În 2012, Primãria a obþinut din concesionare ºi reconcesionare de locuri de veci în cimitire suma de 673.696 de lei, plus 12.624 de lei pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din cimitire. În 2013, Municipalitatea a încasat 798.735 de lei, inclusiv TVA. Anul trecut, pentru concesionare ºi reconcesionare locuri de veci în cimitire a ajuns în contul Primãriei suma de 940.642,76 n de lei, inclusiv TVA. Pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din cimitire a fost depusã în contul Primãriei suma de 15.146,91 lei inclusiv TVA. Totalul cumulat a fost, astfel, de 955.789,67 lei inclusiv TVA. Chiar ºi aºa, unii consilieri locali spun cã este greu de înþeles de ce Primãria nu ºi-a men-

þinut ca atribuþie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci din toate cimitirele din oraº, consideratã o activitate foarte bãnoasã.

Aceiaºi aleºi locali mai spun cã Primãria Timiºoara a optat pentru varianta mai puþin avantajoasã a concesionãrii cimitirelor cãtre operatori privaþi deoarece, probabil, este o variantã mai comodã. În 2013, a fost discutat în plen proiectul care propunea noi reglementãri legate de administrarea cimitirelor din Timiºoara. Rezervele consilierilor care s-au opus votãrii acestui proiect s-au dovedit în timp întemeiate. Nivelul redevenþei minime anuale de la care ar urma sã porneascã licitaþia, stabilit iniþial la 72.000 de lei pe an la fiecare cimitir, a fost considerat mult prea mic de cãtre consilierii democrat-liberali, care au declarat cã, din informaþiile care se vehiculeazã în oraº, suma de 6.000 de lei, perceputã lunar pentru administrarea unui cimitir poate fi obþinutã „în câteva ore” de un administrator de cimitir.

O altã prevedere controversatã din noul regulament a fost ºi cea care împuternicea firma administratoare sã se ocupe de pazã în cimitire. „Primãria ce control mai are? Nici nu mai poate intra în cimitire.

Din punctul nostru de vedere, de pazã în cimitire trebuie sã se ocupe în continuare Poliþia Localã, chiar dacã administratorii privaþi ai cimitirelor îi plãtesc dupã aceea aceste servicii. O autoritate are un poliþist în uniformã, o alta, un bodyguard fãcut la apelul de noapte”, spune un consilier local, contestatar al proiectului.

Evidenþa electronicã a locurilor de veci, tot în lucru, de ºapte ani Problemele legate de cimitirele Timiºoarei, cum e cea a vânzãrii ilegale de locuri de veci, nu vor putea fi rezolvate atâta vreme cât nu va exista o evidenþã clarã, în format electronic, a parcelelor din cimitire, cu nume de concesionari ºi perioade bine delimitate de deþinere. În 2008 se anunþa ca fiind o premierã naþionalã realizarea unei baze de date electronice cu concesionarii de locuri de veci în cimitirele Timiºoarei. Cu ajutorul unui astfel de instrument, putea fi combãtut fenomenul de comerþ ilegal cu locuri de veci. Conform afirmaþiilor unor consilieri locali, la aceastã bazã de date se tot lucreazã din de ºapte ani, deci ar fi trebuit terminatã de multã vreme.

Realizarea sa ar pune capãt ºi unui alt fenomen de amploare, ºi anume, vânzãrii de locuri de veci sunt prin mica publicitate ca proprietate personalã, deºi suprafeþele respective aparþin Primãriei Timiºoara. Tranzacþiile se fac, de multe ori în baza unei simple procure. În unele situaþii, la fel ca în cazul unor agenþi imobiliari, cei care publicã astfel de anunþuri au portofolii de locuri de veci disponibile, în trei sau patru cimitire, au morminte cu capac sau sau simple, situate ºi pe alei centrale, ºi spre marginea cimitirului,

cu vedere spre stradã sau spre gardul din spate, au cripte, dar ºi mini-parcele, în funcþie de preferinþele ºi posibilitãþile clienþilor. Toatã aceastã afacere înfloritoare este însã ilegalã, întrunind toate elementele necesare pentru a fi consideratã înºelãciune. ªi aceasta pentru cã locurile de veci nu pot fi vândute în cimitirele Timiºoarei, pentru simplul motiv cã nu sunt deþinute de cãtre „titulari”, ci doar concesionate, pe perioade de ºapte ani, de la Primãria Timiºoara, care a fost ºi rãmâne proprietarul acestor bucãþi de teren. În acest sens, este spectaculoasã diferenþa între concesiunea cerutã de Primãrie pentru perioada de ºapte ani – 97 de lei pe loc de veci, adicã 14 lei pe an, ºi sumele fabuloase, de mii de euro solicitate de vânzãtorii acestor locuri de veci.

Directorul Administraþiei Cimitirelor Timiºoara, Nicolae Cacuci, declarã cã Primãria a implementat un program electronic de facturare, conectat la bazele de date ale Municipalitãþii. „Utilizarea acestui program este la început, dar avem rezultate promiþãtoare. În ceea ce priveºte acest fenomen de vânzare, eu spun cã situaþia s-a mai reglementat. Unde identificãm astfel de cazuri nu aprobãm prelungirea concesiunii locului de veci”, mai spune Nicolae Cacuci.

social

23 - 26 aprilie 2015

5

Primarul Timiºoarei spune cã nu are temei legal pentru a-l suspenda din funcþie pe secretarului general al Primãriei Primarul Timiºoarei rãspunde solicitãrilor PSD Timiº, care cer suspendarea din funcþie a secretarului Municipalitãþii pe fondul scandalului finanþãrii echipei de fotbal Politehnica, reiterând faptul cã nu are temei legal sã ia aceastã decizie. Pe de altã parte, un avocat timiºorean spune cã, în acest scandal, e vorba despre o culpã comunã, a secretarului general al Primãriei, ºi a consilierilor locali. ligia.hutu@timpolis.ro

Referindu-se la recenta solicitare primitã din partea PSD Timiº, de a-l elibera din funcþie pe secretarul general al Primãriei, Ioan Cojocari, primarul Nicolae Robu spune cã nu are temei legal de a-l suspenda. ªi îi atenþioneazã pe reprezentanþii PSD sã nu dea curs nici intenþiei formulate, ieri, public de a boicota ºedinþele de Consiliu Local, prin refuzul de a mai vota orice proiect care este însoþit de un aviz de legalitate semnat de secretarul instituþiei Ioan Cojocari.

Mai mult decât atât, primarul ºi-a reiterat, azi, opinia potrivit cãreia nu ar fi necesare niciun fel de mãsuri suplimentare menite sã asigure garanta-

„Una este disputa politicã ºi alta este interesul Timiºoarei” Nicolae Robu apreciazã cã mesajul recent al consilierilor locali sociali-democraþi, legat de intenþia de a le solicita ºi celorlalþi consilieri municipali sã nu mai voteze niciun proiect însoþit de aviz de legalitate semnat de secretarul general Ioan Cojo-

cari, ar echivala cu un boicot al proiectelor oraºului. Context în care edilul îºi exprimã speranþa cã reprezentanþii PSD în Consiliul Local nu vor recurge la un astfel de gest. „Una este disputa politicã – pot sã mã critice, pot sã facã ce vor – ºi alta este interesul Timiºoarei. Când este vorba despre interesul Timiºoarei ºi al cetãþenilor ei, trebuie sã votãm proiectele”, spune primarul.

Tãcere pânã nu demult În ceea ce priveºte implicaþiile deciziei recente a Curþii de Apel Timiºoara vizând caracterul ilegal al finanþãrilor acordate de Primãrie echipei de fotbal Poli Timiºoara, în perioada administraþiei anterioare, ºi în ceea ce priveºte posibilele repercusiuni pe care, ca urmare a acestei decizii, le-ar putea suporta cei gãsiþi vinovaþi, Nicolae Robu a admis, recent, cã nu cunoaºte care ar putea fi consecinþele. ªi a adãugat cã importantã pentru Primãrie este respectarea deciziei instanþei de judecatã ºi recuperarea prejudiciului.

Nicolae Robu ºi-a exprimat public nedumerirea legatã de faptul cã nicio instituþie abilitatã sã formuleze consideraþii cu privire la ilegalitatea finanþãrii de cãtre Primãrie a echipei Poli Timiºoara nu s-a pronunþat, la vremea respectivã. ªi a evidenþiat faptul cã nici Prefectura, nici Curtea de Conturi nu s-au pronunþat atunci cu privire la eventualele ilegalitãþi. Edilul a admis, însã, cã au existat, la momentul respectiv, ºi voci care s-au opus respectivei finanþãri.

Avocat: „Culpa a fost comunã, a secretarului general al Primãriei, ºi a consilierilor locali” Chestionatã în privinþa implicaþiilor deciziei recente a Curþii de Apel Timiºoara în cazul finanþãrii acordate de Primãrie echipei Poli Timiºoara, în perioada administraþiei Ciuhandu, avocatul Carmen Obârºanu apreciazã cã aspectul cel mai important, în acest moment, este recuperarea prejudiciului. ªi, precizeazã ea, avizul care a permis acordarea finanþãrii a fost abuziv, documentul în sine neavând avizele de legalitate ºi oportunitate necesare. „Culpa a fost una comunã, a secretarului general al Primãriei, ºi a consilierilor locali”, apreciazã Carmen Obârºanu.

Aceasta mai spune cã, atunci, directorul Direcþiei Fiscale a Primãriei, Adrian Bodo, ar fi refuzat sã dea avizul fiscal respectivului document, apreciind cã respectivele sume destinate finanþãrii echipei de fotbal nu pot fi plãtite din bani publici. „La vremea respectivã au existat ºi niºte represalii asupra domnului Bodo”, îºi aminteºte Carmen Obârºanu, spunând cã, în ºi absenþa acordãrii avizului de cãtre acesta, documentul a trecut . În ceea ce priveºte argumentul invocat public de edilul Nicolae Robu, potrivit cãruia legalitatea acelui proiect de hotãrâre nu a fost contestatã public, la acel moment, de cãtre Prefecturã ºi nici nu au exis-

Foto TIMPOLIS

Mai mulþi juriºti, invocaþi ca ºi garanþi pentru avizele semnate de secretarul general

rea corectitudinii ºi legalitãþii documentelor ce poartã avizul de legalitate al secretarului general Ioan Cojocari. Principalul argument invocat a fost acela cã a luat anticipat mãsuri care sã garanteze legalitatea demersurilor juridice întreprinse în Primãrie, solicitând reprezentanþilor Serviciului Juridic ºi a unui jurist în cadrul Secretariatului General, sã semneze referatele ºi proiectele de hotãrâri de Consiliu Local, alãturi de secretarul general Ioan Cojocari: „Pe referatele ºi proiectele de hotãrâri am semnãturã de legalitate din partea unui reprezentant al Serviciului Juridic ºi din partea Simonei Drãgoi, ca jurist în Secretariatul General. Prin urmare, nu este cazul sã iau nicio mãsurã. Secretarul semneazã în final hotãrârea de Consiliu Local. Dacã au fost amendamente, secretarul se pronunþã, la final, dacã sunt legale sau nu.

El o face, ºi are obligaþia sã o facã, ºi în timpul ºedinþelor. Nu am niciun temei în situaþia de faþã sã îl suspend de pe post. Nu am temei legal sã fac asta”.

tat suspiciuni de ilegalitate formulate de cãtre Camera de Conturi, avocatul Carmen Obârºanu aminteºte cã „la vremea respectivã prefect era dom’ Pãcalã”(referirea este la persoana fostului prefect Mircea Bãcalã – n.r.), care s-ar fi dovedit fie lesne de indus în eroare, fie insuficient de stãpân pe atribuþiile sale de prefect pentru a contesta legalitatea documentului. Carmen Obârºanu se referã ºi la conþinul unei discuþii purtate la momentul când s-a produs respectiva asociere dintre Primãria Timiºoara ºi echipa patronatã de omul de afaceri Marian Iancu cu un reprezentant al Camerei de Conturi Timiº, potrivit cãreia actualul primar Nicolae Robu –

la momentul respectiv senator PNL – ºi-ar fi oferit sprijinul în vederea modificãrii cadrului legal în vigoare, pentru crearea condiþiilor de legalitate necesare acordãrii respectivei finanþãri unei entitãþi generatoare de profit, aºa cum era în acel moment societatea comercialã administratã de Marian Iancu. Obiecþiilor sale, legate de principiul neretroactivitãþii unor prevederi legislative, avocatul Carmen Obârºanu spune cã i s-a rãspuns atunci doar cu o serie de argumente care ar fi invocat angajamentul pe atunci senatorului PNL Nicolae Robu cã va iniþia demersurile pentru a permite modificarea cadrului legal ºi intrarea în legalitate.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

23 - 26 aprilie 2015

Zeci de elevi timiºeni, premiaþi la olimpiade ºi concursuri naþionale Peste 60 de elevi din Timiº, participanþi la olimpiade ºi concursuri naþionale, revenit acasã cu premii ºi menþiuni. ligia.hutu@timpolis.ro

Copii care meritã Mai mult de 60 de elevi, de la mai multe instituþii de învãþãmânt din Timiº, au obþinut, în acest an ºcolar, premii ºi menþiuni în cadrul etapelor naþionale ale olimpiadelor ºi concursurilor ºcolare, anunþã, într-un comunicat trimis redacþiei, Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº. În cadrul Olimpiadei Naþionale de Interpretare Instrumentalã destinatã elevilor claselor III - VIII, cinci elevi al Colegiului Naþional de Artã „Ion Vidu” din Timiºoara s-au întors acasã medaliaþi: Florinel Solonca (clasa a VIIIa), care a obþinut premiul I la trompetã, Cosmin Horvath (clasa a VI-a) – premiul II la pian, Ada ªtefan (clasa a VIII-a) –premiul II la chitarã, Tanya Drãgoi-Tatarici (clasa a VII-a) – premiul III la vioarã ºi Andra Uza (clasa a V-a) – premiul III la percuþie. În cadrul Olimpiadei Naþionale de Interpretare Vocalã, Instrumentalã ºi Studii Teoretice Muzicale, dedicatã elevilor claselor IX - XII, alþi nouã elevi ai Colegiului Naþional de Artã „Ion Vidu” au obþinut premii ºi menþiuni: Theodor Mihai (clasa a XII-a) – premiul I, la chitarã, Cosmin Chifan (clasa a IX-a) – premiul II, la corn, Oana Oniþiu (clasa a XI-a) – premiul I, la corn, Carina Udriºte (clasa a X-a) – premiul II, la flaut, Paula Romiþan (clasa a XI-a) – menþiune, la percuþie, Ioan Mihãilescu (clasa a X-a) – pre-

miul III, la pian, Ilie Licareþi (clasa a XII-a) – premiul II, la taragot, Diana Covaci (clasa a XII-a) – premiul II, la vioarã ºi Ana Molnar-Popa (clasa a XII-a) – premiul II, la vioarã. În cadrul Olimpiadei Naþionale de Coregrafie, dedicatã claselor VII - XII, trei elevi ai Colegiului Naþional de Artã „Ion Vidu” Timiºoara au obþinut premii ºi menþiuni la secþiunea de dans clasic: Raluca Bozsity (clasa a VIII-a) – premiul III, David Bota (clasa a X-a) ºi Eva Danciu (clasa a XII-a) –ambele, menþiune.

La Olimpiada Naþionalã de Arta Actorului, premiile au fost obþinute de trei elevi ºi de trupa de teatru a Colegiului Naþional de Artã „Ion Vidu”. La secþiunea Arta actorului – individual, premiile au fost adjudecate de Oana Tudoran (clasa a XI-a) – premiul I, Patricia Georgiana Gavril (clasa a XII-a) – premiul III ºi Andrei Zgãbaia (clasa a XII-a) – premiul al III-lea.

La Olimpiada Naþionalã de Arte Vizuale, Arhitecturã ºi Istoria Artelor, dedicatã elevilor din clasele XI - XII, Monica Similie (clasa a XI-a), de la Liceul de Arte Plastice din Timiºoara, a obþinut o menþiune la secþiunea de Istoria artelor.

La Olimpiada de Geografie, Bianca Suciu (clasa a IX-a), din cadrul Colegiului Naþional „C.D. Loga” Timiºoara, a obþinut premiul II. La Olimpiada de Limba maghiarã, Nora Andrasy (clasa a VII-a), din cadrul Liceului Teoretic „Bartok Bela” din Timiºoara, a obþinut premiul II. La Olimpiada de Biologie, AnaMaria Drãgan (clasa a VII-a), de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, a obþinut menþiune.

de 25 de ani un reper al cetãþii

La Olimpiada de Istorie, Oana Lepa, elevã în clasa a VIII-a la ªcoala Gimnaziale „Avram Iancu” Timiºoara, a obþinut premiul I. La Olimpiada Naþionalã de Logicã ºi Argumentare, Miruna Damian, din clasa a XI-a, la Colegiul Naþional „C. Brediceanu” din Lugoj, a obþinut menþiune.

La Olimpiada Naþionalã de Fizicã, Codrin Oneci (clasa a X-a), de la Liceului Teoretic „Grigore Moisil” Timiºoara, a obþinut menþiune.

La Olimpiada Naþionalã de Matematicã, doi elevi ai Liceului Teoretic „Grigore Moisil” din Timiºoara, Raluca Vlad (clasa a IX-a) ºi Alexandru Malekshahian (clasa a X-a), au obþinut menþiuni.

De la Olimpiada de Religie, cinci elevi timiºeni s-au întors acasã cu premii ºi menþiuni obþinute în cadrul etapei naþionale. Norbert Muntean (clasa a VIII-a), de la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timiºoara, a obþinut menþiune la disciplina Teologie Romano-Catolicã în limba românã. Iar patru elevi ai Liceului Teologic Penticostal „Logos” s-au întors cu premii dupã participarea la secþiunea dedicatã elevilor cultului penticostal: Abel Dorin Grigoraº (clasa a IX-a) – premiul I, Ana Maria Kontra (clasa a X-a) – premiul II, Ana Bîrcã (clasa a XI-a) – menþiune ºi Oana Jucos (clasa a XII-a) – premiul I. În cadrul Olimpiadei Naþionale a Sportului ªcolar, elevul Alexandru Ignat (clasa a VIII-a), din cadrul ªcolii Gimnaziale nr. 4 Lugoj, a obþinut premiul I la tenis de masã bãieþi. În cadrul Olimpiadei Naþionale de Informaticã, doi elevi ai Liceului Teo-

retic „Grigore Moisil”, Alexandru Babalau (clasa a IX-a) ºi Vlad-Mihai Rochian (clasa a X-a), au obþinut menþiuni. În cadrul Olimpiadei Naþionale de Limba ºi Literatura Sârbã, 15 elevi ai Liceului Teoretic „Dositei Obradovici”, din Timiºoara, au obþinut premii ºi menþiuni. Astfel, Ivana Miloicov (clasa a XII-a) – premiul I, Maia Todorov (clasa a XII-a) – premiul II, Gabriela Larisa Cîmpianu (clasa a XII-a) – premiul III, Alexandar Saºa Stoianov (clasa a XII-a) – menþiune, Lidia Brancovici (clasa a XI-a) – premiul I, Nataºa Ridic (clasa a XI-a) – premiul II, Mica Jivcovici Lazãr (clasa a XI-a) – premiul III, Tiana Jivanov (clasa a X-a) – premiul I, Maria Duºiþa Traºcã (clasa a X-a) – menþiune, Milan Ianoºev (clasa a IXa) – premiul I, Aleksandra Petrov (clasa a IX-a) – premiul II, Marko Marcov (clasa a IX-a) – premiul III, Neda Karaklajic (clasa a VIII-a) – premiul I, Alexandar Stancov (clasa a VIII-a) – premiul II, Ielenia ªtefania Somogy (clasa a VIII-a) – premiul III, Viktor Brankovic (clasa a VII-a) – premiul I, Filip German (clasa a VIIa) – premiul II, ºi Samantha Mirianici (clasa a VII-a) – premiul III. La Olimpiada Naþionalã de Limba Englezã, Daria ªipoº, elevã în clasa a IX-a a Colegiului Naþional „C.D. Loga”, ºi Gina Leuºtean, elevã în clasa a Xa a Colegiului Naþional „C. Brediceanu”, au obþinut menþiuni.

La Olimpiada Naþionalã de Limba Ucraineanã, Marta Tania Smecicaº, elevã în clasa a X-a a Colegiului Naþional „Iulia Haºdeu”, din Lugoj, a obþinut menþiune.

„Ne mândrim cu ei, îi apreciem pe ei, pe profesorii care i-au adus la acest nivel, considerându-i un model pentru toþi elevii din judeþul nostru.”

Inspector ºcolar general Aura Danielescu În cadrul Concursului Naþional pentru Elevii cu Deficienþe de Auz, trei elevi timiºeni ai Centrului ªcolar pentru Educaþie Incluzivã „Constantin Pufan” Timiºoara au obþinut premii: Denisa Claudia ªandor (clasa a VIIa) – premiul I la Matematicã, Alexandra ªtefania Vitez (clasa a VII-a) – premiul II la Tehnologia Informaþiei Computerizate, ºi Ioana Vulcu (clasa a VIII-a) – premiul III la Tehnologia Informaþiei Computerizate.

Inspectorul ºcolar general Aura Danielescu îºi exprimã satisfacþia pentru rezultatele obþinute de elevii timiºeni ºi pentru munca dascãlilor care i-au instruit: „Ne mândrim cu ei, îi apreciem pe ei, pe profesorii care i-au adus la acest nivel, considerându-i un model pentru toþi elevii din judeþul nostru.”

actualitate

23 - 26 aprilie 2015

7

Centre de performanþã, în beneficiul olimpicilor timiºeni Elev olimpic: „Se poate face performanþã în România”

Foto Sebastian Tataru

Doi elevi timiºeni au fost cooptaþi în loturile naþionale ale României la matematicã ºi informaticã, iar alþi patru au obþinut menþiuni în cadrul etapelor naþionale ale acestor competiþii. Acesta este bilanþul obþinut pânã în acest moment, la capãtul câtorva luni de activitate, de centrele judeþene de excelenþã în pregãtirea elevilor olimpici, înfiinþate în cadrul unui program intitulat „Hai la Olimpiadã!,” derulat la nivel naþional.

Investiþie în performanþã Un eveniment de prezentare a elevilor olimpici timiºoreni întorºi cu premii ºi menþiuni de la etapele naþionale ale olimpiadelor ºcolare de matematicã ºi informaticã a avut loc, miercuri dimineaþa, în incinta Facultãþii de Economie ºi Administrare a Afacerilor a Universitãþii de Vest din Timiºoara, în cadrul unui proiect amplu, intitulat „Hai la Olimpiadã”, ai cãrui parteneri, organizatori ºi sponsori pentru Centrele de Performanþã înfiinþate la nivel naþional sunt Fundaþia eMAG ºi BCR. Potrivit iniþiatorilor proiectului, acesta a fost iniþiat în 2011 ºi îºi propune sã sprijine învãþãmântul românesc ºi sã susþinã performanþa.

La eveniment au participat, pe lângã numeroºi elevi – unii dintre ei proaspãt întorºi, cu rezultate notabile, de la etapele naþionale ale olimpiadelor ºcolare, iar alþii recent cooptaþi în loturile naþionale ale României în vederea participãrii la competiþii internaþionale de matematicã ºi informaticã – ºi cei doi coordonatori la nivel judeþean ai centrelor de performanþã, profesorii Mihai Chiº, coordonatorul Centrului de matematicã, lector al Facultãþii de Matematicã ºi Informaticã al UVT, ºi Mircea Lupºe-Turpan, coordonatorul Centrului de informaticã, profesor la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, din Timiºoara. Acestora li s-au alãturat reprezentanþi ai celor douã organisme partenere, Fundaþia eMAG ºi BCR, reprezentanþi ai FEAA, numeroºi profesori, elevi ºi reprezentanþi ai Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº.

Acum, în Timiº funcþioneazã douã centre de performanþã, unul pentru studiul matematicii ºi altul pentru informaticã. Din totalul elevilor pregãtiþi în cadrul acestor centre, 22 au reprezentat anul acesta judeþul la etapele naþionale ale olimpiadelor de matematicã ºi de informaticã, iar o parte dintre ei au revenit cu premii ºi menþiuni. În plus, doi dintre

Investiþie în educaþie „Investiþia în educaþie este cuvântulcheie. ªi vom încerca sã o continuãm în anii urmãtori”, spune lector dr. Mihai Chiº, de la Facultatea de Matematicã ºi Informaticã al UVT, coordonator al activitãþii centrului de performanþã în matematicã. Acesta a informat cã, în decursul activitãþii centrului de pregãtire în matematicã, a cãrui activitate a debutat în noiembrie 2014, s-a lucrat în mod constant cu o medie sãptãmânalã de 150 - 160 de elevi. „Universitatea de Vest din Timiºoara sprijinã excelenþa. Avem în cadrul facultãþii ºi un club al studenþilor de elitã, din care vã aºteptãm sã faceþi parte”, afirmã ºi prof.univ. dr. Viorel Negru, prorector al Universitãþii de Vest din Timiºoara, cadru didactic în cadrul Facultãþii de Matematicã ºi Informaticã.

Inspectorul ºcolar general Aura Danielescu a precizat cã menirea reprezentanþilor ISJ este aceea de a veni în sprijinul elevilor, facilitându-le acestora accesul la pregãtire de cea mai bunã calitate. „Voi, elevii, sunteþi beneficiarii finali ai procesului de învãþãmânt ºi beneficiarii eforturilor noastre. Voi trebuie sã fiþi cei a cãror muncã ºi ale cãror eforturi sã fie duse pe culmi înalte. ªi ne mândrim cu voi”, a mai declarat Aura Danielescu, care a relevat ºi faptul cã, anul acesta, dintr-un total de peste 200 de elevi care au reprezentat Timiºul la etapele naþionale ale olimpiadelor ºcolare, aproape 70 au revenit cu premii. „Plasarea împreunã a mediului preuniversitar cu cel universitar ºi cu mediul de afaceri reprezintã mixul succesului în educaþie. Important este sã vã valorificaþi

cunoºtinþele, într-un spirit ºi într-o manierã proactivã, sã daþi dovadã de spirit antreprenorial ºi sã creaþi impact în jurul vostru prin activitatea voastrã”, li s-a adresat elevilor olimpici ºi decanul FEAA, prof. univ. dr. Ovidiu Megan. Acesta a apreciat ºi cã România trebuie sã depunã eforturi pentru a-ºi pãstra acasã resursa umanã valoroasã. Context în care a opinat cã experienþa internaþionalã este extrem de valoroasã ºi cã aceasta trebuie dobânditã, fiind posibil acest fapt prin intermediul unor programe de mobilitãþi care sã îngãduie studenþilor sã beneficieze de pregãtire atât în þarã, cât ºi la universitãþi partenere din strãinãtate, obþinând astfel duble diplome: „Tinerii trebuie sprijiniþi sã rãmânã în þarã. Lor trebuie sã li se ofere ºansa sã cãlãtoreascã, sã studieze, sã vadã ce e de fãcut în mod concret ºi ce se întâmplã în alte sisteme de învãþãmânt. Dar lucrurile trebuie gândite astfel încât aceastã investiþie, aceastã plus valoare, sã se capitalizeze aici, ca activitatea acestor tineri valoroºi sã creeze impact în comunitate”, a mai apreciat decanul FEAA Ovidiu Megan.

Mircea Lupºe-Turpan, coordonatorul Centrului judeþean de performanþã în informaticã, din cadrul proiectului „Centrele de Performanþã «Hai la Olimpiadã!»”, afirmã cã acest centru ºi-a început activitatea în 17 ianuarie anul acesta ºi a organizat deja opt ºedinþe de pregãtire, ultima dintre ele în data de 28 martie, înainte de etapa naþionalã a Olimpiadei de Informaticã. „La gimnaziu, numãrul de participanþi a fost foarte mare. Au existat foarte mulþi elevi care ºi-au dorit sã vinã la orele de pregãtire din cadrul centrului ºi ne bucurãm cã niciun copil nu a fost lãsat pe dinafarã. Ceea ce noi ne propunem, pentru clasele de gimnaziu, este familiarizarea, atragerea cât mai multor elevi cãtre studiul informaticii, în condiþiile în care informatica nu este inclusã, ca materie, în programa de studiu pentru gimnaziu. În cazul claselor de liceu, situaþia a fost diferitã, am avut stabilite obiective clare: obþinerea de performanþe, premii ºi medalii”, mai spune Mircea Lupºe-Turpan.

Precizând cã, în activitatea centrului, elevii ºi cele zece cadre didactice – þapte a cãror activitate i-a vizat pe elevii de gimnaziu ºi trei a cãror activitate i-a vizat pe elevii de liceu – au beneficiat de logistica oferitã de Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, care este, de altfel, ºi sediul celor douã centre de performanþã.

Mircea Lupºe-Turpan afirmã cã numãrul de copii cu care s-a lucrat, la informaticã, s-a ridicat, în medie, la 100 de elevi pe sãptãmânã, dintre care 60 – elevi de gimnaziu ºi 40 – elevi de liceu.

nut rezultate ºi am fãcut performanþã pânã în acest moment aici, atunci înseamnã cã se poate. ªi atunci,de ce nu?”.

Acesta opineazã, însã, cã existã numeroase neajunsuri imputabile sistemului de învãþãmânt românesc din acest moment, despre care crede cã ar putea fi corijate ºi apreciazã cã unul dintre acestea este reprezentat de faptul cã sistemul de învãþãmânt este unul învechit ºi cã existã discrepanþe între ceea ce se învaþã în ºcoalã ºi ceea ce se cere ulterior sau ceea ce se dovedeºte a fi util din perspectiva solicitãrilor competiþionale.

Foto Ligia HUÞU

ligia.hutu@timpolis.ro

olimpicii care se pregãtesc în cadrul centrelor de performanþã locale, elevi ai Liceului Teoretic „Grigore Moisil”, au fost incluºi în loturile lãrgite ale României pentru olimpiadele internaþionale de matematicã ºi informaticã. Este vorba despre Raluca Vlad, elevã în clasa a IX-a, distinsã cu menþiune la Olimpiada Naþionalã de Matematicã, inclusã în lotul naþional pentru Olimpiada Balcanicã de Matematicã juniori, ºi de Mihai Rochian, elev în clasa a X-a distins cu menþiune la Olimpiada Naþionalã de Informaticã, inclus în lotul naþional lãrgit al României pentru Olimpiada Internaþionalã de Informaticã. Au fost prezenþi la evenimentul dedicat olimpicilor ºi elevii Alexandru Malekshahian (clasa a X-a), distins cu menþiune la Olimpiada Naþionalã de Matematicã, ºi Alexandru Babalãu (clasa a IX-a), distins cu menþiune la Olimpiada Naþionalã de Informaticã, ambii elevi ai Liceului Teoretic „Grigore Moisil”.

„Am beneficiat de pregãtire în cadrul centrului. Consider, însã, cã pregãtirea cea mai importantã este cea individualã”, spune Mihai Rochian, elev în clasa a X-a, care a obþinut menþiune în cadrul Olimpiadei Naþionale de Informaticã ºi a fost cooptat în lotul naþional lãrgit al României pentru Olimpiada Internaþionalã de Informaticã. Referindu-se la perspectivele realizãrii sale profesionale viitoare, într-un context în care declarã cã nu respinge posibilitatea de a-ºi continua pregãtirea profesionalã în România, Vlad Rochian apreciazã cã „dacã am obþi-

Elevii olimpici, vãzuþi ca resursa viitoare a României Irina Vasilescu, reprezentant al Fundaþiei eMAG, iniþiator ºi sponsor al proiectului „Hai la Olimpiadã!”, a relevat cã programul de susþinere a performanþelor elevilor olimpici a debutat în anul 2011, cu o componentã care se adresa exclusiv elevilor care reprezentau România la olimpiadele internaþionale. Ulterior, însã, a mai precizat aceasta, programul a fost extins cu o componentã adresatã elevilor care se pregãtesc pentru olimpiadele naþionale ºi judeþene de matematicã, informaticã ºi fizicã, acestuia adãugându-ise, în calitate de partener ºi susþinãtor al elevilor performanþi în domeniul matematicii, BCR. „Avem centre de excelenþã la Bucureºti, la Cluj, la Timiºoara, la Constanþa, ºi urmeazã sã avem, începând probabil de anul viitor, la Braºov, Buzãu ºi Craiova”, informeazã Irina Vasilescu.

La rândul sãu, directorul zonal de retail al BCR, Marina Roman, afirmã cã BCR susþine centrele de performanþã la matematicã ºi este alãturi de cei mai deºtepþi ºi harnici elevi din Timiº ºi alãturi de modelele de care România are atâta nevoie. „Modele adevãrate, sãnãtoase, care ºtiu cã nu pot face performanþã fãrã muncã ºi sacrificiu. Aceºti copii sunt cei care vor modela România de mâine, iar datoria noastrã este sã îi susþinem. Ceea ce vrem sã dovedim este faptul cã perfor-

Irina Vasilescu

Marina Roman manþa este posibilã ºi tangibilã ºi cã se poate face performanþã. Iar aceasta þine de aluatul din care sunteþi voi clãdiþi, pentru cã sunt convinsã cã sunteþi deºtepþi, foarte deºtepþi, dar performanþa þine ºi de ambiþie ºi de muncã. Iar munca se vede în rezultatele voastre.

Resursa României viitoare voi sunteþi. Într-o piaþã competiþionalã, în absenþa plus valorii nu ne putem poziþiona acolo unde ne este locul”, a argumentat Marina Roman implicarea BCR în acest program.

de 25 de ani un reper al cetãþii

8

23 - 26 aprilie 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

23 - 26 aprilie 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

23 - 26 aprilie 2015

Proiect de 200 de milioane de euro, pentru readucerea tinerilor în universitãþi l ªi la Timiºoara se constatã o scãdere constantã a numãrului de studenþi

La Timiºoara, scãderi nu mari, dar constant

Printr-un acord de împrumut semnat cu Banca Mondialã, Guvernul încearcã sã gãseascã soluþii pentru a convinge tinerii români sã se înscrie la studii universitare în þarã. Proiectul a fost iniþiat dupã ce în majoritatea centrelor universitare, inclusiv în Timiºoara, s-au constatat scãderi semnificative ale numãrului studenþilor în ultimii ani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Bani mulþi pentru ºcolarizarea, în þarã, a tinerilor Ministerul Finanþelor Publice a semnat, la începutul sãptãmânii, cu reprezentanþii Bãncii Mondiale, un acord de împrumut de 200 de milioane de euro, pentru un proiect care vizeazã reducerea abandonul ºcolar ºi creºterea numãrul înscrierilor la facultate.

Proiectul privind Învãþãmântul Secundar din România - ROSE, cel mai mare proiect privind învãþãmântul sprijinit de Banca Mondialã în Europa ºi Asia Centralã, are drept obiectiv sporirea ºanselor studenþilor de a finaliza cu succes ciclul învãþãmântului terþiar ºi va fi implementat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice în urmãtorii ºapte ani. Împrumutul a fost aprobat de cãtre Consiliul Director al Bãncii Mondiale, în16 martie anul acesta.

Beneficiari vor fi 1.620.000 de elevi ºi studenþi români din 1.100 de licee ºi 300 de universitãþi de stat. “Þara se confruntã cu o îmbãtrâ-

nire a populaþiei ºi cu o scãdere a forþei de muncã. Forþa de muncã bine calificatã ºi mai productivã este un element critic pentru a susþine creºterea economicã în viitor”, a declarat, în acest context, vicepreºedinte Bãncii Mondiale pentru Europa ºi Asia Centralã, Laura Tuck.

Aceastã iniþiativã pleacã de la constatarea cã, deºi gradul de înscriere în sistemul de învãþãmânt secundar din România este ridicat, tranziþia la sistemul terþiar este afectatã de gradul mare de abandon ºi de performanþele slabe la examenul de bacalaureat.

Obiectivul ROSE este de a majora gradul de promovare a învãþãmântului terþiar, orientându-se cãtre ºcolile ºi grupurile de studenþi care au cel mai ridicat risc de eºec. În urma semnãrii acordului de împrumut, se preconizeazã ca proiectul sã intre în vigoare în urmãtoarele luni, astfel încât fondurile împrumutate sã fie disponibile în anul ºcolar 2015 - 2016.

Sprijinul oferit prin proiect constã în acordarea de granturi liceelor ºi instituþiilor de învãþãmânt superior de stat, în baza unor criterii de eligibilitate care urmeazã sã fie stabilite prin ordin al ministrului Educaþiei, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotãrârii de guvern prin care se va implementa proiectul, la fel ca ºi cuantumul sprijinului ºi metodologia de implementare.

Prin acest program se urmãreºte reducerea ratei de abandon ºcolar în anii terminali ai învaþãmântului liceal la 3,5%, creºterea ratei de participare

ºi de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanþe slabe, creºterea ratei de înscriere în învãþãmântul superior ºi reducerea abandonul ºcolar în primul an de facultate.

Rata înscrierilor în învãþãmântul secundar superior este ridicatã, însã tranziþia cãtre învãþãmântul superior este mult scãzutã, din cauza abandonului ºcolar în creºtere ºi a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat. În învãþãmântul superior, provocãrile cu care se confruntã studenþii, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o ratã scãzutã a tranziþiei de la învãþãmântul liceal la învãþãmântul superior. Astfel, 20.000 de studenþi abandoneazã studiile universitare, anual.

Un fenomen de masã Doar 465.000 de studenþi mai sunt înscriºi la facultate în acest an universitar, faþã de 891.000, în urmã cu patru ani, la debutul crizei economice, se aratã într-un raport al Institutului Naþional de Statisticã.

Scãderea numãrului de studenþi este o consecinþã a evoluþiei natalitãþii din ultimii 20 de ani, dar statisticile INS demonstreazã ºi o diminuare a interesului tinerilor din România pentru învãþãmântul universitar. În anul universitar trecut, doar 55% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 19 ºi 23 de ani mai urmau o facultate, în timp ce în anul ºcolar 2008 - 2009, gradul de cuprindere al tinerilor din aceastã grupã de vârstã se ridica la 78%.

Fenomenul nu a ocolit nici Centrul Universitar Timiºoara. Iar acest lucru transpare din rapoartele anuale ale universitãþilor.

La Universitatea de Vest din Timiºoara, de pildã, în raport cu anul universitar 2013 - 2014 ºi cu numãrul total de studenþi, se remarcã o scãdere cu 694 de studenþi. În cel mai recent raport al universitãþii, publicat zilele trecute, se aratã cã finalitatea procesului educaþional derulat de UVT impune cu necesitate reflectarea caracterului dinamic evidenþiat de evoluþia numãrului de studenþi în perioada ultimilor cinci ani universitari. “Astfel, comparativ cu perioada de început a intervalului de timp analizat (anul universitar 2010 - 2011) putem remarca scãderea numãrului total de studenþi cu peste un sfert din numãrul studenþilor faþã de anul de referinþã (27,6%). Raportat la ciclurile de formare diminuarea efectivului de studenþi în intervalul de timp analizat a avut ritmuri diferenþiate : - programele de studii de licenþã – o scãdere cu 24,9%, programele de studii masterale – o scãdere cu 31,9% ºi programele de studii doctorale – o scãdere cu 42%”, se mai aratã în acelaºi raport.

Raportat la categoriile de stidenþi, însã, se remarcã o creºtere a numãrului de studenþi, care sunt acum la Universitatea de Vest în regim bugetat, pe licenþã, ºi care în acest an universitar sunt în numãr de 6.443, faþã de 6.348, în anul universitar precedent.

“Nu aº spune, raportat la aceºti indicatori, cã putem vorbi despre o scãdere semnificativã a numãrului de studenþi înscriºi la UVT”, declarã Marilen Pirtea, rectorul Universitãþii de Vest.

La Universitatea Politehnicã nu existã o scãdere mare a numãrului de studenþi, dar este constantã. Astfel în anul universitar 2014 - 2015 sunt

înscriºi 11.823 de studenþi (cifrã care îi include ºi pe cei din regim cu taxã), mai puþini cu 257 de studenþi decât în anul precedent, când erau înscriºi 12.080 de studenþi. La Arhitecturã ºi Urbanism sunt înscriºi 771 de studenþi, faþã de 780 în anul universitar precedent. La Chimie Industrialã ºi Ingineria Mediului, 508 studenþi, faþã de 547, în anul precedent. La Construcþii sunt 1.598 de studenþi, faþã de 2005, în anul universitar 2013 – 2014.

1.544 de studenþi sunt la Electronicã ºi Telecomunicaþii, faþã de 1.537 în anul precedent. La Management în Producþie ºi Transporturi sunt 954 de studenþi, faþã de 993 în anul precedent.

Este la fel de adevãrat cã s-au înregistrat ºi creºteri ale numãrului de studenþi, la facultãþi precum Automaticã ºi Calculatoare (unde sunt 2.241 de studenþi, faþã de 2.128 în anul precedent) ºi la ªtiinþe ale Comunicãrii, 405 studenþi faþã de 382 faþã de anul universitar 2013 - 2014.

“Este adevãrat cã existã o creºtere constantã a numãrului de studenþi în ultimii ani. A scãzut, însã, numãrul studenþilor din ciclul cu licenþã, la studii masterale, de exemplu, înregistrãm o uºoarã creºtere. De vinã eu spun cã este în primul rând nivelul de pregãtire scãzut din ciclul preuniversitar ºi faptul cã bacalaureatul rãmâne un fel de obstacol de netrecut pentru o bunã parte din tineri. Iar Politehnica a rãmas constantã ideii, poate incomode, cã nu se pot accepta studenþi fãrã bacalaureat. Apoi, sigur, mai este ºi declinul demografic, cu o influenþã care nu poate fi contestatã, însã ºi abandonul ºcolar. Sunt tineri care pleacã cu tot cu familiile lor în strãinãtate ºi renunþã la studiile începute, sau le continuã în afara þãrii”, afirmã profesorul Ilare Bordeaºu, ºef al Catedrei de Maºini Hidraulice de la Facultatea de Mecanicã a Universitãþii Politehnica Timiºoara ºi lider zonal al Federaþiei Sindicale “Alma Mater”.

Cauze multiple Sociologii pun situaþia pe seama scãderii natalitãþii, înregistratã dupã 1990, însã rãdãcinile problemei par sã se lege, tot mai adânc, ºi de dezinteresul pentru studiile superioare în rândul majoritãþii absolvenþilor de liceu. Pe de o parte, pentru cã vãd inutilã o diplomã de licenþã. Iar pe de alta, pentru cã alþii, oricât de pasionaþi ar fi pentru un domeniu, nu vãd nicio perspectivã solidã dupã terminarea

de 25 de ani un reper al cetãþii

facultãþii.

Deloc paradoxal, odatã cu scãderea cererii pentru locuri în facultãþi, scade ºi oferta. De la inflaþia de universitãþi din anii ’90, când pãrea cã în orice cãtun se deschid porþile studiilor de licenþã, în prezent mai funcþioneazã, potrivit Institutului Naþional de Statisticã, 48 de universitãþi de stat ºi 56 private, acreditate sau autorizate sã funcþioneze provizoriu.

Foto Eyeinthesky

Scãderea numãrului de studenþi în ultimii ani are cauze multiple. Una dintre ele este ponderea semnificativã a absolvenþilor de liceu care nu reuºesc sã ia bacalaureatul ºi care, din acest motiv, nu se pot înscrie la admiterea la universitate. Un alt motiv este taxa de ºcolarizare, deloc neglijabilã, dacã nu prohibitivã în multe cazuri (9.000 de lei pe an, de pildã, la unele facultãþi extrem de atractive).

actualitate

23 - 26 aprilie 2015

11

Violenþa domesticã, un fenomen cu consecinþe dramatice, ignorat autoritãþi l 800 de decese, raportate oficial, în România, doar în intervalul 2004 - 2011 Statistici îngrijorãtoare, care vorbesc despre sute de decese ºi relevã faptul cã, în România, la fiecare trei secunde, o femeie este agresatã. Un mediu social îmbâcsit de prejudecãþi ºi dominat de lipsa unui cadru legislativ, de educaþia precarã ºi de insuficienþa resurselor financiare.

Toate acestea fac din fenomenul violenþei domestice, un subiect ale cãrui dimensiune ºi impact social reale sunt extrem de dificil de cuantificat. ligia.hutu@timpolis.ro

147 femei din vestul þãrii, victime ale violenþei domestice, în 2014. Oficial.

Am cãutat sã aflãm date cât mai actuale despre fenomenul violenþei domestice, aºa cum se manifestã el în Timiº ºi în judeþele din vecinãtate. Dacã din punctul de vedere al autoritãþilor, fenomenul pare a fi unul aproape tabu, iar demersuri oficiale nu s-au mai întreprins de ceva vreme – printre motivele invocate numãrându-se precaritatea resurselor –, o reflectare, fie doar ºi parþialã, a dimensiunilor fenomenului, am obþinut de la reprezentanþii Asociaþiei pentru Promovarea Femeii din România, una dintre puþinele organizaþii din þarã care desfã-

ºoarã în mod constant activitãþi ºi oferã servicii specializate victimelor violenþei domestice. „ APFR Timiºoara activeazã în comunitate de peste 15 ani, în 2008 dobândind ºi recunoaºterea ca fiind de utilitate publicã-prima organizaþie neguvernamentalã din Timiº care a primit aceastã recunoaºtere. În prezent este printre puþinele organizaþii din judeþul Timiº ºi din þarã care ºi-a menþinut active serviciile specializate adresate victimelor violenþei domestice în condiþiile unei slabe finanþãri care se adreseazã acestei problematici”, declarã reprezentanþii APFR Timiº.

Referindu-se la implicaþiile profunde ale acestui fenomen ºi la consecinþele pe care le determinã în viaþa victimelor, reprezentanþii APFR Timiº subliniazã cã drama pe care o trãieºte o victimã a violenþei în familie o transformã într-o persoanã care nu are încredere în ea, în capacitatea sa de a face faþã situaþiei ºi de a gãsi soluþii la problemele cu care se confruntã. ªi, mai relevã ei, de cele mai multe ori, victimele ajung sã se integreze extrem de dificil în societate, devenind cazuri sociale. Acesta este motivul pentru care pe lista serviciilor pe care reprezentanþii APFR le oferã victimelor agresiunii domestice, figureazã de la componenta de management a fiecãrui caz în parte pânã la servicii de intermediere locuri de muncã ºi demersuri vizând integrarea socio-economicã, servicii de

consiliere juridicã ºi psihologicã, psihoterapie ºi includere a victimelor în programe psiho-educaþionale sau în grupuri de suport.

Potrivit APFR, în cei peste 15 ani de activitate a asociaþiei, care oferã servicii sociale gratuite femeilor ºi fetelor victime ale violenþei în familie, numãrul victimelor violenþelor domestice care au beneficiat de sprijin s-a ridicat la peste 3.000 de persoane.

Numai în 2014, 147 de femei ºi fete victime ale violenþei domestice ºi abuzului sexual au beneficiat de servicii de asistenþã ºi suport. Dintre acestea, în 38 de cazuri, reprezentanþii APFR au oferit ºi servicii de consiliere juridicã, în 30 de cazuri – servicii de consiliere psihologicã, în ºapte cazuri – servicii de terapie de grup/familie, 17 cazuri au necesitat psihoterapie individualã ºi în 17 cazuri le-a fost oferit victimelor violenþei domestice ºi a abuzurilor sprijin pentru gãsirea unui loc muncã.

Psihologul Vasile Moldovan, director executiv în cadrul Centrului de Consiliere, Asistenþã Socialã ºi Intervenþie în Crizã al APFR Timiºoara, informeazã ºi cã, pentru a veni în sprijinul victimelor agresiunilor domestice, le sunt puse la dispoziþie persoanelor în nevoie serviciile Telefonului Albastru, prima linie de crizã din vestul þãrii adresatã femeilor abuzate. Acestea pot semnala în permanenþã situaþiile de crizã cu care se confruntã la numãrul de telefon 0256-293.203.

Un parlamentar liberal atrage atenþia cã, în România, la fiecare trei secunde, o femeie este agresatã În cuprinsul unui comunicat transmis recent de deputatul Andreea Paul, prim-vicepreºedinte al PNL, se atenþioneazã asupra dimensiunilor fenomenului violenþei domestice ºi asupra implicaþiilor acestuia. În condiþiile în care insuficienta preocupare a autoritãþilor ºi resursele financiare precare au fãcut imposibilã evaluarea fenomenului, prin efectuarea unor studii recente.

Potrivit datelor statistice la care face referire Andreea Paul, în România, la fiecare trei secunde, o femeie este agresatã. Situaþia în sine este cauzatã, printre altele, de serioasele carenþe educaþionale sau de convingeri care au la bazã o serie de prejudecãþi extrem de primejdioase. „Idei precum «O palmã nu a omorât pe nimeni» / «Unde dã tata creºte», care þin de violenþa în familie, nu mai pot fi valabile.

Cifrele aratã cã bãtaia nu e tocmai «ruptã din rai», aºa cum spuneau bãtrânii. 82.000 victime ºi 800 de decese s-au raportat oficial, între 2004 ºi 2011, ca urmare a violenþei în familie. Gravitatea situaþiei nu este datã numai de aceste date statistice, unele fiind subestimate sau incorecte din cauza fricii faþã de consecinþe a femeilor agresate, din lipsa studiilor în domeniu”, se aratã în comunicatul deputatului PNL Andreea Paul. Aceasta menþioneazã faptul cã precaritatea resurselor pe care Statul le investeºte în identificarea dimensiunilor reale ale acestui fenomen ºi în pãstra-

Andreea Paul rea lui sub control sunt factori care întreþin o situaþie a cãrei dimensiune socialã autenticã nu este cunoscutã. ªi care nu a mai fost analizatã oficial, de mai bine de ºapte ani. „Din 2008 nu a mai fost fãcut, în România, niciun fel de studiu privind violenþa în familie, din lipsa fondurilor alocate cercetãrii sociale. Abia în 2014 a fost lansat Programul START cu finanþare europeanã: «O viaþã de calitate în siguranþã». 38.7 mil lei – adicã doi lei pe locuitor, atât cheltuie statul român pentru aceastã problemã gravã”, atrage atenþia Andreea Paul.

Care relevã ºi faptul cã problema discriminãrii de gen ºi a violenþei în familie sunt epidemii globale intolerabile care nu þin doar de condiþiile economice. ªi, mai precizeazã ea, datã fiind gravitatea fenomenului, unele þãri au socotit cã este necesar sã intervinã cu politici ferme în vederea prevenþiei, protejãrii ºi reabilitãrii victimelor, în vreme ce alte þãri fac acest lucru doar declarativ sau persistã în eroarea negã-

rii ºi a inacþiunii. „Tãcerea, ruºinea, frica ºi indiferenþa transformã adesea violenþa în familie în subiect tabu”, mai spune Andreea Paul. În ceea ce priveºte situaþia din România, aceasta apreciazã cã se înainteazã extrem de anevoios în crearea unui cadru legislativ capabil sã þinã sub control aceastã problemã gravã: „Interesul public faþã de aceastã epidemie, care nu cruþã nicio þarã ºi nicio clasã socialã, este scãzut la noi. La o simplã cãutare pe internet – «violenþã în familie», «violenþã domesticã» –, Google a returnat 251 de rezultate în 2014, cu un avans mic faþã de acum 10 ani: 197 de rezultate în 2004, imediat dupã apariþia primei legi în domeniu, în anul 2003”, relevã deputatul Andreea Paul. Potrivit aprecierii acesteia, acesta este ºi motivul pentru care suntem „martorii a zece ani caracterizaþi de lipsã de experienþã, de erori publice în acest domeniu, dar ºi de dezinteres faþã de suferinþele româncelor”.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

23 - 26 aprilie 2015

Confruntarea dintre viitorul Califat Mondial ºi SUA, asistatã de viitorul Imperiu Euroasiatic ºi China?

Previziuni geostrategice

Cui va aparþine viitorul: partizanilor modernitãþii, ai democraþiei, ai liberului schimb, ai drepturilor religioase sau extremiºtilor religioºi, care vor deturna viitorul exclusiv în folosul lor, þinându-i pe oameni în sãrãcie, în manipulare ºi tiranie?

Gl (r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu

O bãtãlie care nu poate fi câºtigatã doar prin rãzboi Acutizarea confruntãrii dintre cei doii uriaºi, SUA ºi Califatul Mondial, asistatã de alþi doi uriaºi, Imperiul Euroasiatic ºi China, ar putea deveni un fapt normal în viitorul extraordinar de dinamic, turbulent, multidimensional ºi plin de incertitudine, aºa cum l-a caracterizat James Conton, în Provocãrile viitorului. Principalele tendinþe care vor configura lumea în urmãtorii 5, 10, 20 de ani.

Aceastã stare de nesiguranþã se referã la multe ameninþãri grave, precum cea la adresa asigurãrii cu energie a viitorului, educaþia precarã – care nu mai este în acelaºi ritm cu schimbãrile –, cerinþele rapide impuse de piaþa muncii, schimbãrile climaterice grave care vor afecta sever viaþa oamenilor, globalizarea ºi, nu în ultimul rând, sãrãcia ºi terorismul.

De aceea ºi întrebarea fireascã: cui va aparþine viitorul: partizanilor modernitãþii, ai democraþiei, ai liberului schimb, ai drepturilor religioase sau extremiºtilor religioºi, care vor deturna viitorul exclusiv în folosul lor, þinându-i pe oameni în sãrãcie, manipulare, tiranie? Se estimeazã cã bãtãlia nu poate fi câºtigatã doar prin rãzboi, prin diplomaþie sau doar prin relaþii publice. Ea trebuie câºtigatã în bunã mãsurã prin extinderea prosperitãþii lumii ºi sprijinirea securitãþii, a progresului acesteia.

Idee îmbrãþiºatã ºi de o serie de futurologi renumiþi, mai ales în domeniul securitãþii, al terorismului. Printre ei se numãrã George Friedman, fondatorul ºi directorul general al agenþiei private de analizã geopoliticã Stratfor. În lucrarea Urmãtorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI, acesta apreciazã cã „secolul XXI va fi marcat de o serie de confruntãri dintre puteri care vor încerca sã creeze coaliþii prin care sã imite desfãºurãri militare pentru a stopa aceastã iniþiativã.

Secolul XXI va avea mai multe rãzboaie decât secolul XX, dar mai puþine catastrofe, iar rãzboiul americano-islamic este pe

sfârºite, dar se întrevede urmãtorul conflict la orizont, cel cu Rusia.”

Tot George Friedman aprecia, cu cinci ani în urmã, cã Rusia îºi va reorganiza vechea sferã de influenþã, dar va da peste statele baltice, peste Polonia, ceea ce înseamnã o provocare pentru SUA, deci se întrevede un nou început al rãzboiului rece. ªi aprecia cã un alt adversar al SUA va fi China care, prin dinamismul sãu, va ajunge tot mai sus, deºi, probabil, nu estima cã acest uriaº va avea la sfârºitul anului 2014 cel mai mare PIB din lume, peste 17 trilioane de dolari SUA, întrecând pentru prima datã SUA, care au un PIB de 16 trilioane de dolari ºi depãºea, în 2007, din punct de vedere economic, Japonia, Germania, China ºi Marea Britanie la un loc.

Se impune o nouã strategie de combatere a terorismului Se apreciazã cã era americanã a început în decembrie 1991, prin prãbuºirea URSS, moment în care SUA au devenit singura putere mondialã.

Prin atacul SUA de cãtre Al Qaeda, în 11 septembrie 2001, însã, aceastã organizaþie teroristã îºi propunea ca pânã în 2020 sã devinã un Califat Mondial, aºa cum rezultã din documentele descoperite de Poliþia elveþianã, cu ocazia unei percheziþii la niºte reprezentanþi ai organizaþiei teroriste, Fraþii Musulmani. Al Qaeda, condusã în 2001 de Bin Laden, nu ºi-a atins scopurile, dar nici SUA nu le-a atins, în lupta sa împotriva terorismului. De fapt, Al Qaeda dorea sã demonstreze slãbiciunea SUA ºi mai ales sã influenþeze Guvernele din lumea musulmanã care aveau relaþii cu SUA – Egipt, Pakistan, Arabia Sauditã, Iordania, Indonezia – ºi sã le poatã înlocui cu alte guverne, extremist religioase, aºa cum s-a încercat prin declanºarea revoluþiilor islamiste în unele state din nordul Africii

de 25 de ani un reper al cetãþii

ºi Orientul Mijlociu. Din fericire, nu au ajuns la rezultatul scontat, pentru cã Armatele, forþele de ordine din aceste state musulmane nu au pactizat cu extremiºtii.

Singura mare realizare o constituie Statul Islamic, de pe teritoriile parþiale ale Siriei ºi Irakului. Statul Islamic apreciazã cã reprezintã lumea musulmanã, Al Qaeda fiind trecutã pe locul doi. ªeful Pentagonului aprecia în 2014 cã avertiza cã aceastã structurã teroristã merge dincolo de o grupare teroristã, gruparea având o ideologie ºi o pregãtire militarã sofisticatã.

Ideologia ISIS face apel la un rãzboi total, fãrã limite ºi constrângeri, deºi cele doua fatwa semnate de Bin Laden cu ºefii imamilor propovãduiserã tot o luptã totalã pânã la înfrângerea SUA. Metodele barbare practicate de ISIS întrec orice limite, toþi cei care se opun fiind decapitaþi ºi mãcelãriþi. ISIS, Statul Islamic al Irakului ºi Levantului, aceastã aripã radicalã a AlQaeda, condusã de Abu Bakr-alBaghdadi, cel care a luat locul fostului ºef, Abu-Musab al-Zarqawi, apãrutã în 2013, a avut o ascensiune deosebitã anul trecut. Luptãtorii din ISIS provin din Orientul Mijlociu, dar ºi din Occident, având un suport financiar serios din partea Arabiei Saudite ºi a altor state din zonã.

Se impune, aºadar, o nouã strategie de combatere a terorismului, folosind alte forþe ºi mijloace. Pânã acum, strategia SUA împotriva ISIS s-a bazat pe trei mari direcþii de acþiune: raiduri aeriene, sprijin logistic acordat forþelor de securitate irakiene ºi kurde ºi asistenþã umanitarã. Potrivit lui James Conton, SUA ºi-a propus cinci scopuri geopolitice care sã domine strategia militarã: dominarea totalã a Americii de Nord de cãtre Armata SUA, eliminarea oricãror ameninþãri pentru SUA, venite din emisfera esticã, controlul total al cãilor maritime de acces spre SUA, dominaþia completã a oceanelor lumii ºi împiedicarea oricãrei confruntãri maritime cu alt stat.

Dupã prãbuºirea URSS, la sfârºitul secolului XX, frontiera ruso-europeanã a devenit una dintre faliile cu mari probleme, aºa cum spune ºi George Friedman, ºi Aleksandr Dughin.

Totuºi, politologul american previzioneazã cã, în 2020, Rusia se va destrãma, la fel China, iar în 2040, Franþa ºi Germania „vor deveni niºte fosile”.

Lista scenariilor este completatã de Zbigniew Brzezinski. În Marea Dilemã. A domina sau a conduce, acesta aprecia cã vor avea loc rãzboaie distrugãtoare între SUA ºi Rusia, între SUA ºi China, între China ºi Rusia, dar ºi rãzboaie regionale importante duse cu arme de distrugere în masã. Acesta estima cã sud-estul Euroasiei va crea dilemele noii dezordini mondiale, care reprezintã jumãtate din populaþia lumii, douã din cele mai importante state ale lumii, trei sferturi din populaþia sãracã a lumii ºi tendinþele cele mai mari de creºtere demograficã din lume.

Deci, controlul Euroasiei înseamnã dominaþia lumii. Eradicarea terorismului, mai spunea el, este consideratã sarcina cea mai urgentã a SUA, de succesul cãreia depinde promovarea generalã a securitãþii globale.

Referitor la confruntarea între Occident ºi Islam, Zbigniew Brzezinski aprecia cã ar trebui evitatã.

La rândul sãu, Henry Kissinger aprecia cã secolul XXI va fi un secol al rivalitãþii dintre SUA ºi China.

Iar George Friedman menþiona, în lucrarea Despre China, cã America ar trebui sã se teamã nu de China sau Al Qaeda, ci de o posibilã cimentare a relaþiei dintre Germania ºi Rusia. Care poate ºubrezi nu doar proiectul euroatlantic, ci ºi statutul de lider mondial al SUA. El trãgea, astfel, un semnal de alarmã cãtre liderii SUA, dar ºi cãtre cei europeni, „orbiþi de mirajul pacificator al proiectului UE ºi iluzia garanþiilor de securitate oferite de un NATO lipsit de substanþã”.

Este interesantã aprecierea sa despre România ºi Polonia, despre care afirmã cã îºi pãstreazã soarta storicã, de a nu fi nici stãpânul propriei sorþi „nici cãpitanul propriului suflet”: „Un lucru pe care îl înveþi în Europa de Est este acela cã nu tu alegi cum sã trãieºti.

Adesea, aleg alþii pentru tine. În realitate, România nu a avut niciodatã în istorie un cuvânt mai mare de spus ca astãzi, când poate contribui activ la luarea deciziei în cele douã structuri”.

În schimb, estimeazã el, Rusia va cãuta sã revinã la ceea ce a fost odinioarã, deci la vechile frontiere ale URSS ºi Rusiei þariste ºi asta pentru cã Rusia este mai puternicã decât era cu zece ani în urmã, Putin fiind cel care „a aºezat Rusia pe un drum al revenirii”. O „renaºtere” determinatã, printre altele, de schimbarea conducerii þãrii, de valorificarea resurselor energetice, de reforma sistemului bancar, de naþionalizarea sistemului bancar ºi energetic, de centralizarea administraþiei. Rusia exportã, în momentul de faþã, 67% din cantitatea mondialã de petrol ºi gaze naturale, ocupã încã cea mai mare suprafaþã din lume, deºi a pierdut cinci milioane de kilometri pãtraþi din teritoriu, este pe locul întâi la producþia ºi rezerva de gaze naturale – UE importând 40% din producþia de gaze a Rusiei –, ocupã locul ºapte mondial în privinþa numãrului populaþiei ºi are al doilea arsenal nuclear din lume.

Instrumentele sale de expansiune sunt strãinãtatea apropiatã (Crimeea, deja ocupatã, ºi parte din Ucraina), Comunitatea Economicã Euroasiaticã, formatã din ºase republici, Organizaþia Tratatului de Securitate Colectivã, formatã din ºapte republici, ºi reþelele de oleducte ºi gazoducte.

Ideologul partidului Rusia Unitã, Aleksandr Dughin, aprecia, în Bazele Geopoliticii, o lucrare scrisã în anii 1990, cã Rusia actualã nu reprezintã statul rus integral, ea fiind o formulã de tranziþie, un proces amplu politic, geopolitic, dinamic ºi global. „Rusia este de neconceput fãrã Imperiu. (...)

Statutul de putere regionalã impus Rusiei de cãtre Occident este sinonim cu sinuciderea pentru poporul rus”. Tot Dughin este cel care pleda pentru crearea axei Berlin – Moscova, pentru organizarea unui cordon sanitar format din statele baltice, Polonia, Bielorusia, Ucraina, Ungaria, Cehia, România, Slovacia ºi pentru zãdãrnicirea luptei împotriva ruºilor.

De asemenea, susþine cã „Ucraina de Est este predominant rusã; Crimeea sã treacã sub controlul Rusiei, iar existenþa actualã a Ucrainei este o loviturã monstruoasã asupra Rusiei, cea mai serioasã problemã ce stã în faþa Moscovei”.

Ultima lucrare a lui Aleksandr Dughin, A patra teorie politicã. Rusia ºi ideile politice ale secolului XXI, tipãritã în 2014, apreciazã, referitor la Imperiul islamic (aºa-numitul

Califat Mondial), cã acesta se opune imperiului american mondial ºi ia în calcul confruntarea, iar rãspunsul poate fi asimetric, deci vor prima actele teroriste. El estimeazã cã islamiºtii au resursele necesare confruntãrii, cã au recruþi din abundenþã, un potenþial religios, un fanatism extrem ºi au grupuri religioase în toatã lumea. În aceeaºi lucrare, Dughin subliniazã cã pentru constituirea Imperiului Euroasiatic al Viitorului, Rusia trebuie sã integreze în jurul sãu þãrile ºi popoarele apropiate de ea, sã formeze un front unic împotriva imperiului american, sã aibã contacte cu statele din Europa, dar ºi cu China, America Latinã, lumea islamicã, alte state din Asia ºi Africa. „Rusia sã înceapã atunci când este fortificatã în interior, iar factorul militar strategic sã fie decisiv, aºa cum a fost cu Oseþia de Sud ºi Abhazia, încorporate Rusiei, iar faþã de China, de aceea putere enormã ºi care nu capituleazã în faþa SUA, Rusia trebuie sã se apropie cât mai mult”.

Acesta este, probabil, parte a scenariului din ceea ce James Canton numea Cel de al Treilea Rãzboi Mondial, un alt gen de rãzboi, modelat de idei, dar ºi de bombe ºi dus pe toate fronturile: „Organizaþiile teroriste nu sunt democraþii: ele sunt despotice entitãþi fãrã lege, care luptã sã destabilizeze lumea modernã, ele conduc comerþul, recruteazã armate, dirijeazã bãnci, strâng fonduri, fac schimb de resurse.”

Un lucru e cert, în contextul viitorului extraordinar de dinamic, turbulent, multidimensional ºi plin de incertitudine: tot ce ºtim despre securitate trebuie regândit. Evenimentele teroriste din 11 septembrie 2001 ºi cele care au urmat dupã acest masacru au demonstrat cã lumea modernã, democraþiile de tip occidental au prezentat pe aceastã linie multe fisuri de care au profitat teroriºtii, iar capacitatea de anticipare a lipsit în faþa rãzboiului asimetric.

România a demonstrat în tot acest timp cã o politicã externã înþeleaptã, participarea în alianþele militare ºi politice care ni se potrivesc locului ºi momentului în care ne aflãm, o pregãtire adecvatã a forþelor de ordine, militare ºi de informaþii, alãturi de masele largi de oameni ºi mass media pot þine sub stãpânire fenomenul terorist ºi pornirile rãzboinice ale unor state.

special

23 - 26 aprilie 2015

13

Limitã de 1,2 miliarde de lei la creditele instituþionale l În lipsa alocãrilor guvernamentale, posibilitãþile de finanþare

ale autoritãþilor locale se restrâng extrem de mult Guvernul vrea sã impunã o limitã a creditelor bancare pe care le acceseazã autoritãþile locale.

Deºi intenþia este bunã, aºa evitându-se supraîndatorarea unitãþilor administrativteritoriale, experienþa localã aratã altceva. În condiþiile în care Timiºul este un judeþ “pedepsit” din punct de vedere al alocãrilor bugetare, impunerea unui prag de contractare a creditelor pune instituþiile administrative mari, cum sunt Consiliul Judeþean sau Primãria Timiºoara, în pericol de blocaj financiar. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Praguri limitã

Foto TIMPOLIS

Potrivit unei hotãrâri de guvern adoptate zilele trecute, limita anualã privind finanþãrile rambursabile, precum împrumuturi de la bãnci, care pot fi contractate de unitãþile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publicã localã, va fi 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2015, 2016 ºi 2017. Aceeaºi limitã anualã de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2015, 2016 ºi 2017 a fost stabilitã ºi pentru tragerile din finanþãrile rambursabile contractate sau care urmeazã sã fie contractate de unitãþile administrativ-teritoriale.

“Trebuie menþionat cã aceste plafoane nu cuprind finanþãrile rambursabile destinate refinanþãrii datoriei publice locale ºi nici pe cele alocate proiectelor care beneficiazã de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeanã, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucþie ºi Dezvoltare a Balcanilor”, susþin reprezentanþii Guvernului.

Aceastã decizie este de naturã sã arate cã la nivelul Executivului existã temeri legate de supra-îndatorarea unor unitãþi administrativ-teritoriale, care ar putea ajunge în incapacitate de platã ºi chiar faliment.

Pe de altã parte, în cazul unor judeþe precum Timiºul, care în ultimii ani a beneficiat de alocãri de fonduri guvernamentale tot mai mici, deºi este

unul dintre judeþele cu cel mai bun grad de încasare a taxelor ºi impozitelor, acest prag de contractare a creditelor bancare ar putea genera probleme serioase de finanþare la unitãþi teritoriale mari, cu investiþii pe mãsurã, cum e Consiliul Judeþean sau Primãria Timiºoara. Aceasta ºi în condiþiile în care Guvernul a înþeles sã facã “descentralizare” pasând problema administrãrii, ºi parþial, a finanþãrii tot mai multor instituþii pe umerii administraþiei locale.

Consiliul Judeþean are creditul ca fond de rulment Una dintre instituþiile direct vizate de aceste prevederi bugetare restrictive ar fi CJ Timiº, în condiþiile în care conducerea acestei instituþii a þinut sã contracteze un credit de 200 de milioane de lei, la începutul anului trecut, pentru a finanþa obiective de investiþii considerate prioritare. Consilieri care

sau opus contractãrii împrumutului susþineau cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea lui, blocheazã obþinerea altuia. Aceºtia estimau cã gradul de îndatorare va fi de 25 - 26% ºi se întrebau ce va face CJ Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va avea nevoie urgentã de o altã finanþare? Conducerea instituþiei a considerat însã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028. În ciuda acestor critici, CJ Timiº pare sã fi rãmas constant în decizia de a contracta creditul. Singura modificare fãcutã în urma interpelãrilor în serie ale consilierilor judeþeni pare sã fi luat forma unei hotãrâri prin care se modificã doar perioada de rambursare,

care a fost mãritã de la 12 la 14 ani, probabil ca sã se scadã, artificial, gradul de îndatorare, pe ani, al administraþiei judeþene.

“Din ce am constatat, acel credit se foloseºte ca un soi de fond de rulment, în condiþiile în care alocãrile guvernamentale au scãzut dramatic ºi în acest an. Lucru care nu este tocmai în regulã, atâta vreme cât se limiteazã posibilitãþile viitoare de creditare ale CJ Timiº, ºi se plãtesc dobânzi într-un cuantum semnificativ. Sã nu uitãm cã, potrivit angajamentelor iniþiale, se convenea cã partea cea mai mare a acestui credit se va folosi pentru cofinanþarea unor proiecte cu finanþare europeanã.

Lucru care nu s-a prea întâmplat”, spune consilierul judeþean PNL (fost PDL) Marius Martinescu. În opinia sa, se poate vorbi ºi despre o inducere în eroare a Comisiei care s-a ocupat de contractarea ºi monitorizarea acestui împrumut, întrucât a fost adoptatã iniþial o listã cu proiectele care urmau a fi finanþate din acest

credit, dupã care lista a fost modificatã.

“Nu este normal sã se ia bani cu dobândã de la bãnci ca sã se facã drumuri prin pãdurile judeþului”, mai spune Marius Martinescu.

Reproºul principal adus în acest context conducerii CJ Timiº este cã, deºi a venit cu promisiunea realizãrii unor investiþii majore, importante pentru judeþ, cu banii împrumutaþi, o bunã parte din fondurile din acest an s-au alocat pentru reabilitãri de drumuri judeþene, care trebuiau sã se facã cu bani alocaþi de Guvern, prin buget, nu cu împrumuturi pentru care CJ Timiº va plãti dobânzi ani buni ºi care restrâng destul de mult capacitatea de îndatorare a administraþiei judeþene.

Inclusiv la sfârºitul anului trecut CJ Timiº a schimbat o parte din lista de proiecte de investiþii convenitã iniþial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC. Motivaþia? “În situaþia în care pe parcursul derulãrii finanþãrii rambursabile autorizate se produc modificãri în derularea investiþiilor din cauza nerealizãrii parþiale sau totale a investiþiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiþii fãrã a fi necesarã o nouã autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, s-a decis încetarea contractului de finanþare ºi începerea identificãrii altor surse pentru realizarea Centrului Judeþean Multifuncþional pentru Susþinerea Afacerilor Timiºoara. Suma de 32 de milioane de lei alocatã iniþial pentru acest obiectiv urmeazã a fi utilizatã pentru modernizarea ambulatorului de specialitate de la Spitalul Judeþean, deºi se promitea iniþial cã aceastã investiþie se va face cu bani de la Guvern.

Faptul cã în Timiº nu mai existã speranþe mari legate de primirea de bani de la Guvern o indicã ºi redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeþene, care de obicei se fãcea cu sume alocate special, prin ordonanþã sau hotãrâre de guvern, din bugetul central. Astfel, din creditul luat de CJ Timiº s-a redistribuit suma de cinci milioane pentru modernizarea DJ 592D Ohaba Forgaci - Racoviþa.

Situaþia nu e cu mult mai bunã nici la Primãria Timiºoara biective de investiþii publice de interes local, care beneficiazã de finanþare europeanã.

Anul trecut, primarul Nicolae Robu motiva decizia contractãrii împrumutului prin faptul cã bugetul local nu dispune de fondurile necesar pentru finanþarea, cofinanþarea ºi prefinanþarea obiectivelor de investiþii, pentru asigurarea unei utilizãri eficiente a resurselor financiare ºi pentru minimizarea costurilor finanþãrii. Asta în condiþiile în care, la începutul anului 2013, reprezentanþii Primãriei Timiºoara anunþau cã oraºul dispune de un buget record, de aproape 300 de milioane de euro. Ulterior s-a vãzut cã nici în 2013, nici în 2014 ºi nici în 2015 Guvernul nu

a acordat niciun leu pentru obiectivele de investiþii importante ale Timiºoarei. Înainte de contractarea acestui împrumut, Primãria Timiºoara avea un grad de îndatorare de 21,02%. În urma calculelor fãcute de cãtre reprezentanþii Municipalitãþii, gradul de îndatorare al Primãriei în anul 2025, când va fi rambursat împrumutul, va fi de 4,83%. În prezent, Municipalitatea mai are în derulare câteva credite: unul în valoare de 7,3 milioane de euro, încheiat în 2006, cu Raiffeisen Bank, pentru achiziþia de troleibuze, a cãrui rambursare va fi finalizatã în 2017, ºi un alt împrumut, luat de la BancPost, în valoare de aproximativ 32.500.000 de lei, care trebuie rambursat pânã în 2017. La

Foto TIMPOLIS

ªi Primãria Timiºoara ar putea fi direct vizatã de reglementãrile Guvernului privind limitarea gradului de îndatorare a unitãþilor administrative teritoriale. În acest context, este relevant faptul cã Primãria Timiºoara anunþa cã doreºte contractarea unei finanþãri rambursabile externe în valoare de maximum 35.000.000 de euro sau echivalent în lei. Împrumutul a fost aprobat „în principiu” de acum doi ani, finanþarea rambursabilã externã urmând a fi obþinutã de la instituþia financiarã International Finance Corporation. Banii urmeazã sã fie utilizaþi pentru finanþarea integralã sau parþialã ori cofinanþarea ºi/sau prefinanþarea a 21 de o-

acestea se adaugã douã credite în valoare totalã de 16,2 milioane de lei, contractat în luna martie a anului tre-

cut de la Ministerul Finanþelor pentru achitarea datoriilor. Banii trebuie înapoiaþi în cel mult cinci ani.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

23 - 26 aprilie 2015

Hemofilia, o afecþiune rarã, al cãrei tratament necesitã susþinere constantã din partea autoritãþilor din Sãnãtate Fondurile alocate pentru tratarea chirurgicalã a pacienþilor hemofilici, prea mici

Sunt oameni care s-au deprins sã trãiascã o viaþã întreagã cu boala, exersând curajos o împãcare demnã ºi asumatã cu un destin ce pare sã li se fi dovedit potrivnic. Acesta este ºi cazul celor peste 1.800 de pacienþi din România care suferã de hemofilie. ligia.hutu@timpolis.ro

Probleme întreþinute de subfinanþarea cronicã O afecþiune perfidã, care îi face pe cei suferinzi sã declare despre ei înºiºi cã sunt pacienþi de când s-au nãscut, hemofilia este o boalã cronicã ereditarã, care afecteazã exclusiv persoanele de sex masculin.

Potrivit statisticilor citate de Asociaþia Naþionalã a Hemofilicilor din România, în þarã existã în acest moment peste 1.800 de pacienþi cu hemofilie. În Timiº, numãrul lor trece de o sutã.

Caracterizatã printr-o tulburare pricinuitã de absenþa unor factori de coagulare a sângelui, hemofilia cauzeazã hemoragii interne ºi sângerãri la nivelul încheieturilor ºi al muºchilor.

Acestea pot avea un impact dramatic, de la distrugeri la nivelul articulaþiei ºi afectarea puternicã a mobilitãþii pacientului, pânã la decesul prematur al acestora. În condiþiile în care beneficiazã de tratament adecvat, pacienþii cu hemofilie pot duce, însã, o viaþã normalã. În România, insuficienþa fondurilor alocate tratamentului acestei afecþiuni rare face sã persiste o situaþie cu care pacienþii ºi medicii, deopotrivã, se confruntã. Reprezentanþii ANHR apreciazã cã aceste neajunsuri sunt cauzate, printre altele, ºi de o fundamentare nerealã ºi arbitrarã a costurilor tratamentului destinat pacienþilor bolnavi de hemofilie ºi de dificultatea cu care pacienþii acced la tratamentul corespunzãtor. În plus, mai semnaleazã ANHR, absenþa unui cadru legislativ care sã reglementeze modul de înfiinþare, organizare ºi funcþionare a Centrelor Naþionale ºi Regionale de Asistenþã Medicalã Comprehensivã pentru Hemofilie, precum ºi implementarea în mod corespunzãtor a tratamentului profilactic al bolnavilor cu hemofilie, conform standardelor europene, sunt, de asemenea, factori care genereazã dificultãþi în tratamentul pacienþilor diagnosticaþi cu hemofilie.

Hemofilia, o filã din destinul unor „pacienþi pe viaþã” „Sunt de multe ori lângã noi ºi nu le vedem suferinþa. Unii dintre ei merg mai greu, însã nu ºtim motivul. Poate nu îl ghicim sau nu avem curiozitatea sã întrebãm. Sunt oameni care se strãduiesc sã aibã o viaþã normalã, chiar dacã, de multe ori, sistemul nu îi ajutã. Mulþi se ajutã ºi se susþin între ei. Sunt pacienþi cu hemofilie. Pacienþi pe viaþã. Eroi”, spune, referindu-se la problemele cu care se confruntã pacienþii diagnosticaþi cu hemofilie, Daniel Andrei, preºedintele Asociaþiei Române de Hemofilie.

La rândul sãu, preºedintele ANHR, Nicolae Oniga, atrage atenþia cã pacienþii cu hemofilie nu beneficiazã nici astãzi de tratamentul adecvat care sã le permitã o calitate a vieþii apropiatã de normal. Situaþie în care, mai precizeazã acesta, Ziua Internaþionalã a Hemofiliei, marcatã anual în data de 17 aprilie, a fost, ºi anul acesta, un prilej de ai sensibiliza pe factorii responsabili ºi de a informa ºi conºtientiza publicul larg cu privire la dificultãþile pe care le au de înfruntat pacienþii diagnosticaþi cu hemofilie: „17 aprilie este ocazia de a face hemofilia mai bine cunoscutã în þara noastrã, de a arãta cum se poate trãi zi de zi cu aceastã boalã la noi”.

Trei premiere, evidenþiate, în 2014, în documentele oficiale ale CNAS Într-un comunicat emis de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, la începutul lunii mai 2014, statisticile oficiale referitoare la numãrul de pacienþi diagnosticaþi cu hemofilie vorbesc despre 1.275 de pacienþi la nivel naþional. Fondurile alocate au fost, anul trecut, de 65.165 de lei, faþã de 39.351 lei, cât figureazã alocaþi, în 2013, unui numãr puþin mai mic, de 1.051 de pacienþi.

În ceea ce priveºte suma alocatã pacienþilor afectaþi de aceastã boalã, care necesitã intervenþii chirurgicale majore ortopedice, valoarea totalã alocatã, pentru anul 2014, menþionatã de reprezentanþii CNAS a fost de 1.165 de lei, alocarea de fonduri distincte pentru tratamentele substitut în cazul intervenþiilor chirurgicale majore ortopedice fiind evidenþiat ca o premierã, în 2014, în bugetul alocat de Guvern

de 25 de ani un reper al cetãþii

CNAS pentru programele naþionale de sãnãtate. „Pentru prima oarã a fost evidenþiat distinct tratamentul profilactic pentru bolnavii cu hemofilie cu vârste cuprinse între 1 ºi 18 ani. Tot pentru prima datã, existã prevãzut distinct, în cadrul acestui program, tratamentul cu inhibitori cu substituþie pentru pacienþii cu hemofilie, cu accidente hemoragice”, declarau reprezentanþii CNAS.

Primul compartiment de Chirurgie Musculo-Scheletalã ºi Articularã destinat tratamentului hemofilicilor, înfiinþat, în martie 2001, la Timiºoara Un compartiment de chirurgie osteo-articularã a bolnavilor hemofilici, destinat îngrijirii pacienþilor din întreaga þarã, a fost înfiinþat, la Timiºoara, în martie 2001, în cadrul Clinicii II Ortopedie - Traumatologie a Spitalului Judeþean Timiºoara. În cadrul acestuia au fost operaþi, în decursul timpului, numeroºi pacienþi. În primii zece ani de funcþionare a centrului, au fost efectuate 90 de intervenþii chirurgicale reuºite, asupra unor pacienþi hemofilici cu vârsta cuprinsã între 9 ºi 34 de ani.

Intervenþiile au fost extrem de complexe, vizate fiind endoprotezarea ºoldului ºi a genunchiului ºi intervenþii artroscopice la nivelul gleznei ºi cotului. Tratamentul chirurgical al pacienþilor hemofilici s-a realizat în cadrul Clinicii II Ortopedie, în colaborare cu Clinica de Hematologie Infantilã, iar tratamentul de recuperare funcþionalã a fost realizat la Centrul „Cristian ªerban”, de la Buziaº.

Problema majorã cu care s-au confruntat medicii, spune prof. univ. dr. Dan V. Poenaru, ºeful Clinicii II Ortopedie-Traumatologie, a fost legatã de precaritatea fondurilor alocate de Ministerul Sãnãtãþii pentru tratarea acestei afecþiuni rare: „La cazurile operate de noi, media costurilor a fost de peste 20.000 de euro per caz, pentru 12 zile de internare. Dar, uneori, costurile depãºesc 50.000 de euro ºi pot ajunge pânã la 80.000 euro, în funcþie de complexitatea cazului. Însã pentru bolnav aceste operaþii sunt singura posibilitate de a rãmâne în viaþã. Sunt copii care nu se pot juca, pentru a nu se rãni – de obicei, nedoriþi de pãrinþi care nu ºtiu cum sã facã faþã unei astfel de boli. Ne-am spãlat cu sângele bolnavilor la operaþii, 50% erau infestaþi viral, cu hepatitã B ºi C, dar nu am fãcut discriminãri ºi ne mândrim cu rezultatele noastre. Din pãcate, la ora actualã nu putem face nici mãcar jumãtate din operaþiile pacienþilor aflaþi pe listele de aºteptare, pentru cã nu avem fonduri. În doi ani, nu ne-a întrebat nimeni de la Ministerul Sãnãtãþii ce probleme avem”.

Costurile mari ale intervenþiilor chirurgicale de acest tip, mai spune dr. Dan V. Poenaru, sunt cauzate de preþurile mari ale factorului de substituþie hemofilic, care li se administreazã pacienþilor atât pe parcusul intervenþiei chirurgicale, cât ºi pe perioada internãrii, pânã la scoaterea

Margit ªerban

Dan V. Poenaru firelor. „Hemofilia este o maladie rarã ºi, asemenea altor boli rare, este numitã ºi orfanã prin statutul de afecþiune perfect tratabilã, dar pentru care medicamentele sunt foarte scumpe. Doar 25% dintre bolnavii hemofilici din lume sunt trataþi din aceastã cauzã. România este din nou în coada Europei la acest capitol, unde ºi Bulgaria ºi Serbia fac investiþii de trei ori mai mari”, a explicat prof. univ. dr.

Margit ªerban, ºeful Clinicii Oncohematologie din cadrul Spitalului Clinic de Copii „Louis Þurcanu” Timiºoara.

Potrivit acesteia, cea mai frecventã complicaþie a hemofiliei o reprezintã afecþiunile articulare, aºanumitele artropatii hemofilice, care, în timp, pot deveni invalidante: „Bolnavii noºtri se aflã într-o situaþie absolut dezastruoasã în ce priveºte calitatea vieþii. În toatã þara aceastã patologie este ocolitã chiar de cãtre medici, pentru cã nu sunt mijloace de tratament. Îi dai bolnavului trei litri de sânge prin transfuzie ºi trei litri îi va curge în caz de rãnire. Speranþa de viaþã este redusã, procentul bolnavilor de peste 50 de ani fiind de doar 10%.

Avem foarte mulþi bolnavi care la 20 de ani sunt imobilizaþi la pat ºi este o situaþie cumplitã care îi face pe mulþi dintre ei sã se sinucidã, pentru cã important nu este cât de mult trãieºti, ci cum trãieºti”.

integrame

23 - 26 aprilie 2015

15

O blondã merge cu peºtiºorul la veterinar.

– Eu cred cã este epileptic, îi zice blonda.

Veterinarul aruncã o privire ºi rãspunde: – Ba mie mi se pare cã e destul de liniºtit.

– Staþi, cã încã nu l-am scos din bol! l La restaurantul chinezesc vine Sanepidu’: - Bunã ziua, am auzit cã aveþi ºobolani...

- Daaa... da’ ºi orezul e foarte bun! l -Doamnã, doamnã, am vãzut cã adunaþi bidoane, de ce?

-De plastic.

-Pãi ºi toþi banii îi daþi pe þuicã, de ce?

-De prune l La ora de istorie discutã despre al II-lea rãzboi mondial. Învãþãtoarea întreabã: - A murit cineva din familia cuiva atunci?

Vasile spune: - Bunicul meu a murit lângã Berlin, într-o tabãrã mai micã de concentrare. Învãþãtoarea: - Îmi pare rãu, copii ridicaþi-vã, sã þinem 2 minute de comemorare.

Trec cele douã minute de comemorare, Bulã ia cuvântul: - ªi bunicul meu a murit la Auschwitz. Învãþãtoarea: - Condoleanþele mele, copii, comemorare de 5 minute!

Dupã cele 5 minute, învãþãtoarea întreabã: - Bulã, aº putea afla cum a murit bunicul tãu?

- Desigur. S-a îmbãtat ca un porc ºi a cãzut din turnul de veghere. l Ce studiezi acolo , Bulã ?

- Geografia.

-Poþi sã-mi spui unde se aflã Spania?

- La pagina 72... l La ora de religie preotul îl intreabã pe Bulã, elevul eminent: - Ce trebuie sã faceþi prima datã, ca sã vi se ierte pãcatele?

Bulã: - Sã pãcãtuim, domn pãrinte! l - De când nu te-am mai vãzut Bulã… Ce mai faci omule?

- M-am însurat.

- Cu cine?

- Cu nevastã-mea, bineînþeles.

- Bine, bine, dar cine este?

- O fatã.

- Pãi ai mai pomenit tu pe cineva cãsãtorit cu un bãrbat?

- Daaa.

- Pe cine?

- Pe nevastã-mea. l În autocar un pasager îºi scoate piciorul din pantof, spunând: - Mi-a amorþit piciorul…

Pasagerul vecin: - Dupã cum miroase, e mort demult…. l Doctorul chirurg soseºte la spital ºi se intereseazã de agenda zilei: - Sorã , ce avem de fãcut azi?

- La început douã operaþii uºoare: de la un accident frontal automobil ºi de la un traumatism în constructii. Apoi una mai dificilã: un soþ care a refuzat sã spele vasele.

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

23 - 26 aprilie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.