revista EcoȘcoala în acțiune - 2019

Liceul Teoretic “Miron Costin”

PAŞCANI, 2019

COMITETUL ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală al Liceului Teoretic “Miron Costin” în cadrul programului EcoSchools.

Nr. 1/2019

Cuprins

ISTORICUL liceului în cadrul programului EcoŞcoala

3

PLAN DE ACŢIUNE Comitet Eco-Şcoala

5

Eco-Şcoala în acţiune la Miron Costin PAŞCANI Duca Alina Vicepreşedinte Comitet Eco-Şcoala

12

“Let’s Do It, România!”

Ghervasă Cristian Vicepreşedinte Comitet Eco-Şcoala

15

Un altfel de “Let’s do it!”

Niţă Paula-Andrada Purtător de cuvânt Comitet EcoŞcoala

18

Din jurnalul de ecologizare în curtea şcolii Iacoboaia Monica Responsabil cu diseminarea

22

Campanii de reciclare la Liceul Teoretic “Miron Costin” Jitaru George-Ilie Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

24

Grădina trandafirilor de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Jardă Georgiana Responsabil cu informarea şi mobilizarea elevilor

28

2

31

Marş mut de Ziua Mondială a Mediului Costei Cătălina-Elena Responsabil cu diseminarea

33

Comoara biodiversităţii - Delta Dunării Costan Tudor Fotograf Comitet Eco-Şcoala

36

Colaborare europeană prin intermediul unui proiect de mediu Antăluţe Silvia Secretar Comitet EcoŞcoala

40

Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning ”Forest Breathes, Nature Speaks” prof. Coşniţă Emilia-Felicia Coordonator program Eco-Şcoală

47

De Ziua Verde a Eco-Şcolilor a apărut “Livada solidară franco-română” prof. Loghin Alice-Elena membru Comitet Eco-Şcoala

51

Informarea şi implicarea şcolilor şi comunităţii CODUL ECO AL ŞCOLII

3

Istoricul liceului în cadrul programului

Primul an când Liceul Teoretic "Miron Costin" Paşcani a activat în cadrul programului Eco-Şcoală a fost 2007, iar în 2013 s-a retras. În 2016, liceul nostru s-a reînscris în acest program, iar în 2019 a făcut solicitarea de reevaluare a şcolii.

De-a lungul anilor, liceul a mai fost evaluat în 2009 şi în 2011.

Pe data de 15 mai 2019, liceul a fost reevaluat pentru a obţine statul de EcoŞcoală şi pentru a păstra Steagul Verde. Au fost evaluate activităţile derulate de Comitetul EcoŞcoala al liceului din perioada 2016-2019.

Temele alese de şcoala noastră în ultimii trei ani şcolari au fost următoarele:  an şcolar 2018-2019: o VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ o CURTEA ŞCOLII  an şcolar 2017-2018: o VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ o MANAGEMENTUL DEŞEURILOR  an şcolar 2016-2017: o PLANTĂRI o MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

4

În iunie 2019, Liceului Teoretic “Miron Costin” Paşcani, i s-a comunicat rezultatul oficial al reevaluarii din cadrul programului EcoŞcoală.

Centrul Carpato-Danubian (CCDG) a comunicat Liceului Teoretic “Miron Costin” că în urma reevaluării: – i s-a acordat Certificatul de ECO-SCOALĂ pentru perioada 2019-2021, – simbolul programului, STEAGUL VERDE, va fi păstrat în continuare în scoală, – liceului i s-a acordat TROFEUL EcoSchools (înmânat la Seminarul

National din 28 septembrie 2019).

“Suntem mândri de rezultatul obţinut şi de faptul că am dovedit că suntem o şcoală "verde". Noi, membrii Comitetului EcoŞcoală, suntem dornici de implicare şi vom colabora în viitoarele activităţi ecologice “, a declarat Jitaru George-Ilie, preşedintele Comitetului EcoŞcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin”.

Elevi și cadre didactice ale Liceului Teoretic “Miron Costin” Pașcani s-au implicat în actiuni ecologice concrete și intenţionează să continuie ce auînceput.

“După o absenţă de 4 ani, în 2016, liceul nostru a revenit în programul EcoŞcoală. În ultimii trei ani şcolari, prin activităţile derulate în cadrul acestui program, ne-am propus să conștientizăm comunitatea noastră școlară asupra importanţei unui stil de viaţă sănătos, să combatem și să schimbăm obiceiurile alimentare nesănătoase ce conduc la obezitate infantilă, dar și să dezvoltăm abilităţi pentru amenajarea spaţiului verde din curtea şcolii şi de management al deşeurilor ce se colectează la şcoală.

Rezultatul acestei evaluări, calificativul EXCELENT, este expresia implicării întregii comunităţi şcolare a liceului nostru: elevi, părinţi, profesori, conducere, personalul şcolii.” prof. Coşniţă Emilia-Felicia, coordonator program EcoŞcoală la Liceul Teoretic “Miron Costin 5

PLAN DE ACŢIUNE Comitet Eco-Şcoala

Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani 6

SEPTEMBRIE Activitatea Actualizarea panourilor eco Înfiinţarea cluburilor Fii Verde, Eco-Plantare si Eco-Reciclare Actualizarea datelor liceului nostru pe Platforma Școli Verzi

Initiere Baterel - Campania de reciclare a bateriilor si a DEE-urilor – perioada de desfășurare: septembrie 2018 – mai 2019 Iniţierea proiectului „Dacă eu aş fi copacul” – ce cuprinde acţiuni de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile de hârtie/carton/ziar, PETuri.

Let’s do it, Romania! – 15 septembrie - actiune de ecologizare

ECO-Codul şcolii - actualizare/reconfirmare Ziua internaţională a protejării stratului de ozon - 16 Septembrie

OCTOMBRIE Activitatea Identificarea temelor eco ce sunt sau pot fi integrate în curriculumul şcolii noastre Ziua Mondială a Mersului pe Jos - 15 octombrie Demararea activităţilor de colectare în cadrul proiectului “Dacă eu aș fi copacul” – ce cuprinde Activităţi de colectare selectivă de deşeuri (hartie, carton, PET-uri) - Clubul Eco-Reciclare Miron Crearea comitetului Eco şi stabilirea atribuţiilor fiecărui membru Monitorizarea activităţilor de ecologizare din scoala si curtea scolii Ziua Verde a Eco-Școlilor - plantarea unor pomi, arbuști decorativi în curtea școlii - 29 octombrie - Clubul Fii Verde Miron ”Colţul Verde al clasei” – activitate derulată pentru revigorarea colţului verde 7

NOIEMBRIE Activitatea Festivalul Sănătăţii – activitate de informare-conştientizare a unui stil de viaţă sănătos Activitate în laboratorul culinar Vizită de studiu la muzeul de Stiinte Naturale Suceava Harta spaţiului Verde al şcolii – realizarea unei machete pe care elevii şcolii vor semnala problem de mediu din cadrul şcolii Vizită de studiu la Facultatea de Biologie din Iaşi “Ziua Internaţională a Reciclării” – 15 noiembrie - Activitate de predarevalorificare a deşeurilor colectate - Clubul Eco-Reciclare Miron Centralizarea datelor si rezultatelor obtinute in urma valorificarii deseurilor colectate Identificarea problemelor de mediu cu care se confrunta scoala si a solutiilor propuse pentru acestea – cu membrii Comitetului Eco-Şcoala Înscrierea echipelor scolii în concursul national ecOprovocarea realizarea DOCUMENTAŢIEI pentru Proiectul Eco-Şcoala

DECEMBRIE Activitatea Postarea informatiilor actuale in pagina web Eco-Scoala din site-ul scolii “Ziua Voluntariatului” – 5 decembrie - Ce înseamnă să fii voluntar?

Realizarea panourilor de promovare / diseminare a proiectului “Eco-Pliantul” – crearea de pliante, postere, flyere cu informatii despre proiect materiale adresate atât elevilor liceului, cât si membrilor comunităţii, autoritatilor locale, parintilor din Asociatia de Părinti a Liceului” Ziua Internatională a Muntelui – 11 decembrie

Bradul de Craciun - realizat din materiale reciclabile “Creez şi reciclez” – confecţionare de produse decorative pentru Târgul de Crăciun

8

IANUARIE Activitatea Concurs de desene Eco Expoziţie de tablouri cu temă Eco “Colectarea selectivă a deșeurilor – moft sau necesitate?” – activitate in parteneriat cu reprezentantul firmei ProColectare Pascani impreuna cu Clubul Eco-Reciclare Miron “Salvăm natura, reciclând maculatura” - activitate de valorificare a deşeurilor reciclabile colectate în semestrul I în cadrul proiectului “Dacă eu aș fi copacul” Realizarea diseminării în cadrul Consiliului Reprezentativ al Elevilor a activităţilor din semestrul I din cadrul programului Eco-Şcoala Monitorizarea materialelor de diseminare

FEBRUARIE Activitatea Proiectarea, coordonarea şi promovarea activităţilor programului EcoŞcoală derulate în semestrul II Vizionarea unor documentare – activitate realizată de membrii ai Clubului Fii Verde Miron - cu tema ─ traiul fără bani – soluţii concrete ce dau rezultate ─ stil de viaţă sănătos ─ problemele de sănătate cu care se confruntă tinerii ─ alimentaţie sănătoasă ─ activităţi sportive ─ utilaje noi folosite în agricultura eco ─ sfaturi funny „Lecţia de grădinărit” - ateliere informative cu sfaturi eco, documentare plantare flori – cu membrii ai Clubului Eco-Plantare Miron

9

MARTIE Activitatea Activitate de diseminare a programului Eco-Scoala in cadrul Zilelor Scolii “Hai să facem umbră în curtea scolii” Luna Pădurii – 15 martie – 15 aprilie Demararea activităţilor dedicate pădurii de către membrii Clubului EcoPlantare Miron “Ziua Internaţională a Pădurii” - 21 martie – activitate de informare legată de cunoașterea tipurilor de arbori, de plante și de animale din padure Procurare de puieţi / arbuşti ornamentali pentru curtea şcolii (oferiţi de Ocolul Silvic Paşcani / compartimentul Autogospodărire din cadrul primăriei) “Ziua Mondială a Apei” – 22 martie - activităţi interdisciplinare pe tema apei - crearea de referate, prezentari Power Point despre apă

APRILIE Activitatea Desfăşurarea de activităţi de ecologizare în şcoală şi curtea şcolii Înviorarea „Colţului Verde” în laboratoare / săli de clasă - cu membrii Clubului Eco-Plantare Miron Ziua Pădurii – 15 aprilie - Organizarea de ateliere de plantare - Activităţi de informare pentru grădinărit / plantare Desfăşurare de activităţi de plantare derulate împreuna cu membrii Clubului Eco-Plantare Miron “Ziua Pământului” - 22 aprilie Discuţii despre surse de energie, găsirea şi inventarea unor soluţii Colectarea de deşeuri reciclabile în cadrul campaniei Baterel şi al proiectului “Dacă eu aş fi copacul”

10

MAI Activitatea Centralizeaza datele si rezultatele obtinute în urma valorificarii deseurilor colectate de către membrii Clubului Eco-Reciclare Miron Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă – 15 mai Vizionare de filme documentare despre fenomene ale naturii duse la extrem “Ziua Mondială a Biodiversităţii” – 22 mai Vizionarea de documentare cu ciclul de viaţă al plantelor, al animalelor “Ziua Europeană a Parcurilor” – 24 mai – activităţi de informare despre amenajarea urbanistica a municipiului Pascani, dar si activităţi de ecologizare Ziua Europeana a Păsărilor – 24 mai Construirea unor case pentru păsărele Ziua Internaţională fără tutun - 31 Mai Discuţii despre consumul de tutun, despre efectele nocive ale fumatului şi modurilor de a scăpa de această adicţie Diseminarea activităţilor proiectului în presa locală

IUNIE Activitatea “Ziua Mondială a Mediului” – 5 iunie dezbatere pe teme de protecţie şi conservare a mediului “Hârtia – “fructul” creat de om” - Activitate de informare a rezultatelor solutiilor locale propuse de elevi la problemele de mediu identificate de ei în cadrul proiectului “Dacă eu aș fi copacul” Activitate de predare a deşeurilor de hârtie/carton/ziare, PET-uri, etc.

Ziua Soarelui – 21 iunie actualizarea panourilor eco din şcoală Realizare de materiale de diseminare despre activităţile eco realizate în semestrul II – materiale realizate de membrii Comitetului Eco-Şcoală Diseminare în cadrul Consiliului Şcolar al Elevilor a activităţilor din semestrul II din cadrul proiectului

11

IULIE Activitatea Centralizarea materialele eco de diseminare Actualizarea paginii web Eco-Scoala din site-ul scolii Realizarea RAPORTULUI FINAL al activităţior EcoŞcoală derulate de elevii şcolii

12

Eco-Şcoala în acţiune la Miron Costin PAŞCANI

Duca Alina Vicepreşedinte Comitet Eco-Şcoala

13

Eco-Şcoala în acţiune la Miron Costin PAŞCANI Duca Alina În perioada 28 februarie - 1 martie 2019, liceul nostru a sărbătorit Zilele Şcolii în acelaşi stil ca al anilor precedenţi: festiv, activ şi distractiv.

Elevii din Comitetul Eco-Şcoală au realizat o serie de activităţi de sensibilizare a comunităţii şcolare pentru a participa şi în acest semestru la acţiuni pro-mediu.

Ei au actualizat panoul „Colţul Verde al Şcolii” din corpul A. Au realizat postere cu informaţii ale ultimelor activităţi pe care le-au derulat în perioada ianuariefebruarie 2019. În corpul B, la

parter, au făcut o reprezentare grafică a pașilor pe care trebuie săi parcurgem pentru a primi statutul de Eco-Școala. Au promovat pe Facebook-ul şcolii aceste acţiuni, dar şi evenimentul principal ce a avut loc pe 1 martie 2019.

La acesta au fost invitaţi elevi de la şcoala vecină ce a obţinut statul de Eco-Şcoală, elevi din Comitetul Eco de la Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea”. A fost un schimb de experienţă între elevii celor două şcoli. În cadrul evenimentului, EcoŞefii claselor din Comitetul Eco14

Şcoală Miron, au popularizat ultimele activităţi și rezultate pe care le-au înregistrat în programul EcoScoala în semestrul I. Au menţionat cum au ales Codul-Eco şcolii, dar şi temele din acest an selectate dintre cele impuse de coordonatorul internaţional.

Elevii de la Colegiul Unirea au oferit elevilor noştri sfaturi, au împărtăşit din experienţa lor şi au vorbit despre parcursul activităţilor eco care i-a condus la obţinerea statutului de Eco-Şcoală.

Împreună cu elevii liceului nostru, elevii invitaţi au discutat ce activităţi sunt eficiente şi sustenabile pentru mediul înconjurător în această perioadă a anului.

La final, elevii din Comitetul Eco Miron au anunţat viitoarele activităţi ce sunt cuprinse în Planul de activităţi al liceului nostru şi au stabilit să iniţieze cu elevii invitaţi un eveniment de Ziua Mondială a Mediului pe care să-l realizeze împreună.

15

“Let’s Do It, România!”

Ghervasă Cristian Vicepreşedinte Comitet Eco-Şcoala

16

“Let’s Do It, România!”

Ghervasă Cristian

În cei 10 ani de activitate de când a fost demarat proiectul, “Let`s Do It, România!”a ajuns să fie cea mai mare mişcare socială din România, cu peste un milion de voluntari implicaţi. Povestea “Let`s Do It!” a fost iniţiată de o echipă din Estonia, care a avut curajul să organizeze o astfel de acţiune, şi astăzi, este o referinţă pentru alte ţări de pe întreaga planetă. Din 2009 această “revoluţie” a fost declanşată și în România, ţara noastră fiind cea de-a 4 ţară din comunitatea “Let`s Do It, World!”

Ideea proiectului constă în curăţarea României într-o singură

zi, având drept deviză sintagma: "Hai să curăţăm lumea împreună!".

Ca în fiecare an, voluntarii liceului nostrum, elevi și profesori s-au lăsat animaţi și în acest an de ideea nebunească de a curăţa România într-o singură zi implicându-se în proiectul Ziua de Curăţenie Naţională și dovedind faptul sunt conștienti că este nevoie de implicare constantă pentru a schimba mentalităţi şi a îmbunătăţi problema deşeurilor.

Fiind o zi de sâmbătă plăcută, voluntarii din școala noastră şi-au pus mănuşi, au luat saci şi au început curăţenia în curtea școlii 17

încă de la primele ore ale dimineţii.

Deoarece în câteva dimineti căzuse bruma, copacii din curtea scolii erau dezgoliţi serios. Elevii ce au ieşit să facă curăţenie, participând astfel la cea mai mare acţiune de voluntariat organizată vreodată în România, au strâns numerosi saci menajeri cu frunze si crengi pe care i-au dus în pubelele din curtea școlii.

După curtea școlii, voluntari au continuat curăţenia pe tot traseul până la Parcul Municipal Pașcani unde acţiunea s-a încheiat.

Acolo au strâns deşeurile din zona lacului Peștișorul conform punctului de înregistrare confirmat pe site-ul actiunii. Partenerii de la regia de salubritate au făcut colectarea sacilor din pubelele de gunoi existente în parc. În parc voluntarii școlii noastre s-au întâlnit cu numeroși colegi de la alte școli implicaţi în același proiect, dovadă a faptului că “Let`s Do It, România!” a devenit cea mai mare mobilizare de voluntari din ţară. S-au bucurat să vada că sunt și alte persoane ce

participă la activităţi prin care dovedesc că le pasă de natură şi de mediul în care trăiesc și că se pot uni pentru o cauză pozitivă sustinând valorile propuse de iniţiatorii proiectului: pasiunea, încrederea, respectul pentru natură şi implicarea.

Elevii școlii noastre au ales să-şi ofere timpul şi energia pentru o cauză în care cred cu tărie participând la Ziua de Curăţenie Naţională, un moment extraordinar pentru ţara noastră, în care s-a văzut că lucrurile pozitive, de amploare, sunt posibile atunci când românii se unesc pentru o cauză comună. Împărtășind viziunea proiectului “Let`s Do It!” o ţară cu zero deşeuri, ei au afirmat că vor continua să facă activităţi de ecologizare și în alte zile nu numai în ziua oficială a acestui eveniment. Ştiind uimitoarea istorie din cei zece ani de la înfiinţare, sunt convins că proiectul "Let's Do It, România!" va mobilizat și în anul viitor mii de voluntari dornici de o schimbare.

18

Un altfel de “Let’s do it!”

Niţă Paula-Andrada Purtător de cuvânt Comitet EcoŞcoala

19

Un altfel de “Let’s do it!”

Niţă Paula-Andrada

 Sâmbătă. 23 septembrie. La şcoală.

Dacă cei ce ar şti aceste “coordonate” s-ar gândi la lecţii, ar greşi. Nu. Nu am făcut lecţii.

Am făcut un “altfel de activitate”. Diriga a numit-o ”activitate deturnată”.

De ce ? Păi, să începem cu începutul.  Vineri. 22 septembrie. Ora de informatică.

La finalul orei, diriga, care e profesor de info, ne-a anunţat că în fiecare an elevii şcolii noastre participă la proiectul Ziua de Curăţenie Naţională. Ne-a spus că e bine să ne implicăm şi că e o “primă” activitate pe care o vom derula împreună, aşa că nu ar

trebui să o ratăm. Suntem un colectiv nou. Unii dintre noi ne cunoaştem de nouă ani din clasa pregătitoare, alţii am fost colegi din gimnaziu, însă un grup consistent ne-am văzut prima dată acum două săptămâni când a început şcoala. Activitatea pe care ne-a propus-o e un mod de a fi conștienti că este nevoie de implicare constantă, modul ales pentru a dovedi acest lucru este făcând curăţenie cu ocazia “Let’s do it!”.

Marea majoritate a zis “Da, venim”. Atunci nu am înţeles de ce, dar mi-am promis să aflu. O activitate de curăţenie nu e printre preferatele mele, dar m-

20

am alăturat “da”-ului majoritar.

Aşa că, iată-ne!

Ne uităm în curtea şcolii şi constatăm că, înafară de câteva crengi şi frunze răzleţe, era curat. Încă nu căzuse bruma, iar pe jos nu se vedeau covoarele de frunze pe care diriga ne spusese că trebuie să le adunăm.

Noi eram echipaţi cu mănuşi şi câte un sac menajer aşa cum a cerut diriga, dar şi cu câte o umbrelă pentru că afară ploua.

Da. Nu tare, dar ploua. „Ura! Suntem salvaţi!” gândeam eu. Nu trebuie să facem nimic. Deja mă gândeam că Ziua de Curăţenie Naţională nu e ziua când trebuie să facem curat, ci este ziua când trebuie doar să constatăm că e curat.

Doar atât. Fără să facem nimic în plus. Însă bucuria mea a fost scurtă pentru că diriga a decretat ferm: “mergem în sala de clasă şi facem curat acolo”.

A fost momentul când m-am gândit ce norocoşi sunt colegii mei moldoveni. În clasă sunt trei colegi din Republica Moldova şi în acel week-end s-au hotărât – toţi trei – să plece acasă în Moldova.

Ne-am deplasat în corpul B, am urcat la etajul doi şi ne-am

 Sâmbătă. Ora 9.00. Curtea şcolii. întâlnit în sala de clasă.

Deocamdată ne era un loc străin.

Purta urma celor ce au învăţat în acea sală de clasă până în iunie.

Pereţii încă aveau amprenta elevilor ce au terminat clasa a XII-a în acea vară.

Trebuia să-l facem al nostru, trebuia să se vadă că acolo învaţă un colectiv nou, clasa a IXa F. Aşa că am dat jos planşele făcute de absolvenţii ce nu mai învaţă în acea sală de clasă, am măturat pe jos, am şters praful, am curăţat băncile, am făcut curat în dulapul din clasă. După ce am studiat perdelele, am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăm altele şi am construit câteva obiecte de decor cu care să începem să ne împodobim clasa.

După ce am finalizat această muncă, am depănat amintiri din anii precedenţi, amintiri cusute cu fir de aur în inima noastră. Am râs împreună, dar am simţit şi o stare de melancolie în sufletele noastre, când ne-am amintit de momente comice, de cele pline de seriozitate sau de cele triste din anii anteriori de şcoală ce neau legat ca prieteni și colegi.

21

Suntem ca o carte plină de aventură, dar şi de sentimente.

Pentru o parte dintre noi această carte a fost scrisă cu fiecare strop de cerneală timp de opt ani. Ea va continua încă patru ani. Nu mai sunt aceleași personaje. Au apărut altele noi, învăluite de mister, personaje ce trebuie descoperite.

Ne propunem să fim o familie, o familie ce se ajută la bine și la greu.

Aproape de final am început să cântăm câteva cântece.

Deoarece Cosmina adusese şi chitara am început cu “Râpa”, apoi am fredonat cântece cunoscute sau mai puţin cunoscute, fapt ce ne-a redat o stare de liniște sufletească.

Mi-am întrebat colegii de ce au venit la această activitate.

Unii dintre noi mai participaseră în gimnaziu la astfel de activităţi, alţii nu. Unii au spus în glumă “M-a obligat mama“, “Am venit fiindcă nu aveam ce face acasă“, alţii, mai în serios, au spus că au venit pentru că au dorit să facă parte din noul colectiv, să se integreze, să lege prietenii noi de lungă durată și să-și cunoască colegii pe care îi vor avea timp de patru ani.

Cu ocazia “Let’s do it, România!“, clasa a IX-a F s-a întâlnit sâmbătă, 23 septembrie, pentru a-și îmbunătăţi sala de cursuri.

Dar pe lângă ecologizarea clasei şi dobândirea de noi deprinderi practice, pot spune că ne-am simţit uniţi ca un întreg. La sfârșit am plecat cu abilităţi noi şi experienţe mai puternice decât aveam.

Diriga a zis că am “deturnat” activitatea pentru că am făcut-o pe 23 septembrie, nu pe 24 septembrie, când e data oficială de ecologizare a mediului înconjurător şi pentru că nu am făcut curat afară, ci înăuntru.

Eu spun că am “deturnat-o” pentru că, deşi mă gândeam că a face curat nu e plăcut, acum ştiu mai bine: a face curat e funny!!

22

Din jurnalul de ecologizare în curtea şcolii

Iacoboaia Monica Responsabil cu diseminarea Comitet EcoŞcoala

23

Din jurnalul de ecologizare în curtea şcolii Iacoboaia Monica După ce ceaţa s-a risipit în văzduh și razele soarelui au dezmorţit atmosfera, elevi și profesori din școala noastră, echipaţi corespunzător, s-au implicat activ, dovedind că au conștientizat impactul pe care îl va avea această acţiune de ecologizare asupra mentalităţii oamenilor și a mediului înconjurător.

Cum în această zi de sâmbătă frunzele ne așteptau cuminţi pe jos, datorită brumei ce căzuse câteva dimineţi de-a rândul, voluntarii școlii noastre, s-au pus imediat pe fapte, adunându-le în saci menajeri.

Această acţiune distractivă, în

aer liber, a fost o modalitate inedită de a ne consolida echipa, de a ne împrieteni, contribuind astfel la o stare interioară de bine, susţinând valorile propuse de iniţiatorii proiectului: pasiunea, încrederea, respectul pentru natură și implicarea.

Cu greu ne-am despărţit unii de alţii când nu mai rămăsese nimic de făcut, înţelegând că energia și timpul nostru au fost pentru o cauză nobilă, o cauză în care credem cu tărie.

Această acţiune de ecologizare ne-a confirmat faptul că totul este posibil când ne unim cu un scop comun, mânaţi de dorinţa păstrării integrităţii naturii.

24

Campanii de reciclare la Liceul Teoretic “Miron Costin”

Jitaru George-Ilie Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

25

Campanii de reciclare la Liceul Teoretic “Miron Costin” Jitaru George-Ilie Fiind preşedintele Comitetului Eco-Scoală, am promovat de multe ori în cadrul liceului şi am vorbit despre reciclare, cât şi de ce ar trebui să dăm cât mai multă atenţie campaniilor de reciclare. În cadrul acestora am afirmat de mai multe ori faptul că reciclarea ar trebui să ocupe un loc central în societatea noastră, deoarece aceasta “vorbeşte” despre nivelul de civilizaţie la care ne aflăm şi ajută la crearea unui mediu propice activităţilor umane. În perioada 5-9 noiembrie 2018, în timpul săptămânii Şcoala Altfel, Eco-Şefii claselor au identificat şi centralizat soluţii

pentru managementul deşeurilor ce se colectează la şcoală şi pentru dezvoltarea de abilităţi pentru menţinerea curată a claselor şi a spaţiului verde din curtea şcolii.

Soluţiile au fost discutate cu coordonatorii programului EcoŞcoală, cu cadrele didactice, cu conducerea şi personalul şcolii.

Comitetul Eco al şcolii a conturat capacităţile şcolii de rezolvare a problemelor de mediu în planul de acţiune din programul Eco-Scoala.

Prin intermediul activităţilor programului Eco-Şcoala s-a corelat capacitatea şcolii de a rezolva o parte din probleme de mediu

26

identificate, cu cea a autorităţilor locale şi a celor din domeniu.

S-a ajuns la concluzia că e necesară:  derularea permanenta a unor acţiuni concrete de colectare selectivă a deșeurilor (plastic, hârtie, ziar, carton, PET-uri, dar și DEEE-uri)  continuarea unei colectări selective folosind containerele de reciclare separată existente în curtea scolii,  gestionarea selectivă a deşeurilor,  implicarea a cât mai multi elevi şi cadre didactice în găsirea unor soluţii la problemele de mediu,  implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor instituţii în derularea activităţilor de mediu,  valorificarea deşeurilor reciclabile (în special hârtie, PETuri, doze de aluminiu, sticlă, carton, …),  derularea permanentă a unor acţiuni concrete de protecţie a mediului.

Elevi din Comitetul Eco al şcolii s-au dus în fiecare clasă pentru a furniza informaţii despre procedeul de colectare şi reciclare din şcoală.

Conducerea şcolii a decis achiziţionarea unor coşuri de colectare selectivă. Fiecare coş achiziţionat are trei compartimente cu etichete pe coduri de culori şi semne clare.

Membrii Comitetului au pus în fiecare clasă câte o etichetă deasupra fiecărui capac. Acestea sunt pentru colectarea separată a hârtiei, plasticului şi sticlei. Coşurile de colectare selectivă din clasă au fost folosite conform etichetelor pe coduri de culori şi a semnelor clare. Hârtia și cartoanele trebuiau să nu fie pătate de grăsime, produse toxice sau petroliere, iar PET-utile trebuiau să fie spălate.

Când unul dintre compartimente se umplea, acesta era golit într-un sac de gunoi menajer de către elevii fiecărei clase şi lăsat în faţa magaziei de colectare a deşerilor de la etajul III din corpul B. Elevii Comitetului ECO-Școala au reamintit şi de coşurile pentru reciclarea aluminiului şi a sticlei amplasate în corpurile A și B la parter. Se poate preda spre reciclare orice cutie (doză) de aluminiu. Nu e necesar să fie spălată în prealabil, nu contează dacă e turtită sau perforată. În containerul pentru sticla NU se încadrează becurile. Înainte de a fi reciclate, sticlele și borcanele se spală și li se elimină capacele. S-a evitat spargerea sticlei.

Un element foarte important al procesului de reciclare a fost predarea deşeurilor colectate cu scopul de a fi valorificate. În acest sens trebuie menţionat parteneriatul cu firma PROCOLECTARE. Acesta a consolidat campanile de reciclare 27

Campanii de reciclare la Liceul Teoretic “Miron Costin” Jitaru George-Ilie din şcoala noastră şi a condus la valorificarea unei cantităţi mari de deşeuri celulozice rezultate la noi în şcoală, deşeuri provenite din hârtie uzată, carton şi ambalaje de la cutiile de lapte de la învăţământul gimnazial şi preşcolar, PET-uri, sticle, doze de aluminiu.

Alte campanii ce ar trebui menţionate sunt cele în care s-au colectat deşeuri şi echipamente electrice şi electronice (DEEE). Din 2016 am iniţiat în liceul nostru acţiuni în cadrul campaniei Baterel, având coordonatori pe doamnele

profesor Coşniţă Emilia şi Iordăchioaia Liliana. În acest an neam implicat şi în Campania ROREC, campanile ce şi-a propus creşterea nivelului de informare şi constientizare cu privire la problematica colectării selective şi reciclării deşeurilor în randul elevilor şi responsabilizarea acestora prin implicarea activă întro competiţie pozitivă.

Participanţii la campanii au fost toţi profesorii şi elevii liceului nostru ce au adus DEEE-uri spre a fi reciclate, iar elevii au primit premii în functie de cantitatea de deşeuri colectată

28

Grădina trandafirilor de la Liceul Teoretic “Miron Costin”

Jardă Georgiana Responsabil cu informarea şi mobilizarea elevilor Comitet EcoŞcoala

29

Grădina trandafirilor de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Jardă Georgiana Liceul meu este locul unde, pe lângă orele de curs, facem şi alte activităţi cum ar fi cele de plantare, reciclare, ecologizare, dar şi alte activităţi eco ce sunt îndrăgite de noi. Activităţile eco pe care le-am realizat sub coordonarea doamnelor învăţătoare sau profesoare, au reuşit să determine cât mai mulţi colegi de-ai mei să iubească spaţiul verde, natura şi viaţa sănătoasă, ferită de poluare şi de alimente nesănătoase.

După o iarnă întreagă în care am stat foarte mult doar în şcoală, am făcut tot posibilul să nu ratăm activităţile ce se derulau afară, mai ales că, noi, elevii, suntem interesaţi de activităţile de

plantare şi amenajare. În fiecare an, în funcţie de sezon, plantăm seminţe sau flori cu bulb. Colegii mei îşi doreau din ce în ce mai multe activităţi.

Pe lângă florile ce sunt deja plantate şi îngrijite în curtea şcolii, spaţiul nu a fost o problemă pentrucei încă 40 de trandafiri pe care i-am adoptat. Vreau să vă spun cum. Am format o echipă împreună cu patru colegi din clasa mea cu care am făcut o hartă a spaţiului verde din curtea şcolii.

Eu fac parte din Comitetul Eco-Şcoala (din care fac parte câte 2-3 elevi din fiecare clasă). Ne întâlnim periodic conform unui plan de activităţi şi discutăm 30

despre plantări, reciclări şi multe alte activităţi pe care le organizăm.

Am vorbit cu colegii din comitetul Eco-Şcoală cu care am fost la doamna director unde neam exprimat dorinţa de a participa la concursul propus de Sweet Garden. Pe harta spaţiului verde am identificat un spaţiu propice pentru trandafiri, care are nevoie de culoare şi parfum. Împreună am decis să oferim trandafirilor o “casă” în curtea liceului nostru, în partea stângă pe la intrarea elevilor. În tradiţia şcolii noastre sunt şi atelierele de instruire. În luna martie sunt diverse acţiuni de acest gen organizate de doamnele de biologie, de geografie sau de d-l administrator care este specialist în silvicultură. Eu am participat anul trecut pe 17 martie (cu ocazia Zilei Primăverii Europene) şi acum doi ani pe 21 martie (cu ocazia Zilei Internaţionale a Pădurii) la prezentarea modului cum sunt plantaţi butaşii sau puieţii.

Am stabilit o strategie pentru a crea un trai bun şi liniştit trandafirilor, aşa că, am realizat nişte pancarde cu care am marcat grădina noilor noştri “copii”. De altfel, în curtea şcolii, lângă spaţiile amenajate pentru plantarea florilor

şi copacilor sunt pancarde cu anunţuri ce sunt respectate de elevi şi profesori. Acestea sunt utile pentru că atenţionează şi “susţin” viaţa plantelor.

Campania noastră a avut succes, deoarece am reuşit să obţinem 40 de butaşi de trandafiri.

Am aşteptat cu nerăbdare să începem plantarea trandafirilor cărora să le oferim afecţiune.

Pe 15 Aprilie 2019, când am marcat Ziua Pădurii, membrii Comitetului Eco-Şcoală au realizat o serie de activităţi în grădina școlii pentru a marca ultima zi a Lunii Pădurii. Ei au plantat cei 40 de trandafiri oferiţi de către părinţii elevilor liceului nostrum.

Pe 19 Aprilie 2019, lângă pergolă am plantat doi trandafiri agăţători.

Grija şi protecţia noastră pentru trandafiri s-a manifestat pe tot parcursul anului şcolar. Am făcut activităţi ce au reunite elevi, profesori şi părinţi. În spaţiul verde pe care l-am repartizat trandafirilor, am petrecut împreună un timp plăcut pentru toată lumea, atât atunci când i-am plantat, cât şi atunci când o i-am udat, săpat sau curăţat.

31

Marş mut de Ziua Mondială a Mediului

Costei Cătălina-Elena Responsabil cu diseminarea Comitet EcoŞcoala

32

Marş mut de Ziua Mondială a Mediului Costei Cătălina-Elena .

Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător, ce a avut în acest an tema ”Beat Plastic Pollution”, elevii Liceului Teoretic “Miron Costin” au derulat o serie de activităţi dedicate mediului.

Ei au plantat flori, au udat şi au îngrijit copacii ce au fost plantaţi în curtea şcolii în toamnă cu ocazia Zilei Verzi a Eco-Şcolilor şi în perioada Lunii Pădurii între 15 martie-15 aprilie. Elevii au amplasat plase de fier pentru a proteja copacii, iar fiecare copac a primit

un “tutore” care să-l ajute să crească drept, să nu fie îndoit de vânt sau zăpadă. În jurul prânzului, elevii şi profesorii liceului nostru s-au alăturat marşului tăcerii la care au participat mai multe şcoli din muncipiul Paşcani, pentru a sublinia preocuparea deosebit de presantă în ceea ce priveşte mediul: poluarea cu material plastic. Marşul a fost semnalul că trebuie să accentuăm combaterea acestei poluării şi a avut ca punct final Piaţeta “Mihail Sadoveanu”.

33

Comoara biodiversităţii - Delta Dunării

Costan Tudor fotograf Comitet Eco-Şcoala

34

Comoara biodiversităţii - Delta Dunării Costan Tudor Vara aceasta am fost într-o tabără în Deltă. Pentru că nu mai vizitasem Delta Dunării până atunci, şi pentru că mergeam împreună cu un alt prieten, m-am bucurat foarte mult. În ziua plecării eram foarte entuziasmat şi nerăbdător. Drumul a fost lung, iar eu am dormit pe tot parcursul lui, fiind un drum de noapte. M-am trezit la Tulcea de unde am luat vaporul care urma să ne ducă la Sulina. Vasul a fost foarte aglomerat şi abia am găsit un loc. În cele din urmă am ajuns în Sulina. După ce ne-am lăsat bagajele în cameră, am decis să vizităm oraşul. În acea seară am făcut o plimbare pe faleză. Am revenit în cameră încântaţi de

frumuseţea acesteia. În ziua următoare am făcut plajă la Marea Neagră. Am urmărit fascinaţi cum apa Dunării se amestecă cu apa mării. Nu mi-a plăcut prea mult faptul că marea era murdară după ce se amesteca cu apa Dunării.

Ziua mult aşteptată a fost cea când am mers cu barca în Deltă. Eram foarte emoţionat şi încântat în acelaşi timp. Am avut ocazia să văd unele dintre cele mai frumoase specii de plante şi animale din lume care mi-au adus în conştiinţă importanţa şi frumuseţea mediului care din păcate este distrus încetul cu încetul. Ghidul ne-a spus că aproape în fiecare an are loc câte un incendiu de vegetaţie. Mai rău e faptul că acesta este pus de 35

oameni care, mai apoi, nu-l supraveghează. Stuful arde foarte repede şi e foarte greu să stingi un astfel de foc. Pentru că locul e deschis, arderea e întreţinută de vânt şi de cantitatea mare de stuf, intervenţia pompierilor ar fi inutilă.

Prin intermediul acestui articol doresc să le transmit celor ce pun foc intenţionat să nu o mai facă. Prin gestul lor distrug locul unde cuibăresc multe specii de păsări ce se găsesc doar în Deltă.

Semnalez această problemă de mediu în care ne putem implica cu toţii pentru că dispariţia unor specii de păsări ar face Delta Dunării mai săracă.

Ghidul nostru ne-a informat că sunt ONG-uri ce fac campanii prin care le explică localnicilor şi grupurilor de turişti să fie atenţi la vegetaţia uscată, dar nu e de ajuns.

Eu consider că o campanile naţională ar fi mai eficientă.

Ministerul Mediului poate demara o campanile de protejare. Ar fi mai util dacă li s-ar explica tuturor – mai ales localnicilor şi turiştilor – că un gest mic (precum aruncarea unui muc de ţigară), poate avea un impact mare, că Delta e o rezervaţie naturală unde se găsesc o diversitate de specii. E un spaţiu pe care trebuie să-l respectăm, să nu-l devastăm.

Dacă vreţi o experienţă unică, vizitaţi Delta Dunării. E minunată. Iar Sulina şi Delta rămân unele dintre cele mai bune locuri atunci când îţi doreşti să ai parte de liniste şi să fii cât mai aproape de natură. E o călătorie pe care nu o veţi uita niciodată, pe care o să vreţi să o faceţi din nou.

Articolul a fost înscris în programul Tineri Reporteri pentru Mediul înconjurător (YRE) la categoria de vârstă 15-18 ani. https://www.ccdg.ro/DOCUMENTE/2019/YRE/INSCRIERI%20YRE_SITE_2019.pdf

36

Colaborare europeană prin intermediul unui proiect de mediu

Antăluţe Silvia Secretar Comitet EcoŞcoala

37

Colaborare europeană prin intermediul unui proiect de mediu Antăluţe Silvia Am plecat din Paşcani la începutul lunii aprilie, emoţionată de aventura ce tocmai începea.

Eram cu un grup de colegi de liceu ce au participat la un proiect de mediu cu activităţi de plantare.

Pentru că am avut rezultate foarte bune, proiectul a fost apreciat, iar noi, elevii, am fost premiaţi cu o excursie la partenerii europeni din proiect. Intrasem în vacanţă, nu aveam de învăţat, nu aveam teme şi, în plus, plecam în Europa. Aşa că în tren am povestit ultimele noutăţi mondene, am cântat, am jucat cărţi, simţindu-ne cu toţii eliberaţi de contrângerile şcolare.

Am ajuns în Cluj imediat după miezul nopţii, prea repede pentru a dormi suficient, deşi am încercat cu toţii să dormim măcar puţin pe patul dur de la cuşetă.

Pentru că avionul decola dimineaţa

am decis să ne plimbăm prin oraş. În piaţa centrală am admirat Biserica Sfântul Mihail şi ansamblul monumental Matei Corvin. Din faţa statuii ecvestre am trimis prietenilor de pe Facebook prima poză. Luminile hipnoptizante, atmosfera caldă şi plăcută, ne îndemna să continuăm plimbarea.

Clujul este superb noaptea. Ne-am desprins cu greu de oraşul feeric, luând taxiul spre aeroport. Pentru că mai erau încă două ore până la îmbarcare, unii au dormit, alţii au ascultat muzică. Am urcat în avion nerăbdătoare să contunui această aventură. Am reuşit să stau trează doar până am decolat, după care somnul m-a doborât şi am adormit.

M-am trezit la destinaţie.

Ajunsesem în capitala Germaniei dornică să încep escapada germană.

38

Încă de la sosirea în Berlin, nu aeroportul Schönefeld m-a cucerit, ci Gara Centrală. Am aflat că aceasta este un obiectiv turistic.

Dispusă pe două nivele, clădirea din sticlă şi oţel, cu o arhitectură futuristă, adăposteşte numeroase magazine ca un mall autentic. Mai târziu am aflat că această gară este cel mai important nod feroviar din Berlin şi cel mai mare din Europa.

După ce ne-am cazat, am lasat bagajele, ne-am schimbat, am pornit entuziasmaţi să cutreierăm una dintre cele mai mari capitale europene. Am optat cu toţii pentru două sightseeing tours ale orasului. M-a impresionat rigoarea germană, numeroasele clădiri din sticla, catedralele şi faptul că era multă verdeaţă. În Berlin am găsit mai multe parcuri decât mă aşteptam.

Aşa cum Sena înconjoară Île de la Cité în Paris, în acelaşi mod, râul Spree delimitează Insula Muzeelor, unde am vizitat Domul din Berlin.

Catedrala m-a impresionat prin măreţie, grandoare, iar în momentul când am păşit în interiorul său, m-a copleşit o emoţie pe care nu am mai trăit-o. Fiind o fostă biserică regală, la subsol era amenajată o criptă unde sunt înmormântaţi mulţi membri ai familiei de Hohenzollern. E foarte greu de descris în cuvinte ce simţi atunci când, într-o atmosferă tăcută şi întunecoasă, păşeşti printre

numeroasele sicrie masive aşezate ordonat.

Un alt popas al turului cu sightseeing-ul a fost Poarta Brandenburg, cel mai important simbol al Berlinului de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Germaniei.

După un photoshutting scurt neam continuat turul.

Cel de-al doilea sightseeing tour mi-a permis să “bifez” vizual Zidul Berlinului, Memorialul Holocaustului, Biserica Memorială Kaiser Wilhelm, Coloana Victoriei, Checkpoint Charlie, punctul de trecere pentru străini, diplomaţi şi militari, Potsdamer Platz, Turnul Televiziunii din Alexanderplatz, unul din punctele de reper ale orasului.

La finalul turului am trecut pe lângă Reichstag, clădirea impresionantă a parlamentului german, Bundestag, unde am admirat domul din sticlă, de pe acoperiş. Deşi eram extrem de obosită, îmi doream ca acea zi să nu se termine şi să nu mergem imediat la hotel. Din păcate ziua a fost prea scurtă. În dimineaţa zilei următoare, după micul dejun, am făcut o crozieră cu vaporul pe râul Spree.

Timp de o oră am putut admira mai multe clădiri importante, mai multe obiective turistice, despre care am primit informaţii în mai multe limbi străine de la ghidul de pe vas.

39

Spre Polonia am plecat cu trenul, o călătorie cu schimbare în prima localitate poloneză. Nu mă aşteptam să fim întâmpinaţi chiar în gara din Zielena Gora. Acolo ne aştepta un grup de elevi, însoţiţi de părinţi, profesori şi directoarea şcolii, toţi cu steagul României în mână. Am primit câte un trandafir, multe zâmbete, îmbrăţişări, prietenie, ospitalitate, căldură. În ziua următoare am cunoscut şcoala poloneză unde învăţau elevii cu care comunicasem până atunci doar online.

Festivitatea a avut mai multe momente în care ni s-a prezentat şcoala, oraşul, regiunea, au fost marcate etapele proiectului, detalii ale derulării activităţilor, iar la final s-au succedat câteva scurte momente artistice. În pauză am avut şansa să mâncăm o mulţime de dulciuri poloneze. Deoarece erau foarte apetisante, am încercat să gustăm din cât mai multe. După-amiaza am continuat activităţile în colaborare cu prietenii polonezi. Pentru acestea ne-am împărţit în două grupe de lucru. Fiecare grupă a asistat la câte un atelier cu activităţi diferite. Am învăţat un joc interesant prin care am aflat o mulţime de lucruri despre elevii din

Polonia şi despre ţara lor. La rândul meu, le-am comunicat informaţii despre mine, despre şcoala mea, despre România. În decursul zilelor petrecute în Polonia am vizitat Zaborul, Zielena Gora şi Wroclaw. Acesta este numit oraşul spiriduşilor deoarece peste tot în oras sunt răspândite statuete spiriduşi înalte de numai 30 de cm, pe care le găseşti în locuri în care nu te aştepţi. Sunt integrate armonios în ambientul urban, nu sunt identice, iar numărul acestora este în continuă creştere an de an. În ultima dimineaţă, mi-am luat rămas bun cu greu de la elevii şi profesorii polonezi. Ne-au condus la gară şi ne-a adus cadouri de despărţire, dulciuri şi ouă roşii, pentru că în România era prima zi de Paşte. Am plecat spre Berlin pentru a lua avionul către casă, cu părerea de rău că totul se terminase prea repede.

Acele zile au fost o experienta unică, de neuitat, în care am întâlnit oameni minunaţi şi am consolidat prietenii noi. Păstrez în aminitire locuri care mi-au intrat în suflet, oameni care mi-au pătruns direct în inimă, emoţii noi şi puternice.

40

Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning ”Forest Breathes, Nature Speaks”

prof. Coşniţă Emilia-Felicia Coordonator program Eco-Şcoală

41

Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning ”Forest Breathes, Nature Speaks” prof. Coşniţă Emilia-Felicia

Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani a implementat parteneriatul etwinning ”Forest Breathes, Limba de lucru a proiectului Nature Speaks”. Proiectul a avut a fost limba engleză, iar grupul două direcţii de acţiune: ţintă al acestui proiect l-au constituit elevii cu vârsta cuprinsă  să implice elevi în ateliere între 15 şi 19 ani. practice de plantare la școlă sau Proiectul a fost premiat cu în împrejurimi şi Certificatul Naţional de calitate în  să dezvolte ateliere cadrul eTwinning Prizes, iar în educaţionale de lucru cu teme septembrie, Comisia Europeană, ecologice. ne-a anunţat că echipa română a Fondatorii au fost Liceul proiectului “Forest Breathes, Teoretic „Miron Costin” Paşcani, Nature Speaks” a câştigat ROMÂNIA şi Srednja škola Concursul Move2Learn, Dragačevo din SEBIA. De-a lungul Learn2Move, prin care se oferă derulării lui, activităţilor proiectului bilete de călătorie la unul dintre li s-au alăturat parteneri din partenerii proiectului, finanţate cu Georgia, Turcia, Grecia, Polonia, sprijinul Uniunii Europene prin dar şi alte şcoli din România şi Programul Erasmus+.

Serbia.

42

În perioada 3 – 9 aprilie, la Zespόł Szkόł w Zaborze a avut loc mobilitatea de formare şi învăţare Move2Learn, Learn2Move dintre şcolile partenere. La această reuniune de lucru au participat patru cadre didactice şi treisprezece elevi din România. Din echipa română de la Liceul Teoretic „Miron Costin“ din Pascani au făcut parte doamna Emilia-Felicia Coșniţă, profesor de informatică și coordonator al proiectului, d-na Elena-Simona Baciu, profesor de limba și literatura română, EmiliaMaria Albu, de asemenea, profesor de limba și literatura română, Alice - Elena Loghin, profesor al limbii franceze. Ele au însoţiţ 13 elevi de la Liceul Teoretic Miron Costin din Pașcani, și anume Silvia Antăluţe, Andrei-Petru Anton, Lavinia-Elena Buleu, Bianca Ciurlică Artur Cravcenco, Vasile Ghiorghiu, Miriam-Georgiana Hobincă, Ștefan Irina, George-Ilie Jitaru, Maria Lipovanu, Ramona-Elena Mocanu, Ruxandra Popovici, Olivia-Elena Ungureanu.

Tema întâlnirii a fost educaţia pentru mediu.

Fiecare şcoală parteneră a adus şi a prezentat materialele pregătite :

- documentare despre educaţia pentru mediu (cu predilecţie pe activităţi de plantare – pregătirea solului, achiziţionarea de plante şi aşternut pentru ele şi plantarea de puieţi/copaci) - activităţi derulate de fiecare şcoală parteneră, metode şi strategii pregătite pentru voluntarii implicaţi în activităţile proiectului, părinţi şi copii, etc.

Deplasarea echipei române s-a realizat cu mijloace de călătorie alese astfel încât să se respecte caracterul durabil al deplasării (doar mijloace de transport public). S-a luat în calcul amprenta de carbon a călătoriei, s-a respectat un prag maxim al emisiilor de CO2 în timpul călătoriei, nu s-a depăşit 200g/km.

Biletele de călătoriei ale câştigătorilor au fost rezervate şi achiziţionate de către un contractant al Comisiei (laureaţii nu şi-au rezervat biletele singuri).

Valoarea maximă a biletelor acordate a fost de maxim 350 euro pentru fiecare persoană care călătoreşte.

La apelul solemn al festivităţii de bun-venit printre invitaţi am remarcat participarea primarului oraşului Zabor, dl Robert Sidoruk, ambasadorul Programului 43

eTwinning în Voievodatul Lubuskie, d-na Dagmara Szczecińską, doamna secretar Danuta Głuszak, preotul Stanisław Stefańczyk, şeful districtului forestier Przytok, d-l Łukasz Bednarczyk, un prieten al școlii Jerzy Janus, directorul Clinicii psihologice și pedagogice din Sulechowie, dl Lech Merda, Președinte al Consiliului Comunelor Zabór, d-na Anna Łagoda și dl Eugeniusz Martyniuk Sołtys, responsabilul cu achizitiile.

Deschiderea a fost făcută de directorul şcolii poloneze d-na Beata Łokciewicz. Coordonatorii polonezi ai proiectului, doamnele Agata Waltrawska şi Małgorzata Pieniążek au făcut scurte prezentări ale proiectului „Forest Breathes, Nature Speaks“, ale ţărilor partenere, ale școlilor participante, ale regiunii unde locuiesc. În cadrul acestei festivităţi am putea vedea cât de frumoasă este zona şi municipiul Zabór cu pădurile, apele și podgoriile sale. În segmentul artistic al evenimentului, elevii şcolii poloneze ne-au încântat cu frumosul dans „Krakowiak“, grupul “Doi plus unu” a cântat cântecul „Veniţi să coloraţi lumea noastră", ne-am încântat cu o scenetă hazlie în care personaj

important a fost Dracula, iar elevii din corul şcolii au cântat în 5 limbi “Frère Jacques“.

După finalizarea părţii artistice poloneze, a urmat intervenţia notabilă a echipei române. Fiecare dintre membrii echipei s-a prezentat și a povestit pe scurt despre el însuși. După care, profesorii români au punctat pe scurt evenimente comune ale istoriei româno-poloneze.

Au accentuat faptul că patronul şcolii noastre, Miron Costin, a locuit mulţi ani în Polonia, distincul cărturar fiind nobil polon.

Partenerii polonezi au avut ocazia de a asculta cântece româneşti. Însoţiti de ukulele am cântat împreună Andri Popa.

Am schimbat cadouri simbolice, am plantat virtual un copac plin de flori, iar în cele din urmă am făcut o fotografie.

Programul a continuat cu ateliere de lucru pe două grupe. Într-unul s-a făcut schimb de dansuri tradiţionale. Elevii şcolii din Zabor i-au învăţat pe cei români polka poloneză. S-au exersat mişcările de bază ale acestui dans, atât individual, cât şi în perechi.

Pentru o realizare mai exactă şi mai bună a tehnicii de execuţie a paşilor şi figurilor de dans s-au 44

făcut echipe mixte şi exerciţii de acomodare. Echipa română a completat atelierul cu braşoveanca. Utilizând varianta “slow” s-au învăţat paşii acestor dansuri. Într-un alt atelier s-a aplicat jocul “Guess the person“. După prezentările individuale, participanţii au trebuit să extragă dintr-un bol bileţele cu cerinţe de identificare a zece persoane ce corespund unor indicii. Pe foi de hârtie individuale fiecare membru al echipei trebuia să identifice cât mai multe nume de persoane şi să ghicească persoana ce corespunde caracterizării respective. Câştiga

echipa care a identificat cele mai multe nume.

Am participat la ateliere de cunoaştere a istoriei şi locului unde pe află şcoala poloneză. Am la Palatul din Zabor pentru a vedea camera de Cristal. Palatul este înconjurat de un șanţ cu adâncimea de 3 m și lăţimea de 15 m. În spatele lui se află un parc imens cu mulţi copaci bătrâni (de 20 de hectare) ce se învecinează cu Lacul Liwno.

Am continuat pe jos până la Centrul pentru Viticultură Lubuskie, construit pentru dezvoltarea brandului turistic al regiunii, pentru integrarea tradiţiei de identitate în cultivarea viţei de 45

vie și producţia de vin în regiune.

Lubuskie Centrum Winiarstwa este şi o bază știinţifică și didactică care le permite elevilor să studieze modul de realizare al vinul, dar și un centru de consiliere pentru viticultori. La acest centru pentru care regiunea este renumită, neam familiarizat cu informaţii despre podgorii. În timpul mobilităţii partenerii români și polonezi au desfășurat mai multe activităţi împreună în Zielona Góra, cel mai mare oraș din Voievodatul Lubusz, un vibrant oraș plin de tineri datorită universităţii sale.

Ne-am deplasat în Zielona Góra unde am văzut una dintre cele mai recunoscute atracţii turistice ale orașului, Palmiarnia.

Faimoasa Palm House oferă posibilitatea de a vedea panorama oraşului, fiind situată în partea de sus a Winny Hill. În complex există aproximativ 150 de specii de plante exotice din zonele ecuatoriale și tropicale, sunt amenajate acvarii unde se pot admira sturioni și pirania, precum și o cafenea și un restaurant cu un ring de dans unde sunt organizate evenimente culturale și ocazionale.

Atelierele de cunoaştere a istoriei locului au continuat la

un muzeu foarte frumos, Muzeum Ziemi Lubuskiej (Muzeul Regiunii Lubusz), unde ni s-au prezentat într-o ordine tematică și cronologică informaţii despre arta, istoria și specificul regiunii, exponate legate de istoria Sileziei Inferioară și Brandenburg, în special cum a evoluat oraşul Grünberg spre a deveni Zielona Góra de azi.

Am văzut Muzeul Torturii Antice, care conţine cea mai mare expoziţie din Polonia ce ilustrează aplicarea dreptului penal, sistemul de executare a sentinţelor și metodelor de tortură din Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea. În pivniţele muzeului întunecat nea fost prezentată o colecţie interesantă de obiecte și replici ale uneltelor folosite în timpul proceselor de vrăjitorie și execuţii ale condamnaţilor. În galeria destinată Muzeului Vinului am văzut singura expoziţie permanentă din Polonia care prezintă atât istoria viticulturii, cât și problemele legate de cultura vinului, deoarece Zielona Góra este faimoasa capitală a vinului din Polonia, precum și cea mai nordică regiune viticolă din Europa. În fiecare an, un festival de film are loc în timpul verii și, în toamnă, un 46

Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning ”Forest Breathes, Nature Speaks” prof. Coşniţă Emilia-Felicia important festival de vin, Winobranie. Din acest motiv, Zielona Góra a obţinut porecla "Orașul vinului". În momentele de odihnă şi plimbare prin centrul vechi al oraşului, am văzut piaţa veche a orașului și turnul primăriei, am admirat numeroasele statui Bachusiki răspândite prin tot oraşul. În sala Planetariului Venus nea aşezat în scaune confortabile înclinate unde am vizionat un film despre cerul înstelat, fenomenele care se petrec pe acesta în orice moment și de oriunde pe Pământ sau în spaţiu, am văzut obiecte din

universul apropiat și îndepărtat prin navigarea între planete, stele și nebuloase. Sub cupola mobilă, cu numeroasele efecte vizuale și sonore am trăit o experienţă de neuitat, o proiecţie 3D despre spaţiu ce merită văzută.

Obiectivul reuniunii a fost realizat cu succes, iar impactul asupra grupului ţintă a fost pozitiv.

Au fost împărţite certificatele de participare.

Deşi aceste activităţi au devenit deja istorie, a fost o reuniune fructuoasă care și-a realizat obiectivul propus şi pe care ne-o vom aminti cu drag mulţi ani.

A fost uimitor.

47

De Ziua Verde a EcoŞcolilor a apărut ”Livada solidară franco-română”

Loghin Alice-Elena Membru Comitet Eco-Şcoală

48

De Ziua Verde a Eco-Şcolilor a apărut “Livada solidară franco-română” prof. Loghin Alice-Elena Membru activ al programului Eco-Scoala, Liceul Teoretic ”Miron Costin” a participat în fiecare an la Ziua Verde a Eco-Școlilor, eveniment monitorizat în România de CCDG (Centrul CarpatoDanubian de Geoecologie), iar la nivel internaţional de FEE. În școala noastră s-au iniţiat o serie de activităţi prin care s-a semnalat importanţa implicării directe ȋn dezvoltarea spaţiilor verzi și s-a demonstrat responsabilitate faţă de natură. O activitate de succes a fost proiectul “Livada solidară franco-română”. Implicaţi în acest proiect au fost elevi și profesorii voluntari ai școlii noastre.

Derulând de mai mulţi ani activităţi în parteneriat cu membrii asociaţiei Gipsy Eye, elevi și profesori ai școlii noastre au fost voluntari în primul mare proiect franco-român al Asociaţiei Gipsy Eye, asociaţie care luptă pentru integrarea rromilor în societatea română în parteneriat cu tineri, mai ales din Franţa.

Proiectul “Livada solidară franco-română” a avut ca scop principal împădurirea unui teren din zona Brătești. Acesta a avut activitatea centrală pe 29 octombrie, când s-a marcat Ziua Verde a Eco-Școlilor. La activitate au participat voluntari români și 49

francezi, elevi de gimnaziu și de liceu. Aceștia au plantat 800 de pomi roditori: meri, peri, gutui, pruni.

După un prim moment de prezentare și cunoaștere reciprocă, moderat de președintele asociaţiei Gipsy Eye, participanţilor li s-a făcut o demonstraţie și li s-a explicat modul corect de plantare a unui copac de către un inginer silvic. Fiecare din cele șapte școli implicate (Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani, Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” Pașcani, Școala Gimnazială Hărmăneștii – Vechi, Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani, Școala Gimnazială Heleșteni, Școala Specială Pașcani, Colegiul Tehnic “Danubiana” din Roman) a avut repartizată câte o parcelă ce a trebuit plantată conform instructajului primit.

Vremea bună a contribuit la atingerea obiectivelor proiectului și a făcut posibil succesul proiectului iniţiat de membrii Asociaţiei Gipsy Eye: transformarea celor 5000 de metri pătraţi de pământ într-o livadă de solidaritate a românilor și francezilor.

Elevii și-au dezvoltat abilităţi practice, și-au petrecut timpul liber într-un mod util și plăcut, și-au făcut prieteni noi, și-au exersat cunoștinţele de limba franceză socializând cu voluntarii francezi, au interacţionat la un pahar de ceai și o plăcintă. După ce au plantat și au udat copacii, au plecat încântaţi

și au confirmat că vor mai participa la activităţi de acest gen.

Proiectul a dovedit că este un parteneriat viabil între unităţi şcolare din regiunea noastră și a confirmat implicarea continuă a școlii noastre pentru obţinerea unor performanţe de mediu.

Evenimentele organizate cu ocazia Zilei Verde a Eco-Școlilor au contribuit la schimbarea mentalităţii privind ocrotirea naturii și protecţia mediului înconjurator, iar proiectul “Livada solidară franco-română” a făcut posibilă formarea în rândul elevilor a unui comportament mai prietenos” faţă de mediu prin intermediul unor activităţi eco pe care liceul nostru le desfăşură în colaborare.

50

Informarea şi implicarea şcolilor şi comunităţii  Panouri în şcoală şi curtea şcolii

 Buletine informative

 Pagini şi grupuri de FaceBook  Pe site CCDG

 În media locală

51

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani a fost recompensată cu Trofeul EcoSchools 2017-2019.

Codul ECO al şcolii:

ADOPTĂM UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”

Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestuia (text, fotografii) este furnizat de către membrilor comitetului şi este preluat în timpul activităţilor acestora. Informaţiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.

Coordinator, Prof. Coşniţă Emilia-Felicia

ISSN 2668-4837 ISSN-L 2668-4837

52