Timpolis 2155

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr.2155 14 - 17 mai 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Lebãda melania.cincea@timpolis.ro

R

efuzând rolul de preºedinte jucãtor – asumat, timp de zece ani, de fostul preºedinte Traian Bãsescu – preºedintele Klaus Iohannis pare sã-l fi adoptat pe cel de preºedinte spectator. Cui crede cã face bine atitudinea aceasta de lebãdã, la care recurge sub pretexte pseudo-constituþionaliste? unt câteva zile de când Uniunea Naþionalã a Judecãtorilor din România ºia exprimat public „profunda îngrijorare faþã de recentele declaraþii publice, potrivit cãrora în rândul magistraþilor ar exista ofiþeri acoperiþi ai serviciilor secrete, precum ºi cã instanþele de judecatã au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaþii”, apreciind cã aceste declaraþii „submineazã atât independenþa Justiþiei ºi încrederea cetãþenilor în actul de justiþie, cât ºi încrederea reciprocã între judecãtori”. ªi a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sã solicite Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii sã verifice situaþia tuturor magistraþilor, sã înlãture din Justiþie ofiþerii acoperiþi, aºa cum cere legea, ºi sã clarifice modul în care opereazã SRI în invocatul „câmp tactic” – informaþie pe care a fãcut-o publicã, cu puþin timp înainte, chiar directorul Direcþiei Juridice a SRI. SM, garantul constituþional al independenþei Justiþiei, a reacþionat, dupã douã zile, decizând sesizarea CSAT. Deºi putea sã se ºi autosesizeze pânã acum, pentru cã legea îi permite ºi, deºi nu e cert cã ar fi luat, din proprie iniþiativã, o astfel de decizie, e, totuºi, o reacþie. Pe care ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc, nu a avut-o, deºi putea sã o aibã. Afiºând o atitudine asemãnãtoare celei din octombrie 2014, când a refuzat sã solicite verificarea unei informaþii similare, în încercarea de a-l proteja pe Victor Ponta, acuzat cã, în perioada în care a fost procuror, 1997 2001, ar fi fost agent acoperit. Declarând, în contradicþie cu adevãrul, cã nu e treaba ministrului Justiþiei sã afle dacã existã ofiþeri acoperiþi printre magistraþi. Deºi este. O spune legea, 303/2004, privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, la art.

7, alin. 3 ªi, ca o parantezã fie spus, în scandalul „Victor Ponta, ofiþer acoperit”, acesta nu a primit protecþie doar de la Ministerul Justiþiei. A primit ºi de la Guvern, ºi de la SIE. Pentru a-i masca acest episod din biografie, în aprilie 2013, Executivul a emis HG 223, pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaþii secrete de stat din domeniul SIE. Un act ce poartã semnãtura lui Victor Ponta ºi a lui Teodor Meleºcanu. Un act prin care s-a fãcut o extindere la o hotãrâre de guvern din 2002, care prevedea cã personalul SIE, nu ºi agenþii acestui serviciu, reprezintã o categorie de informaþii secret de stat. Din primãvara lui 2013, însã, prin hotãrârea emisã de Guvernul Ponta, în categoria secretelor de stat – adicã, a informaþiilor nedivulgabile – au fost introduse ºi cele referitoare la „personalul din domeniul activitãþii informative, chiar ºi dupã încetarea în orice mod a raporturilor de muncã sau de serviciu”.

Adicã, Guvernul Ponta a dat o lege, cu dedicaþie, pentru Victor Ponta, cu consimþãmântul SIE. reºedintele Klaus Iohannis nu a avut, însã, nicio reacþie dupã scrisoarea UNJR. Deºi era de aºteptat sã o aibã, fiind vorba despre CSAT al cãrui preºedinte este. ªi deºi putea emite o opinie sau putea lansa un semnal de alarmã – dacã se impune –, legea conferindu-i acces la orice tip de informaþie, din momentul validãrii mandatului prezidenþial. u e prima datã când dl Iohannis nu are nicio reacþie publicã la probleme în privinþa cãrora ar fi de aºteptat una. În cele aproape cinci luni de mandat, ºeful statului a fost ca o lebãdã în raport cu instituþiile controlate prin CSAT, cu instituþiile ai cãror ºefi fac parte din CSAT ºi, în general, cu instituþiile cu atribuþii în domeniul securitãþii naþionale. Refuzând rolul de preºedinte jucãtor – asumat, timp de zece ani, de fostul preºedinte Traian Bãsescu – preºedintele Klaus Iohannis pare sã-l fi adoptat pe cel de preºedinte spectator. Cui crede cã face bine atitudinea aceasta de lebãdã, la care recurge sub pretexte pseudo-constituþionaliste?

S

un reper al cetãþii

Un consilier local acuzã: „PSD Timiº utilizeazã abuziv un imobil care aparþine patrimoniului Timiºoarei”

CJ Timiº nu renunþã la cumpãrarea fostei clãdiri a Finanþelor Publice În proiectul de buget rectificat pe acest an Consiliul Judeþean Timiº a menþinut suma de 300 de milioane de lei pentru demersurile aferente achiziþiei fostei clãdiri a Finanþelor Publice, de pe bulevardul Revoluþiei.Menþinerea acestei achiziþii este cu atât mai bizarã cu cât despre descentralizare nu se mai spune nimic. pag.3

Noul Cod Silvic ar putea duce la restrângerea suprafeþei împãdurite Proiectul de Cod Silvic, dezbãtut în Parlament, continuã sã iºte controverse, existând opinii conform cãrora, dacã ar fi adoptat în aceastã formã, ar duce la defriºãri masive. Prevederea care permite tãierea pãdurilor pânã la zece hectare fãrã amenajament silvic ar putea fi speculatã prompt ºi în Timiº, unde existã multe pâlcuri de pãdure care se încadreazã în acest standard.

C

pag.5

100.000 de lei de la Consiliul Judeþean Timiº, pentru Catedrala Mântuirii Neamului Deºi în Timiº sunt zeci de biserici de patrimoniu, monumente istorice care se aflã într-o stare deplorabilã, Consiliul Judeþean direcþioneazã din nou o sumã destul de mare din fondul de culturã ºi culte cãtre Bucureºti. Cãtre construcþia celebrei Catedrale a Mântuirii Neamului. pag.10

Primãria va solicita revizuirea deciziei Curþii de Apel în cazul vizând finanþãrile acordate Poli Timiºoara Un document intern emis de Curtea de Conturi, care fãcea referire la caracterul legal al asocierii dintre Primãria Timiºoara ºi societatea Politehnica, a ajuns în posesia secretarului Primãriei Timiºoara, Ioan Cojocari. Înscrisul, despre care acesta spune cã a fost dosit în mod deliberat, va fi utilizat de cãtre Municipalitate pentru a solicita revizuirea recentei decizii a Curþii de Apel Timiºoara în cazul Poli.

P

pag.11

N

Foto Debanat.ro

PSD Timiº este acuzat cã nu ºi-a mai plãtit chiria pentru sediu, de peste un an Peste 44.000 de lei este valoarea totalã cumulatã a datoriei PSD Timiº cãtre bugetul local al Timiºoarei, spune un consilier local.

Care acuzã PSD Timiº cã utilizeazã în mod abuziv un imobil care aparþine oraºului. pag. 3

Guvernul, reclamat la DNA pentru deturnarea fondurilor de malpraxis Un senator reclamã cã, în pofida tentativelor de a modifica Legea malpraxisului, Guvernul s-a opus, invocând argumente mincinoase. Iar ASF, instituþie responsabilã cu monitorizarea situaþiei, ar fi îngãduit deturnarea, cãtre companiile de asigurãri, a 98% din banii încasaþi pentru asigurãri. pag.14

2

eveniment

14 - 17 mai 2015

Camera Agricolã Timiº: “S-au fãcut înþelegeri anticoncurenþiale pe segmentul de retail” Conform unor avertismente lansate de Camera Agricolã Judeþeanã Timiº, se remarcã o serie de creºteri total nejustificate ale preþurilor alimentelor în zona de vest a þãrii, cu procente care merg pânã la 35%. Conform aceloraºi reprezentanþi ai Comisiei Agricole, scumpirile sunt un preambul” pentru scãderea TVA-ului la alimente, astfel încât eventualele reduceri de preþuri impuse ulterior sã reprezinte de fapt, o creºtere a profitului producãtorilor ºi comercianþilor. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Scumpiri în lanþ preþuri extraordinare, necontrolate. În politica concurenþialã ºi în politica de piaþã nu putem interveni în ceea ce priveºte preþurile, dar chiar ºi aºa ar trebui ca prin Comisia pentru Agriculturã sã încercãm sã gãsim soluþii ºi sã purtãm discuþii cu factorii implicaþi.

Dacã nu luãm mãsuri, în afarã de pâine, la toate celelalte produse preþurile au luat-o razna”, se mai aratã în sesizarea înaintatã CJ Timiº.

Reprezentanþii Camerei Agricole mai spun cã, prin CJ Timiº, ar trebui formatã o echipã mixtã de control, cu reprezentanþi ai Consiliului Concurenþei ºi Oficiului pentru Protecþia Consumatorului, care sã intervinã cu verificãri detaliate pe acest segment.

Tiberiu Lelescu, vicepreºedinte al Camerei Agricole a judeþului Timiº, a propus organizarea, în prima fazã, a unei întâlniri cu reprezentanþii acestor structuri, pentru a stabili cum ºi unde ar trebui acþionat. „Este adevãrat, este o economie liberã, iar preþurile se regleazã în funcþie de piaþã, dar avem date

Foto TIMPOLIS

Problema scumpirilor nejustificate a alimentelor în judeþ a fost adusã la cunoºtinþa Consiliului Judeþean Timiº de cãtre Camera Agricolã, reprezentanþii acestei structuri solicitând administraþiei judeþene sã ia mãsuri pentru normalizarea situaþiei: „Ne confruntãm cu efectele negative ale unei mãsuri prin care se hotãrãºte scãderea TVA la 9% pentru produsele alimentare. Aceste efecte negative se vãd acum, în condiþiile în care la majoritatea produselor alimentare, inclusiv pe raza judeþului Timiº, au crescut preþurile cu 30 - 35%”.

S-au dat în acest sens ºi exemple concrete legate de scumpirile din mercurialele locale. La carnea de porc, de exemplu, preþul a crescut de la 14 lei la 18 lei kilogramul, la lapte – de la 2,74 lei la 3,62 lei litrul, la mere –de la 3 la 4 lei kilogramul, la roºii – de la 5 lei la 6 lei kilogramul, la cartofi de la 1 leu la 2 lei kilogramul. „Este o creºtere extraordinarã a preþurilor, care afecteazã populaþia.

Având în vedere cã de la 1 iunie TVA va scãdea la 9% ºi pentru ca sã existe o marjã, s-a ajuns la aceste creºteri de

Tiberiu Lelescu conform cãrora s-au fãcut înþelegeri anticoncurenþiale pe segmentul de retail, pentru majorarea artificialã a preþurilor.

Trebuie sã se facã o analizã – cât au fost preþurile, cât sunt acum ºi cât vor fi dupã 1 iunie. Iar majorarea artificialã s-ar vedea foarte clar. Deocamdatã însã vãd cã, deºi am solicitat Consiliului

Judeþean sã ia mãsuri, nu se face nimic”, afirmã Tiberiu Lelescu.

Controale la nivel naþional Preºedintele Consiliului Concu-

renþei, Bogdan Chiriþoiu, declara, cu câteva zile în urmã, cã se teme ca în aceastã perioadã sã nu aparã înþelegeri între magazine, lanþuri de magazine ºi între producãtori care sã încerce sã pãstreze în profiturile lor reducerea TVA la 9% la alimente începând cu 1 iunie. „Monitorizãm ºi vrem sã vedem ce s-a întâmplat cu nivelul preþurilor dupã ce Guvernul a fãcut anunþul cu reducerea TVA ºi sã vedem dupã 1 iunie în ce mãsurã se transmite reducerea de TVA în preþul la raft.

Dacã vor fi indicii cã sunt înþelegeri ilegale între producãtori ºi/ sau magazine vom deschide investigaþii”, afirma Bogdan Chiriþoiu.

Adãugând cã instituþia pe care o conduce nu va putea prinde toþi corupþii ºi hoþii: „Important este sã prindem destui ºi sã dãm amenzi suficient de mari astfel încât oamenii sã se gândeascã de trei ori înainte de a încãlca legea”.

Un raport redactat de cãtre Ministerul Agriculturii ºi analizat sãptãmâna trecutã de Guvern, privind preþurile la alimente din marile magazine, nu prezintã informaþii legate de creºterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenþei urmând sã cearã informaþii retroactive privind preþurile practicate ºi sã verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine.

Documentul menþioneazã “eventuale creºteri de preþuri pe anumite grupe de alimente anterior datei de 1 iunie” ºi precizeazã cã, urmare a informaþiilor pe aceastã temã din presã, Ministerul Agriculturii a dispus verificãri în Bucureºti, Braºov, Cluj, Dolj, Iaºi, Sibiu ºi Timiº, direcþiile din minister urmând însã sã prezinte conducerii o notã informativã în care sã indice eventuale astfel de majorãri.

Dezinsecþia, încã la faza de intenþie l Consiliul Judeþean Timiº a fost atenþionat sã nu repete greºelile de anul trecut Timiºorenii nu au uitat, cu siguranþã, vara anului trecut, când þânþarii invadaserã cam toate zonele oraºului, din cauza unor dezinsecþii fãcute târziu ºi fãrã un plan închegat. Consiliul Judeþean Timiº a fost avertizat sã nu repete greºelile de anul trecut în ceea ce priveºte coordonarea dezisencþiei. Pentru care au fost alocaþi 320.000 de euro, efectele fiind sub aºteptãri. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Sã nu ne trezim în situaþia de anul trecut” Conducerii Consiliului Judeþean Timiº i-a fost cerut, de cãtre mai mulþi consilieri judeþeni, sã nu repete greºelile de anul trecut, când gafele legate de planificarea ºi punerea în aplicare a dezinsecþiilor au fãcut ca insectele sã devinã o sursã majore de disconfort în multe zone din judeþ, ºi un pericol pentru sãnãtatea publicã. “Avem rugãmintea, cu privire la perioada de dezinsecþie pentru þânþari sau alþi dãunãtori, sã

aveþi grijã la concentraþie, la cantitatea de soluþie ºi la documentaþia pentru efectuarea operaþiunii. Nu vrem sã ne trezim în situaþia de anul trecut, când a trecut efectul þânþarilor ºi noi abia atunci am fãcut rost de soluþie”, au menþionat, la ultima ºedinþã de plen, câþiva consilieri judeþeni.

La rândul sãu, reprezentantul Aviaþiei Utilitare Timiºoara, Pascu Lup, subliniazãcã nu este de ajuns sã se stropeascã o singurã cu datã cu soluþie pentru combaterea insectelor. “În mod normal, pe perioada verii, trebuie stropit cel puþin de trei ori. ªi cam de cinci ori, respectiv în mai, iunie, iulie, august ºi poate septembrie, dacã temperaturile nu scad suficient pe perioada nopþii. Trebuie sã se face dezinsecþie la fiecare ciclu de înmulþire al þânþarilor, de aproximativ 20 - 30 de zile. Altfel, degeaba omori acum þânþarii ºi rãmân ouãle lor”, explicã Pascu Lup.

Buget generos, cheltuit fãrã efecte notabile în 2014 Anul trecut, deºi, conform infor-

de 25 de ani un reper al cetãþii

maþiilor fãcute publice la începutul verii, CJ Timiº a alocat cel mai generos buget pentru operaþiunile de dezinsecþie, efectele nu s-au prea vãzut. ªi nu a fost nevoie ca aleºii judeþeni din Opoziþie sau presa sã precizeze cã nu sau fost vizibile efectele vastului ºi costisitorului plan de dezinsecþie.

Chiar conducerea administraþiei judeþene a recunoscut cã, în ciuda bugetului enorm, de 320.000 de euro, efectele au fost sub aºteptãri. „Trebuia sã acþionãm pe 28.000 de hectare, cu o valoare de 1.25 milioane lei. Pânã la urmã s-a acþionat pe 30.250 de hectare, cu o valoare de 1,42 milioane de lei. Surplusul de 2.250 de hectare se datoreazã faptului cã în zonele afectate de inundaþii procedura a fost repetatã”, s-a precizat într-o ºedinþã de plen al CJ Timiº, anul trecut, menþionându-se cã efectele slabe ale dezinsecþiei fãcute în unele zone cu Aviaþia Utilitarã au fost cauzate de variaþiile de temperaturã ºi ploi. „Este adevãrat cã timpul nu ne-a ajutat.

Datoritã intermitenþelor soare-ploi, efectele nu au fost neapãrat cele pe care le-am dorit”, declara preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Reprezentanþii administraþiei jude-

þene justificau suma considerabilã alocatã acþiunii de combatere a þânþarilor, cãpuºelor ºi altor insecte prin faptul cî cã în tot judeþul s-a semnalat o creºtere foarte mare a numãrului de insecte, pe fondul caniculei ºi a ploilor. Dezinsecþia a presupus combaterea insectelor ºi a cãpuºelor pe o suprafaþã de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparþin domeniului public Primãriilor.

Dar au fost ºi instituþii care au fãcut sesizãri ºi au cerut dezinsecþii, printre acestea numãrându-se Direcþia Sanitarã Veterinarã pentru Siguranþa Ali-

mentelor Timiº, Direcþia pentru Agriculturã Judeþeanã Timiº ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã.

Deºi, în plenul CJ Timiº au mai existat discuþii pe seama sumei de 1.250.000 de lei alocate pentru aceastã operaþiune, mai mulþi consilieri judeþeni au arãtat cã dezinsecþia este o necesitate pentru sãnãtatea cetãþenilor.

Cât despre suma de 1,25 de milioane de lei, aceasta a fost stabilitã “prin raportarea la valoarea pesticidului, costul orelor de zbor, dar ºi a consumului de benzinã”.

eveniment

14 - 17 mai 2015

3

Un consilier local acuzã: „PSD Timiº utilizeazã abuziv un imobil care aparþine patrimoniului Timiºoarei” O decizie de vânzare, la un preþ de ºapte ori mai mic, respinsã în ultimul moment

Foto Timisoara Expres

Peste 44.000 de lei este valoarea totalã cumulatã a datoriei PSD Timiº cãtre bugetul local al Timiºoarei, spune un consilier local. Care acuzã PSD Timiº cã utilizeazã în mod abuziv un imobil care aparþine oraºului. ligia.hutu@timpolis.ro

Foto TIMPOLIS

PSD Timiº utilizeazã în mod abuziv un imobil aflat în patrimoniul Timiºoarei, a semnalat public, la finalul celei mai recente ºedinþe de plen a Consiliului Local Timiºoara, consilierul local Petricã Folicã. Acesta a evocat situaþia legatã de acumularea unor datorii restante la plata chiriei aferente utilizãrii, de cãtre PSD Timiº, a actualului sediu, precizând cã, astfel, a fost generat bugetului local un prejudiciu de peste 32.000 de lei.

Aactul de închiriere dintre cele douã pãrþi, datat 1 februarie 2013, prevede o chirie lunarã de 1.462,63 lei.

Petricã Folicã precizeazã cã, ulterior semnalãrii sale, de zilele trecute, referitoare la neachitarea, de cãtre PSD Timiº, a chiriei restante, s-ar fi încercat, în loc de asumarea ºi prezentarea corectã a situaþiei, dezinformarea opiniei publice: „Purtãtorul de cuvânt al PSD Timiº, continuând binecunoscuta tradiþie mitomanã a PSD, populistã ºi electoralã, a declarat, dupã ºedinþa de plen a Consiliului Local, cã nu e vorba de neachitarea chiriei din 2013, ci de o perioadã mai scurtã de neplatã, ºi cã suma datoratã nu este în niciun caz atât de mare ca cea pe care o menþionasem, ci mult mai micã”. Petricã Folicã afirmã, însã, cã documentele prezentate de el zilele trecute probeazã faptul cã ºi-a informat în mod corect colegii din Consiliul Local ºi cetãþenii Timiºoarei. În vreme ce „purtãtorul de cuvânt al PSD, dl Ursuleþu a încercat sã pãcãleascã opinia publicã cu poveºti tovãrãºeºti”.

Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara informeazã, la solicitarea

Petricã Folicã consilierului local, cã, începând din septembrie 2013 ºi pânã în prezent, PSD Timiº nu ºi-a achitat chiria datoratã, situaþie în care datoria acumulatã de PSD Timiº este de 44.527 de lei, însumând chiria neplãtitã cumulatã (32.337,45 de lei) ºi majorãrile conform contractului (12.190,43 de lei).

Petricã Folicã mai semnaleazã ºi faptul cã documentele oficiale atestã cã PSD Timiº utilizeazã în mod abuziv imobilul care aparþine patrimoniului Timiºoarei. ªi aceasta în condiþiile în care, potrivit prevederilor contractului de închiriere, „nerespectarea termenului de platã, respectiv ultima zi a lunii pentru care se face plata, se penalizeazã cu 0,5% pe zi întârziere din suma datoratã. Dupã perioada de 60 de zile contractul este reziliat de drept. În termen de ºapte zile, chiriaºul se obligã sã punã la dispoziþia locatorului spaþiul în cauzã”. „Prin urmare, conform celor prevãzute în contract, PSD Timiº ocupã, de un an ºi ºase luni, în mod abuziv, o clãdire ce aparþine timiºorenilor”, relevã Petricã Folicã. În context, acesta pune sub semnul îndoielii buna-credinþã ºi capacitatea reprezentanþilor PSD Timiº de a acþiona în beneficiul

cetãþenilor, în condiþiile în care utilizeazã în mod abuziv un imobil care aparþine patrimoniului oraºului, generând prejudicii financiare, prin neplata chiriei datorate cãtre bugetul local. „Judecând dupã faptele PDS Timiº, mai pot avea timiºorenii încredere cã reprezentanþii PSD din Consiliul Judeþean Timiº ºi din Consiliul Local vor administra patrimoniul oraºului servind interesul public?”, conchide consilierul local Petricã Folicã.

Un subiect tratat cu tãcere TIMPOLIS a solicitat în scris, luni, reprezentanþilor Primãriei Timiºoara ºi ai PSD Timiº sã informeze asupra situaþiei la zi, legatã de achitarea, de cãtre PSD Timiº, a chiriei datorate pentru sediul situat pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 26. Am solicitat, de asemenea, sã ni se prezinte informaþii cu privire la prevederile stipulate în contractul de închiriere încheiat între pãrþi. Pânã miercuri, la închiderea ediþiei, însã, nici reprezentanþii Primãriei Timiºoara ºi nici cei ai PSD Timiº nu au transmis informaþiile solicitate.

Problemele legate de solicitarea PSD Timiº de a achiziþiona, de la Primãria Timiºoara, imobilul în care se aflã în acest moment sediul socialdemocraþilor timiºeni, s-au aflat o vreme într-un con de umbrã. ªi aceasta dupã ce, în septembrie 2013, soarta tranzacþiei a fost tranºatã, la o diferenþã de doar un vot, de decizia asumatã de consilierul local (pe atunci, PP-DD) Petricã Folicã de a se opune proiectului de vânzare a respectivului imobil pentru suma de aproximativ 100.000 de euro. Numeroºi consilieri locali au absentat la votul din plenul CLT în care s-a votat proiectul de hotãrâre privind vânzarea sediului de pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 26, cãtre PSD Timiº.

Proaspãt intrat în Consiliul Local, dupã decesul unui consilier PPDD, Mircea Purceld, Petricã Folicã s-a opus atunci voinþei exprimate de 17 dintre consilierii locali prezenþi la ºedinþa de plen în care s-a dezbãtut proiectul de hotãrâre de Consiliu Local care ar fi îngãduit achiziþionarea imobilului de cãtre reprezentanþii PSD. Doar astfel, proiectul, care ar fi avut nevoie de votul a 18 consilieri locali, a fost respins.

Clãdirea a fãcut apoi obiectul unei alte evaluãri, preþul avansat de aceastã datã de cãtre aceeaºi companie de evaluare ajungând, de la 100.000 de euro la 700.000 de euro. Imediat dupã aceastã nouã evaluare, peste problema legatã de tentativa de încredin-

þare cãtre PSD a unui imobil aparþinând Municipalitãþii, la un preþ mult subevaluat, s-a aºternut tãcerea, cunoscându-se doar faptul cã PSD utilizeazã, cu chirie, respectivul imobil.

Dupã efectuarea celei de-a doua evaluãri, însã, voci din rândul consilierilor locali din Opoziþie au apreciat cã, datã fiind diferenþa foarte mare dintre cele douã evaluãri, nu ar trebui sã se procedeze, pur ºi simplu, la redactarea unei noi hotãrâri de Consiliu Local, fãrã sã se întreprindã mãsuri concrete care sã elucideze circumstanþele care au determinat aceste diferenþe. “Rãmâne de vãzut dacã ºi în ce condiþii se va perfecta vânzarea. Cert este cã lucrurile nu trebuie lãsate aºa, ºi Primãria Timiºoara trebuie sã vadã cum e posibil ca douã evaluãri ale aceleiaºi clãdiri sã aibã valori total diferite. Nu se poate sã se constate doar cã prima evaluare era de ºapte ori mai micã decât cea de a doua ºi sã nu se ia nicio mãsurã”, opina atunci consilierul PNL ªtefan Sandu. Acesta a anunþat ºi cã va solicita Primãriei Timiºoara sã analizeze retroactiv toate evaluãrile fãcute de aceeaºi societate de evaluare:“Va trebui sã se vadã ce evaluãri au mai fost fãcute în acelaºi mod pentru Primãria Timiºoara ºi sã se ia mãsurile legale care se impun. Trebuie iniþiatã o anchetã pe aceastã temã în cadrul Primãriei ºi sã se analizeze, retrospectiv, toate evaluãrile de imobile realizate în aceleaºi condiþii”.

700.000 de euro, jumãtate din evaluarea fãcutã de surse din cadrul fostei ADP TIMPOLIS a prezentat în mai multe articole situaþia legatã de imobilul de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, clãdire aflatã de ani de zile în proprietatea Administraþiei Domeniului Public, care a cheltuit sume consistente pentru renovarea ºi întreþinerea acesteia.

Municipalitatea timiºoreanã a decis la un moment dat sã solicite transferul imobilului în patrimoniul Timiºoarei, menþionând cã are nevoie de el cât mai repede. Apoi, clãdirea a fost atribuitã PSD, pe post de sediu.

Propunerea de vânzare cãtre PSD, situatã la un vot distanþã de a fi aprobatã de Consiliul Local, a propus ca valoare de tranzacþionare suma de 441.176,71 lei fãrã TVA. Ulterior, dupã ce subiectul a provocat iureº pe unele

canale media locale, la a doua evaluare, preþul a crescut de ºapte ori. Chiar ºi aºa, conform unor surse din cadrul fostei ADP, valoarea celei de-a doua evaluãri de 700.000 de euro, ar reprezenta jumãtate din valoarea realã, de piaþã, a imobilului.

Surse din ADP, care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul, au declarat, în context, cã doar renovãrile ºi îmbunãtãþirile fãcute imobilului se apropie ca valoare de preþul cu care a fost scos iniþial la vânzare, 100.000 de euro.

“Sã nu uitãm cã este vorba despre 1.200 de metri pãtraþi. Dacã ai scoate la vânzare o clãdire de acest gen printr-o agenþie imobiliarã, cred cã preþul cerut ºi obþinut ar fi de cel puþin 1,5 milioane de euro”, au susþinut sursele din cadrul fostei ADP.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

14 - 17 mai 2015

Consiliul Judeþean Timiº nu renunþã la cumpãrarea fostei clãdiri a Finanþelor Publice Preemþiunea, ignoratã din lipsã de bani

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

În proiectul de buget rectificat la jumãtate de an care va fi adoptat la urmãtoarea ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº, se menþine controversata alocare bugetarã pentru achiziþionarea fostului sediu al Finanþelor Publice, de pe bulevardul Revoluþiei, nr. 15A. Deºi CJ Timiº a alocat iniþial în acest an „suma preliminarã” de 500.000 de lei, în varianta de buget rectificatã achiziþia se menþine, cu suma diminuatã de 300.000 de lei, lucru care demonstreazã cã administraþia judeþeanã nu renunþã la ideea cumpãrãrii acestei clãdiri.

Ca atare, pânã la sfârºitul lui 2015, se pot cheltui în continuare 300.000 de lei pentru operaþiunile preliminare acestei achiziþii. Menþinerea în bugetul rectificat a acestei sume îi ia prin surprindere ºi pe o parte din consilierii judeþeni, care credeau cã la nivelul CJ Timiº s-a renunþat la cumpãrarea acestui imobil, dupã controversele iniþiale cu privire la aceastã tranzacþie. „Conducerea CJ Timiº nu a justificat necesitatea acestei achiziþii. Culmea e cã acea Comisie de negociere desemnatã la nivelul CJ Timiº, pentru analizarea oportunitãþii acestei tranzacþii, nu s-a mai întrunit de anul trecut, din varã. ªi eu fac parte din acea comisie, ºi am întrebat recent dacã a mai apãrut vreun element nou, ºi mi s-a rãspuns cã nu se ºtie nimic”, ne-a declarat consilierul judeþean PNL Marius Martinescu.

O parte dintre membrii Comisiei de negociere au avut dubii legate de opor-

Marius Martinescu ºi Tiberiu Lelescu tunitatea acestei tranzacþii ºi, în acest sens, au transmis întrebãri cãtre Casa de insolvenþã care ar trebui sã se ocupe de realizarea tranzacþiei. „Am fãcut o listã cu un numãr de întrebãri vizavi de legalitatea acestui demers. Pânã acum nu am primit niciun rãspuns, deºi a trecut ceva timp de la trimiterea acelei adrese.

Oficial, deci, nu s-a mai întâmplat nimic.

Nu se ºtie însã ce s-a mai întâmplat prin spatele uºilor închise”, mai spune Marius Martinescu. Acesta susþine cã tranzacþia nu se justificã în actualul context: „CJ Timiº are o zestre patrimonialã destul de mare. Sunt, de asemenea, obiective din patrimoniul real al CJ Timiº care sunt lãsate de izbeliºte”.

O achiziþie bizarã Discuþiile legate de aceastã achiziþie au început acum un an, când aproape jumãtate din timpul alocat ºedinþei de plen a CJ Timiº a fost ocupat de discuþiile generate de intenþia administraþiei judeþene de a cumpãra clãdirea de pe b-dul Revoluþiei.

Consecventã deciziei de a achiziþiona imobilul, administraþia judeþeanã a reuºit, în decembrie 2013, cu ajutorul aleºilor judeþeni PSD, sã aprobe proiectul de hotãrâre ce viza oportunitatea achiziþiei acestui imobil. Consilierii democratliberali au arãtat însã cã au fost 11 voturi împotrivã ºi, din punctul lor de vedere, pentru cã era vorba de o hotãrâre privind patrimoniul, ar fi trebuit ca douã treimi dintre ei sã voteze „pentru”, lucru care nu s-a întâmplat.

“Valoarea de piaþã a proprietãþii, fã-

de 25 de ani un reper al cetãþii

rã cota de proprietate a Statului Român, ar fi de 3.240.000 de euro, respectiv 14.700.000 de lei, însã în condiþiile de vânzare forþatã pentru proceduri de faliment sau execuþie silitã, valoarea de piaþã a proprietãþii este de 2.268.000 de euro, respectiv 10.290.000 de lei”, þineau sã precizeze oficialii CJ Timiº. Care voiau sã arate cã administraþia judeþeanã face o afacere bunã cu aceastã achiziþie. Totodatã, aduceau ºi argumentul “necesitãþii asigurãrii spaþiilor pentru funcþionarea instituþiilor de interes judeþean”.

Consilierii judeþeni PNL Marius Martinescu ºi Tiberiu Lelescu atrãgeau atenþia, de atunci, asupra acestei tranzacþii, arãtând cã, tocmai pentru cã existau dubii legate de evaluare, au fost propuse douã amendamente, care prevedeau ca suma de cumpãrare a imobilului sã nu depãºeascã suma de ipotecã de 4.129.488 de lei, a Administraþiei Finanþelor Publice Timiºoara, ºi sã se efectueze trei rapoarte de evaluare de cãtre trei societãþi distincte. În plen se spunea tot atunci cã „sunt niºte preþuri de parcã era o clãdire din Bucureºti toatã din sticlã, deºi are geamurile sparte, iar tencuiala e cãzutã ºi pe dinafarã, ºi pe dinãuntru”.

Imobilul, care are o suprafaþã de 3.200 de metri pãtraþi, aparþine unei firme aflate în procedurã de insolvenþã.

Asupra acestui este instituitã o ipotecã de cãtre Administraþia Finanþelor Publice Timiºoara, în valoare de 4.129.488 de lei.

Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã existã un interes suspect legat de achiziþionarea acestei clãdiri, cu atât mai mult cu cât descentralizarea nu mai poate fi invocatã ca pretext pentru aceastã tranzacþie.

Foto TIMPOLIS

Banii pentru imobil rãmân în buget

ºul, prin administraþia judeþeanã, are drept de preemþiune la achiziþionarea monumentelor istorice care se aflã în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, proprietarii care intenþioneazã sã vândã monumente istorice transmit serviciilor Ministerului Culturii înºtiinþarea privind intenþia de vânzare. În cazul în care Ministerul Culturii ºi Cultelor sau serviciile deconcentrate nu îºi exercitã dreptul de preemþiune în termen de maximum 25 de zile de la data înregistrãrii înºtiinþãrii, acest drept se transferã autoritãþilor publice locale care îl pot exercita în maximum 15 zile.

CJ Timiº spune cã pentru anul 2015 Direcþia Buget-Finanþe nu a prevãzut fonduri pentru achiziþionarea de imobile cu altã destinaþie care intrã sub incidenþa legislaþiei care reglementeazã dreptul de preemþiune.

Foto PDL Timiº

În proiectul de buget rectificat pe acest an Consiliul Judeþean Timiº a menþinut suma de 300 de milioane de lei pentru demersurile aferente achiziþiei fostei clãdiri a Finanþelor Publice, de pe bulevardul Revoluþiei. Justificatã iniþial cu teoria descentralizãrii ºi faptul cã va fi nevoie de sedii pentru instituþiile ajunse în subordinea administraþiei judeþene, menþinerea acestei achiziþii este cu atât mai bizarã cu cât despre descentralizare nu se mai spune nimic.

Culmea este cã, deºi pare sã aibã resurse financiare pentru achiziþia acestei clãdiri, CJ Timiº a renunþat din oficiu la perspectiva cumpãrãrii la prima mânã a unor imobile de patrimoniu asupra cãrora avea drept de preemþiune, motivând... lipsa de bani. ªi anul trecut, ºi în acest an, administraþia judeþeanã a arãtat cã nu are de gând sã-ºi exercite dreptul de preemþiune în 2015, pentru achiziþionarea vreunui imobil de patrimoniu.

Aºa cã, la fel ca anul trecut, ºi în acest an timiºenii care deþin imobile de patrimoniu ºi doresc sã le vândã nu mai trebuie sã-ºi facã griji legate de faptul cã administraþia judeþeanã îºi va exercita dreptul de preemþiune, adicã acela de a le cumpãra preferenþial, înaintea altor amatori.

Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, Timi-

Achiziþie cu bani împrumutaþi?

Persistenþa achiziþiei imobilului de pe b-dul Revoluþiei pe proiectul de buget rectificat al CJ Timiº este bizarã ºi din perspectiva faptului cã administraþia judeþeanã nu a ascuns faptul cã bugetul pe acest an este mai mult decât modest, ºi asta prin “grija” Guvernului.

Tocmai din cauza acestei penurii de fonduri guvernamentale, conducerea CJ Timiº a þinut sã contracteze un credit de 200 de milioane de lei, cu care sã finanþeze unele obiective de investiþii considerate prioritare, lucru care i-a determinat pe câþuva consilieri judeþeni care se opuneau ideii împrumutului sã urmãreascã atenþi felul în care sunt folosiþi aceºti bani.

Aceºtia susþineau cã valoarea creditului este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea lui, blocheazã obþinerea altuia. Estimând cã gradul de îndatorare va fi de 25 26%, se întrebau ce va face CJ Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, îi va interveni o nevoie urgentã de finanþare.

În ciuda acestor critici, administraþia judeþeanã a rãmas constantã în decizia de a contracta creditul. Reproºul principal adus conducerii CJ Timiº este cã, deºi a venit cu promisiunea realizãrii unor investiþii majore, importante pentru judeþ, cu banii împrumutaþi, o bunã parte din fondurile din acest an s-au alocat pentru reabilitãri de drumuri judeþene, care trebuiau sã se facã cu bani alocaþi de Guvern, prin buget, nu cu împrumuturi pentru care CJ Timiº va plãti dobânzi ani buni ºi care restrâng capacitatea de îndatorare a administraþiei judeþene. Tendinþa este confirmatã de ultimele proiecte de hotãrâri pentru viitoarea ºedinþã de plen, care aduc asfaltãrile de drumuri judeþene Balinþ (DJ 609B) - Nevrincea sau Dobreºti - Ohaba pe lista de “investiþii strategice” care vor fi realizate cu bani împrumutaþi. În aceste condiþii, de ce ar investi CJ Timiº o sumã considerabilã într-o clãdire cu care, deocamdatã cel puþin, din perspectiva curentã, nu prea are ce sã facã?

anchetã

14 - 17 mai 2015

5

Noul Cod Silvic ar putea duce la restrângerea semnificativã a suprafeþei împãdurite, ºi în Timiº Proiectul de Cod Silvic, dezbãtut în Parlament, continuã sã iºte controverse, existând opinii conform cãrora, dacã ar fi adoptat în aceastã formã, ar duce la defriºãri masive. Prevederea care permite tãierea pãdurilor pânã la zece hectare fãrã amenajament silvic ar putea fi speculatã prompt ºi în Timiº, unde existã multe pâlcuri de pãdure care se încadreazã în acest standard. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un nou scandal legislativ Proiectul de modificare a Codului silvic, iniþiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD ºi trimis înapoi la Parlament, pentru reexaminare, de cãtre preºedintele Klaus Iohannis, a intrat în aceastã sãptãmânã în dezbatere la comisiile Camerei Deputaþilor, forul decisional. Asta, dupã ce Senatul l-a readoptat în aceeaºi formã.

Propunerea legislativã a iscat critici din cauza unor prevederi considerate aberante. “Nu par a fi mãsuri care sã asigure o securitate realã ºi sustenabilã a fondului forestier, ca de exemplu excluderea perdelelor de protecþie ºi a pãºunilor împãdurite cu consistenþã mai mare sau egalã cu 0,4, din fondul forestier, permiterea construcþiilor la 50 de metri faþã de liziera pãdurii, reducerea obligativitãþii statului român de a împãduri o suprafaþã de douã milioane hectare, pânã în 2035, la o suprafaþã de un milion hectare, pânã în 2030”, spuneau reprezentanþii Camerei de Comerþ Americane în România (AmCham), dupã ce iniþiativa a fost adoptatã de Senat în 17 septembrie.

Acum, sunt voci care spune cã, prin modificarea Codului Silvic, s-ar dori sã se scoatã 1,2 milioane de hectare de pãdure din fondul forestier naþional. “Am avut obiecþii ºi ne menþinem obiecþiile, ele s-au suprapus pe obiecþiile preºedintelui Klaus Iohannis.

Am depus amendamente la Codul Silvic ºi credem cã, în momentul de faþã, PSD încearcã sã scoatã 1,2 milioane de hectare de pãdure din fondul forestier naþional ºi de sub regimul silvic.

Este una dintre cele mai mari afaceri.

Modificarea articolului 20 ar fi pentru

România cel mai mare dezastru ecologic, am scãdea dintr-o datã suprafaþa fondului forestier naþional la 22%, faþã de 32 - 33% cât este acum”, afirmã deputatul PNL Tinel Gheorghe.

Pãdurile mici, primele ameninþate În acest sens, a propus eliminarea articolului 20 din proiectul de Cod Silvic, care permite tãierea pãdurilor pânã la zece hectare fãrã amenaja-

ment silvic. Adoptatã în aceastã formã, legea ar duce la defriºãri ºi în Timiº, unde existã suficiente zone împãdurite mici, disparate. Care au fost în vizor cel mai mult ºi anul trecut.

Dacã arborii din fondul forestier al judeþului Timiº se taie ilegal, asta înseamnã automat dosar penal, de acest gen de suprafeþe fiind legate cele 41 de dosare penale. Alþi 39 de proprietari de pãduri “disparate”, care au refuzat sã încheie contracte cu ocoalele silvice din judeþ, au primit amendã de 1.000 de lei.

Cele mai multe probleme sunt în zonele Criciova, Lugoj, ªtiuca, Herendeºti, unde proprietarii de pãduri refuzã sã-ºi încheie contracte cu ocoalele silvice. Anul trecut au fost date peste 40 de amenzi proprietarilor de pãdure, care au preferat sã achite aceste sancþiuni, în loc sã contracteze paza oferite de Ocolul Silvic, lucru care spune destul de multe despre intenþiile lor legate de pãdurea pe care o deþin. Aceasta în condiþiile în care la un contract cu un ocol silvic plata este de… 15 bani pe zi pentru un hectar. În acest moment, în Timiº sunt 112.000 hectare de pãdure dintre care 11.000 de hectare aparþin persoanelor fizice. Fondul forestier este gestionat doar de ºapte ocoale silvice.

“Nu aº putea spune cã în Timiº sunt probleme atât de mari cu tãierile ilegale, în comparaþie cu judele vecine din zona noastrã de competenþã – mã refer la Hunedoara, cu zona Ghelari sau Caraº Severin, cu zona Bozovici.

Totuºi, sunt ºi în Timiº tãieri ilegale, cu precãdere în zona Fãget – Lugoj. Probleme avem în special cu proprietarii de pãdure care refuzã sã ãîncheie contracte de pazã cu ocoalele silvice, deºi tariful perceput pentru un hectar pe an este de doar 45 de lei. Probabil cã mulþi dintre proprietarii care refuzã sistematic sã contracteze servicii de pazã vor sã taie ºi sã vândã lemn ilegal”, spune Aristotel Viºoiu, inspector-ºef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara.

O lege mult mai permisivã cu tãierile pe suprafeþele mici de pãdure i-ar face pe aceºti proprietari rãu-intenþionaþi sã taie lemnul fãrã niciun fel de opreliºti, lucru care ar duce la o diminuare semnificativã a suprafeþei împãdurite în judeþ.

Un Cod Silvic, dupã proiectul “spa-ul din pãdure” Dacã printre iniþiatorii actualului proiect de modificare a Codului Silvic se gãsesc ºi parlamentari PSD din Timiº (de exemplu Ilie Sârbu, sau Dorel Covaci), alþii iniþiaserã un alt proiect legislativ cel puþin curios, anul trecut. Conform unei propuneri legislative iniþiate de un grup de 38 de deputaþi ºi senatori PSD, se dorea sã se poatã construi fãrã prea multe probleme case de vacanþã, hoteluri ºi spa-uri în mijlocul pãdurii. Proiectul intenþiona modificarea Codului Silvic ºi, potrivit acestuia, orice proprietar de pãdure îºi putea include terenul în intravilanul localitãþii de care aparþine fãrã niciun fel de costuri, ca apoi sã poatã realiza defriºãri ºi sã construiascã hoteluri, terenuri de tenis sau piscine.

Justificarea era surprinzãtoare: în acest fel se va dezvolta turismul montan. “În România, turismul sezonier la mare este deficitar pentru cã avem doar douã luni pe an de varã ºi din aceastã cauzã nu putem deveni competitivi cu þãrile dezvoltate din punct de vedere turistic, cum ar fi Grecia, Turcia, Cipriu, care au un sezon de minimum ºase luni pe an. Strategia naþio-

nalã trebuie sã fie bazatã pe turismul montan, ceea ce impune scoaterea din circuit a unei suprafeþe din fondul forestier, în vederea construirii unor complexuri sau resorturi turistice ºi, de asemenea, amenajarea serviciilor conexe acestora (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, pârtii de schi, terenuri de sport ºi agrement)”, se arãta în argumentul proiectului de lege.

Iniþiatorii acestei legi prognozau cã investiþiile în turismul montan nu vor determina tãierea abuzivã a pãdurilor, aºa cum s-a întâmplat pentru domeniul industrial al lemnului, ci numai cât va fi nevoie, pentru construcþia complexurilor turistice montane. Pentru a favoriza aceste investiþii româneºti ºi strãine, trebuie ca ºi costul scoaterii din fondul forestier sã fie mic.

Potrivit Codului Silvic în vigoare, includerea pãdurilor în intravilanul localitãþilor este interzisã. La un hectar de pãdure, legiuitorul nu permite la decât construcþii de maximum 200 de metri pãtraþi. Pentru cei care vor totuºi sã aibã case în pãdure, condiþiile sunt stricte. Trebuie sã cumpere un teren de trei ori mai mare ºi de cinci ori mai

scump decât cel pe care construieºte, pe care sã îl reîmpãdureascã.

Respectovul proiect de lege schimba total lucrurile, prin prevederea sa, care stipula cã este interzisã includerea pãdurilor în intravilan, cu excepþia pãdurilor proprietate privatã ale persoanelor fizice sau juridice care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, terenuri de recreere sau agrement.

Totuºi, deºi iniþiatorii spuneau cã este nevoie imperioasã de unitãþi de cazare în zonele împãdurite, teoria nu pare sã stea în picioare. Cel puþin, nu în Timiº, unde reprezentanþii Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi confirmã cã, ºi în cazul turismului cinegetic, nu s-a pus problema sã nu existe spaþii suficiente de cazare: “Dacã este sã facem referire strict la fondurile de vânãtoare gestionate de noi, tot timpul am gãsit spaþii de cazare suficiente pentru cei interesaþi de turism cinegetic în Timiº. Mai ales cã numãrul solicitãrilor a ºi scãzut destul de mult în ultima perioadã”. Ideea social-democraþilor a fost respinsã în

Ilie Sârbu

Dorel Covaci

Senat, unde exista majoritate a fostei coaliþii de guvernare ºi nici mãcar Guvernul PSD nu a fost de acord cu aceastã iniþiativã. “Prin defriºarea, spre exemplu, a unei suprafeþe de zece hectare de pãdure de 80 de ani, pe un versant muntos, cu scopul de a realiza restaurante, baruri, pub-uri, pârtii de schi, spa-uri, piscine, terenuri de sport, în afarã de avantajul material imediat al valorificãrii masei lemnoase de pe cele zece hectare, nu numai cã afecteazã grav stabilitatea fondului fores-

tier respectiv, dar pune în pericol ºi stabilitatea versantului muntos, cu toate restaurantele, pub-urile, spa-urile ºi piscinele respective, fiind cunoscut faptul cã îndepãrtarea pãdurii conduce la alunecãri de teree, avalanºe, viituri ºi secarea izvoarelor de apã. Chiar dacã pe un alt teren se va înfiinþa o altã pãdure, tot pe zece hectare, efectul protectiv actual al pãdurii de 80 de ani se va realiza pe terenul nou împãdurit abia peste aproape un secol”, le-a explicat Guvernul parlamentarilor PSD.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

14 - 17 mai 2015

Foto Eyeinthesky

Primarul Nicolae Robu propune transformarea Timiºoarei în metropolã Edilul Nicolae Robu propune armonizarea planurilor de dezvoltare ale Timiºoarei cu cele ale localitãþilor limitrofe ºi crearea unei mari aglomerãri urbane, organizatã în arondismente. Într-o primã etapã, vizate de acest proiect ar fi localitãþile Sãcãlaz, Dumbrãviþa, Moºniþa Nouã, Ghiroda, ªag, Sânandrei, Giroc, Dudeºtii Noi ºi Sânmihaiu Român.

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, spune cã e necesarã conturarea unui concept unitar care sã aibã în vedere perspectiva unei posibile unificãri a Timiºoarei cu localitãþile limitrofe, în vederea constituirii unei mari aglomerãri urbane, organizatã dupã modelul unei metropole: „Cred cã a sosit vremea unificãrii între Timiºoara ºi toate comunele adiacente, pentru crearea unei aglomerãri urbane, a unei metropole, care sã se poatã dezvolta într-un concept unitar”.

Potrivit primarului, un astfel de concept ar putea îngãdui dezvoltarea viitoare a zonei, prin armonizarea actualelor planuri de dezvoltare ale fiecãrei unitãþi administrativteritoriale în parte ºi crearea unui Master Plan comun.

Edilul a mai precizat cã, pentru materializarea unei astfel de propuneri, ar fi nevoie de voinþã politicã ºi de crearea unui cadru legislativ menit sã susþinã propunerea, care ar putea presupune inclusiv emiterea unei ordonanþe de urgenþã ce sã permitã derularea unui astfel de proiectpilot: „În concepþia mea s-ar impune o schimbare legislativã, sã se meargã pe o lege-pilot sau pe o ordonanþã de urgenþã-pilot, care sã creeze cadrul pentru un asemenea experiment”.

Nicolae Robu mai spune cã lo-

de 25 de ani un reper al cetãþii

Un concept mai vechi, primit cu rezerve Foto PNL Timiº

ligia.hutu@timpolis.ro

calitãþile învecinate Timiºoarei ar putea deveni arondismente ale oraºului, în care ar putea funcþiona structuri administrative locale cu prerogative restrânse, limitate la o serie de probleme cotidiene.

Printre argumentele invocate de edil în sprijinul propunerii sale, e menþionat imperativul armonizãrii planurilor de dezvoltare ale tuturor unitãþilor administrativ-teritoriale din proximitatea oraºului cu planurile de dezvoltare ale Timiºoarei, pentru o definire clarã a zonelor industriale sau a celor destinate agrementului. În caz contrar, a subliniat edilul, chiar dacã Primãria Timiºoara nu va permite funcþionarea pe teritoriul oraºului a unor obiective industriale care polueazã, acestea ar putea primi aprobare din partea administraþiilor localitãþilor situate în vecinãtatea imediatã a oraºului.

Situaþie care, însã, a mai apreciat edilul, ar putea avea drept consecinþã faptul cã, în 20 sau în 30 de ani, va exista o zonã cu obiective industriale situatã în inima oraºului. „Pe raza Timiºoarei nu dorim investiþii care sã creeze poluare, mi-am luat acest angajament cã nu voi aproba nicio investiþie ce produce poluare, miros, disconfort cetãþenilor. Dar, dacã un asemenea investitor se duce într-o comunã limitrofã, el poate primi undã verde sã se implanteze acolo, la frontiera acelei comune cu Timiºoara ºi consecinþele negative s-ar rãsfrânge ºi asupra Timiºoarei, ca ºi în cazul în care investiþia ar fi pe raza Municipiului Timiºoara”, a opinat edilul. Acesta a oferit drept exemplu situaþia legatã de amplasarea actualã a liniilor de cale feratã care strãbat oraºul, împãrþindu-l în douã. ªi care, la momentul amplasãrii lor, erau situate în afara Timiºoarei. „Este timpul unor abordãri vizionare, cu privirea peste ani, chiar

peste mulþi ani, nu numai în cotidian. Ne concentrãm pe rezolvarea unor probleme stringente, care þin de viaþa de zi cu zi, dar nu putem sã ne limitãm la asta, trebuie sã gândim mult mai departe de atât”, a argumentat Nicolae Robu. Precizând cã urmeazã sã poarte consultãri pe aceastã temã cu primarii tuturor localitãþilor limitrofe, dar ºi cu parlamentarii de Timiº, în vederea solicitãrii de sprijin pentru crearea cadrului legislativ necesar materializãrii unei astfel de propuneri. Într-o primã etapã, vizate de acest proiect ar fi localitãþile Sãcãlaz, Dumbrãviþa, Moºniþa Nouã, Ghiroda, ªag, Sânandrei, Giroc, Dudeºtii Noi ºi Sânmihaiu Român. „Nu exclud o abordare ºi mai largã, dar primul gând e ca aceastã structurã sã se creeze cu Timiºoara ºi cu comunele care au graniþã directã cu Timiºoara”, a explicat primarul. Adãugând cã, dacã ar exista voinþa politicã necesarã, proiectul în sine s-ar putea materializa într-un orizont de timp nu mai îndepãrtat de un an de zile.Situaþie în care preve-

derile Planului Urbanistic General, aflat tot în lucru, de ani de zile, ar implica abordãri unitare: „Eu lansez ideea, ulterior se face un studiu ºi, dacã acesta valideazã ideea, se trece la pasul urmãtor. PUG-ul este în procedurã. Procesul de adoptare a unui Master Plan e unul de foarte lungã duratã ºi, dacã se ia o decizie în sensul celor propuse, ar fi timp sã se facã ajustãrile necesare în Master Plan”. Menþionând cã trebuie lãsatã deschidere pentru completarea Master Plan-ului oraºului cu proiecte derivate din procesul, în dinamicã, de redefinire a imaginii Timiºoarei. În ceea ce priveºte persoana care ar putea gestiona destinele unei astfel de aglomerãri urbane, edilul a precizat cã propunerea sa este una de principiu ºi nu vizeazã astfel de aspecte concrete. ªi subliniazã cã procesul de urbanizare a localitãþilor din jurul Timiºoarei ar putea dura, iar materializarea nu depinde de voinþa sa, ci implicã existenþa unei voinþe politice, dar ºi consultarea cetãþenilor din arealul vizat.

Referiri la perspectiva creãrii unei zone metropolitane au mai fost fãcute, la Timiºoara, în urmã cu mai mulþi ani, înainte de debutul crizei economice.

Proiectul Zona Metropolitanã Timiºoara s-a bucurat atunci de susþinere din partea autoritãþilor locale ºi judeþene, constituindu-se chiar ºi un Consiliu Consultativ Metropolitan, care includea Timiºoara ºi localitãþile Dumbrãviþa, Ghiroda, Moºniþa Nouã, Giroc, Sânmihaiu Român, Sãcãlaz, Sânandrei, Giarmata, Orþiºoara, Remetea Mare, ªag ºi Parþa. În contextul conturãrii premiselor acestei colaborãri, s-a creat chiar ºi o Asociaþie Metropolitanã de Transport, iar voci din rândul consilierilor judeþeni s-au exprimat favorabil identificãrii unei abordãri consensuale între Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº pe aceastã temã.

“Militãm pentru o dezvoltare dinspre Timiºoara spre celelalte localitãþi. În acest fel nu vrem ca localitãþile de lângã sã se dezvolte fiecare cum crede ºi sã vedem la sfârºit cum putem integra aceastã dezvoltare în conceptul Zonei Metropolitane ”, declara consilierul judeþean PSD Marcel Mihoc, la momentul respectiv preºedinte al Comisiei de Urbanism, amenajarea teritoriului, lucrãri publice ºi protecþia mediului din cadrul CJ Timiº.

Dupã debutul crizei economice, bugetele alocate dezvoltãrii proiectului Zona Metropolitanã Timiºoara au fost îngheþate, iar discuþiile despre acest subiect au fost sistate. Pe lângã absenþa fondurilor, un alt obstacol major în calea proiectului a fost ºi ostilitatea întâmpinatã din partea unor primari, care se temeau cã, în noul format, îºi vor pierde prerogativele ºi funcþia. Un exemplu în acest sens a fost cel al Primãriei Dumbrãviþa, care s-a arãtat refractarã de la început ideii acestui proiect.

actualitate

14 - 17 mai 2015

7

Timiºoara va avea Muzeul consumatorului comunist, o iniþiativã unicã în Europa de Est Un proiect original, aparþinând iniþiatorilor Teatrului independent Auãleu, îºi propune sã facã din Timiºoara unicul oraº din Europa de Est care va avea un mzeu al consumatorului comunist. ligia.hutu@timpolis.ro

Muzeul consumatorului comunist, care va fi inaugurat, în Timiºoara, sâmbãtã, 16 mai, îºi propune sã recompunã – expunând o seamã de produse ºi obiecte pãstrate peste timp – o parte din atmosfera pauperã a anilor comunismului, în scopul de a contura o reprezentare cât mai fidelã a acelei perioade.

Iniþiatorul proiectului este artistul timiºorean Ovidiu Mihãiþã, fondator, în urmã cu zece ani, al primului teatru independent din Timiºoara, Auãleu.

Muzeul consumatorului comunist va funcþiona, de altfel, în aceeaºi clãdire în care funcþioneazã Auãleu Teatru ºi spaþiul destinat socializãrii ºi organizãrii unor numeroase evenimente culturale cunoscut timiºorenilor drept Scârþ - loc lejer.

Muzeul consumatorului comunist este, potrivit informaþiilor oferite de iniþiatori, un proiect cultural privat, pentru materializarea cãreia iniþiatorul proiectului, Ovidiu Mihãiþã, a lansat un apel, inclusiv prin intermediul reþelelor de socializare, tuturor celor dornici sã se implice, voluntar, în amenajarea spaþiului ºi în popularea acestuia cu

obiecte descinse din trecutul pe care muzeul îºi propune sã îl recompunã. Într-un colaj de imagini publicate pe pagina personalã de Facebook, cu doar câteva zile înainte de deschiderea oficialã a Muzeului consumatorului comunist, Ovidiu Mihãiþã prezintã instantanee din timpul procesului de amenajare a spaþiului, al cãrui patrimoniu va fi îmbogãþit, potrivit intenþiilor formulate de iniþiatori, cu obiecte provenite din donaþii.

Muzeul va ocupa un spaþiu menit sã reproducã o locuinþã de felul celor în care îºi trãiau viaþa majoritatea familiilor în perioada regimului comunist, camerele fiind mobilate cu mobilier specific perioadei evocate ºi decorate cu obiecte ce compuneau tabloul unor rigori estetice, amestecate ºi adesea îndoielnice, specifice epocii.

Rafturi burduºite cu cãrþi, ziare ºi reviste, casete ºi discuri de vinil, tablouri vechi, jucãrii ce evocã o copilãrie petrecutã, cu cheia la gât, între blocurile cenuºii, pãpuºi aparþinând unui brand care a fãcut istorie, Arãdeanca, dar ºi obiecte ºi ambalaje ale unor produse ce compuneau tabloul comercial extrem de puþin generos al epocii, toate acestea vor putea fi vãzute, atinse ºi chiar achiziþionate de vizitatorii care vor trece, începând de sâmbãtã, pragul muzeului.

Potrivit informaþiilor furnizate de iniþiatorii proiectului, Muzeul consumatorului comunist va fi inaugurat, sâmbãtã, 16 mai, ora16, în incinta

clãdirii care gãzduieºte Teatrul Auãleu ºi Scârþ - loc lejer, situatã pe strada Arhitect Laszlo Szekely, nr. 1, în apropierea Parcului Doina, din Timiºoara.

Proiectul are ºi o paginã proprie pe reþeaua de socializare Facebook, intitulatã Muzeul consumismului comunist, de unde cei interesaþi pot afla detalii cu privire la stadiul de amenajare a muzeului ºi pot accesa imagini cu obiecte specifice perioadei evocate.

Muzeul Banatului a dus în Italia Muzeul Satului Bãnãþean „copacul strâmb” Muzeul Banatului Timiºoara a participat la deschiderea expoziþiei internaþionale „San Martino ºi Copacul strâmb: A fost odatã. Amintiri din tranºee” desfãºuratã în Muzeul Rãzboiul Mare din San Martino del Carso. oana.dima@timpolis.ro

poate fi vizitat în nocturnã În „Noaptea muzeelor”, Muzeul Satului Bãnãþean îºi va deschide porþile, pentru a fi vizitat în nocturnã. oana.dima@timpolis.ro

În 16 mai, începând cu ora 20 publicul va avea acces în Muzeul Satului Bãnãþean, din Timiºoara, putând vizita toate gospodãriile circuitului, iluminate special pentru o asemenea vizitã nocturnã, anunþã reprezentanþii instituþiei, printr-un comunicat de presã. În paralel, la ora 20, în Sala 1 va fi vernisatã expoziþia „Artã ºi Simbol în civilizaþia

popularã bãnãþeanã”, ea fiind deschisã publicului pânã la ora 00.30.

De asemenea, între orele 21 - 22 va fi organizat un concert de muzicã clasicã, inspirat din folclorul românesc, sub denumirea de ”Ce te legeni, codrule”. Va fi un concert vocal, acompaniat la vioarã, pian ºi violoncel.

Evenimentul de la Muzeul Satului, „Noaptea porþilor deschise”, va avea loc în cadrul Nopþii muzeelor, fiind organizat de Muzeul Satului Bãnãþean, Asociaþia BeArt Internaþional ºi Consiliul Judeþean Timiº.

Foto Melania Cãlãrãºanu

Foto Muzeul Banatului

Expoziþia „San Martino ºi Copacul strâmb: A fost odatã.

Amintiri din tranºee” – deschisã în 9 mai, de Ziua Europei – comemoreazã 100 de ani de la sângeroasele lupte dintre Armatele italiene ºi austro-ungare din San Martino del Carso, Italia. La bãtãlie au participat, de partea austro-ungarã, ºi douã Regimente româneºti – 61 Infanterie Timiºoara ºi 43 Infanterie Caransebeº.

Muzeul Banatului participã în cadrul expoziþiei cu un trunchi de copac de pe frontul italian, pe a cãrui scoarþã stã inscripþionat, în limba germanã, textul: „Acest copac a fost tãiat din pãmântul îmbibat de sângele bravilor noºtri soldaþi la St. Martino. În amintirea zilelor fierbinþi ºi grele ale regimentului, care împreunã cu regimentele de infanterie din Divi-

zia nr. 17, prin curaj ºi jertfã, au apãrat mai mult de un an localitatea.”

Potrivit cercetãrilor, exponatul pãstrat în colecþiile Muzeului Banatului Timiºoara, a constituit un punct de reper important atât pentru ostaºii regimentului bãnãþean, cât ºi pentru adversarii aflaþi în tranºeele învecinate. „Dupã ce linia frontului s-a schimbat, cineva din conducerea marii unitãþi militare a considerat cã acest martor tãcut al violentelor ciocniri din zonã meritã a fi pãstrat pentru a aminti generaþiilor viitoare evenimentele tragice ce s-au consumat în anii 1915 - 1916, pe platoul Doberdo”, transmit, într-un comunicat de presã, reprezentanþii Muzeului Banatului.

Iniþial, acest exponat a fãcut parte din colecþia unui mic muzeu al Regimentului nr.

61 Infanterie Timiºoara. Dupã disoluþia Armatei austro-ungare, a ajuns în colecþia de Memoriale a Muzeului Banatului.

Expoziþia este deschisã în perioada 9 mai - 30 septembrie 2016, la Muzeul Rãzboiul Mare, din San Martino del Carso, Italia.

de 25 de ani un reper al cetãþii

8

14 - 17 mai 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

14 - 17 mai 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

social

14 - 17 mai 2015

Universitãþi de prestigiu din România se reunesc la Timiºoara Consorþiul Universitaria, organism format din unele dintre cele mai prestigioase universitãþi din România, se reuneºte, la Timiºoara. Cãutând soluþii la problemele sistemului educaþional românesc. oana.dima@timpolis.ro

Foto Eyeinthesky

Dupã 25 de ani de schimbãri permanente la nivelul sistemului de învãþãmânt din România ºi în special la nivelul învãþãmântului superior, dupã un numãr de peste 20 de miniºtri ai Educaþiei (al 22-lea în mandat!) ºi dupã o multitudine de abordãri diferite cu privire la filosofia învãþãmântului superior ºi a cercetãrii ºtiinþifice, zilele acestea, la Universitatea de Vest din Timiºoara, cele mai reprezentative universitãþi din România se vor reuni pentru a dezbate ºi pentru a proiecta direcþii strategice necesare unei abordãrii coerente cu privire la dezvoltarea învãþãmântului superior ºi a cercetãrii ºtiinþifice, anunþã, într-un comunicat reprezentanþii UVT. Reunirea consorþiul Universitaria, organism format din unele dintre cele mai prestigioase universitãþi din Ro-

mânia – Universitatea din Bucureºti, Universitatea Babeº-Bolyai din ClujNapoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, Academia de Studii Economice din Bucureºti –, va avea loc Universitatea de Vest, în zilele de 14 - 17 mai.

Celor cinci universitãþi membre ale consorþiului Universitaria li se alãturã la dezbaterile întâlnirii de la Timiºoara reprezentanþi ai conducerilor altor ºapte universitãþi importante din România: Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, Universitatea „Transilvania”, din Braºov, Universitatea din Oradea, Universitatea Politehnica Timiºoara, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº”, din Timiºoara, ºi Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului „Regele Mihai I al României”, din Timiºoara.

Reprezentanþii UVT mai transmit cã, punând educaþia printre prioritãþile mandatului sãu, preºedintele Klaus Iohannis a rãspuns invitaþiei transmise, la lucrãrile consorþiului urmând a fi prezentã Simina Tãnãsescu, consilier prezidenþial. „La 25 de ani de la Revoluþia din

decembrie 1989, revoluþie pornitã din inima Banatului, Timiºoara, reprezentanþii mediului academic românesc se regãsesc în faþa unor provocãri de o maximã importanþã. Mediul socio-economic, societatea româneascã în ge-

neral, constatând incoerenþa, lipsa de viziune ºi de strategii a clasei politice aºteaptã din partea universitãþilor soluþii la problemele reale cu care se confruntã România. Consorþiul Universitaria ºi-a asumat, încã de la înfiinþarea

sa, un rol activ în construcþia unei Românii prospere ºi dezbate, la fiecare din întâlnirile sale, teme de importanþã majorã din peisajul educaþional românesc”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

100.000 de lei de la Consiliul Judeþean Timiº, pentru Catedrala Mântuirii Neamului Deºi în Timiº sunt zeci de biserici de patrimoniu, monumente istorice care se aflã într-o stare deplorabilã, Consiliul Judeþean direcþioneazã din nou o sumã destul de mare din fondul de culturã ºi culte cãtre Bucureºti. Cãtre construcþia celebrei Catedrale a Mântuirii Neamului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Al doilea an consecutiv în care se alocã bani La fel ca ºi anul trecut, consilierii judeþeni vor trebui sã adopte un proiect de hotãrâre care vizeazã aprobarea unor forme de sprijin financiar pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

CJ Timiº motiveazã alocarea de fonduri cu „solicitarea care s-a depus pe adresa CJ Timiº din partea reprezentanþilor cultului religios ortodox român recunoscut în România, pentru Catedrala Mântuirii Neamului, prin care se cere alocarea unui sprijin financiar din bugetul local al Judeþului Timiº”.

Reprezentanþii administraþiei judeþene considerã cã, pentru aceastã direcþionare de fonduri, a fost îndeplinitã procedura reglementatã de prevederile Legii privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã.

Ca atare, s-a propus alocarea unui sprijin financiar în sumã de 100.000 de lei, suma urmând sã fie viratã prin Mitropolia Banatului, respectiv Arhiepiscopia Ortodoxã a Timiºoarei.

Biserici în ruinã de care CJ Timiº a uitat ªi anul trecut CJ Timiº a alocat

Macheta Catedralei Mântuirii Neamului suma de 100.000 de lei, pentru acelaºi obiectiv, proiectul fiind votat de consilierii judeþeni. “Motivele alocãrii acestor bani sunt credinþa în Dumnezeu, dorinþa de a fi oameni, alãturi de ceea ce înseamnã biserica, aceasta fiind alãturi de oameni, indiferent de cult. ªi Timiºul, unul dintre cele mai bogate judeþe, poate aloca suma de 100.000 de lei. Ne pare rãu cã nu am putut aloca suma cerutã de Patriarhie, 300.000 de lei. Probabil cã vor fi ºi alte instituþii, alte judeþe, care vor aloca bani. Noi atât am putut sã dãm”, declara anul trecut preºedintele CJTimiº, Titu Bojin.

Pânã acum s-au adunat 25 de milioane de euro pentru aceastã investiþie. Pentru finalizarea construcþiei ar

de 25 de ani un reper al cetãþii

Biserica de lemn dela Româneºti fi nevoie de încã 100 de milioane de euro. În acest context este ciudat cã

administraþia judeþului, deºi a alocat bani pentru construcþia de la Bucureºti, pare sã fi uitat cu desãvârºire de

bisericile ºi mãnãstirile de patrimoniu din Timiº, care sunt în ruinã de ani buni. Lista este lungã ºi, cu siguranþã, reprezentanþii CJ Timiº ºtiu foarte bine prioritãþile ºi urgenþele din judeþ, mãcar din perspectiva relaþiei cu Direcþia de Culturã, Culte ºi Patrimoniu.

Lucrurile sunt cu atât mai stranii cu cât chiar deputaþi PSD au fãcut recent apeluri de la tribuna Parlamentului pentru salvarea unor mãnãstiri extrem de degradate, în special din zona Fãget. “Aceastã salbã de monumente unice necesitã, multe dintre ele, o restaurare temeinicã ºi urgentã, prin lucrãri de consolidare a structurii de rezistenþã, a acoperiºurilor ºi prin recondiþionarea picturii interioare, în principal, datând din secolul al XVIII-lea.

Piatra mai poate aºtepta, dar lemnul, nu, unele dintre aceste nestemate nepreþuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prãbuºire”, se arãta în declaraþia cititã de la tribuna Parlamentului.

Semnatarii apelului atrãgeau atenþia cã Biserica de lemn din Povergina, construitã în 1782, a cãzut pradã flãcãrilor lãsate nesupravegheate de localnicii care curãþau miriºtile ºi reaminteau ºi cã, restaurate ºi puse în valoare, bisericile de lemn din Þara Fãgetului, importante obiective din patrimoniul istoric, cultural ºi religios naþional, pot constitui o veritabilã atracþie localã ºi pot intra în circuitul turistic religios. „În totalitate sunt ºapte biserici în zona Fãgetului, care trebuie restaurate rapid, la care se adaugã ºi Biserica de lemn din Povergina, mistuitã de flãcãri.

Sperãm sã se aloce fondurile necesare de la Guvern”, ne-a declarat deputatul PSD Dorel Covaci, unul dintre semnatarii apelului pentru restaurarea bisericilor.

social

14 - 17 mai 2015

11

Primãria va solicita revizuirea deciziei Curþii de Apel în cazul vizând finanþãrile acordate Poli Timiºoara Un document intern emis de Curtea de Conturi, care fãcea referire la caracterul legal al asocierii dintre Primãria Timiºoara ºi societatea SC Politehnica 1921 ªtiinþa Timiºoara & Invest SA, a ajuns în posesia secretarului Primãriei Timiºoara, Ioan Cojocari. Înscrisul, despre care acesta spune cã a fost dosit în mod deliberat ºi cã nu ar fi ajuns niciodatã în mod oficial la Primãrie, va fi utilizat de cãtre Municipalitate pentru a solicita revizuirea recentei decizii a Curþii de Apel Timiºoara în cazul Poli. ligia.hutu@timpolis.ro

Primãria Timiºoara, disculpatã de un document intern al Curþii de Conturi Secretarul general al Primãriei Timiºoara, Ioan Cojocari, a prezentat, vineri, în debutul ºedinþei de plen a Consiliului Local Timiºoara, informaþii menite sã ofere clarificãri cu privire la acuzele de ilegalitate formulate de Curtea de Conturi referitoare la caracterul asocierii dintre Primãria Timiºoara ºi o societate patronatã de controversatul afacerist Marian Iancu, prin care acesta gestiona destinele echipei de fotbal Poli Timiºoara.

Potrivit lui Ioan Cojocari, un document intern, transmis de reprezentanþii Departamen-

tului Juridic al Curþii de Conturi, în 2010, Camerei de Conturi Timiº, ar clarifica problema legatã de legalitatea asocierii dintre Primãria Timiºoara ºi SC Politehnica 1921 ªtiinþa Timiºoara & Invest SA. În baza documentului intern, datat iulie 2010, rezultã cã asocierea adusã în discuþie nu ar fi fost încheiatã cu fraudarea legii. Argumentele invocate fac trimitere, printre altele, la o serie de prevederi legale din Legea nr. 215/200, privind administraþia publicã localã, precum ºi din Legea 69/2000 a educaþiei fizice ºi sportului.

Aceste prevederi ar atesta dreptul legal la asociere, chiar ºi în condiþiile în care SC Politehnica 1921 ªtiinþa Timiºoara & Invest SA era organizatã, în acel moment, ca o societate comercialã pe acþiuni, apreciazã secretarul Primãriei Timiºoara. În pofida celor menþionate în conþinutul documentului intern emis de Departamentul Juridic al Curþii de Conturi, asocierea dintre Primãrie ºi societatea comercialã care gestiona, în acel moment, destinele echipei de fotbal Poli Timiºoara a fost declaratã ilegalã. ªi aceasta, a mai relevat Ioan Cojocari, în condiþiile în care documentul intern prezentat nu a mai fost de gãsit, acesta fiind dosit în mod deliberat.

Un proces cu un traiect sinuos ºi cu o mizã foarte mare Curtea de Apel Timiºoara a respins recent recursul fãcut de Primãria Timiºoara în dosa-

Nicolae Robu: „Legea a fost interpretabilã”

Ioan Cojocari rul vizând finanþarea echipei Poli Timiºoara, în perioada administraþiei Ciuhandu. Decizia a venit ca rãspuns la contestarea, de cãtre reprezentanþii Primãriei Timiºoara, a concluziilor unui raport al Curþii de Conturi, care releva faptul cã societatea Politehnica SA, patronatã de omul de afaceri Marian Iancu, ar fi fost finanþatã ilegal de Primãria Timiºoara. Prejudiciul cauzat astfel s-ar ridica la o valoare totalã de aproximativ 7 milioane de euro, sumã din care, potrivit unor estimãri, 582.000 de euro ar fi reprezentat datorii cãtre furnizori pentru activitãþile curente, 3.300.000 de euro ar fi reprezentat datorii cuprinse în perimetrul de raportare sportiv pentru licenþiere, 877.000 de euro – datorii faþã de personalul clubului, antrenori ºi jucãtori, în vreme ce 1.300.000 de euro ar fi reprezentat datoriile faþã de bugetul de stat ºi bugetele locale.

Raportul Camerei de Conturi Timiº, care a fost contestat în instanþã de cãtre Primãrie, relevã, printre altele, faptul cã finanþãrile acordate de Municipalitate societãþii patronate de

Marian Iancu ar fi fost ilegale. În raport se motiveazã cã finanþarea, din bugetele publice, a unor structuri sportive de drept privat este permisã doar în cazul unor entitãþi fãrã scop lucrativ, fiind excluse, aºadar, de la finanþarea din bani publici societãþile comerciale, al cãror scop este unul patrimonial ºi care vizeazã obþinerea de profit.

Acþiunea prin care Primãria a contestat constatãrile Curþii de Conturi legate de finanþarea fostei echipe Poli a fost înregistratã, în prima fazã, la Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal a Curþii de Apel Timiºoara, în mai 2013. În acelaºi an, aceastã instanþã a admis excepþia necompetenþei materiale a Curþii de Apel Timiºoara ºi a declinat competenþa de soluþionare a cererii în favoarea Tribunalului Timiº. Unde, dupã un ºir de amânãri, acþiunea de contestare a Primãriei a fost respinsã. Ulterior s-a fãcut apel, iar litigiul s-a reîntors la Curtea de Apel Timiºoara, care a formulat decizia referitoare la caracterul ilegal al asocierii dintre Primãrie ºi societatea patronatã de Marian Iancu.

Referiri publice la conþinutul deciziei Curþii de Apel Timiºoara privind respingerea recursului Primãriei în dosarul vizând finanþãrile acordate echipei Poli Timiºoara au fost fãcute public recent ºi de cãtre edilul Nicolae Robu.

Acesta a asigurat cã instituþia pe care o conduce va respecta orice decizie a instanþelor, dar a formulat o serie de rezerve cu privire la conþinutul raportului Curþii de Conturi care declara ilegalã asocierea dintre Primãria Timiºoara ºi societatea patronatã la vremea respectivã de Marian Iancu. Edilul a evitat, însã, sã se pronunþe asupra unor eventuale culpabilitãþi ale membrilor fostei echipe din administraþia oraºului. „Nu acuz administraþia de atunci, nici juriºtii care au dat aviz favorabil pentru finanþare, nici pe secretarul Primãriei, nici pe consilierii locali, nici instanþa care i-a considerat vinovaþi pe primii”, a declarat re-

cent edilul Nicolae Robu.

Acesta a opinat cã unul dintre factorii care au îngãduit finanþarea, de cãtre Primãrie, a echipei Poli, în perioada în care aceasta era patronatã de omul de afaceri Marian Iancu, ar fi fost ambiguitatea legislaþiei.

Cadrul legal ar fi îngãduit multiple interpretãri, context în care juriºtii care s-au pronunþat asupra caracterului asocierii ar fi identificat o serie de premise despre care au apreciat cã susþin legalitatea asocierii. „Legea a fost interpretabilã”, a conchis primarul Nicolae Robu, adãugând ºi cã, la momentul la care asocierea între Primãrie ºi societatea condusã de Marian Iancu a fost încheiatã, nicio instituþie abilitatã nu a formulat în mod public rezerve cu privire la legalitatea acestei asocieri: „Instituþia Prefectului nu a fãcut nicio sesizare de ilegalitate, Curtea de Conturi nu a fãcut nicio sesizare de ilegalitate”.

Nicolae Robu

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

14 - 17 mai 2015

Haos ºi în cazul atestatelor de producãtor l Consilier judeþean din Opoziþie: “E o dezorganizare organizatã,

nu se ºtie cine mai controleazã pieþele”

Un sistem “inovator”

La fel ca în cazul sistemului cu carduri de sãnãtate, noile reglementãri privitoare la atestatele de producãtori care trebuie sã fie deþinute de cãtre cei care vând în pieþe – intrate în vigoare de la 1 – par sã fi dus ºi în Timiº la un haos organizat, la o situaþie în care “nimeni nu mai controleazã pe nimeni”, dupã cum susþin unii reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“În momentul de faþã se face comerþ clandestin în pieþe” Teoretic, de la 1 mai toþi comercianþii din pieþe ar trebui sã aibã atestate de producãtor, care sã înlocuiascã vechile certificate de producãtor, ºi care se presupune cã ar avea rolul de a combate specula.

Practic, lucrurile nu stau aºa, pentru cã la nivel administrativ, ºi la Consiliul Judeþean, ºi la Primãrii, nu a existat pregãtirea necesarã pentru ca sistemul sã fie funcþional.

“La Consiliul Judeþean s-au fãcut acele tipizate, s-au dat la multiplicat, dar lucrurile nu merg bine, pentru cã aceste atestate nu au ajuns la producãtori. Mulþi nu ºtiau de existenþa lor, ºi se poate spune cã în momentul de faþã se face comerþ clandestine în pieþe. Este un haos total, nimeni nu controleazã pe nimeni”, spune consilierul judeþean PNL Tiberiu Lelescu, fost director al Direcþiei Agricole Timiº.

Teoretic, în total, 15.000 de atestate de producãtor ar trebui se fie distribuite în aceste zile, în judeþ.

Numãrul scriptic – raportat la certificatele de producãtor – e foarte mare, ºi este de naturã sã arate cã o parte din cei care le solicitã sunt speculanþi, care au cel mult câþiva metri

pãtraþi de suprafaþã cultivatã, ºi au nevoie de aceste documente pentru a vinde marfã de import în pieþe.

Deºi acest document este obligatoriu pentru comercializarea produselor agicole obþinute în gospodãria proprie, pânã acum doar Primãriile Tormac ºi Bethausen au solicitat un numãr ceva mai mare de atestate de producãtor de la CJ Timiº. În Timiºoara, nici mãcar zece producãtori de legume ºi fructe din pieþele oraºului nu ºi-au ridicat noile atestate, deºi în lipsa acestora, nu ar mai putea sã-ºi vândã marfa.

“Producãtorii care frecventeazã pieþele din Timiºoara nu ºi-au scos în totalitate aceste atestate. Totuºi, nu am vrea sã fim noi cei care luãm mãsurile, sã nu lãsãm producãtorii sã vândã marfa proaspãtã. În Girocului nu este niciun atestat, în Badea Cârþan – douã, în Lipovei douã, în Dacia trei, iar în Piaþa 700 douã.

Foarte, foarte puþine”, a declarat ºeful Pieþe SA, Victor ªtefan.

Numãrul foarte mic de solicitanþi de atestate de producãtor contrasteazã cu numãrul celor care solicitaserã, în sistemul vechi, certifi-

Tiberiu Lelescu cate de producãtor pentru “agricultura intensivã” fãcutã în Timiºoara.

Anul trecut, Primãria Timiºoara a eliberat sau reînnoit 359 de certificate de producãtor, numãrul acestora fiind în creºtere, în raport cu 2013. „În baza cererilor formulate de cãtre persoane fizice, în urma verificãrilor efectuate la gospodãriile populaþiei ºi în urma întocmirii proceselor-verbale de constatare, în anul 2014 s-au eliberat 170 de certificate de producãtor (în anul 2013, 128 certificate) ºi s-au aplicat vize trimestriale în 189 de cazuri (în anul 2013, în 194 de cazuri). Comparativ

Victor ªtefan cu anul 2013, modificarea numãrului cererilor depuse în anul 2014 pentru eliberarea certificatelor de producãtor sau pentru acordarea vizelor trimestriale este nesemnificativã, numãrul de certificate de producãtor eliberate a crescut, iar numãrul de vize trimestriale aplicate a rãmas aproximativ acelaºi”, comunicau reprezentanþii Primãriei. Dincolo de faptul cã e greu de imaginat unde sunt terenurile necesare pentru certificarea a sute de producãtori, este ciudat faptul cã numãrul acestora nu se regãseºte în noul sistem, în care se fac verificãri mai minuþioase.

Legat de noile proceduri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat cã producãtorii agricoli au solicitat peste 380.000 de cereri pentru atestate ºi 300.000 de carnete de comercializare, pentru a respecta astfel noile prevederi legislative, care au intrat în vigoare la 1 mai.

“Legea se aplicã celor care produc ºi care vor sã comercializeze produsele pe care le obþin. Dupã aplicarea acestei legi, consumatorii vor cunoaºte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpãrã din piaþã, despre calitatea acelor produse ºi a locului de provenienþã a acestora. La nivel naþional sunt solicitate de consiliile judeþene 380.000 de atestate de producãtori ºi au fost solicitate peste 300.000 de carnete de comercializare. Momentan nu avem o situaþie centralizatã a numãrului de atestate care au ajuns la producãtori. E posibil sã fie cazuri izolate prin care aceste atestate sã nu fi ajuns deja la producãtori, dar nu va exista nicio derogare de la lege”, a declarat ministrul Agriculturii.

Atestatul de producãtor, care înlocuieºte certificatul de producãtor, are o valabilitate de un an, în timp ce un carnet nou de comercializare va fi emis doar dupã ce precedentul va fi completat în întregime.

Amenzile de care sunt pasibili cei care nu se vor conforma sunt drastice. Cea mai micã dintre abateri este consideratã neafiºarea etichetei produsului ºi se va lãsa cu o amendã între 100 lei ºi 300 lei. Utilizarea necorespunzãtoare a carnetului de comercializare se sancþioneazã cu amenzi de la 200 pânã la 1.000 de lei.

De la 3.000 pânã la 4.000 de lei va fi sancþiunea aplicatã þãranilor care vor transporta produse agricole de la locul de deþinere la cel de comercializare fãrã a deþine o filã completatã corespunzãtor cantitãþilor ºi structurii sortimentelor.

Dacã producãtorii vor vinde, în baza carnetului de comercializare, alte produse decât cele din producþia proprie, amenda va fi între 7.500 ºi 15.000 lei.

Sancþiunile sunt extrem de mari pentru cei care vor fi depistaþi vânzând în pieþe fãrã a avea un atestat de producãtor valabil ºi un carnet de comercializare: între 15.000 lei ºi 22.500 lei.

Dubii legate de eficienþa noilor reglementãri Reprezentanþi ai CJ Timiº spun cã ar fi pãcat ca þãranii care vin cu ceapã, usturoi, ridichi ºi alte produse vegetale de sezon, precum ºi cei care vând lapte, brânzã, ouã ºi alte produse de origine animalã sã nu solicite de la Primãrii eliberarea atestatelor ºi carnetelor de comercializare, pentru cã nu vor mai avea acces în pieþe fãrã aceste documente.

Practic, este greu de spus cât de multe va schimba noua procedurã, într-un sistem dominat de biºniþã ºi intermediari. “Nu ºtiu cine mai face verificãri acum. Primãriile nu prea au personal, Direcþiile Agricole, din câte ºtiu, sunt la un pas de desfiinþare ºi, oricum, nu prea mai au competenþe, cele mai importante atribuþii fiind preluate de APIA ºi Camerele Agricole Judeþene. ªi, dacã nu se ºtie cine controleazã, trebuie sã ne aºteptãm la un haos total. ªi de aceea ºi preþurile ai luat-o

razna, sunt ca la supermarket, pentru cã o bunã parte din marfã este de import, vândutã cu certificate de producãtor.

Se pierde controlul asupra situaþiei, totul e vraiºte”, spune Tiberiu Lelescu. În opinia sa, haosul generalizat ar putea fi accentuat de controalele ANAF: “Nu se aºteaptã nimeni ca o bãtrânã care vinde patru fire e usturoi în piaþã sã aibã casã de marcat. Totuºi, case de marcat ar trebui sã existe la cei care vând marfã de import, pe trei - patru mese în piaþã, ºi care au un volum de vânzãri mare. ªi nu aº vrea sã vãd cã ANAF îºi concentreazã eforturile pe micii producãtori, pe care îi sufocã cu controale, fãrã sã îi deranjeze pe marii importatori, care aduc marfã în þarã cu sutele de tiruri. Acolo e marea evaziune, nu la þãranul care vinde câteva kilograme de cartofi în piaþã”.

Astfel, chiar ºi cu aceste schimbãri, marea problemã localã legatã de

de 25 de ani un reper al cetãþii

pieþele agro-alimentare, care nu e rezolvatã de noua lege – ce lasã competenþe de control ºi emitere de documente tot la Primãrii – e cea a biºniþarilor cu certificate de producãtor eliberate ilegal, de regulã de unele Primãrii din vecinãtatea Timiºoarei. Pieþele agro-alimentare din Timiº continuã sã fie dominate de aceºti intermediari care, cu marfã de import, au eliminat treptat accesul la spaþii de vânzare al micilor producãtori. ªi în acest fel, astãzi, timiºenii îºi fac cumpãrãturi în pieþe cu preþuri unde peste 80% din marfã este de import. Acest gen de afaceri ºi acapararea pieþelor agroalimentare de cãtre importatori ºi intermediari nu ar fi posibilã dacã autoritãþile ar face un control eficient al modului în care sunt eliberate ºi utilizate certificatele de producãtor. În urmã cu câþiva ani, exista la nivelul Direcþiei Agricole Timiº o comisie

mixtã de control, formatã din reprezentanþi ai Poliþiei, ai Jandarmeriei, ai Finanþelor, care fãcea periodic acþiuni de control ce vizau certificatele de producãtor. Însã respectiva structurã a fost desfiinþatã. În mod normal, specialiºtii Primãriei care emit aceste certifi-

cate ar trebui sã verifice sinceritatea celor care susþin cã au cultivate anumite suprafeþe cu legume ºi fructe ºi cer certificate de producãtor pentru a le vinde pe piaþã. Dar, din comoditate sau din lipsã de personal de control, aceste verificãri nu se fac niciodatã.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

14 - 17 mai 2015

13

Tot mai multe zone de exploatare petrolierã din Timiº, concesionate de companii strãine Concesiuni în serie

Dincolo de controversele legate de gazele de ºist, Timiºul pare sã devinã o zonã tot mai interesantã pentru companiile petroliere care, dupã o perioadã de explorare, concesioneazã tot mai multe areale unde au indicii cã ar exista zãcãminte petroliere importante de adâncime. În majoritatea cazurilor, însã, aceste zãcãminte ajung sã fie exploatate de companii strãine, nu de statul român. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi zone de interes Ultima zonã din Timiº care pare sã le fi captat interesul companiilor petroliere este cea din jurul Timiºoarei.

Compania petrolierã australianã ADX Energy ar putea investi pânã la 100 de milioane de euro în lucrãri de explorare-exploatare a zãcãmintelor de petrol în perimetrul Parþa, pe care ADX Energy l-a concesionat în 2012, de la Statul român.

Compania încearcã sã convingã investitorii cã România sprijinã activitãþile legate de petrol ºi gaze, întrucât strângerea de fonduri „nu este partea uºoarã”. Pe de altã parte, australienii susþin cã întâmpinã probleme cu accesul pe unele terenuri din perimetrul concesionat pe care vor sã facã lucrãri de explorare ºi prospecþiuni seismice. „Strângerea de fonduri pentru un proiect bun de dezvoltare de petrol sau gaze naturale nu este însã partea uºoarã, problema principalã este de a oferi încredere investitorilor noºtri cã România este o þarã care sprijinã activitãþile legate de petrol ºi gaze naturale ºi, prin urmare, activitãþile pot fi efectuate într-un mod rapid ºi eficient din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu legile ºi reglementãrile româneºti ºi ale UE”, a declarat Paul Fink, director tehnic al ADX Energy ºi administrator al filialei româneºti ADX Panonia SRL, într-un document remis Energy Report.

Paul Fink a adãugat cã, în funcþie de rezultatele fazei de explorare, cheltuielile ADX Energy pot ajunge pânã la 100 de milioane euro, într-o perioadã de cinci ani.

Pânã în prezent, investiþiile ADX Energy în România se ridicã la câteva milioane de euro, reprezentând costuri pentru obþinerea concesiunii din partea statului român, analiza datelor ºi prima colectare de date geofizice în zonã. „Perimetrul concesionat în zona Parþa conþine ºapte câmpuri petroliere ºi de extragere a gazelor naturale, cu perspective de extragere a 47 de milioane de barili de petrol ºi 480 de miliarde de metri cubi de gaz”, se aratã într-un comunicat recent postat pe site-ul companiei australiene.

Zãcãminte ignorate de stat Dat fiind cã aceste zãcãminte uriaºe se aflã în apropierea Timiºoarei, este greu de explicat de ce ele nu au fost explorate ºi apoi exploatate de Statul român.

Zãcãmintele de hidrocarburi au fost cercetate în zona Banatului imediat dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Însã atunci s-au realizat explorãri la adâncimi ceva mai mici. „ Acum existã alte tehnologii decât cele disponibile la momentul în care s-au fãcut acele prospecþiuni în Banat, putânduse face prospecþiuni la adâncimi de peste 2.500 de metri, care nu erau disponibile acum 30 - 40 de ani”, explicã prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Facultatea de Geografie al Universitãþii de Vest. În anii ’60, în Banat au fost ºi o serie de foraje care nu au avut succes însã, pentru cã nu se cunoºtea structura geologicã aºa cum se cunoaºte astãzi. Mai mult, nu se cunoºteau nici principalele structuri tectonice care sunt structuri-capcanã pentru petrol, din zona Câmpiei de Vest. Prin foraje ºi

prin prospecþiuni geofizice ample s-a aflat cã existã o structurã în formã de tablã de ºah, cu blocuri ridicate ºi coborâte.

Nu este prima oarã când se descoperã astfel de zãcãminte cu potenþial în Timiº. În urmã cu trei ani, în urma unor activitãþi de prospectare, compania Zeta Petroleum România a descoperit, în zona Jimbolia, un zãcãmânt de þiþei parafinos ºi de gaze naturale. Evaluarea preliminarã a indicat existenþa unor rezerve de cel puþin 1,5 milioane de barili, ce pot ajunge pânã la ºase milioane de barili. Zona de exploatare e situatã lângã graniþa româno-sârbã, într-o concesiune cu o suprafaþã de 23,9 kilometri pãtraþi. Conform companiei care a fãcut prospecþiile, zona de interes din punct de vedere al exploatãrii cuprinde ºi douã câmpuri descoperite în anii ’80, Jimbolia Veche ºi Jimbolia Vest, acumulãri de petrol ºi gaze pe care Zeta Petroleum le evalueazã în vederea readucerii lor în producþie.

Potrivit Agenþiei Naþionale de Resurse Minerale, zonele cu potenþial din judeþ, care au ºi fost valorificate prin concesionare cãtre Petrom, fiind construite schele petroliere în arealele productive, sunt Biled, Calacea, Cherestur, Diniaº, Dumbrãviþa, Dudeºtii Noi, Grãniceri vest, Lovrin, Moraviþa, Partoº, ªandra sud, Satchinez, Sânmartin, Teremia ºi Variaº. Exploatarea în aceste zone a a avut continuitate sau a fost sistatã temporar, în funcþie de productivitatea zonei. Conform unor experþi de Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest, mai sunt zone cu potenþial din punct de vedere al zãcãmintelor de gaze naturale ºi petrol care au rãmas neexploatate ºi neprospectate. “În zona Satchinez, de exemplu, mai mulþi elevi au anunþat profesorii cã, pe lângã rezervaþie, pe câmp, au vãzut, în zone mlãºtinoase, cum bolborosea puternic apa. Acolo sunt emisii de gaze ºi mã mirã cã nu s-a fãcut pânã acum explorare ºi prospecþie în zonã. Ar putea fi un zãcãmânt cu potenþial”, mai spune Petru Urdea.

Fãrã a se implica foarte mult, în ultimii ani cel puþin, în activitãþile de prospectare ºi exploatare a zãcãmintelor de subsol din þarã, Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale a preferat sã concesioneze, în Timiº cel puþin, exploatarea unor areale cu potenþial. În ultima perioadã, de exemplu, s-a concesionat, în judeþ, explorarea resurselor de nisip ºi pietriº din perimetrul Dealului Cocor, a resurselor de apã geotermalã din perimetrul Deta Vest, a resurselor de nisip ºi pietriº din perimetrul Jena sud-est, explorarea resurselor de diorit din perimetrul Valea Radului ºi a resurselor de granodiorit din perimetrul Jdioara Vest. În ceea ce priveºte petrolul, întro rundã recentã de apeluri publice de ofertã pentru atribuirea exploatãrii unor zone cu potenþial petrolier, Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale a avut în ofertã ºase perimetre din zona de vest a þãrii: Curtici, Periam, Biled, Pãuliº, Parþa, Buziaº ºi Crai Nou. Câºtigãtorilor li se acordã de cãtre ANRM autorizaþii de prospectare, explorare ºi extracþie, iar organizarea procedurilor de scoatere la licitaþie a trebuit anunþatã ºi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ca ºi în alte proceduri similare, accesul la datele ºi informaþiile geologice legate de perimetrele scoase la licitaþie s-a fãcut în baza unei solicitãri scrise adresate Agenþiei Naþionale pentru Resurse

Minerale, dupã semnarea unui acord de confidenþialitate ºi plata taxelor legale pentru achiziþionarea pachetului de date ºi a tarifelor pentru consultarea ºi folosirea datelor ºi informaþiilor aparþinând fondului naþional de date geologice.

Ca sã fie sigurã cã nu ajunge sã atribuie prin licitaþii aceste perimetre unor simpli intermediari, ANRM a decis ca toate companiile participante sã-ºi prezinte experienþa managerialã ºi domeniile acoperite de specialiºtii companiei, experienþa în explorarea unor zone similare, ratele de succes în explorare ºi înþelegerile prealabile cu firme prestatoare de servicii pentru operaþiunile petroliere care nu se executã de cãtre ofertanþi. În paralel, celor interesaþi li s-a cerut ºi utilizarea unor metodologii de investigare, procesare, interpretare moderne.

Având în vedere aceastã politicã de atribuire a exploatãrii unor perimetre cu potenþial din punct de vedere al zãcãmintelor subsolului, rãmâne speranþa cã firmele care îºi adjudecã aceste contracte respectã întocmai obligaþiile asumate. ªi aceasta pentru cã Inspectoratele Teritoriale pentru Resurse Minerale, care trebuie sã verifice în momentul de faþã corectitudinea procedurilor de exploatare ºi respectarea obligaþiilor asumate sunt confruntate cu o crizã acutã de personal, ceea ce face verificarea periodicã a concesionarilor dificilã.

Exploatare cu prudenþã Este important, de asemenea, ca aceste exploatãri petroliere din Timiº sã respecte întocmai legislaþia de mediu. Într-un raport recent care analizeazã zonele de risc, din punct de vedere al poluãrii în judeþ, Consiliul Judeþean Timiº menþioneazã sondele de extracþie þiþei ºi gaze, precum ºi staþiile de injecþie de apã de zãcãmânt din judeþ ca potenþiale surse de erupþii, incendii, deversãri accidentale de þiþei ºi apã de zãcãmânt din beciul sondei, precum ºi fenomene de coroziune ºi

uzurã ce conduc la fisurarea instalaþiilor ºi deversãri accidentale. În Timiº, conform aceluiaºi studiu al CJ Timiº, existã suprafeþe mari care, într-o formã sau alta, au fost contaminate cu produºi chimici toxici, solvenþi sau produse petroliere. Poluate masiv sunt fostele sau actualele zone de extracþie, îmbarcare ºi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizãrii C.J. Timiº, sunt în Cãlacea, Parc Dumbrãviþa, Moraviþa Parc, Parc Partoº, Lovrin, Satchinez ºi ªandra.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

14 - 17 mai 2015

Guvernul, reclamat la DNA pentru deturnarea fondurilor de malpraxis „Asigurarea de malpraxis, o haiducie modernã a politrucilor de la Ministerul Sãnãtãþii”

Un senator a depus o plângere penalã la DNA, împotriva unor funcþionari guvernamentali, pe care îi acuzã de abuz în serviciu contra intereselor publice. Acesta reclamã faptul cã, în pofida celor douã tentative de a modifica Legea malpraxisului, Guvernul sa opus, invocând în faþa parlamentarilor argumente mincinoase. Mai mult, ASF, instituþie responsabilã cu monitorizarea situaþiei, ar fi îngãduit deturnarea, cãtre companiile de asigurãri, a 98% din banii încasaþi pentru asigurãrile de malpraxis. ligia.hutu@timpolis.ro

„Guvernul, complice la deturnarea fondurilor de malpraxis” Senatorul independent Valeriu Todiraºcu anunþã cã a depus o plângere penalã la DNA împotriva deturnãrii, de cãtre Guvern, a fondurilor de malpraxis. Motivul invocat se leagã de respingerea, în 2013 ºi în 2014, a douã iniþiative legislative de modificare a Legii malpraxisului, care i-au aparþinut. ªi aceasta în condiþiile în care funcþionarii guvernamentali ar fi recurs la prezentarea, în faþa parlamentarilor, a unor informaþii eronate ºi a unor declaraþii mincinoase privind o iminentã soluþionare a neregulilor din domeniu

de cãtre reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii.

Valeriu Todiraºcu apreciazã cã aceastã informaþie a fost furnizatã pentru a induce în eroare plenul Senatului, în condiþiile în care plenul a fost informat cã urmeazã sã fie depus un proiect de lege iniþiat de Guvern, menit sã corijeze situaþia legatã de gestionarea ineficientã a fondurilor destinate malpraxisului. Proiect care nu a fost, însã, depus nici pânã în acest moment. În aceste condiþii, spune Valeriu Todiraºcu, pacienþii continuã sã beneficieze, în medie, de doar 5% din sumele plãtite de medici pentru asigurãrile obligatorii de malpraxis. În vreme ce restul banilor sunt deturnaþi, prin lege, cãtre companiile de asigurãri. „Potrivit legii de funcþionare a Guvernului, acesta avea obligaþia de a iniþia din oficiu proiecte de lege pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor cetãþenilor ºi de a asigura funcþionarea echilibratã ºi dezvoltarea sistemului naþional economic ºi social”, îºi argumenteazã senatorul Valeriu Todiraºcu plângerea penalã îndreptatã împotriva funcþionarilor din cadrul Guvernului.

Doar 2% din fondurile încasate de companiile de asigurãri au ajuns la pacienþi Valeriu Todiraºcu mai precizeazã

cã funcþionarii guvernamentali aveau obligaþia sã modifice aceastã situaþie care îi prejudiciazã, în egalã mãsurã, pacienþii ºi personalul medical. Cu toate acestea, s-au dovedit a fi nu doar împotriva modificãrilor propuse sã fie operate la Legea malpraxisului, ci au vehiculat ºi informaþii eronate, menite sã perpetueze situaþia actualã de deturnare a fondurilor. „Membrii Guvernului au încãlcat atât rolul acestuia, cât ºi atribuþiile de serviciu stabilite de lege, întrucât nu au depus la Parlament proiectul de lege pentru remedierea problemei fondurilor colectate din asigurãrile de malpraxis, aºa cum au promis în plenul Senatului, ºi, în plus, au emis avize negative pentru douã iniþiative legislative depuse de subsemnatul la Senat”, relevã Valeriu Todiraºcu.

Acesta informeazã cã a depus, în 7 mai, o plângere la DNA, la adresa funcþionarilor din Guvern, pe care îi acuzã de infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Senatorul menþioneazã, în plângerea penalã cã documente oficiale emise de ASF atestã faptul cã banii încasaþi de cãtre persoanele prejudiciate reprezintã un procent infim, care s-a situat în scãdere progresivã, de la 6% în 2011, pânã la 2%, în 2013. În intervalul 2007 2014, mai spune el, valoarea totalã a primelor brute subscrise a fost de 137.312.043 de lei, în vreme ce rezerva de daunã, reprezentând suma de care pacienþii nu au putut beneficia, s-a ridicat la 69.981.335 de lei.

Valeriu Todiraºcu opina recent cã, din pricina prevederilor actualei legi a malpraxisului, medicii, personalul medical ºi pacienþii aflaþi în suferinþã sunt þinuþi de cãtre reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii într-o veritabilã sclavie: „Asigurarea de malpraxis reprezintã, în România, o haiducie modernã a politrucilor de la Ministerul Sãnãtãþii, care prin intermediul actualei legi a malpraxisului obligã medicii ºi personalul medical sã plãteascã poliþele de malpraxis, care apoi sunt blocate, tot prin efectul legii, la companiile de asigurãri”.

Senatorul afirmã cã a ceea ce a putut sã realizeze Ministerul Sãnãtãþii în domeniul malpraxisului meritã o atenþie specialã atât din partea DNA, cât ºi a celor care vor emite viitoarea ediþie a DEX-ului, care ar trebui sã includã un nou termen, de „haiducie modernã”, inversã decât „haiducia clasicã”. ªi asta pentru cã acum, afirma el, „banii pentru asigurãrile de malpraxis sunt luaþi de la medicii cu salarii de mizerie, iar în proporþie de 98% sunt deturnate cãtre cei bogaþi, respectiv cãtre companiile de asigurãri”.

Situaþia, relevã el, este posibilã din pricina unei complicitãþi a Guvernului, prin Ministerul Sãnãtãþii. ªi aceasta întrucât Legea Reformei Sãnãtãþii, în forma sa actualã, a fost impusã, prin asumare de rãspundere, în 2006. „În 2014 au refuzat modificarea acesteia, deºi, în luna martie 2014, actualul ministru Bãnicioiu, la instalarea sa, a promis schimbarea în douã sãptãmâni a Legii malpraxisului, dar pânã acum nu s-a întâmplat nimic”, a mai semnalat senatorul Valeriu Todiraºcu.

Care a informat ºi cã, în eventualitatea adoptãrii modificãrilor propuse ºi de cãtre Camera Deputaþilor, care este for decizional, pacienþii ar putea fi despãgubiþi imediat ºi echitabil, în urma înþelegerii amiabile cu asiguratorul, fãrã intervenþia medicului, a instanþei sau a experþilor costisitori, iar erorile medicilor vor fi judecate în funcþie de condiþiile de muncã, prin

Optimism contrazis de realitate La jumãtatea lunii martie, Valeriu Todiraºcu anunþa cã a fost fãcut un prim pas în vederea aprobãrii proiectului de Lege a malpraxisului pe care îl depusese, în iulie 2014, pentru a doua oarã, la Parlament. ªi aceasta în condiþiile în care prima sa intenþie de modificare a legii, din iunie 2013, fusese respinsã de Senat

ºi nu fusese agreatã de reprezentanþii Guvernului. Valeriu Todiraºcu preciza cã Legea 95/2006, privind reforma în domeniul Sãnãtãþii, îi prejudiciazã nu doar pe pacienþi, ci ºi pe medici: „Actuala lege a malpraxisului care, pentru a fi modificatã, aºteaptã încã votul Camerei Deputaþilor, continuã sã prejudicieze

de 25 de ani un reper al cetãþii

atât pacienþii, care au neºansa sã fie afectaþi de disfuncþionalitãþile sistemului sanitar, cât ºi medicii, care nu sunt protejaþi de poliþa de asigurare atunci când greºesc în exercitarea dificilei lor profesiunisaucândsunttraºilarãspundere pentru cauze ale malpraxisului cauzate de problemele din sistemul sanitar”.

Senator Valeriu Todiraºcu

eliminarea responsabilitãþii directe a medicilor atunci când malpraxisul s-a produs din cauza dotãrilor insuficiente, condiþiilor improprii de muncã, infecþiilor spitaliceºti sau a viciilor ascunse ale unor dispozitive medicale necorespunzãtoare. În plus, medicii vor putea fi asistaþi de cãtre asiguratori, în fazele ulterioare înþelegerii amiabile, ºi vor putea fi protejaþi de posibilitatea creºterii insuportabile atât a costului poliþei de asigurare, dar ºi a plafonãrii despãgubirilor maxime suportate de medici, atunci când ar fi doveditã vina acestora.

Totodatã, a informat Valeriu Todiraºcu, modificãrile propuse vizeazã ºi diminuarea dramaticã a cauzelor antagonismelor dintre medici ºi pacienþi. Situaþie care, o datã soluþionatã, „ar putea readuce liniºtea atât de necesarã în relaþia tãmãduitoare dintre medic ºi pacient, în care ambele pãrþi se vor luptã cu boala ºi nu, ca acum, între ele”.

Printre amendamentele propuse Legii Sãnãtãþii de cãtre senatorul Valeriu Todiraºcu, cu care reprezentanþii Guvernului s-au dovedit în dezacord, se numãrã ºi responsabilizarea asiguratorului, în scopul prevenirii unei acumulãri de beneficii imense, apreciate ca fiind nemeritate. „Legea Statului român este cea care reglementeazã obligativitatea achiziþionãrii asigurãrilor de malpraxis. Cu toate acestea, contractele de asigurare sunt întocmite de societãþile de asigurare în aºa fel încât sã evite, pe cât posibil, plata despãgubirilor. Deºi legea cere ca pacientul supus unor proceduri cu risc sã semneze un consimþãmânt informat, nu existã un model pentru acel consimþãmânt ºi, astfel, societãþile de asigurãri pot contesta cu uºurinþã consimþãmântul unui pacient pe motive procedurale imputate furnizorului de servicii medicale, ºi pot refuza, din acest motiv, plata despãgubirilor de malpraxis”, a atenþionat public Valeriu Todiraºcu.

integrame

14 - 17 mai 2015

15

Intrã un român într-un bar: - O bere, vã rog!

- 20 de lei.

- Da era 10!

- 10 – pentru bere, 10 – sã acoperim banii furaþi de politicieni.

- Bine, ia de-aici!

Barmanul primeºte de la client 20 de lei ºi îi dã rest 10 înapoi spunându-i: - Bere nu avem. l Vladimir Putin viziteazã o scoala din Moscova. Întro clasa el le vorbeste copiilor despre cât de puternica e Rusia si cum are grija de oameni. La sfârsit, a dorit sa raspunda la niste întrebari din partea micutilor.

- Eu sunt Sasa si vreau sa-mi raspundeti la doua întrebari: De ce Rusia a anexat Crimeea si de ce Rusia a trimis trupe în Ucraina ?

Putin rasunde: - Întrebarile sunt bune , îmi pare bine ca m-ati întrebat! În acest moment se aude soneria si copiii ies în pauza.

Dupa pauza, sesiunea de întrebari se reia.

- Eu sunt Misa si as vrea sa îmi raspundeti la patru întrebari: De ce Rusia a anexat Crimeea ? De ce Rusia a trimis trupe în Ucraina ? De ce a sunat de pauza cu 20 minute mai devreme ? Unde e Sasa ? l Doi politisti mergeau pe strada. La un moment dat vad un pusti fumând si-l iau la întrebari: - În ce clasa esti, ma?

- În clasa a 2-a.

Unul din ei începe sa-l certe urât, la care celalalt îi spune: - Eh, lasa acum, ce-ai cu el? Tu în clasa a 2-a nu fumai?

- Ba da, dar eu macar aveam 18 ani! l Franta. Un magazin. O doamna timp de mai bine de o ora îsi alege o palarie.

Vânzatorul îi aduce palarii tot mai multe si mai multe. În sfârsit doamna se hotaraste si spune: - Cred ca o iau pe aceasta. Va rog sa o împachetati.

Vânzatorul, tacut, pune palaria într-o cutie.

- Cat trebuie sa achit?

- Nimic, doamna. Ati venit cu ea. l Top 10 minciuni pe care le spun barbatii: • N-am baut asa de mult.

• Nu s-a întâmplat nimic, sunt bine.

• Nu am avut semnal la telefon.

• Nu a fost asa de scump.

• Sunt pe drum.

• Sunt blocat în trafic.

• Nu, fundul tau nu pare mare în rochia asta.

• Îmi pare rau, n-am auzit telefonul.

• Ai slabit!

• De când îmi doream asta! l -Tatiii, ce e ala ”barbat”?

-Pai…este un om puternic, care iubeste, protejeaza si are grija de familia lui!

-Supeer! Vreau sa devin barbat, ca mama!!!

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

14 - 17 mai 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.